Tip:
Highlight text to annotate it
X
VIAŢA BINECUVÂNTATĂ A LUI BESS
Îl cheamă Jan.
Nu-l cunosc.
E de pe platformă.
Ştii că noi nu agreăm
căsătoriile cu străini.
Puteţi măcar să ne spuneţi
ce este o căsătorie?
E uniunea a doi oameni
în faţa Lui Dumnezeu.
Chiar crezi că eşti în stare
să porţi povara căsniciei
în faţa Lui Dumnezeu,
pentru tine şi pentru altcineva?
Ştiu că pot.
Te poţi gândi la ceva cu adevărat
valoros adus aici de străini?
Muzica lor.
Poţi să pleci, Bess McNeill.
Şi... aşază-te.
CAPITOLUL 1
BESS SE MĂRITĂ
- Bess! Nu fi prostuţă!
- A întârziat.
Aşa e, dar cel puţin o să vină.
Pune-ţi asta pe tine.
- O să-ţi distrugi rochia.
- A întârziat.
- Eşti o bleagă. Vino-ţi în fire.
- Nu vreau. Nu!
Bess, îmbracă-te.
Nu strica totul, te rog.
Sparge sticla!
Hai... doar e nunta mea!
Vă rog să vă ridicaţi, să primiţi mireasa.
Suntem azi aici, în prezenţa Lui Dumnezeu.
Îl preaslăvim pe El,
Creatorul celor mai bune daruri.
Cristos a iubit Biserica
şi Şi-a dat viaţa pentru ea.
Trebuie să-L iubim pe Cristos
şi să ne dăm viaţa pentru El.
Dacă mi-e permis să spun aşa,
Bess, tu l-ai arătat dragoste
şi legământ în toată viaţa ta.
Nu o dată ai fost în această biserică
şi ai dăruit timp şi efort
pentru curăţenie.
Ştiu că ai făcut asta nu pentru
a primi dragostea Lui Dumnezeu
aici, pe pământ, ci acolo, în Ceruri.
Frumoasă slujbă, părinte.
Să bată clopotele!
Biserica noastră n-are clopote.
Nu prea e amuzant!
Ea e Dodo.
Cumnata ta.
Nu ne-am întâlnit până acum, nu?
Nu, totul s-a întâmplat
atât de repede!
- De ce vorbeşti aşa?
- Vreau să zic... aşa a fost, nu?
- Nu te bucuri pentru mine?
- Ba da, sigur că da.
Hai, Terry!
Bess!
Dragă Bess, te cunosc de 6 ani
şi pot să spun că ai un suflet
mai mare decât oricine altcineva
pe care am cunoscut eu vreodată.
N-a fost uşor pentru mine
când m-am măritat cu Sam,
dar tu m-ai acceptat imediat,
iar eu n-am să uit asta niciodată.
Generozitatea ta depăşeşte orice graniţe,
ca atunci când i-ai dat lui Jack bicicleta,
pentru că a lui era stricată,
doar că era bicicletă mea, iar eu
a trebuit să merg pe jos la serviciu.
Am fost furioasă pe tine,
dar acum îmi pare rău,
fiindcă ştiu că aşa eşti tu.
Eşti capabilă să dai orice, oricui.
Când a murit Sam, eu am pierdut
un soţ, iar tu, un frate.
Ne-am promis că vom avea grijă
una de cealaltă.
Tu eşti raţiunea pentru care...
Scuze.
Tu eşti raţiunea pentru care
am rămas în acest loc rece,
când eram aproape gata să renunţ.
Şi acum, tandreţea ta
a îmbrăţişat un alt străin.
Numele lui e Jan, iar eu
nu ştiu prea multe despre el,
dar îl accept aşa *** e.
Pentru tine, Bess.
Dacă nu are grijă de tine şi
nu-ţi dă tot ce ai nevoie, îl omor.
Îţi mulţumesc pentru tot ce ai fost
pentru mine. Te iubesc foarte mult.
Ia-mă, acum.
***, aici?
- Poate doreai ceva mai romantic.
- E minunat aici.
Eşti sigură?
Acum, ia-mă.
Ce am de făcut?
Te simţi bine?
Ai sânge pe rochie.
Să te aştept jos?
Eşti bine?
Bună.
Ai grijă de tine.
Pe ea, Jan!
CAPITOLUL 2
VIAŢA CU JAN
Nu pot să deschid rahatul ăsta.
La naiba!
Ce-i de râs?
*** ai putut să rezişti?
*** te-ai ascuns de băieţi?
Te-am aşteptat.
Nu râde.
Cred că te-ai simţit singură.
Cu cine ai stat de vorbă?
Îţi mulţumesc pentru cel mai
minunat dar dintre toate,
darul iubirii.
Îţi mulţumesc pentru Jan.
Sunt atât de norocoasă că
mi s-au oferit toate aceste daruri.
Dar nu uita să fii cuminte, Bess,
căci Eu am dat, Eu am luat.
***? Nu am vrut să sune aşa.
Da, voi fi cuminte! Foarte cuminte.
Mulţumesc.
- Ce-ai spus?
- Mulţumesc.
Ia-ţi zborul!
- Bună, Jan.
- Bună ziua.
- Bess...
- Bună ziua.
De ce nu aveţi clopote la biserică?
În biserica noastră, n-avem nevoie de
clopote ca să-L slăvim pe Dumnezeu.
Mie îmi plac clopotele de biserică.
Hai să le punem înapoi.
Distracţie plăcută.
Dar acum, prieteni,
lucrurile s-au schimbat.
Mă doare să spun, dar printre noi,
în biserică, sunt unii care preferă
să se agaţe de lumea asta,
în loc să fugă de ea.
Dar ei ştiu despre ce vorbesc.
Mă doare şi ştiu că mai sunt
şi alţii care gândesc la fel. Amin.
Domnule Donald John Beaton,
vrei să te ridici şi să pui întrebarea?
Mulţumesc, Doamne, pentru această zi
cu care ne-ai binecuvântat.
