Tip:
Highlight text to annotate it
X
Să vă povestesc *** mi-am
petrecut ziua până acum.
Am băut cafeaua în Paris, am făcut surfing
în Maldive şi am dormit pe Kilimanjaro.
A, da! Şi i-am luat numărul
unei tipe poloneze din Rio.
Apoi m-am teleportat înapoi,
ca să prind ultima repriză a finalei NBA.
În primul rând, bineînţeles.
Şi asta până la prânz.
Aş putea să continui, dar mă întreb:
se poate mai bine de-atât?
Solul mai deschis de aici...
Nu a fost mereu aşa.
are mai multe cratere.
Odată eram un om normal.
Un neica-nimeni ca oricare altul.
- Salut, Millie.
- Bună, David.
Ai adunat multe vederi.
Dacă tot visez,
măcar să visez în stil mare, nu?
Corect.
Pa.
Millie!
O clipă. Bună.
Ce ratat!
Voiam să-ţi dau asta.
Am cumpărat-o de la un tip din Plymouth.
Mă gândeam că ţi-ar plăcea.
E puţin cam ciobit
şi îi lipsesc câteva trepte, dar...
Îmi place foarte mult.
- Serios?
- Da.
Ia te uită! Ricebowl!
Mark.
Ce-i asta?
- Încetează, Mark.
- A venit Crăciunul mai devreme?
- Dă-i-l înapoi!
- Ia te uită!
- Priviţi ce i-a dat lui Millie.
- Încetează!
Vă place Turnul Eiffel?
Dacă-l agiţi bine,
auzi *** se mişcă turnul.
Pe cuvânt!
Cine vrea să-l agite?
Gata! Încetează! Dă-i-l înapoi.
Bine. Scuze. Poftim.
Scuze, amice.
Nu ştiam că sunt atât de puternic.
- De ce eşti atât de nesimţit?
- Glumeam şi eu.
- Nu a fost amuzant.
- Ei au altă părere.
David?
Nu te duce pe gheaţă!
E periculos!
Nu merită!
Nu fi prost, Ricebowl!
Întoarce-te! Nu-i nimic.
Lasă-l încolo de glob.
Opreşte-te! Nu merită.
Întoarce-te, te rog.
Ascult-o, David.
Ai grijă, te rog.
Nu s-a întâmplat nimic.
Bravo. Acum, întoarce-te!
- David!
- Nu te duce pe gheaţă, Millie!
David! Chemaţi ajutoare!
Dă-mi drumul, Mark!
David! Chemaţi ajutoare!
Ajutor!
Ajutor! David!
- Sună la Urgenţe!
- Nu-l poţi ajuta!
David!
Potoleşte-te, Millie!
PROPRIETATE A BIBLIOTECII
DIN ANN ARBOR
Aşa a fost prima dată.
Când credeam că voi da colţul,
m-am trezit în biblioteca
publică din Ann Arbor.
Casă, dulce casă.
Mama m-a părăsit
când aveam cinci ani.
Cât despre tata...
E ca şi *** n-aş fi avut tată.
Ai întârziat!
Ţi s-a răcit mâncarea.
Pe unde ai umblat?
Când pun o întrebare, aştept
un răspuns. Se aude?
Ce-ai păţit?
Colegii de şcoală.
David!
Coboară imediat,
pune mâna pe mop şi fă curat!
David! Nu mă face să urc la tine!
Gândeşte-te la urmări!
David?
Deschide uşa, David!
Mi se pare mie sau m-am teleportat?
GĂSEŞTE-ŢI REFUGIUL ÎN BIBLIOTECĂ
Minunat.
Pot să mă teleportez în bibliotecă.
ACCES INTERZIS
RAFTURI DETERIORATE DE APĂ
Nu merg nicăieri.
Bine...
- Urcaţi în maşină.
- Nu merg nicăieri.
În acel moment, am înţeles.
Ceea ce mi se întâmplase
era portiţa mea de scăpare.
Dacă ea a putut să plece,
puteam şi eu.
Gata.
Voiam să-i spun totul.
David?
David?
Dar cine m-ar fi crezut?
David?
Am hotărât că era timpul
să o iau din loc.
HOTELUL ELK
Aş dori o cameră.
N-ai de gând să-mi faci probleme, nu?
Fără ciudăţenii, da?
Da.
JUMPER: ORIUNDE, ORICÂND
RETAIL SUBTITLE
Driv3r @ Titrări.ro
Aşa a început aventura.
Aveam milioane de întrebări.
*** funcţionează teleportarea?
*** pot să o controlez?
- Am fost acolo.
- Mama!
Se vede oceanul şi oraşul.
Dacă avem noroc,
poate îl vedem pe King Kong.
Serios?
Mă ţii?
Da. Nu te teme.
