Tip:
Highlight text to annotate it
X
Traducerea şi adaptarea:
F e r r a r i M i h ă i l e s c u
TRENUL DE NOAPTE
Aşteapta!
Aşteaptă!
Aşteaptă!
Nu e o seară tocmai bună ca să pierzi trenul. Ai bilet?
Biletul dumneavoastră?!
Vorbiţi englezeşte?
Engleză!
Ok, cumperi biletul mai târziu. Trebuie
să plecăm. Vremea se nasoleşte.
Ok Walter, hai
bagă-i cărbuni!
Nu mai lătra!
Salut, Crăciun fericit!
Vodkă Kalashnikov de la Moscova,
aceiaşi care fabrică AKM-ul.
Fă-mi pe plac,
poftim, ia şi gustă!
În halul ăsta o să-ţi
sară creierii, omule.
Cine câştiga?
Visezi la locuri mai calde?
Da.
- Cât vă datorez pentru bilet?
- Ai plă*** deja.
Acum 2 ore. Nu mi-ai zis unde mergi, aşa că te-am taxat cu preţul maxim.
Daa, am luat cam mult la bord, la cheful de la birou.
Foarte bine domnule, e timpul sa vă cumpăraţi biletul.
Trezeşte-te somnorosule.
Nimeni nu călătoreşte gratis în trenul meu.
La dracu!
Poate e un stop cardiac?!
Ce?
Adica vrei să zici ca-i mort?
Da. Orice-i posibil.
Poate de la alergarea aia prin frig.
Ştii...
A luat o grămadă de pilule
imediat ce s-a aşezat.
Le halea ca pe alune
şi le stingea cu ***.
-A luat câteva şi până să se suie în tren.
- Crezi că a luat Cianat?
Secanol.
Daca lua Cianat ar fi murit pe loc.
Secanol-ul face spume. Luat în exces, va împiedica sângele să mai urce şi,
va opri oxigenarea creierului.
Ai impresia că dormi, dar apoi nu te mai trezeşti.
Alcoolul, accelerează procesul pe care vi l-am descris.
Stai mă fată, de unde era să ştiu ce lua? I-am oferit o gură acolo...
- Nu atingeţi nimic.
- Unde mergeţi?
Voi anunţa staţia următoare. Asta dacă nu vreţi să staţi cu el aici până mâine.
Crăciun fericit!
- Dumnezeule! Stai! Trăieşte.
-E doar un reflex.
Reflex pe dracu.
A sărit ca lovit de trăznet.
E mort.
Nu e ghinion dacă un mort
te priveşte fix în ochi?
Am citit odată că...
dacă apucă să te vadă,
înseamnă că... şi ...
E ceva aici...
Nu ştiu de unde.....
... parcă am mai văzut cutia...
- Arată destul de ciudat.
- Pune-o la loc, nu-i a ta.
Bă uscatule!
Ai auzit ce-am zis?
Da.
E un cadavru chiar aici lângă noi şi
tu iţi continui beletristica?
Ce faci?
Naşu ţi-a zis s-o laşi acolo.
Ce e acolo?
Ce vezi acolo?
Harry. Îs Miles din expresul Nightingale.
Ne îndreptam spre Maple Creek şi tre...
Închide!
Întoarce-te în vagonul din spate!
Mai bine te întorci la locul tău, înainte
sa-ţi îndes bocancu-n cur.
Ai încredere în mine!
Ia-o înainte şi convinge-te!
Domnişoară! Domnişoară!
- Am crezut că v-am zis să...
- Te uiţi frate în cutia aia?!
Adevărat? Da.
Vezi *** reflectă lumina?
Nicio imitaţie nu poate face aşa.
Unchiul meu mi-a zis cândva *** sa-mi dau seama de falsuri şi imitaţii.
Şi dacă el ar fi aici, ar spune că sunt
reale precum moartea mătuşii.
Cât crezi ca valorează?
- Aş spune pe puţin 5!
- Mii?
- Ce?? Milioane.
- Milioane?!
Da!
Depinde de preţul de catalog.
Am încercat deja.
Sunt bine ferecate acolo.
Ai vreun ciocan, ceva?
Ar putea merge.
- Stai un pic. Ce faci?
- Încă am de raportat un mort.
Stai, poate ar trebui să ne gândim mai bine înainte de regreta mai târziu. Ok?!
Adică nu zic s-o furăm,
zic doar.... ok....
Poate păstrăm jumătate şi
să donăm cealaltă jumătate.
La clubul "Băieţi şi Fete..." e un grup frumos...?!
Sunt o groază de bani în faţa noastră. Asta nu înseamna nimic pentru tine?
Dar dacă cineva ştia ce căra mortul?
Ce va fi când va veni s-o caute?
- Vom fi tare departe.
- Eu nu.
Tu şi fata aia veţi coborî din tren.
Eu nu.
Şi da-ţi demisia!
Pensionează-te!
Ai nevastă? Poate i-ar plăcea în schimb
să stea undeva unde e mai cald?!