Ce prostie că doar bărbaţii
pot lua cuvântul la slujbă.
Ţine-ţi gura, femeie!
Lassie!
E Lassie.
Ea e...
Ştiu eu... Lassie!
Lassie, bine ai revenit acasă!
Îl înmormântează pe Anthony acum.
- Mergi să-l asculţi pe preot.
- Poftim?
Poţi să mergi, dacă vrei.
Bărbaţii sunt primiţi la înmormântări.
Du-te.
Anthony Dod Mantle, eşti un păcătos
şi îţi meriţi locul în Iad.
Preotul a spus că Anthony
o să meargă în Iad.
- A spus el aşa ceva?
- Al naibii de încurajator!
Păi, Anthony o să meargă în Iad.
Toată lumea ştie.
Îţi dai seama că voi fi nevoit ca,
în curând, să mă întorc acolo?
Ai ştiut tot timpul.
Doamne, suntem nevrednici
de milostivenia Ta.
Îţi mulţumim pentru bucatele astea,
în numele lui Iisus.
- Iartă-ne nouă păcatele. Amin.
- Amin.
Când te întorci?
Nu ştiai?
Jan rămâne acasă, cu mine.
Nu mai merge pe platformă,
pentru că suntem foarte fericiţi.
Bess, termină!
Aş vrea să pot.
Nu tolerez un astfel
de comportament în casa mea.
Îmi pare rău, mamă.
Îmi pare rău.
Dacă nu poţi să te controlezi,
la spital cu tine, fata mea, din nou!
- Îmi pare rău, îmi pare rău.
- De ce trebuie să fii tu altfel?
Orice femeie de pe aici
trebuie să înveţe să fie singură
când îi pleacă bărbatul pe mare
sau pe platforma petrolieră.
Chiar şi tu trebuie să te înveţi să înduri!
Nici măcar nu ştiu cine eşti.
Nu ştiu nimic despre tine.
Şi sincer... îmi pare rău,
dar n-am încredere în tine.
Ea e... foarte vulnerabilă.
Tu ai putea să faci... ce vrei din ea.
Nu cred.
*** ar trebui să am grijă de ea acum?
Ce vrei să faci? Să o ţii aici?
Încuiată pentru tot restul vieţii?
- N-are destulă tărie!
- E mai tare decât tine şi mine!
Tu chiar nu înţelegi, nu-i aşa?
Nu-i prea întreagă la minte.
Vrea totul, asta-i!
Ce-i aici?
Poftim?
Ce-i asta?
Ce-i asta?
Un cadou.
- Pot să-l deschid?
- Da, sigur. Deschide-l.
Minunat, nu?
Foarte nostim!
- Ajunge.
- Vrei să guşti?
Uită-te la tine!
Bess!
Gata...
E în regulă.
Fereşte capul!
Nu!
E în regulă. Doamne...
Să-ţi dăm una din astea.
Haide, ia una din astea.
Hai, draga mea, ia o pastilă.
Aşa. Deschide gura. Înghite.
CAPITOLUL 3
VIAŢA ÎN SINGURĂTATE
Eşti vinovată de egoism, Bess.
Nu te-ai gândit nici o clipă
la durerea pe care i-ai provocat-o.
Ai pus sentimentele tale mai presus
de sentimentele celorlalţi.
Nu înţeleg de ce zici că îl iubeşti,
dacă te porţi aşa.
Acum trebuie să promiţi
că o să fii fetiţă cuminte, Bess.
Am promis că o să fiu fetiţa cuminte.
Îmi cer scuze pentru purtarea mea, mama.
E în regulă, Bessie.
Mama, te-ar deranja dacă aş veni
acasă cât e Jan plecat?
Sigur că nu.
Gata.
Încă puţin rahat din ăsta.
Rahat!
Frumos.
- Doar ştii că valurile sunt...
- Iisuse, ce naiba ai păţit?
- Sunt nervos. Dă-mi şi mie.
- Ai răbdare. Ştii, avem aici nişte...
Rahat.
Scuze, băieţi.
Aruncă dracului radioul ăla!
Nu poţi să prinzi nimic aici.
La naiba cu radioul ăla al tău!
- Nu, la dracu'! E al lui Jes.
- Hai, la dans!
Foc!
Foc!
Rahat!
N-ai spus că trebuie să sune?
Vrei să aştept cu tine?
Da, te rog.
Unde dracu' e schimbul doi?
Am de dat un telefon.
Trebuie să plec la spital.
- I-e frig?
- Nu.
Nu?
Eşti bine?
Nu sta până târziu, bine?
La naiba!
Pin, trebuie să dau un telefon.
Ieşi de acolo.
- Alo?
- Bess e acolo?
O clipă.
Bess!
- Tu eşti, Bess?
- Bună.
Îmi pare rău.
N-am putut să sun mai devreme.
Nu-i nimic.
Nu mă mai iubeşti?
Sigur că da.
- Atunci, spune-o.
- M-am hotărât să n-o mai spun.
Toată lumea spune că te iubesc prea mult
şi dacă afli cât te mult te iubesc,
mi-e teamă să nu te superi,
pentru că nu suntem împreună acum.
Bess, să nu renunţi niciodată
să-mi spui că mă iubeşti. Mă auzi?
- Da.
- Orice ar spune altcineva.
Da.
Atunci, spune-o.
Te iubesc atât de mult.
Şi eu te iubesc.
Pot să-ţi aud respiraţia.
Tu mă auzi?
- La ce te gândeşti?
- Că eşti aici.
Şi ce faci acum?
Te mângâi pe braţe şi pe piept
şi pe stomac şi... pe sex.
E atât de mare!
Jan se întoarce acasă în 10 zile.
Stă o săptămână.
Poftim?
Jan se întoarce în 10 zile.
Pentru o săptămână.
- Pits...
- Salut!
Ce-i cu tine aici?
Unde e Jan?
M-am întors doar eu.
Mi-am rănit umărul şi m-au trimis acasă.
Îţi trimite dragostea lui.
- Câte zile ai primit permisie?