BANCA DE ECONOMII EMIGRANT
Aveam 15 ani.
Să fim serioşi.
Voi ce-aţi fi făcut?
Mi-am zis că-i voi înapoia
într-o zi.
Unde e baia pentru clienţi?
Pe aici.
Am înţeles.
Să nu stai mult.
Am înţeles. Mulţumesc.
O să am nevoie
de o geantă mai mare.
Sfinte Sisoe!
Alo!
Am zis "fără ciudăţenii"!
Îmi eşti dator cu plata
pe două zile.
Alo!
Poliţia şi FBI-ul
au percheziţionat deja locul.
Dvs de unde sunteţi?
De la NSA.
Nu au reuşit să înţeleagă mare lucru.
Tezaurul are cronometru,
uşi expandabile, plăci de oţel...
- Nici nu a deschis uşa.
- Nu a deschis uşa?
N-am ştiut că am fost jefuiţi
decât pe la amiază.
Vreau înregistrările camerelor
de securitate din ultima lună
şi numele tuturor celor care au
casete de valori în tezaur.
Sunt informaţii confidenţiale.
De ce vă trebuie aceste nume?
Cel care v-a jefuit tezaurul
a mai fost acolo înainte.
Vreau numele şi înregistrările acestea.
Astăzi.
Povestea avea un sfârşit fericit.
Ricebowl era mort,
iar eu mă simţeam mai viu
ca niciodată.
Acum locuiesc în New York.
Dar de ce să aleg doar un singur loc
când pot avea toată lumea?
e mai apropiat de râu.
După *** se vede, şuvoiul a crescut
cu zece minute în urmă.
Întrebarea e ce se va întâmpla
cu aceşti oameni.
Ar fi nevoie de o minune
ca să ajungem la ei.
Bună ziua, dle Jones.
- *** stau?
- Sunt conduşi cu şase puncte la pauză.
Nu cred că veţi avea
nevoie de umbrelă.
Nu se ştie niciodată.
Fii atent!
Pot să mă aşez lângă tine?
- Da.
- Cu ce vă servesc?
Ce bei?
Gin tonic.
Tanqueray cu tonic, două, vă rog.
Locuieşti în Londra?
Taxi!
Drace!
Ce situaţie nasoală!
Parcă aici trebuia
să fie marea furtună.
- Am auzit că a ajuns în Fiji.
- Fiji, zici?
Da, cu valuri de zece metri.
Serios?
La stânga ta! Mişcă!
L-am prins!
Să mergem.
Bine.
- De ce?
- Pentru că eşti un monstru.
Numai Dumnezeu ar trebui să aibă puterea
de a fi în mai multe locuri deodată.
Unul mai puţin la numărătoare.
Daţi-l jos!
Să plecăm naibii de aici!
Da.
Avem o pistă în cazul
cu jaful de la bancă.
Vin cu următorul avion.
Angelo, *** s-au descurcat?
Nu foarte strălucit.
Ce v-am zis eu despre umbrelă?
Da. Ai avut dreptate.
Nu fugi.
Te căutăm de opt ani.
Cine sunteţi dumneavoastră?
Mă numesc Roland.
- Ce căutaţi în apartamentul meu?
- Ajungem şi acolo.
VĂ VOI RETURNA BANII
Ce fel de infractor lasă bilete?
Cred că trebuie să vorbesc
cu avocaţii mei.
De ce? Nu eşti arestat.
- Vreţi să spuneţi că nu sunteţi...
- Poliţia?
Oricine poate să jefuiască o bancă.
Eu aş fi curios să aflu *** jefuieşti
o bancă fără să deschizi nicio uşă.
Să te văd. Sunt sigur
că ai vreo explicaţie.
Dacă nu sunteţi poliţist,
iar eu nu sunt arestat,
aş vrea să vă rog să plecaţi.
Ai nevoie de ajutor?
A trecut ceva vreme
de când ai folosit o uşă, nu?
Ştiu cine eşti
şi ştiu ce eşti.
Conversaţia a luat sfârşit.
Conversaţia va lua sfârşit
când îmi vei răspunde la întrebări.
Spune-mi:
*** de ai rezistat atâta?
Cine te ajută?
Călători.
E greu să te teleportezi când creierul
ţi-e răscolit de 1.000 de volţi, nu?
Cine te apără? Dă-mi un răspuns,
ca să pot pleca acasă.
Urăsc Călătorii.
Credeai că vei putea trăi
aşa la nesfârşit?
Să duci o viaţă fără consecinţe?
Consecinţele sunt inevitabile.
Unde vrei să pleci?
Eşti al meu.
Crezi că te poţi ascunde
după un zid?
Crezi că poţi să pleci unde vrei?
Gata cu asta!
David? Tu eşti, David?