Pot să am grijă de soţia mea fără ajutorul tău... sau al morţilor.
Şi dacă nu ştie nimeni că e mort?
Ce ai zis domnişoara?
Dacă nu se raportează moartea lui,
nimeni nu va şti că e mort.
Nu şi-a cumpărat bilet şi
de aia a venit aici la Clasa I.
Nimeni nu va şti că a fost
vreodată în trenul ăsta.
Dar este în acest tren...
în trenul meu.
Ce ar trebui să fac, sa-l las să
putrezească până la Anul Nou?
O secundă.
Deci.., ne îndreptăm spre Maple Creek.Cât timp mai avem până ajungem acolo?
- 29 de minute şi 16 secunde.
- Ştii drumul la secundă?
Ştiu totul despre trenul ăsta în
afară de culoarea lui preferată.
- Aici este un râu.
- Râul Sturgeon.
- Cât mai avem până îl traversăm?
- Îl traversăm peste 19 minute.
E suficient de lat încât să nu
îngheţe pe timpul iernii?
Cred ca da.
- Curenţi puternici?
- Banuiesc. De ce?
E locul unde putem scăpa de cadavru.
Iar daca râul are şi curenţi puternici, nu
va exista nicio legătură între mort şi tren.
Şi *** e iarnă, corpul va fi prins sub gheţuri şi mai e ceva până la primăvară.
Se va descompune până la oase.
Miles?
-Poate că ştie fata asta cumva.
-Ştie *** să intre la bulău. Nu servesc.
Nu vei fi incriminat. Tu eşti doar naşu din tren, care şi-a făcut doar treaba.
El a fost mangă tot timpul
şi nu ştie nimic.
Am fost... şi în general sunt.
Ceea ce e adevărat.
Eu cobor la prima şi e ca şi când
nu ne-am cunoscut niciodată.
- Aşa şi rămâne.
- Miles!
Vino după mine şi tu vei fi cel
aruncat în râu, nu mortul!
De 11 ani mă ocup de vânzări şi nu pot convinge un naş de tren,
să-şi păstreze o avere pentru
când va işi la pensie.
- Ţi-am zis că mi s-a acrit de jobul meu?
- Poate-ar trebui să mai insişti la naşu.
Cred că deja a anunţat.
*** poţi fi aşa sigur
de ce face naşu acolo?
Ce altceva căcat să facă?
Ce?
Crezi că a minţit?
Ca să ţină totul pentru el?
Rămâi aici!
Unicul mod de a ieşi sau intra
acolo este cheia mea.
Aici ţin un scaun cu rotile
pentru pasagerii cu handicap.
Da, sigur.
Acum mai stăm de vorbă.
Ar trebui să-l învelim cu ceva,
să nu fie văzut plutind pe râu.
- Am nişte valize la vagonul cu bagaje.
- E departe vagonul cu bagaje?
La capătul celălalt al trenului.
Trebui să-l ducem acolo,
fără să fim observaţi.
- O iau înainte să vă asigur drumul.
- Şi *** ai de gând să faci asta?
Diversiune, şarm, sunt
comis voiajor, ce dracu?!
Mişto joc.
Prea aproape de margine.
Poţi să ataci direct.
Îţi vei slăbi apărarea, întelegi dar....
Nu-ţi fă griji,
te voi ajuta şi pe tine.
Aveţi asigurare de călătorie?
Compania mea este specializată în asigurări turistice, ca pentru voi, iacătă:
Întârzieri de transport,
cheltuieli medicale,
externări, ***ări auto,
moarte accidentală... se mai întamplă...
Şi... asta-i a mea,
îmi cer scuze....
Ce?
Insulele Marchize?
Aşa, aşa, da,
îţi place acolo?
Se află în Pacificul de sud, chiar
pe lângă voi. Ia să vă arăt....
aici avem Japonia...
Şi asta e singura insulă în tot lanţul. Toate de origine vulcanică.
M-aţi văzut acolo ce le-am tras-o?!
Adică, ce tare sunt, frate!
Verifică vagonul ăsta.
Stă o boşoroagă acolo.
Nu-ţi face probleme Miles,
îmbârlig aşa de tare...
Nu-ţi fă griji dragă... ştii în meseria mea trebuie să improvizezi tot timpul.
Da, de-aia ai ajuns în trenul ăsta beat
cocă fără să ai habar încotro mergi!
- Hai încetaţi, întârziem şi scăpăm podul.
- Staţi calmi, sunt călare pe situaţie!
Haideţi!
Staţi!!!
S-a blocat.
*** Dumnezeu s-a blocat?!
Oh, slava Domnului...
Gata potaia lu mamaia...
Ce mai faceţi voi?
Pai, între noi fie, ne-am cam umflat în
stomac, dar tot trebuie să servim cina.
Ce face ăla în vagonul meu?
- Cred că voia să tragă un pic pe dreapta.
- Arată de parcă ar fi un leş.
S-a cam întrecut cu băutura.