- Păi, doar 3 zile.
Da.
Doar ştiţi *** sunt eu...
M-am întors.
Scuze.
De când doarme? Ce-i cu tine?
I-a mâncat pisica limba?
- Mi-ai luat calendarul?
- Poftim?
- Mi-ai luat calendarul?
- Nu l-am luat.
Nu fi caraghioasă.
Ce să fac cu calendarul tău?
- Tu l-ai luat!
- Nu l-am luat.
- Ba da, l-ai luat.
- Habar n-am ce spui. Ce calendar?
Unde e?
Bess, trebuie să încetezi.
Trebuie să-ţi continui viaţa
şi când el nu e aici.
Vreau să zic că el nu e mort,
înţelegi ce spun?
Trebuie să încetezi.
- Gata. Nu-i nimic. Culcă-te la loc.
- Ce se întâmpla?
- Nimic... e în regulă.
- Era Bess?
- Nu s-a întâmplat nimic.
- O criză de isterie.
Nu, nu-i nimic...
Am rezolvat.
Nu suntem obligaţi să suportăm
aşa ceva în casa asta.
- Ştiu, rămâi acolo. Culcă-te la loc.
- E groaznic.
Bess McNeill, ani de-a rândul
te-ai rugat să găseşti iubirea.
Mă obligi să ţi-o iau înapoi?
Asta vrei?
Nu!
Îţi mulţumesc pentru dragostea mea.
Atunci, ce doreşti?
Mă rog ca Jan să se întoarcă acasă.
Se va întoarce peste 10 zile.
Trebuie să înveţi să suporţi, ştii bine.
Nu pot să aştept.
Nu eşti în firea ta, Bess.
Acolo sunt oameni care au nevoie de Jan.
Cu ei *** rămâne?
Ei nu contează.
Nimic altceva nu contează.
Nu-l vreau decât pe Jan acasă!
Mă rog Ţie!
Te rog, poţi să-L trimiţi acasă?
Eşti sigură că asta vrei?
Da.
La o parte!
Terry!
Atenţie!
Jan!
Chemaţi un medic!
Nu ştiu ce s-a întâmplat.
Cred că e destul de grav.
E vorba de Jan.
A fost un accident pe platformă.
Jan, mă auzi?
- Ce faci acum?
- Te ţin de mână.
Nu mă atinge.
- Nu mă atinge!
- Jan, calmează-te.
Aşază-te aici.
Gata.
Inspiră adânc.
Vorbeşte cu mine, draga mea,
vorbeşte cu mine...
Aşa, e bine.
O să fie bine.
Operaţia începe acum.
O să dureze câteva ore.
Cred că e mai bine să aşteptăm...
Bess, nu poţi intra acolo.
Nu e voie.
- Vreau să fiu cu el.
- Ştiu, dar acum, vino cu mine.
- Nu, vreau să-l văd tot timpul.
- Bess, nu e o idee bună. Vino!
Bess, te rog, nu poţi sta aici.
Nu este posibil.
Bess!
Pot să-ţi spun ceva?
Stai acolo, nu te mişca.
Vreau să te rogi cu mine.
- Poftim?
- Te rog...
Doamne Dumnezeule, ne rugăm
să-ţi pui mâna asupra lui Jan
şi să nu-l laşi să moară.
Amin.
Doamnă Nyman, vreţi să veniţi cu mine?
O să trăiască?
Pentru moment, am stabilizat
starea soţului dumneavoastră.
- O să trăiască?
- Da, Bess, o să trăiască.
Soţul dumneavoastră.
E foarte grav rănit.
Nu întotdeauna e bine să menţinem
pe cineva în viaţă, cu orice preţ.
Ce vreţi să spuneţi?
Bess, domnul doctor
vrea să spună că, uneori,
când viaţa nu mai merita trăită,
e de preferat să mori.
Nu-l cunoaşteţi pe Jan,
altfel n-aţi mai vorbi aşa.
Soţul dumneavoastră
nu va mai putea merge niciodată.
Credem că va fi complet paralizat.
- Dar o să trăiască.
- Da, se pare că o să trăiască.
Doamne, eşti acolo?
Mai eşti acolo?
Sigur că da, Bess, ştii bine.
Ce se întâmpla?
L-ai vrut pe Jan acasă.
M-am răzgândit!
De ce Ţi-am cerut aşa ceva?
Pentru că eşti o fetiţă proastă, Bess.
A trebuit să te încerc.
Dragostea ta pentru Jan
a fost pusă la încercare.
Îţi mulţumesc că nu-l laşi să moară.
Cu plăcere, Bess.
CAPITOLUL 4
BOALA LUI JAN
Aş vrea să vă spun că,
dacă nu respectaţi şi nu îndrăgiţi
vreuna din Porunci,
nu sunteţi primiţi la masa Domnului.
- Când te-ai întors?
- M-am întors cu Jan.
Mă bucur mult că te văd.
- Au sosit berile!
- Salut, băieţi!
- *** te simţi, prietene?
- Bine. Tu?
Aţi găsit ceva?
Mai nimic, doar gaz.
Ghici ce facem acum?
Mergem spre nord.
Păi, în nord e bine.
Mereu ai zis că acolo se găseşte petrol.
Dar ce faci aici?
Ar fi trebuit să plecăm după petrol!
Voiam să mă odihnesc puţin.
N-aveam încredere să vă las singuri.
Mâinile nu-mi sunt prea zdravene.
Oricum, nu mi-e sete.
Prostii!
Hai... Scuză-mă.
- Scuză-mă, omule.
- Mulţumesc.
- Nu prea am voie să primesc vizitatori.
- Nici noi nu prea avem timp.
Ai grijă de tine, ai înţeles?
La revedere, băieţi.
- Vrei să faci ceva pentru mine?
- Da.
Data viitoare când vii,
pune-ţi haine... mai largi,
ca să nu mai fiu nevoit să-ţi văd trupul.
Bess, acum trebuie să pleci.
Jan are nevoie de odihnă.