David! Nu pleca!
Ascultă ce am de spus.
David, cred că-mi pierd minţile.
Nu ştiu eu multe lucruri,
dar dacă mă auzi...
Aşteaptă puţin!
Nu pleca, vreau să-ţi vorbesc!
Dacă mă auzi, fiule,
vreau să ştii
că poţi veni acasă oricând doreşti.
Nu-ţi pierzi minţile.
Telecomunicaţii.
Roland la telefon. A scăpat.
Îi cunoaştem destinaţiile.
Vreau ca toată lumea să fie în alertă.
Toată lumea.
Cine-i aici?
Vă pot ajuta cu ceva?
Da...
Bună ziua, dnă Harris.
Sunt eu, David.
David? David Rice?
- Millie avea dreptate. Nu ai...
- Murit? Nu, încă nu.
Îmi puteţi spune
unde o găsesc pe Millie?
Millie? Are propriul apartament
pe str. Morton, la numărul 260.
- Încă mai locuieşte aici?
- Da. Lucrează la barul din campus.
Millie, dă-mi halbele alea!
Gata, ai văzut-o.
Sfinte Sisoe! Ricebowl?
Mark! Mark Kobold!
Scuze, nu te cunosc.
Măi să fie, eşti o fantomă?
Oare am al şaselea simţ?
Nu ştiu despre ce vorbeşti.
Lume, lume, iată-l pe Ricebowl!
Stai. Nu vrei să bei o bere
cu un fost amic din liceu?
- Nu mă cheamă...
- David?
Ştiam eu că e Ricecake.
Millie?
Salut. Voiai să pleci
fără să-mi spui nimic?
- Scuze, nu te-am văzut.
- Serios?
Nu tu m-ai sorbit din priviri
în ultimele trei sferturi de oră?
Chiar aşa, David.
De ce nu ai spus nimic?
- Cred că eşti beat.
- Ba nu.
Sunt cât se poate de treaz.
Da, se vede.
Ce-ar fi să dormi puţin,
să-ţi treacă mahmureala?
Ce-ar fi să-mi faci ceva de băut?
Cu puţintică aromă de asta.
Hei!
Vino-ncoace!
Mark!
Încetaţi, vă rog! Încetaţi!
- Sus!
- Ricebowl e la podea!
Ce mi-ai făcut, pocitanie?
Nu ştiam că sunt atât de puternic.
- Hei.
- Hei.
- Eşti teafăr?
- Da.
Unde e Mark?
- A şters-o.
- Poftim?
Nu cred că se va întoarce
prea curând.
Sângerezi puţin.
Hai să tratăm rana.
Haide.
Şi zici că m-ai văzut
de *** am intrat?
Poate.
Nu ştiam ce să spun.
*** îţi sună "Bună", "Salut",
"Ce mult a trecut", "Ce mai faci?"
Da!
- Bună.
- Salut. Ce mult a trecut! Ce mai faci?
Bine. Tu?
Ce-ai zice să trecem
peste formalităţi?
Nu credeam că te găsesc tot aici.
Dar unde să fiu?
Aveai nişte liste.
Voiai să călătoreşti în toată lumea...
Se mai schimbă lucrurile.
Cu toţii ne maturizăm, nu?
Cu ce te ocupi?
Lucrez în domeniul bancar.
În domeniul bancar.
*** de ai reuşit?
A fost foarte uşor.
Am aterizat, pur şi simplu.
N-ai rămas tu corigent
la algebră?
Nu.
Fiona, iau şi eu o pauză.
Bine.
Văd că te-ai întors.
Ce ai de gând?
Cred că o să călătoresc puţin.
Mă gândeam să văd Roma.
Te gândeai să vezi Roma?
Ştii că ăsta a fost visul meu.
Nu încerca să-mi furi ideea.
- Vino cu mine.
- Să vin cu tine?
Mă inviţi la Roma?
Da, doar dacă vrei
să trecem peste formalităţi.
Îl duc eu.
Mă descurc. Mulţumesc.
- *** doriţi.
- Da.
Îţi vine să crezi că acum
zece ore eram în Ann Arbor?
Da.
Ce treabă are CIA cu asta?
Sunt informaţii secrete.
Serios?
Aş dori să-mi arătaţi
un mandat federal.
Nu cred că sunteţi cine spuneţi.
Nicio problemă.
Minunat. Alt poliţist.
Mark, povesteşte-mi
ce s-a întâmplat la bancă.
Am mai povestit asta deja.
Eşti doar un alt birocrat.
N-o să crezi o iotă din ce spun.
Scrie aici că ai fost
teleportat în tezaur.
Ţi se pare amuzant?
N-ai decât să râzi.
Ţi se pare cumva că râd?
Numele fetei e Millie Harris.