De aia l-am părăsit şi eu pe cel de-al doilea soţ, Alfred. Bea de se căca pe el.
Nu Puchy!
Stai aşa!
Puchy, nu este manierat
să deranjăm omul.
- Aţi dori să vă schimbaţi vagonul?
- Eh, poate ar fi mai bine sa-l las pe
Puchy să decidă. Chiar am încredere în gusturile sale faţă de oameni.
- Vă aduc eu lucrurile din cuşetă.
- Mulţumesc dragă.
Spune-mi pe nume, Miles.
-Ok, cât timp mai avem?
- 11 minute.
- Asta e cea mai mare!
- Fereşte!
Trage asta.
Miles, zi-ne că avem o valiză
mai mare ca asta!
- Nu.
- Ce?
- Nu.
- Nu?
N-am!
Ai zis că va încăpea în ceva, de aia l-am tărât atâta drum până aci.
Am zis că sunt valize în vagonul ăsta. Şi că poate găsim ceva.
Adică ştii mersul trenului la secundă, dar nu ştii ce căcaturi ţii aici?
N-am trecut în fişa postului ***
să îndes cadavre în valize.
E ridicol.
La dracu!
- N-o să meargă.
- Stai!, Scuze, îmi pare rău. Un plan nou.
Să regândim.
Când ajungem la prima staţie, am să-l scot afară chiar eu.
Aşa?!
Aşa?!
Am să-l ridic în spate, îl scot afară din tren... ca şi *** ar fi beat criţă...
ca pe un prietenul meu de pahar. Îl duc în pădure, sau... îl rezem de un tomberon.
Mă scuzaţi. Aici e o zonă
rezervată personalului.
Căutam o cârpă, ceva.
- Cârpă?
- Mi s-au murdărit lentilele.
Mulţumesc.
Auzi, dacă fetica asta nu se întoarce, înseamnă că îşi pierde partea?
- Ducem mortul înapoi în compartiment.
- Ce?
Vom uita tot ce...
Îmi cer scuze că a durat atât. Cred că în vagonul restaurant ai un frecău.
Ce vrei să faci?
- Ei bine... improvizez.
- Ce?
Voi fi iute, ok?!
Mai avem aproximativ 7 minute până traversăm podul. Corect?!
Opreşte-te!
Ce s-a întâmplat, Miles?
- Ce s-a întâmplat?!
- Asta-i tot ce trebuie să facem.
Vrei să-l tranşezi pe bietul
om ca pe porcul de Crăciun!
Am avut un curs de autopsie semestrul trecut. Ştiu exact *** trebuie...
Mă fetică, tu nu mai judeci limpede.
Trebuie să-ţi limpezeşti creierii.
- Am mintea cât se poate de limpede.
- Lasă cuţitul ăla jos!
Ăsta-i un satâr.
Îi ducem leşul înapoi pe locul lui, anunţ autorităţile şi asta-i deja decis.
- Eşti de acord cu treaba asta?
- Eu zic că trebuie să decidem prin vot.
Păi da, hai să votăm!
- Ridicaţi mână care sunteţi de acord...
- Băăă! Nu votăm nimic. Nu-i democraţie!
Trenul meu e o dictatură nenorocită
şi eu sunt nenorocitul de dictator.
Aşa că pune dracu jos cuţitul ăla sau, satârul, sau *** dracu-i zici
şi întoarce-te dracu la locul tău şi
aşează-te şi stai dracu în cur acolo.
Bine, Miles!
Tu eşti şeful!
Îmi pare rău Miles... dar am fost de acord cu un plan.
Nu al lui, nu al tău...
planul meu.
Să sperăm că-l vom finaliza.
Nu mai poţi chema poliţia acum...
decât dacă poţi să explici *** a ajuns ăsta cu capul tăiat şi cu infarct.
*** nu mai avem mult până la pod, am să-i tai şi mîinile şi picioarele şi apoi
îl băgăm în ladă.
Cred că ăsta e riscul de a lucra cu străini. Că nu ştii peste ce psihopat dai.
E dementă, are dreptate când zice că
nu mai putem să chemăm poliţia.
Pentru că nu mai putem explica ce-i aici.
Adevărul e că ne-a cam tras-o.
Ştii, poate e totuşi o idee bună să-l cobor eu la prima staţie.
Găsesc un loc mişto şi sigur să-l îngrop, si gata... s-a rezolvat.
Mai ales că acum ştim că fetica asta
n-are toată ţigla pe casă..
- Da tu o ai?
- Ce?
- Tu ai toată ţigla pe casă?
- Sigur.
Am văzut multe grozăvii la viaţa mea.
Dar chiar şi-n cele mai negre momente, am ştiut tot timpul cine eram.
Hai mă, eşti acelaşi om ca mai înainte.
Totul s-a schimbat de când ne-am uitat în cutia aia.
Aşa e. Măi omule, e vorba
de o căruţă de bani aici.
Nu-i vorba de bani aici.