N-ar trebui să-l surmenezi emoţional,
nu-i face bine.
- Îmi pare rău.
- Ar trebui să-l înveseleşti.
- A adormit acum?
- Ar trebui, cu tot ce i-au dat...
Ar fi o problemă dacă m-aş duce să-l văd?
Te iubesc, Jan.
Şi eu te iubesc, Bess.
Eşti iubirea vieţii mele.
- Bess? Pe unde ai umblat?
- Am fost la biserică.
La ora 2 dimineaţa?
Nu vreau să te îmbolnăveşti,
ca atunci când a murit Sam.
- Am spus că am fost la biserică.
- N-are nici o legătură cu biserica.
Ai auzit ce ţi-am zis?
Ai auzit?
Nu vreau să te îmbolnăveşti,
ca atunci când a murit Sam.
Am vorbit cu doctorul Richardson.
Spune că te poate primi mâine.
Zău, poate?
Bess, vrei să intri?
- Dodo a spus că trebuia să vin.
- Vrea să te tratez eu.
Predecesorul meu te-a internat,
acum câţiva ani.
- De ce?
- Nu ştiu.
Nici eu nu ştiu.
Erai supărată fiindcă murise fratele tău.
Acum eşti supărată
fiindcă soţul tău e bolnav.
- Nu e nimic neobişnuit.
- N-o să mai primesc pastile?
Cred că nu sunt la fel
ca vechiul tău doctor.
Eu nu cred că oamenilor
trebuie să li se dea pastile,
doar pentru că au o reacţie firească.
Poate că modul în care
îţi exteriorizezi sentimentele
nu este firesc, dar cu siguranţă
că nu e nici maladiv.
E vina mea pentru ce s-a întâmplat
pe platformă.
*** aşa?
M-am rugat la Dumnezeu
să mi-l trimită acasă.
Ce forţe posezi!
Chiar crezi că posezi asemenea puteri?
Ştiu că voi, cei de pe aici,
vă credeţi în stare de multe.
Bess, poate că ar trebui să-ţi faci
griji mai mult pentru tine,
decât pentru el.
Dacă simţi nevoia, cred că ar fi bine
să treci pe la mine, din când în când.
- Îmi pare rău.
- Haide...
O să fie mai bine când o să-l iei acasă.
La mulţi ani!
La uite, e ceva special.
- Pot să-ţi deschid cadoul?
- Da.
Vezi bine?
- Ce e?
- Ai răbdare.
Nu pot să cred!
Unde ai găsit aşa ceva?
L-am luat de la un magazin şi...
E cel mai stupid lucru
pe care l-am văzut în viaţa mea!
Acum nu mai face nimic.
E groaznic...
E atât de prostesc!
- La mulţi ani, Jan.
- Mulţumesc.
Vorbim mai târziu.
- Îţi place?
- Da, e... nostim.
Să-ţi dau medicamentul.
Mai vreau să beau puţin.
- E bine?
- Da, mulţumesc.
La mulţi ani!
Sunt un om terminat, Bess.
Nu.
Ai putea să-ţi găseşti un amant,
fără să bage nimeni de seamă.
Dar nu poţi divorţa de mine.
Ei nu te vor lăsa niciodată.
- Bess...
- Nu, nu...
Asta crezi tu că vreau?
Ologule!
Trebuie să te împaci cu el.
Soţii trebuie să stea de vorbă.
El e cel neajutorat,
iar tu trebuie să fii puternică.
Du-te la el şi spune-i că
îţi pare rău că te-ai înfuriat.
Îl ai pe Dumnezeu, ai puterea pe care
credinţa în Dumnezeu ţi-a dat-o
şi pe care el n-o posedă.
Nu...
Hai, dragul meu... fii cuminte.
Aşa, e bine. Îmi pare rău.
La ce i-o fi fost mintea?
Să plece şi să te lase singur, aşa.
Recunoaşte că era fericită
când ne-am căsătorit.
Înflorise, nu-i aşa?
Nu pot să zac aici.
Nu mai pot nici să fac dragoste cu ea.
Trebuie să plece de aici.
Trebuie să-şi continue viaţa.
Ajută-mă să o eliberez.
Ştii bine, Jan,
că ar face orice pentru tine.
Nu-i pasă de ea,
dar ar face orice pentru tine,
doar pentru un zâmbet de-al tău, înţelegi?
Ai dreptate.
- Mulţumesc că mi-ai spus.
- Nici o problemă.
Vrei să-ţi citesc ceva?
Te simţi bine?
L-au dus înapoi la spital.
- Bess, ce se întâmplă?
- Ce s-a întâmplat cu el?
A leşinat.
A trebuit să-l ducem înapoi la spital.
Nu-l mai putem ţine acasă
dacă tu pleci şi-l laşi singur.
- Îmi pare rău.
- Regretele nu sunt de ajuns.
Nu mai am voie nici măcar să-l sărut.
Încearcă să asculţi ce spune.
De tine depinde. N-are pe nimeni altcineva.
Tu poţi să-i redai dorinţa de a trăi.
Poţi face mai mult decât orice doctor.
- Bess?
- Îmi pare rău.
Nu, a fost vina mea.
Vino aici.
- Bună!
- Bună.
E mare puterea dragostei, nu?
Dacă mor, e din cauză că dragostea
n-a putut să mă ţină în viaţă.
Dar de-abia îmi amintesc
*** e să fac dragoste.
Şi dacă uit asta, o să mor.
Mai ştii când ţi-am telefonat
de pe platformă?
Am făcut dragoste
fără să fim unul lângă celălalt.
Vrei să-ţi vorbesc din nou aşa?
Mi-ar face plăcere.
Bess, trebuie să-ţi găseşti
un bărbat cu care să faci dragoste
şi apoi să vii să-mi povesteşti.
E ca şi *** am fi din nou împreună.
Aşa o să rămân în viaţă.
Nu pot.
Când ţi-am spus azi-dimineaţă
să-ţi cauţi un amant,
n-a fost doar de dragul tău,
ci şi pentru mine.
Pentru că nu vreau să mor.