A plecat spre Roma acum 16 ore
şi nu era singură.
Ce părere ai?
Cred că-mi ascunzi ceva.
*** adică?
Hotel scump.
Bilete la clasa întâi.
Am învăţat că,
atunci când visele se adeveresc,
trebuie să-mi pun
semne de întrebare.
- Ţi-am zis că lucrez în domeniul bancar.
- Bancar?
Ştiu sigur că ai rămas
corigent la algebră.
Nu mă deranjează
dacă nu vrei să-mi spui totul.
Dar nu mă minţi.
Nu te mint.
Nu?
Bine.
Nu ajung.
Mi-e foame.
Puteai pur şi simplu
să mă inviţi în oraş.
Acesta a fost obiectivul meu
turistic numărul unu.
Ştiu.
Trebuie să fii foarte priceput.
La ce?
Începător.
N-are nicio idee.
Staţi puţin!
Îmi pare rău, domnule!
- Ce e?
- Nu se mai poate.
- S-a închis.
- S-a închis?
- Da.
- *** adică s-a închis?
Vrem să intrăm puţin.
Facem şi noi un tur.
Nu se poate. E Colosseumul.
*** să fie închis?
Nu se poate.
Nu-i nimic. Măcar l-am văzut
din exterior. E bun şi-atât.
A venit de departe
ca să-l viziteze.
Potoleşte-te.
Scuze, nu ştiu ce are.
La revedere.
Millie!
Haide!
- Poftim?
- Haide!
Ce zici de un tur personal?
E închis. Nu putem intra
prin efracţie.
Cine zice că e închis?
Poarta era deschisă.
Vrei să vezi Colosseumul sau nu?
Hai!
Nu ar trebui să facem asta.
Uluitor!
Voiam să vezi acest loc.
Recunoaşte că merită riscul.
Da.
- Impresionant!
- Aşa e.
Acolo jos ţineau gladiatorii
şi cuştile cu lei.
- Hai să coborâm.
- Nu se poate. E interzis publicului.
- Chiar dacă e deschis.
- Nimic nu e interzis.
Poftim?
Millie?
Uşa asta era tot deschisă?
- Acum e.
- Da.
Nu vrei să ratezi
aşa ceva, crede-mă.
Pun pariu că scoţi
ceva bani pe ea.
Se prea poate.
Cred că scrie "Accesul interzis".
Ştii italiana?
Nu.
"L'ingresso" înseamnă "Intraţi".
Eu credeam că înseamnă "vrăjeală".
Semnul înseamnă că tu
trebuie să rămâi aici,
iar eu să mă duc pe partea
cealaltă şi să deschid uşa.
Nu-i nimic. Ai timp să înveţi.
Vă mulţumesc foarte mult.
Următorul spectacol este la ora 18:00.
Nu uitaţi să daţi
bacşiş plasatorului.
Te superi, omule?
Puţină intimitate, ce zici?
Marele Coloseum.
Un tip care se uşurează?
Ăsta nu-i un spectacol de modă.
Mă uşurez. Te superi?
Locul e numai al tău.
N-aş deschide uşa aia în locul tău.
Nu dacă ţin la viaţa prietenei mele.
Dar asta e doar părerea mea.
Ce ai de gând? Vrei să o aduci
aici la un picnic romantic?
La un ceai dansant?
- Asta ai de gând?
- Dacă te prind că te iei de ea...
Ce-ai să-mi faci?
Ai să mă teleportezi aiurea?
Credeai că eşti unic?
Se vede treaba că nu ştii.
Duci o viaţă fără griji.
Crezi că poţi merge
în vacanţă la Roma
fără ca ei să afle?
Să te teleportezi oriunde
fără nicio consecinţă?
Dar au aflat deja.
Nu eu. Eu deja ştiam.
Nu mă refer la mine, ci la ei.
Iată-i că vin.
Bună, băieţi.
Atunci, doar eu.
N-am mai văzut asta.
Bun venit în război!
Să-mi spuneţi când obosiţi!
Cât pe ce!
David?
Ce se petrece?
Hai să facem cunoştinţă
cu domnişoara!
Cine sunt ăştia?
Paladini. Paladinii ucid Călătorii.
Eu ucid Paladini. Lecţia a luat sfârşit.
Stai!
Am călătorit prin poarta
deschisă de tine.
Ce cauţi aici?
În locul tău, m-aş întoarce.
Nu trebuie să vezi toate astea.
Nu ai voie aici. Dispari.
Dacă eşti amabil să pleci
dracului de aici imediat,
poate că prietena ta
mai e în viaţă.
- Hei.
- Hei.
- Ce-ai păţit?
- Nimic.
- Să mergem.
- ***?
Să ieşim de aici.
Nu mi s-a părut
că n-a fost nimic.