Când m-am uitat înăutru, m-am...
m-am simţit..
Ce?
Diferit.
- Îl cobor din tren la următoarea staţie
- Ce?
Da. Mergi la familia ta, stai liniş***ă ca şi *** nimic nu s-a întamplat.
- Miles?
- Nu, Miles e pe tuşă.
Acum eu comand aici.
- Suntem chiar pe lângă pod.
- Lasă-l dracu de pod.
Jucăm acum în altă ligă
şi eu sunt antrenorul. Aşa...
Noi vom lua şi partea ta în mod cinstit pentru că îmi voi asuma un risc mai mare.
Cred că amândoi ştim cine a riscat mai mult. Îl aruncăm din tren chiar acum.
Ce-ai să faci? Mă faci franjuri dacă nu mă supun?
Pot să-ţi iau jugulara cu orice....
...nici nu vei simţi.
Rămâi fără sânge-n creier în 5 secunde.
Avem 3 minute până la pod.
Vom termina ce am început.
Unde-i podul? Nu cumva am trecut de el?
Încă nu-l văd.
- Asta-i o tâmpenie.
- Du-te înăuntru.
Unde-i podul, Miles?
E acolo, vine!
- Acum!
- Ajută-mă!
- Ridică-l!
- Împinge!
- Acum!
- Hai să terminăm o dată.
Am reuşit?
Ascundeţi-vă!
Miles? Unde eşti? Răspunde.
Deschide uşa! Deschide uşa!
Nimeni nu-ţi deschide, nu te mai agita, nimeni nu ne-a văzut, nimeni te-aude.
Eşti nebun? O să crăpăm dracu
de frig aici afară.
Ba nu îngheaţă nimeni aici!
Stai aici, mă întorc prin vagon.
- Băă, ce faci?
- Mă întorc să te iau, stai aici!
Ce-ai mă, eşti dement?
Miles!!!
Miles!!!
Doamne, este aşa frig aici...
Ce faci aici?
Am furat astea şi mă îndreptam spre spatele trenului să vă iau de-acolo.
Da-mi cheile.
*** te mai încalzeşti, să te întoci la locul tău. Şi tu la fel.
- Am să duc asta la restaurant.
- Nu, nu, iau eu ăla.
Întoarce-te la locul tău.
Culcă-te la loc iubit-o!
Trebuie să ştii că
în curând te mut de la azilul ăla de noapte la un spital.
Da. O să ai propria ta rezervă acolo, cei mai buni medici şi să nu-ţi mai faci
probleme de ce spun boşorogii aia.
Ce?
Nu. Sunt bine, un pic obosit.
De ce întrebi?
Dragă nu-ţi fă griji, pe bune. De ce ar fi ceva în neregulă cu mine?
Nu-ţi mai imagina nimic.
Crezi că nu-s în toate minţile pentru
ce-am făcut?
Eh, cine n-a mai tranşat cadavre
aşa, din când în când?!
Miles ar fi anunţat poliţia
dacă nu aş fi facut-o.
Nu trebuie să mi te justifici mie, ok?!
Sunt comis voiajor, ai uitat?
Deşi pot spune că n-am mai tăiat capete vreodată pentru comisioane.
Nu te gândi că eu aş mai fi
făcut aşa ceva înainte.
Nu sunt o fiinţă rea.
Ştiu, e ok.
E totul în regulă.
Auzi, ştii... Chiar ai încercat să mă salvezi, nu-i aşa?
Adica, dacă ai fi aşa fără suflet,
nici măcar nu te oboseai!
Sper că ai un ciocan în cutia aia.
Sparge nenorocita asta!
Ok, feriţi-vă!
- Dă-i mai tare!
- I-am dat!
- Cutia asta e a dracu de tare.
- Mă-ta-dracu!
- Dă-i mă!
- Nici măcar nu s-a zgâriat.
Dă-mi ciocanul!
Asta e...
Asta e...
Crăciun Fericit!
Ne apropiem de staţie.
Deschidem asta mai târziu.
Eu trebuie să cobor aici.
Părinţii mă aşteaptă în staţie.
Ok, dă-ne adresa şi-ti trimitem
partea prin poştă.
Nimeni nu ia cutia!
- Dacă rămâne cutia, rămân şi eu.
- Şi *** rămâne cu ai tăi?
Treaba mea.
În ceea ce te priveşte, eu am coborât
din tren aşa *** scrie pe bilet.
Ce faci acolo?
Vă ţin pe amândoi departe de priviri.
Am să încui vagonul ăsta.
Mă încui cu asta aici?
Care ar fi motivul?
Sănătatea mea mentală.
Ce ai să le spui părinţilor?
Nimic.
- Crezi că nu vor să ştie unde le e fiica?
- Chiar nu-mi pasă.
Şi nu am să mă mai întorc la
facultatea de medicină.
Şi de aici, încotro?
- Undeva departe.
- Da, am mai auzit asta.
Parcă te lasase-şi de un an?!