Mi-e frică.
- Înţelegi?
- Da.
Vom fi doar noi doi, Bess.
Fă-o pentru mine.
Nu pot.
Te rog!
Bess, te simţi bine?
Eşti sigură?
Poftim.
Uşurel...
CAPITOLUL 5
ÎNDOIALA
E clar că aveai nevoie de puţin somn.
Ţi-am pus trandafirul în vază.
Cred că s-a ofilit un pic.
Ar trebui să te gândeşti puţin şi la tine.
Mai ieşi şi tu...
Du-te la dans.
Te-am văzut dansând.
Îţi place să dansezi.
Unde e Jan?
N-ai ce să faci aici.
Nu-l lăsa să moară.
Şi de ce n-ar trebui să-l las să moară?
Îl iubesc.
Aşa spui, dar eu nu cred.
N-am ce face.
Nu pot face nimic.
Dovedeşte-Mi că îl iubeşti
şi îl las să trăiască.
Am venit să dansez.
Grozav!
Eşti minunată, te mişti foarte bine...
N-ai vrea să vorbeşti cu mine?
Bess, opreşte-te!
Nu mai dansa! Vorbeşte-mi!
- Bess, vorbeşte-mi!
- Lasă-mă 5 minute.
Acum mă poţi atinge.
Acum mă poţi avea.
Bess, ascultă-mă.
Nu vom face dragoste. Îmbracă-te!
Nu mă doreşti? Nu mă placi?
Ai spus că mă placi.
Te plac, Bess.
Acum, pune-ţi hainele pe tine.
Dar nu înţelegi. Voi fi drăguţă cu tine.
Vreau să facem dragoste.
Ascultă... dacă vrei să vorbeşti cu mine,
ne putem vedea la spital, bine?
- Acum, îmbracă-te la loc, Bess.
- Nu...
Te rog, nu vreau
să-mi faci probleme.
E în regulă acum.
Îmbracă-te şi du-te acasă, Bess.
Nu...
Stau întinsă pe spate, goală,
iar el intră şi mă vede,
şi-mi săruta sânii...
Mă pătrunde...
Face dragoste cu mine încetişor...
Ajunge la ***...
CINE
Doctorul Richardson.
NU E ADEVĂRAT
Bună, Bess.
Încotro mergi?
Jan, îţi scoatem 5 minute
aparatul de respirat artificial,
ca să-ţi exersezi puţin plămânii
şi să vedem *** stai...
Relaxează-te şi nu te forţa.
Acum, încearcă să respiri singur, Jan.
Inspiră foarte profund, încet...
Aşa e bine.
Din nou.
Foarte bine.
Inspiră adânc.
- Bess?
- Da?
- Ce faci în autobuzul ăsta?
- Ce autobuz?
Vino la mine, vino...
- Sunt aici, în spatele autobuzului.
- Da, da...
Dodo...
Jan!
Cheamă-l pe doctorul Richardson.
Jan, îţi pun din nou aparatul.
Jan, mă poţi auzi?
Eşti treaz?
Vorbeşte-mi!
Bună, Bess!
Aş vrea să-ţi spun două vorbe.
Bess?
Ăsta e autobuzul meu.
Autobuzul meu...
Iartă-mă, Doamne, căci am păcătuit.
Maria Magdalena a păcătuit,
dar îmi este foarte dragă.
Mă duc în spatele autobuzului,
tu eşti acolo
şi eşti atât de excitat,
că îţi plesnesc pantalonii.
Îţi desfac fermoarul
şi te mângâi.
Îţi mângâi sexul.
Ai fost să-l vezi pe Jan?
- *** se simte?
- Mai bine.
- E mai bine?
- Doar un pic.
Bess, se pare că rugăciunile tale
au fost ascultate.
Am putut să-i scoatem
aparatul de respiraţie artificială.
Veşti bune, nu-i aşa?
Crezi că ne schimbam
când ne apropiem de sfârşit?
Că devenim răi când suntem pe moarte?
Tu nu eşti pe moarte. Ştiu eu.
Îţi promit.
CAPITOLUL 6
CREDINŢA
Fetelor, am găsit nişte ciupercuţe!
Nu-ţi face speranţe prea mari.
Doctorul Richardson a zis că starea
lui Jan se poate înrăutăţi din nou.
Eu i-am salvat viaţa.
Pot să o fac din nou.
Bess, ce tot spui acolo?
L-am spus poveşti lui Jan.
Poveşti de dragoste.
A fost aproape ca şi ***
am fi fost împreună, noi doi.
Vezi tu, dragostea îl poate salva pe Jan.
Nu trebuie să uite dragostea.
El mi-a spus asta.
El îmi spune ce să fac.
Bess, mă bucur că l-ai ascultat pe Jan,
dar nu-l lăsa să te influenţeze
din nou, prea tare.
Boala îţi dă o forţă uriaşă, ştii bine.
L-am salvat pe Jan.
Nu mai vorbi aşa!
E o prostie!
- Mereu ai spus că nu e o prostie.
- Eşti proastă dacă spui aşa ceva.
De ce acum spui că sunt proastă?
Pentru că văd *** te pierzi într-o
lume ireală şi asta mă îngrijorează.
Când oamenii te făceau proastă,
mă înfuriam. Dar eşti proastă!
Azi după-amiază, îi vom pune un dren.
Vei vedea că va fi mult mai uşor
să vorbeşti cu el.
Nu-ţi face griji, e o operaţie uşoară.
Încerci să mă faci să mă simt vinovat.
De ce spui asta?
Cred că încearcă să mă facă
să mă simt vinovat.
Vino aici!
Arăţi ca naiba.
De ce te îmbraci în halul ăsta?
Te îmbraci ca o văduvă.
Eu încă n-am murit.
- Sau poate asta îţi doreşti?
- Nu, nu...
- N-ai făcut ce ţi-am cerut.
- Ba da!
- Ţi-am cerut să fii cu un bărbat.
- Păi, aşa am făcut.
Asta numeşti tu să fii cu un bărbat?