Ai avut dreptate.
Nu trebuia să intru acolo.
- David...
- Nu-ţi face griji.
Haide. Poate reuşim
să ajungem la muzeu.
David, ce s-a întâmplat?
Trebuie să fie vreun taxi pe aici.
De ce nu-mi spui
ce s-a întâmplat?
Îţi povestesc totul la hotel.
Nu aştept până atunci.
Totul e în regulă, bine?
- Ba nu e.
- Nu trebuia să intru acolo.
- Cred că mă confundaţi.
- Linişte.
Îl căutaţi pe tipul acela, nu?
Ştiu că nu trebuia să...
Îmi cer scuze.
Ştiu că nu aveam voie să intrăm.
Îl căutaţi pe tipul acela, nu?
Nu puteţi să ne daţi
doar o amendă? Bine.
Gata, gata.
- Du-te la hotel, ai înţeles?
- Nu.
- Nu suntem împreună.
- Sunt cu el!
Nu o cunosc.
Millie, du-te la hotel.
Ba nu.
V-am spus că vreau
s-o văd pe Millie.
Unde e cadavrul?
Nu am făcut nimic.
De câte ori vreţi să vă repet?
Ştiţi cât va mai fi în arest?
Îl aşteptăm pe magistrato.
Da, ştiu. L-am aşteptat
pe magistrato toată noaptea.
Nu vorbesc...
Nu înţeleg ce spuneţi.
Luaţi loc sau ne ocupăm
noi de asta.
Bine. Iau loc.
- Luaţi loc!
- Asta şi fac.
Ea nu are nicio legătură.
A venit magistratul.
Îţi vom reţine paşaportul.
Nu-ţi face griji. Nu vei avea
nevoie de el acolo unde te duci.
Bună, David.
Mai ai doar 30 de secunde
până sosesc.
Mă înţelegi? Trebuie să pleci.
Dă-i papucii fetei!
O vor ucide şi pe ea.
Mamă!
Douăzeci de secunde, David!
Mamă!
Alo!
Millie.
- Gata. Te simţi bine?
- Da.
- Putem pleca.
- Ţi-au dat drumul?
Da.
- Pur şi simplu?
- Pur şi simplu.
Dacă ţi-au dat drumul,
atunci de ce fugi?
Mi-au pus în vedere
că ar fi bine să plecăm acasă.
- Ce ţi-au spus?
- Mi-au pus nişte întrebări.
Timp de opt ore?
Au avut multe întrebări.
Vreau să te cred,
dar nu mă ajuţi deloc.
Atunci crede-mă. Să mergem.
Eşti liber? Da?
Urcă în taxi, Millie.
Millie, urcă în maşină.
Te rog, urcă în taxi.
Biletul tău.
Mai ţii minte când ţi-am zis
că nu trebuie să-mi spui totul?
M-am răzgândit.
Ce ai în rucsac?
De unde îi ai?
Nu vreau să te mint.
Dar nu vrei să-mi spui
nici adevărul.
Nu pot veni cu tine.
Aici ne despărţim.
La Detroit?
- Roland la telefon.
- L-am pierdut, dle.
- Câţi oameni aţi trimis?
- Doi.
V-am spus să-i trimiteţi pe toţi.
Ea a spus că doi ajung.
Dar nu l-au prins.
Parcă ar fi ştiut că venim.
Căutăm în reţea.
Ţineţi-mă la curent.
Voi apela la o tactică diferită.
- William Rice?
- Da.
Fiscul.
Sunteţi amabil să discutăm înăuntru?
Vă rog doar pentru că sunt amabil.
Care-i scopul vizitei?
Fiul dvs, David.
De ce? A făcut ceva?
Ar fi mult mai uşor dacă m-aţi
lăsa pe mine să pun întrebările.
Când v-aţi văzut
fiul ultima oară?
Acum opt ani.
Opt ani?
Da.
Are prieteni?
- Cu cine aş putea sta de vorbă?
- Nu avea mulţi prieteni.
Aş dori să vorbesc
cu mama lui David.
Da, şi eu. Dacă daţi de ea,
transmiteţi-i salutările mele.
Ea e?
Mary Rice, cel puţin
aşa o chema pe atunci.
Când aţi văzut-o ultima oară?
Ne-am despărţit
când David avea cinci ani.
Cinci.
Nu mai ştiu nimic de ea de atunci.
Dacă aflu ceva, vă voi contacta.
Nu cred.
Aşa să fie atunci.
Drăcia asta îţi permite
să faci o nouă mişcare.
Au adăugat un buton nou,
pe care, dacă faci dublu clic...
Vezi? Demenţă.
Se vede treaba
că încă n-ai murit.
- E mort!
- ***? Minunat!
- Sunt mai mulţi?