De aia trebuie să te laşi
când eşti tânăr, puştiule.
Miles, vagonul de bagaje era deschis. Adică era... larg deschis.
Cine ştie?!
Uite cheile aici.
Vrei să verific furtunurile alea?
Mai am un pic şi scap de trenul ăsta. Am să-l las să ruginească şi el în pacea lui.
- Eşti bine Miles?
- Da, hai să plecăm de-aici.
Vreau să-mi văd soţia în
dimineaţa de Crăciun.
Ştii unde mă voi duce eu?
În insulele Marchize, Pacificul de sud.
Unde Paul Gauguin şi-a
petrecut ulimile clipe.
- Ştii, pictorul francez?
- Am auzit de el.
Şi-a luat femeia şi copiii şi s-au izolat complet de civilizaţie.
Perfect.
- Eşti binevenită să vii cu mine.
- Te apuci iar de băutură?
Nu, nu.
Mai ţineam un pic aici, vezi?
- Dar ştii ceva?
- Ce?
Nu mai am nevoie de ea.
Ar fi prima oară de la 15 ani.
Felicitări!
Chiar am nevoie să fiu promovat,
ştii *** e, trebuie să ai grijă de familie...
- Trebuie să-ţi găseşti alt loc de muncă.
- Ce?
Nu poţi avea grijă de o familie
cu o astfel de meserie.
Întoarce-te la şcoală, învaţă şi tu ceva de computere, avioane, ceva de viitor.
- *** adică? Nu ai de gând să mă susţii?
- În meseria asta nu ai perspective.
- Vreau să fiu naş de tren ca tine.
- Ba nu vrei să fii nimic ca mine.
- Ba vreau să fiu ca tine!
- Eşti surd, în pula mea?
Nu vei fi ca mine şi nu vei
lucra în tren, niciodată.
Deci ce zici. Putem să fim împreună: eu nu mai beau, tu ai scăpat de părinţi.
*** spunea cineva: schimbarea
e un nou început...
Mulţumesc, dar... eu
nu caut visele altora.
Întelegi ce vreau să zic?!
Îmi pare foarte rău, aş fi luat bilet,
dar la casă pare închis.
Plătiţi mai târziu.
Nu năşicule, plătesc imediat.
Spune-mi, e vreun bar în tren?
Da, acum de sărbători.
Aş dori şi nişte rom negru şi dacă eşti amabil să mi-l trimiţi în ultimul vagon!
Te rog, şi păstrează restul.
Crăciun fericit!
- Ultimul vagon e închis
- Nu zău?!
Trebuia să mă întâlnesc cu un amic acolo, un tip mititel...
...domnul Cairo, a urcat la staţia anterioară, nu puteai să nu-l observi.
- Nu ai idee pe unde s-a aşezat?
- Nu.
Vrei să zici că nu ştii
în ce vagon a suit?
Adică, nu-mi amintesc de niciun mititel care să fie în acest tren.
Şi nimeni n-a întrebat de mine, sau să fi lăsat vreun mesaj?.. mă cheamă Gutman.
Nu.
Ei bine, atunci va trebui să-l găsesc eu însumi. Nu-i nimic.
Hai mă Miles,
unde dracu eşti?
Miles, domnul işi caută un amic,
un tip de statură mică.
Unde-i ăla care s-a urcat la Fall Brook?
Ăla de lua pastile tot timpul..?
A, acela?!
Pe ăla îl căutaţi?
- Deci s-a urcat în tren până la urmă?!
- Da.
Adică, nu.
Adică s-a urcat dar, a coborât.
- A coborât?
- A coborât? Când? Eu n-am văzut.
N-a avut bani să-mi plătească biletul, aşa că a coborât înainte ca trenul să plece.
Şi de ce nu mi-ai zis
aşa de la bun început?
N-am făcut legătura, sunt mulţi pasageri acum cu sărbătorile astea.
- Ce, pasageri...
- E greşeala mea.
Îmi cer scuze.
La dracu.
- Nu poţi să-l suni să vezi unde e?
- Nu am să-l mai văd niciodată.
M-a trădat.
Nu s-a putut abţine.
Nu ai numărul lui de telefon sau...?
- Frankie, ia vezi tu ce-i prin bucătărie!
- Ok.
Mai doriţi ceva, domnule?
Sunt prin zonă, dacă aveţi nevoie.
- Bună, Miles un Crăciun foarte fericit!
- Mulţumesc, la fel şi ţie.
Puchy abia aşteaptă micul dejun.
Eu voi lua un coniac mic
în loc de ceai.
Cred că e normal să ridicăm şi noi un păhărel în numele Domnului de ziua Lui.
Ce frumos, elegant
şi festiv ai ornat aici..
Uite Puchy, exact aşa *** îţi place.
Cine-i norocosul?
Ăăă, Miles apropos,
domnul ăla a dispărut..
Nu ştii... mititelul ăla beat,
pe care nu l-a agreat Puchy.
Nu mai e pe scaunul ăla. Poate a coborât la ultima oprire?!