Eu o numesc o glumă.
Pe tine te iubesc,
nu pot să iubesc un alt bărbat.
Dovedeşte-o!
Bess, ce se întâmplă?
Te culci cu alt bărbat
ca să-i hrăneşti fanteziile bolnave?
- Dar chiar s-a simţit mai bine.
- Nu, nu s-a simţit mai bine!
Aşa merg lucrurile, Bess.
Uneori e mai bine, alteori mai rău.
N-are nici o legătură cu ce faci tu.
Totul e doar în mintea ta!
Este soţul meu şi Domnul a spus
că trebuie să-l respect.
Dacă asta înseamnă respect,
atunci e ceva în neregulă cu mine.
Păi, tu nu eşti
de prin părţile noastre, nu?
Nu şi mă bucur.
Îmi fac greaţă bârfele celor de pe aici.
Dar trăieşti aici şi mergi la biserică.
Da, dar asta nu înseamnă
că nu iau lucrurile aşa *** vreau eu.
Atunci, de ce nu pleci?
Soţul tău a murit.
Ştii prea bine de ce nu plec.
Nu plec din cauza ta.
O femeie trebuie să hotărască singură, Bess.
Are propria ei minte.
Tu nu faci decât să înrăutăţeşti situaţia.
E rănit grav la cap. Îl îndoapă cu
medicamente. Habar n-are ce spune!
Habar n-are!
Iartă-mă...
Iartă-mă...
Am să mă duc în Iad?
Pe cine vrei să salvezi?
Pe tine sau pe Jan?
Bess, a trecut mult timp.
Nu te recunosc.
Trebuie să te previn că Domnul
se mânie pe cei care Îl dezamăgesc.
Trebuie să-mi împrumuţi ceva de îmbrăcat.
Bună.
Cât, frumoaso?
Unu, doi, trei...
Mulţumesc.
- Nu aud pulsul.
- Poftim?
Nu aud pulsul.
Cred că a intrat în fibrilaţie.
- La o parte!
- Nici o schimbare.
La o parte!
Din nou, vă rog.
La o parte!
Aşa, bună treabă.
E bine?
Bună, Bess.
Cred că e timpul să avem o mică discuţie.
Lasă-mă să mor.
Sunt malefic la cap.
Te iubesc, indiferent *** eşti la cap.
Deci ieri n-a trebuit să-i faceţi
şocuri electrice lui Jan,
când i s-a oprit inima în timpul operaţiei?
Nu, a fost o operaţie extrem de simplă.
A mers foarte bine, după *** ştii.
N-ar trebui să vorbeşti aşa.
Ştii foarte bine.
Vreau să discut doar cu Bess.
Mulţumesc, Dorothy.
Nu îţi cer să-mi spui ce ai făcut,
pentru că nu mai vreau să mă minţi.
Dar, atât timp cât vei sta
sub acoperişul meu,
va trebui să te comporţi
ca o fiinţă umană decentă.
- Nu te-am minţit niciodată.
- M-ai înţeles?
Da, mama.
Sufăr foarte mult.
Bunicul tău nu te mai poate da de seniori.
Nu ştiu dacă înţelegi ce înseamnă asta?
Ai idee măcar ce înseamnă să fii proscris?
O să rămâi fără nimic, Bess!
Am cunoscut bărbaţi şi femei
puternici, care s-au ruinat
după ce au fost daţi deoparte.
Iar tu nu eşti puternică!
Eşti o fată plăpândă.
Chestia asta o să te omoare, Bess.
Am spus destule.
Bess!
Coboară un minut, draga mea.
Doctorul Richardson e aici!
Bună, Bess.
Bună ziua.
Ce faci?
Putem să stăm jos?
Bess, eu cred că ai intrat în ceva
ce nu poţi controla.
Oare?
Haide, Bess.
Nu mai eşti copil.
Pentru numele Lui Dumnezeu, uită-te
*** te forţează să te culci cu oricine.
Tu nu eşti aşa.
Nu fac dragoste cu ei, fac dragoste cu Jan.
Şi îl salvez de la moarte.
Îmi pare rău, dar mie mi se pare,
mai degrabă, un bătrân libidinos,
care se joacă de-a ocheadele.
Uneori, nici nu e nevoie să-i spun.
Jan şi cu mine avem un contact spiritual.
Dumnezeu îl face pe fiecare
să fie bun la ceva.
Eu am fost mereu proastă,
dar la asta mă pricep.
Dumnezeu le dă tuturor un talent.
Care e talentul lui Jan?
- Este... un amant grozav.
- Şi al meu, care ar fi?
- Nu ştiu. Nu l-ai descoperit încă?
- Înţeleg...
Şi care e talentul tău, Bess?
Căci nu poate fi acela de a te culca
cu orice bărbat care îţi iese în cale.
Eu am credinţă.
- Te-ai supărat?
- Da, sunt foarte supărat.
Nu-ţi dai seama că face ce vrea cu tine.
El e cel bolnav!
Ce-ţi face ţie e maladiv.
Şi e din ce în ce mai rău.
E din ce în ce mai periculos pentru tine.
Iisuse, ascultă-mă!
Întotdeauna te implici aşa de mult
în problemele pacienţilor tăi,
doctore Richardson?
Ascultă-mă, Bess.
Ţin la tine.
Te iubesc, Bess.
Eşti foarte specială.
Vrei să-ţi iei mâinile, te rog?
Dodo!
Îl conduci tu pe doctorul Richardson,
te rog?
Şi acum ce se va întâmpla, Bess?
I-a mai spus de vreun gând de-al lui?
- Vrea să mai faci ceva pentru el?
- Să nu mai vii aici.
Ţi-a spus, nu-i aşa?
De data asta, ce va mai fi?
Ce atenţii îi mai oferi de data asta?
Bunule Părinte, ce se întâmplă?
Părinte, unde eşti?
Bună!
Mă poţi duce la vapoare?
Nu pot să te duc acolo.
S-ar supăra celelalte fete.