- Sute.
Eu ştiu de zece.
Dar sunt mult mai mulţi.
- Dar restul?
- Ce-i cu ei?
Îi vânez.
- Cine sunt?
- Paladinii, doar ţi-am mai zis.
Da, mi-ai zis *** îi cheamă.
Nu mi-ai spus ce vor.
E aşa de greu de ghicit?
Vor să ne omoare.
- Nu ţi-ai dat seama până acum?
- Atâta am priceput şi eu.
- Mă bucur. N-ai vrea să...
- Mersi.
- De ce?
- Pentru că putem face ce vrem.
Te rog mult să...
- E mort.
- Minunat.
Mersi.
Ţi-e aşa greu să pricepi?
Paladinii ucid Călătorii
de sute de ani,
tocmai din Evul Mediu.
Sunt nişte fanatici religioşi.
Inchiziţia, vânătoarea de vrăjitoare,
toate li se datorează.
Sunt deştepţi, iuţi şi organizaţi.
Îi vor ucide pe toţi cei
care li se opun:
rude, prieteni,
prietena cu care
te plimbai prin Roma.
Sunt morţi cu toţii.
Obişnuieşte-te cu ideea.
E doar o chestiune de timp.
Mă duc să-mi iau ceva de mâncare.
Vrei ceva?
Chemaţi ajutor!
Acum!
- Ce s-a întâmplat?
- Ce se petrece aici?
Aduceţi targa!
Dă-mi voie! Aduceţi defibrilatorul!
A trecut prin geamul
din cealaltă cameră?
Ai păţit ceva? Nu te mişca.
În ce stare e?
- Nu are puls.
- Defibrilator!
Ce naiba s-a întâmplat aici?
- Mark.
- Dumnezeule!
Ce i-ai spus?
- Nu mă atinge.
- De unde ştiu de Ann Arbor?
- Nu te apropia de mine!
- Cu cine ai vorbit?
Era un tip negru cu păr alb?
Pe nume Roland?
Răspunde la întrebare
sau te arunc de pe Everest!
- Ce vrei?
- Ce i-ai spus?
Ce să-i spun?
Ştiu că i-ai spus de casa mea,
de Ann Arbor.
- I-ai spus şi de Millie?
- I-am spus totul.
De ce ai făcut asta?
- De ce nu?
- Dumnezeule!
Cine eşti?
Unde e Paladinul?
- Înoată.
- În Pacific?
Nu, în Atlantic. I-am găsit un
golfuleţ cu rechini lângă Cuba.
Ce faci?
Pune lucrurile alea la loc.
O să le împrumut puţin.
Nu te apropia de perete!
Îţi scot ochii!
- Vreau să-l găsesc pe Roland.
- Nu cred că vrei asta.
- N-am decât opt ore.
- Opt ore?
Cursa ei aterizează în opt ore.
Crezi că alea o să te ajute?
Sunt vechi de patru ani.
Vrei să te teleportez la liceu,
ca să înveţi ceva?
Îl urmăresc de zece ani.
Uită-te aici!
Vezi? Prima noastră
rundă în Nepal.
S-o vezi pe cea făcută în Praga.
Las-o baltă. Uită de Roland.
Nu-ţi pierde vremea.
Lasă-l pe mâna mea.
- Se poate?
- Ascultă...
Se poate puţină discreţie?
Mă priveşte doar pe mine.
Întoarce-te, te rog.
Mă gândeam că, dacă am colabora,
l-am învinge.
- Noi doi?
- Da.
- Să facem echipă?
- Da.
Îmi pare rău,
dar prefer să lucrez singur.
Fă-mi o favoare, te rog.
Să nu te mai prind aici
la întoarcere.
Caută o piatră,
ascunde-te sub ea şi stai acolo.
Zai huei, frate.
Înseamnă "adio" în chineză.
Da. Voiam să vă sun.
Nu am renunţat la ideea cu tatuajul.
Bine...
Nu te mai ţine de mine.
Nu cred că mai e altul
care să poată.
Ce noroc pe capul meu!
De ce mergi?
Cunosc Tokyo-ul foarte bine.
Am câteva destinaţii...
Îmi place să merg din când în când.
Îmi dă sentimentul că sunt normal.
Ai citit Marvel Team-Up?
Da, şi?
Doi supereroi care-şi unesc forţele
pentru o scurtă vreme.
Îmi dau seama unde baţi.
Nu m-ai convins.
Du-te acasă.
- Trăieşti ca într-o chilie.
- Eu îi spun bârlog. Unde baţi?
Amândoi ducem o viaţă de pustnic.
Şi ştiu unde să-l găsim pe Roland.
Colaborăm sau nu?
Scuze. S-a blocat ambreiajul.
Eşti foarte subtil.