Că să ştii, eu chiar vreu să revin la locul meu. Noul vagon are un tangaj groaznic.
Miles, poate ai adus şi un pic
de noroc de data asta.
Unde e?
Dă-mi cutia, sau o să le ştergi
ăstora doi creierii de pe jos.
Doar, imi scot cheile din buzunar.
- Să nu încerci vreo şmecherie!
- Nu domnule.
Mie îmi plac creierii mei,
acolo unde sunt ei.
Trebuie să merg acolo în spate.
Mişcă-te!
- Toţi.
- Ok. *** zici tu.
Stai!
E fierbinte?
Sunt fierbinţi lateralele cutie?
Nu.
Pune-o pe canapea aia!
- Mai ştie careva din tren de cutia asta?
- Nimeni.
Nu mai ştie nimeni.
Partenerul meu a fost urmărit.
Mi-a zis să ne întâlnim în tren, pentru că se temea pentru viaţa lui.
Noi n-am ştiut. Individul era varză
de la buline şi vodkă.
- Spune adevărul.
- Adică....
Au fost mai multe pastile
decât vodkă, dar...
Înapoi!
Nu iei nimic, e a noastră.
Trebuie să-mi daţi cutia!
Nu trebuie să mai pierdem timp!
- Pleacă o dată de-aci!
- Nu înţelegeţi nimic.
- Mai sunt care o vor, nu sunt singurul.
- Care mai sunt? Cine?
Competitori, rivali, inamici... ne urmărim unii pe alţii, lucrăm împreună, ne trădăm între noi.
Scotocim lumea de forţe malefice.
Vă puneţi viaţa în pericol.
Te rog, plecă!
Pleacă!
Oricine se uită înăuntrul cutiei,
va fi mort până la răsărit.
Fără excepţii.
Auzi, singurul mort vei fi tu,
dacă nu pleci în pilea mea de-aci.
Cea mai oribilă moarte cu putinţă. Moartea din-năuntru: corupţia sufletului.
Dacă vreţi să evitaţi să aveţi soarta asta, lăsaţi-mă s-o distrug.
Şi ştiu *** să procedez. Am cheia, o deschid şi apoi distrug maleficul de acolo.
Poţi s-o iei, s-o distrugi.
Tot ce vrem sunt nestematele din interior.
Nestemate?!?
- Asta ai văzut tu?
- Da.
Ce comun.
Miles? Răspunde, răspunde!
A fost legitimă apărare...
încerca să... a încercat să ne omoare.
A fost legitimă apărare, că a încercat să ne omoare, Dumnezeule.
*** se va termina asta?
- De data asta mult mai repede!
- A fost legitimă apărare.
Îl vom arunca. Suntem
aproape de vreun râu, sau lac?
Miles, unde eşti?
Avem un G20, auzi, G20!
- Ce înseamnă G20?
- Oprire neprogramată.
Care ar fi raţiunea pentru o oprire neprogramată?
Dumnezeule!
Mergi înainte, reţine-i acolo şi descuie o cuşetă, patul de deasupra.
Unde a vrut să bată cu moartea până la răsărit? Coruperea sufletului?
- A vrut doar să ne sperie.
- Şi chiar a reuşit.
Aş vrea să nu fi văzut vreodată diamantele alea nenorocite.
Diamante? Eşti discromat?
Sunt smaralde.
Cine a mai auzit de dimamante verzi?
Sunt diamante, diamante albe.
Nu!
Nu, nu e ce-am văzut eu.
Miles? Răspunde?
Răspunde!
*** de nu ai văzut smaraldele?
Erau aşa frumoase, erau minunate.
Dacă vrei să le mai vezi, vino-n pielea mea să mă ajuţi cu mortul ăsta.
Valiza a atras privirile
imediat *** treci podul.
Pescarii la copcă ziceau
că s-a deschis la impact,
răspândind părţi umane
peste tot pe-acolo.
Braţe, picioare şi o ţeastă.
- Ce maniac ar face aşa ceva?
Miles, trebuie să văd lista pasagerilor.
Deschide-o!
- Ok, aşteaptă-mă aici!
- Unde te duci?
Deschide!
- Nimeni nu e în cuşete, da?
- Au fost încuiate pe timpul nopţii.
- De ce-mi pui lucrurile acolo sus?
- Ai să te urci acolo!
- Ce?
- Urcă-te acolo imediat!
Nu, nu, nici de-al dracu...
de ce m-aş...
Invitaţia ta e încă valabilă?
- Ce?
- Insulele Marchize, tu şi cu mine?
Deci, cine bea Kalashnikov?
Nu mai am încredere în Miles,
va ceda la presiunea poliţiei.
El nu-i ca noi.
Nu şi le doreşte suficient de mult.
De acum înainte ţine
doar de noi doi.
Şi noi ce ne dorim aşa de mult? Chiar şi noi am văzut lucuri diferite în cutia aia.
- Vrei să renunţăm?
- Nu, doar că...