Nu pot să "facă" toate vapoarele,
nu au timp.
- Poate că nu.
- Ce zici de vaporul ăla mare?
Nu mă mai duc la ăla.
Fetele nu mai vor să urce acolo.
Atunci, mă duci acolo şi gata.
- *** te simţi, Jan?
- M-am simţit mai bine.
Da, din nefericire,
perioadele în care ne putem înţelege
cu tine au devenit tot mai rare.
Mi-e teamă că va trebui să te
trimitem, pentru un timp, la Glasgow.
Nu mai vreau operaţii.
Sigur, depinde doar de tine.
Trebuie să-ţi spun
că situaţia ta nu se poate îmbunătăţi
fără o intervenţie chirurgicală.
Dacă ai luat deja o decizie,
e timpul să ne gândim la altele.
Adică, ar trebui să ne gândim
şi la alţii, în afară de tine.
La Bess?
Mă bucur că ai înţeles încotro bat.
Situaţia ta o apasă foarte tare.
Nu ştiu de ce, dar se pare că suferă
de iluzii privind situaţia ta.
Ca să fiu direct,
nu cred că îi face bine să te vadă.
Bănuiesc că nu.
Sunt convins că cel mai bun lucru pe
care putem să-l facem acum pentru ea,
este să o internăm din nou.
- Să o duceţi de aici?
- Cât mai departe cu putinţă.
Credeţi că e necesar?
Ascultă, dacă refuzi operaţia,
sunt semne că vei intra
într-o perioadă prelungită, în care
vei fi tot mai afectat de situaţia ta.
Cu cât te simţi mai rău,
cu atât mai rea va fi influenţa
pe care o ai asupra lui Bess.
Am făcut nişte hârtii care îmi acorda
autoritatea asupra ei,
în virtutea actului medical.
Am nevoie de consimţământul tău.
- O veţi "împărţi" pe Bess?
- E singura cale prin care o pot trata.
Spuneţi-mi, doctore Richardson,
asta înseamnă că n-am s-o mai văd niciodată?
Ca să fiu realist, da.
Aici, jos.
Ai spus că vrei să fie ajutata.
Haide, Jan.
CAPITOLUL 7
SACRIFICIUL LUI BESS
- *** o să mă întorc?
- Stau şi te aştept.
Bună.
Ce vrei?
Vreau s-o faci cu marinarul,
iar eu să mă uit.
Bine.
- Gata, vino aici!
- Nu...
Aşa e mai bine.
Îţi place aşa, nu?
Nu. Vă rog, acum pot să plec acasă?
Nu, nu... Pot să plec acasă, vă rog?
Stai cuminte, am spus!
Eu nu...
Nu, vă rog, vreau să plec acasă.
Stai cuminte, am zis!
Târfa!
- Am să te împuşc!
- Mă împuşti?
Aşa crezi?
Nici măcar nu ştii să foloseşti
chestia aia.
Nimeni n-o să creadă o curvă!
Fiindcă noi, păcătoşii,
nu avem altceva de făcut
decât să atingem perfecţiunea
în faţa Lui Dumnezeu.
Prin dragoste neţărmurită
pentru cuvântul scris aici,
prin dragoste neţărmurită pentru legea Lui.
Nu înţeleg ce spuneţi.
*** să iubeşti un cuvânt?
Nu poţi iubi cuvinte.
Nu poţi fi îndrăgostit de un cuvânt.
Poţi iubi o altă fiinţă umană.
Asta e perfecţiunea.
Aici nu vorbeşte nici o femeie!
Bess McNeill, consiliul bisericii
a decis că, începând de azi,
nu mai ai voie să intri în biserica asta.
Cei care te ştiu, n-au voie să te mai ştie.
Lăsaţi-mă să stau, vă rog...
Nu!
Bess McNeill, pleacă din casa Lui Dumnezeu!
Bună, Bess. Vii cu noi.
Mergem la Glasgow.
Bess, te vor duce înapoi la spital,
pentru un timp. E spre binele tău.
Vreau să-l văd pe Jan.
Vreau să-mi văd soţul!
Ştiu, dar nu acum, Bess.
E spre binele tău.
Mama nu mă poate internă.
Acum sunt măritată.
Bess, nu mama ta a semnat hârtiile, ci Jan.
- Mincinoaso!
- Să mergem, Bess.
Jan!
Dodo, *** ai putut să-mi faci asta?
Ai avut şi tu un soţ odată.
Iubirea ta îl putea salva
dacă ai fi încercat măcar! Jan!
Gata, Bess, să mergem!
La naiba!
Ryan, nu-i aici!
Bună!
Ţicnită!
Ce faci?
Ţicnită!
Nu pot să deschid uşa!
Mamă!
Te rog, mamă, deschide uşa!
Mamă, o să fiu cuminte!
O să fiu foarte, foarte cuminte.
Plecaţi de aici!
Încetaţi!
Plecaţi de aici şi lăsaţi-mă în pace!
Ţicnită!
Plecaţi! Terminaţi cu scandalul
ăsta din faţa bisericii!
Haideţi!
Plecaţi!
Ce s-a întâmplat?
Bess?
Eşti teafără, draga mea?
Bess, sunt Dodo!
Jan e pe moarte.
Nu trebuia să-ţi spun.
- Nu trebuia să-ţi spun.
- Nu, e bine că mi-ai spus.
Ştiu că mă iubeşti.
Trebuie să plec.
- Pot să te ajut cu ceva?
- Nu.
Cu nimic?
Ba da. Aş vrea să mergi la Jan
şi să te rogi să se vindece,
să se ridice din pat şi să umble.
- Mă duci la vaporul ăla mare?
- Din nou? Eşti sigură?
Doamne, de ce nu eşti lângă mine?
Dar sunt lângă tine, Bess.
Ce vrei de la Mine?
Unde ai fost?
Păi, nu crezi că am şi alţi oameni
care vor să-Mi vorbească?
Sigur că da.
Nu m-am gândit la asta.
Prostuţă asta mică, Bess,
tot vrea să vorbesc cu ea,
aşa că cam am rămas în urmă
cu celelalte treburi.