Se vede treaba că nu scap de tine.
N-ar fi rău să-ţi pui centura.
Cât pe ce!
Nu e rău.
Chestia are două tone
pe puţin. ***...
Orice se mişcă,
îl pot teleporta.
Am cunoscut o dată
un Călător ţicnit.
A încercat să teleporteze
o clădire.
Dar nu va mai încerca.
- De ce?
- Pentru că a murit.
Şmecheria l-a costat viaţa.
Dar tot a reuşit
să o cutremure binişor.
De câtă vreme faci asta?
- Ce? Condusul?
- Nu, teleportarea.
- De la cinci ani.
- De la cinci?
Da.
*** de ai reuşit să o ţii ascunsă
de ceilalţi, de părinţi?
E foarte uşor când sunt plecaţi.
Dar unde sunt?
Plecaţi.
Mama m-a părăsit
când aveam cinci ani.
Ştiu *** e să nu... Tata...
Ţi-am zis eu că
mă interesează familia ta?
Suntem cumva la Oprah?
Griffin, ajunge, trebuie să plec!
Cursa ei aterizează curând.
Am nevoie de un răspuns.
Hotărăşte-te! Noi doi în echipă,
acum sau niciodată!
Pentru foarte scurt timp, da?
O salvăm, îl ucidem şi gata.
S-a făcut, Spidey.
Măsurile de securitate sporite
impun percheziţionarea tuturor bagajelor.
Aeroportul Internaţional
Detroit vă roagă
să nu vă lăsaţi bagajele
nepăzite niciun moment.
Salut!
Zborul de la Roma
a aterizat acum o oră.
Nu!
Nu ai verificat orarul.
Trebuie să o găsim.
Caut-o tu. Eu mă duc să mă înarmez.
Ne întâlnim în bârlog.
- Bine.
- Bun.
La ce te uiţi?
Bau!
Bună. Sunt David,
prietenul lui Millie.
- E aici?
- Ştiam că e cu tine.
Te-a căutat prietenul tău.
Cine?
Un tip negru, cu păr alb.
Tocmai a plecat.
Haide!
Bună.
- Dumnezeule!
- Bună.
David, *** ai...
Ce naiba cauţi aici?
Am sunat, dar nu ai răspuns.
Aşa că ai intrat prin efracţie?
Voiam să mă asigur
că totul e în ordine.
Nu, David, nu e în ordine.
M-ai abandonat în aeroportul
din Roma.
Îmi cer scuze.
Scuze?
Mulţumesc.
Ar fi cazul să pleci.
David, pleacă!
Grăbiţi-vă! Nu avem mult timp.
Ce faci?
Ţi-am spus să pleci.
Ce e?
- Nu lucrez în domeniul bancar.
- Nu mai spune!
- Banii erau dintr-o bancă, asta e drept.
- Da.
De fapt, din câteva bănci.
Vrei să zici că jefuieşti bănci?
Asta nu e totul.
Te rog să ieşi din casa mea.
Îmi pare rău!
Am înţeles.
- Îmi pare sincer rău.
- Pleacă!
- Împreună.
- Lasă-mă-n pace!
Grăbiţi-vă!
S-ar putea să te doară puţin.
Nu te teme.
Ai încredere în mine.
Nu vreau să-ţi fac rău.
- Prima călătorie poate fi...
- Nu te apropia de mine.
Nu mă atinge! Nu te apropia!
Îţi voi explica totul.
Aici.
Rămâi aici, da?
Să nu pleci nicăieri.
David!
Grăbiţi-vă! Se închide!
Griffin!
Trebuie să-ţi spun ceva.
Ai găsit-o?
Ceva care o să te scoată din sărite.
- Din sărite?
- David?
- Ce înseamnă asta?
- David?
Ce caută aici?
Nu suntem într-un club.
- Ce se întâmplă?
- Ţi-am zis să stai înăuntru.
Vrei să vezi vârful Everestului?
Sau poate poalele?
- Tu alegi.
- Poftim?
Ascultă-mă, Griffin!
Asta voiam să-ţi spun.
Acum că ai adus-o aici,
te pot urmări.
Au o maşinărie.
Poate deschide şi menţine
o gaură de vierme.
- Ce tot spui?
- Ne pot urmări oriunde.
Iar tu ai adus-o aici!
Drace!
Sunteţi doi?
David, ce se întâmplă?
- Millie, stai pe loc!
- Nu.
Ce ai făcut?
- Griffin...
- Unde duce poarta asta?
- Trebuie să plecăm.
- David, ce-ai făcut?
Sfinte Sisoe!
Mama?
Mulţumesc că m-ai condus
la prietenul tău.
Stai puţin! De ce faci asta?
Nu ţi-am făcut niciun rău.
Nici ţie, nici altcuiva.