Doar că ce?
Încerc să realizez ce dracu se petrece aici. Totul e aşa derutant.
Nu trebuie să fi derutat.
Urcă-te sus acolo şi voi avea eu grijă de restul, e bine?
*** ne vei scoate de aici?
Vrei să arunci totul pe Miles?
Ţine de noi să ne alegem cu crema.
Şi *** faci?
- Ai încredere în mine?
- De ce aş avea?
Ştii de ce.
- Acum, urcă-te sus!
- Nu.
...şi ultimii doi au plecat de-aci dimineaţă şi nu sunt pasageri care să mai stea în...
Domnişoară, sunt detectivul Melvil.
Şi nu cred să fi Pete Dobbs?!
Sunt destul de necăjită că părinţii mei mi-au ales numele ăsta.
Acest compartiment trebuia
să fie liber şi încuiat.
Eram foarte obosită şi
am intrat cu forţa.
Nu mi-am dat seama că e o infracţiune şi că se va opri tot trenul pentru asta.
- *** vă cheamă?
- Cohle White.
Domnişoară, aici scrie că trebuia să cobori la Maple Creek.
Trebuia?
Adică a trecut staţia mea?
Ai mei or să facă spume.
Mama pregătise curcanul
de Crăciun.
O să facă rau.
- Ai fost singură aici tot timpul?
- Desigur.
- Dormi mereu goală în paturi străine?
- Depinde de pat.
Eh, nu voiam să-mi şifonez
rochia de Crăciun.
- Facem interogatoriul la restaurant.
- Interogatoriu?
Ai 10 minute să te îmbraci.
Deci, Pete Dobbs e în tren de
2 ore şi tu nu te-ai obosit
să ştii *** arată?
Dormea tot timpul şi... pur si simplu
nu i-am putut vedea faţa.
Nu, nu ne-am uitat bine la faţa lui,
nu-i aşa Puchy?
Dormea când l-am văzut
la mine în vagon.
Şi Miles, acest năşic fermecător,
a zis că săracul, şi-a cam
băut minţile cu Crăciunul.
Era criţă, mangă, şi avea o mulţime de sticluţe din acela cu alcool.
- Ai văzut cumva să fi avut o valiză mare?
- Da, era una demodată.
Şi ai văzut cumva dacă a dus-o la vagonul de bagaje, la începutul trenului?
A lăsat-o acolo la primul vagon, chiar înainte ca eu sa ajung în cuşetă.
Când am ajuns la vagonul de bagaje, uşa de încărcare era larg deschisă.
O fi rămas aşa de la ultima staţie?!
Şi acest Pete Dobbs a dispărut?
Poate că el a fost cel
care a deschis uşa.
Ca să scape de cadavru.
Şi deci, unde e acest Pete Dobbs,
dacă în tren nu e?
În insulele Marchize.
El vroia să meargă acolo.
Mda!
De origine vulcanică!
Alo? Ce se întâmplă?
Du astea la probe.
Miles, rămân la bordul Expres-ului.
Îl ducem la depou unde va
fi sigilat pentru dovezi.
Miles, nu mai putem sta!
Scoate-mă din conserva asta..
Hei, ce faci acolo?
Ce faci?
Nu pot să respir!
Fă 'n pula mea, nu mai pot să respir!
Te duci la vagonul de bagaje şi aduci toate valizele în cuşetă.
- Toate valizele?
- Pentru toate cadavrele.
Stai mă fată.
E mort?
Depinde cât oxigen
i-a mai rămas.
Doar noi doi
mai suntem.
Hai mă Miles,
e planul perfect.
Vor tot căuta corpul şi
după ce nu-l vor găsi
vor clasa cazul din lipsă de probe,
iar noi vom fi curaţi.
Aşa ca du-te după valize!
Nu voi avea de-aface
cu aşa ceva.
Vrei să-ţi mai vezi
soţia vreodată?
Eşti chiar dusă, fată.
Ştii asta, nu-i aşa?!
Da, dar e tot ce ai,
aşa că du-te după valize.
Acum!
Pete...
Înapoi boşorogule!
Dă-te-n spate!
În genunchi!
Mărturisesc,
vă spun totul.
Am zis să stai în
pula mea-n genunchi!
Nu!!!
Aşa Miles, acum avem
trei cadavre în loc de două.
Omul avea dreptate, trebuie s-o distrugem, înainte să ne distrugă ea.
- Dacă nu, vom fi morţi până la răsărit.
- Deschide clapa aia.
- A dispărut!
- Dă-te!
- Unde-i? Unde-ai pus-o?
- Poate, poate...
Poate a alunecat spre spate?!
Ultimul vagon e încuiat.
Unde-i cutia?
- Unde ai pus-o? Tu ai luat-o!
- Nu ştiu ce vorbeşti acolo.
Ştiu că tu ai luat-o că
doar tu mai ai cheia.
- Miles...
- Spune unde este?
E a mea acum.
Voi păstra aurul pentru mine.