Dar acum eşti cu mine, aşa-i?
Sigur că da, Bess.
Ştii bine.
Îţi mulţumesc.
- Scuzaţi-mă. Aveţi nevoie de mine?
- Nu, e în regulă. Stai aici.
- Bess m-a rugat să mă rog.
- Pentru ce?
Pentru viaţa lui Jan.
Pentru un miracol.
Da, ar fi un miracol.
Bunule Dumnezeu, mă rog Ţie
ca Jan să se facă bine,
să se ridice din pat şi să umble.
Asistenta McNeill.
- Acum o să te facem bine.
- Unde e Jan? Aş vrea să-l văd.
Nu acum.
Ne pregătim de operaţie.
- Jan... vreau să-l văd.
- Nu acum, ai nevoie de operaţie.
Nu, trebuie să-l văd pe Jan.
Te rog, Dodo!
Bine. Vrea să-l vadă pe Jan.
O ducem să-l vadă pe Jan.
Haide, la o parte, Dumnezeule, mişcă-te!
Ajută-mă, haide!
Mişcă-te!
Gata, aşa...
Îl poţi vedea acum, da?
Ce face?
- Nu e mai bine?
- Nu, nu e mai bine.
Credeam că e mai bine acum.
Poate că m-am înşelat.
S-o ducem înăuntru.
La asta.
Unu, doi, trei...
Gata.
E în regulă, draga mea.
- Ştii cine sunt?
- Da.
- Ştii ce s-a întâmplat?
- Nu.
Apasă până la 100.
- Pot să-i iau tensiunea?
- 100.
O să fie bine, draga mea.
O să fie bine.
O să mă uit doar la spatele tău.
- Cu grijă. Ai nişte foarfece?
- Da.
E în regulă.
- Mamă! Mamă!
- E aici.
Îmi pare rău că n-am putut să fiu cuminte.
E în regulă, Bessie.
Bunicului îi pare rău că n-a putut să vină.
Îi spui că îl iubesc?
Îmi pare bine că ai venit, mamă.
Tensiunea?
Scade.
- 2 unităţi acum, 2 unităţi. Imediat.
- 2 unităţi.
Te aplecăm puţin.
E în regulă, draga mea?
Ţine-i capul.
Aşa...
Dodo, ia-mă de mână.
Te ţin de mână.
O să fie bine. Sunt aici.
- Mi-e... frică.
- Ştiu că ţi-e frică.
Jan!
- Taci acum!
- Mi-e frică... Nu mi-e bine...
- Nu mai are puls.
- Bess?
La o parte, la o parte!
O să fie bine.
Ce fetiţă cuminte...
Haide...
- Gata, poţi să te opreşti.
- Ce vreţi să spuneţi?
A murit, Dodo.
A murit...
A murit?
Nu!
Bess!
Ascultă-mă...
Îmi pare rău.
Dodo, gata.
Să mergem.
EPILOG
FUNERALIILE
Aţi descris-o pe decedată ca pe
"o persoană imatură şi instabilă".
O persoană care, datorită bolii
soţului ei a avut o traumă
care a dus-o la o formă exagerată
şi perversă de sexualitate.
- Vreţi să explicaţi asta comisiei?
- Aşa am scris?
Da, aşa scrie aici.
Aş vrea un pahar cu apă, vă rog.
Aduceţi-i doctorului Richardson
un pahar cu apă.
Mulţumesc.
Ascultă, omule, ai avut-o
pe decedată în grija ta.
Comisia ar dori să audă
care sunt datele medicale.
Dacă îmi cereţi din nou
să scriu concluzia, atunci...
În loc să scriu "nevrotică",
sau "psihotică",
aş folosi, mai degrabă,
un cuvânt ca... "bună".
- "Bună"?
- Da.
Vrei ca această comisie
să consemneze în rapoarte
că, după opinia dumneavoastră medicală,
decedata suferea de "bunătate"?
Poate că acesta a fost defectul său
psihologic care a dus-o la moarte.
Să scriem asta, doctore Richardson?
Nu, sigur că nu.
Foarte bine. Atunci rămânem la
depoziţia dumneavoastră originală, doctore?
Da.
Cred că tot ce se poate spune
despre Bess, s-a spus deja.
Am convenit să autorizăm înmormântarea ei,
dar nu va fi nici un serviciu funerar.
Faptul că unii dintre noi
au cunoscut-o pe fata decedată
nu trebuie să influenţeze felul
în care va fi îngropată.
Bess McNeill va fi înmormântată
la fel ca cei de-o teapă cu ea.
Trupul neînsufleţit va fi eliberat de
autorităţi în cursul acestei săptămâni.
Am obţinut permisiunea de la seniori
de a o îngropa pe Bess,
dar nu pot să mă abat de la principiile
care se aplică aici, la înmormântări.
Trebuie să spun adevărul despre Bess.
Poţi să vii.
- Unde e Jan? S-a dus acolo?
- Nu.
L-ai văzut pe Jan?
Bess McNeill, eşti o păcătoasă,
şi pentru păcatele tale,
eşti trimisă în Iad.
Nici unul dintre voi n-are dreptul
să o trimită pe Bess în Iad!
Terry, e timpul!
Hai s-o facem!
Ridică-te, în numele Lui Dumnezeu!
Hai, omule...
Haide...
Ai grijă de ea.
Jan, trebuie să-i dai drumul!
Bess!
Jan!
Vreau să-ţi arăt ceva.
N-o să-ţi vină să crezi.
- Ce?
- Vino.
Te rog! Aici.
Să mergem!
Pin! Vino!
N-o să-ţi vină să crezi!
Pin, vino să vezi!
Uită-te aici, omule! Vezi ceva?
Nu e nimic acolo!
Am încercat toate lungimile
de undă şi nu e nimic.
Voiam doar să fiu sigur.
Haide!
Traducerea şi adaptarea:
Mirela Matei (Empire Video Production)
Sincronizare şi revizuire:
muLineZu