Nu încă, dar se va întâmpla.
Mai devreme sau mai târziu,
toţi o luaţi pe căi greşite.
Dar dacă eu sunt diferit?
- Nu eşti.
- Eu da.
Bau!
La o parte!
E timpul să te trimitem la mami.
- David?
- Millie!
David?
Millie, pleacă de aici. Fugi!
Fugi, Millie!
Te dezleg doar
ca să mă scoţi de aici.
Bine.
Mă duci acasă acum?
Da.
Te voi lăsa în pace.
Te-am iubit dintotdeauna, să ştii.
De când aveam cinci ani.
Te voi iubi mereu.
Du-mă acasă, te rog.
Respiră adânc.
Am luat-o! I-am închis acolo.
Fără maşinărie, sunt zero!
Millie!
- Au prins-o!
- Nu!
Millie!
Fir-ar...
Drace! Nu mă aşteptam la aşa ceva.
Acum îi aşteptăm.
Stingeţi incendiul!
- Ce-i aia?
- Care?
Ce faci?
Nimic. Voiam să joc popice.
Poftim?
Roland are o întreagă armată acolo.
Mă duc acolo şi termin treaba.
Tu ce crezi?
Da, îi voi spulbera.
Millie e acolo.
Da, mai e şi aspectul ăsta, dar...
Mă duc după ea.
E numai vina mea că au prins-o.
- Nu se poate să...
- Ce?
Trebuie să o eliberăm.
- Trebuie să o eliberăm!
- Te-am auzit! Nu-s surd!
Înţeleg limbajul articulat.
- Să ştii că aud.
- Bine.
Îmi pare sincer rău,
dar aşa stau lucrurile.
Cu toţii trebuie să facem
sacrificii uneori.
Sper că mă înţelegi.
Unde e detonatorul?
- Tu ce sacrificii faci?
- Eu le-am făcut la vremea mea.
Pricepi?
Când aveam cinci ani.
A venit acasă
şi mi-a ucis părinţii.
David, David.
Înainte ca lucrurile să scape de
sub control, hai să vorbim despre...
Ce zici de asta în loc de discuţie?
Acum pricepi?
Nu pot să te las să faci asta.
Dacă te mai atingi o dată de seif,
te ucid. Ai priceput?
Dă-mi detonatorul, David!
Dă-mi-l!
Îmi pare rău, Griffin!
Dă-mi-l!
Nu-l arunca!
Proastă mişcare!
Drace!
Urăsc Cecenia!
Unde ai dispărut?
Colaborarea noastră
ia sfârşit acum.
Trucul cu electricitatea.
Bravo!
Mersi.
Eliberează-mă şi rezolvăm
problema, bine?
Nu trebuie să fie aşa.
Sunt cinci Paladini.
Dacă te duci singur, eşti mort.
Ai auzit? Ai să pierzi!
Eliberează-mă, David!
Dacă te duci singur, mori!
Nu eşti erou!
Eşti Călător!
Noi nu salvăm fata!
Nu pricepi?
La o parte!
- Aruncă un laţ!
- L-am prins!
Nu poţi teleporta totul, David!
Doar Dumnezeu ar trebui să aibă
această putere.
Nu tu, David.
David, îmi pare rău
pentru ce am spus mai devreme.
Respiră adânc.
David? Trezeşte-te!
David? Trezeşte-te!
David!
- Drace! Scuze.
- Unde suntem?
Ce caută maşina mea de spălat
vase în bibliotecă?
David!
Sunt impresionat.
- Rămâi aici, da?
- Poftim?
E un pas imens faţă
de jefuitul băncilor.
Ţi-am spus că sunt diferit.
Puteam să te arunc între rechini.
Bună.
Te pot ajuta cu ceva?
Mary e acasă?
Mamă?
- Aşteaptă-mă sus, draga mea.
- Bine.
Nu a fost uşor să te găsesc.
Nu ai ce căuta aici.
Prin urmare, e adevărat.
Eşti unul dintre ei.
Da.
Prima dată te-ai teleportat
la cinci ani.
Aveam de ales între două variante:
să te ucid sau să te părăsesc.
Aşa că ai plecat.
Ca să te apăr.
Aveam cinci ani.
Am făcut *** am crezut de cuviinţă.
M-am gândit mereu la tine,
în fiecare zi.
Eu sunt Călător, tu eşti Paladin.
Corect.
Ce urmează?
Îţi acord un avans.
Pentru că te iubesc.
Succes.
Bună.
Te simţi bine?
Da.
Sigur?
Da.
Bun, pentru că eu am îngheţat.
N-am putea merge
într-un loc însorit?
- Unde vrei să mergi?
- Surprinde-mă.
RETAIL SUBTITLE
Driv3r @ Titrări.ro