Aur...?!?
Mă puştiule, ascultă-mă!
Rămăsesem încuiată.
- Ce ai văzut acolo, nu-i real.
- Mda, sigur, aurul e fals.
De aia ai aruncat din tren un cadavru
şi ai lăsat-o în "grija" poliţiei.
E doar o iluzie în mintea ta.
Nu e niciun aur, diamante, rubine, sau smaralde, nimic, nici măcar...
- De ce nu-ncetezi?!
- Nu-ţi ruina viaţa cu asta, crede-mă!
Să te cred?!
E o glumă?
Tu nu ai încredere în mine să am
grijă de trenul tău preţios.
Dar tu te încrezi în nişte străini?!
Nicio problemă.
Voi avea un bebe cât de curând,
care trebuie crescut.
Şi tu îmi spui să ce?! Să-mi caut o slujbă mai bună! Să te fut! Să te fut!
Puştiule, nu eşti tu cel
care vorbeşte acum.
Te-ai uitat înăuntru acolo şi...
Nu mai îmi spune puştiule!
Nu mai îmi spune puştiule!
Nu eşti altceva decât un hodorog dezgustat de viaţa sa.
Eşti un mare perdant.
Nici măcar nu eşti în stare să ai grijă de nevastă-ta care moare acolo în spital.
Eu nu voi fi ca tine, ci voi fi capabil
să ofer familiei mele...
Doamne!
Dă-te de lângă el!
- Opreşte trenul acum!
- Încetează!
- Opreşte-n dracu trenul ăsta!
- Nu o pot face din acest vagon.
- Dacă nu-l opreşti în 60 de secunde...
- Frâna de urgenţă este în celălat vagon.
- Nu mai minţi!
- Nu mint!
- Are dreptate. Are dreptate.
- Taci.
Mai bine îmi spui
unde-mi este cutia.
Opreşte trenul ăsta nenorocit!
Frumuseţe!
Te rog, te rog ajută-mă!
Frankie!
- Ce-i ce s-a întamplat?
- Trebuie să plecăm de-aici, acum!
Miles, ce faci aici?
Trebuie să fim tăcuţi,
că ne omoară ăia.
- Miles, te înşeli!
- Linişte, deja l-au omorât pe Frank.
A trebuit să-i omor pe amândoi...
îmi stăteau în drum.
Legenda e adevărată: când se înfierbântă cineva trebuie să moară.
Ieşi de-acolo!
Ăsta căuta şi el cutia de ani de zile,
la fel de obsedat ca noi ceilalţi.
Nu s-a deghizat niciodată
de două ori la fel.
Nu-ţi fă griji... nu te omor. Decât... dacă voi privin înăuntru, corect !?
Asta ar trebui să o răcească.
- Dar ce e? De unde provine?
- Depinde pe cine întrebi.
Omul care a urcat în tren,
domnul Gutman,
a spus, că cine se va uita înăuntrul cutiei, va fi mort pănă la răsărit.
Toţi zic aşa.
Şi eu m-am uitat...
- Ce vrei să faci?
- O voi distruge.
Ce altceva credeai?
Gutman a zis că există o cheie şi dacă o deschidem, putem distruge ce-i acolo.
Pleacă de lângă chiuvetă.
Cadavrul lui Gutman e într-o cuşetă. Trebuie să aibă cheia pe undeva.
Eu nu vreau să o deschid, Miles.
Şi nici tu!
- Nu vrei s-o distrugi?
- Vreau ca guvernul meu s-o analizeze.
Nu trage. E mecanicul.
De ce ai venit?
Frânele sunt moarte, comenzile nu mai răspund, iar trenul nu poate fi oprit.
Pare că merge de capul lui.
- Sună la dispecerat.
- Nu mai avem nicio legătură.
Ne vor devia spre o linie moartă.
O să ne facem pulbere.
Treci aici!
Trebuie să ne desprindem de locomotivă, dar trebuie s-o facem rapid.
Bună Miles.
Boşoroaga aia trebuia
să-şi dea seama...
când împuşti pe cineva,
să ţinteşti ceva vital...
...de preferinţă ţeasta.
Să mergem!
Vrea să ne ucidem între noi.
De să-l lăsăm să câştige?
Te va ucide poate pe tine,
dar niciodată pe mine!
Eu sunt cea pe care o căuta de atâţia ani de zile. Eu sunt cea la care vrea să fie.
De ce crezi că m-a scăpat
de glonţul babei?
Pentru că mă iubeşte!
Mă iubeşte!
Şi eu la fel.
Hai, prinde-mă de mână!
Hai acum, prinde-mi mâna!
Hai!
Prinde-mă de mână!
Prinde-mă de mână!
Prinde-mă de mână!
Ia de-aci nenorocito!
Pleacă!
Nu!
Traducerea şi adaptarea:
F e r r a r i M i h ă i l e s c u
Traducerea şi adaptarea:
F e r r a r i M i h ă i l e s c u
rbi_intelliware@yahoo.com