Tip:
Highlight text to annotate it
X
"Somnul raţiunii naşte monştri"
Francisco de Goya
MYSTERIA
Traducerea şi adaptarea: Dorula/SubTeam
Da.
E aici.
L-am prins.
Abia începe.
Unde sunt.
*** am ajuns aici?
Nu ştii *** ai ajuns aici?
Ultimul lucru pe care mi-l amintesc,
a fost că...
scriam.
Am un termen limită.
Ce scriai?
Nu-mi amintesc.
Să începem cu ce îţi aminteşti.
Pentru cine ai un termen limită?
Pentru nişte producători de la Hollywood.
Am un contract cu ei.
Am depăşit cu mult termenul limită.
Se numea Fanelli.
Dl. Fanelli.
Nu ştiu ce probleme ai în viaţă
şi sincer...
nici nu-mi pasă.
Vreau să te văd la mine în birou.
La ora 14:00.
Îmi dau seama
că am rămas în urmă, dar...
- Să fii punctual.
- Voi veni, voi veni.
Idiotule.
Care-s problemele cu administratorul
apartamentului tău?
Tipul nu ţi-a acordat chiar încrederea
când l-am întrebat de tine.
Bătrânul ăla?
E un nebun, ştii?
Dle Sanders.
Vă pot plăti vineri.
- Aleister...
- Exact *** am stabilit.
- Se întâmplă să fie vineri.
- Da?
- Da.
- Serios?
Serios!
- Vineri?
Probabil că am dormit.
Îmi pare rău.
Am întâlnire cu producătorul meu, astăzi.
Voi plăti totul în această seară.
În fond, e tot vineri, nu-i aşa?
- Bine. Doar pentru că e vorba de tine.
- Mulţumesc.
- Rămâne între noi doi.
- Da.
Pute ceva aici.
Ce vreţi să spuneţi mai exact, dle Sanders.
Fă un duş.
La dracu!
- Da?
- Bună ziua, dle.
Mă numesc Lavinia.
Sunt studentă în ultimul an la UCLA.
Bine.
La cursul meu
studiem un clasic profesionist de succes...
şi întrucât sunteţi unul dintre cei
mai mari scenarişti contemporani,
speram că poate ne putem întâlni...
şi să discutăm despre munca dvs.
Ascultă, sunt în mijlocul
unui proiect mare acum.
Ar însemna foarte mult pentru mine.
Foarte mult?
Poate... bine.
Mulţumesc.
Când vă pot întâlni?
- Rahat!
- Domnule Banes?
- Da?
- Dle Banes, sunteţi bine?
Da, da, sunt bine.
Ce spuneai?
Spuneam că...
ne putem întâlni la biroul dvs?
Nu, nu. Nu la biroul meu.
Să găsim un loc mai drăguţ.
Ce zici de restaurantul de lângă campus?
- Diseară la 20:00?
- La fast food?
Da dle Banes.
Atunci rămâne la ora 20:00.
Ne vedem acolo.
Şi vă mulţumesc.
Da, da.
Ne vedem acolo.
Servieta mea?
Bine.
A venit Aleister.
Pofteşte-l înăuntru.
Intră.
Faci progrese.
Ultima dată ai întârziat 50 de minute,
nu mă aşteptam să mai apari.
Îmi pare sincer rău pentru aia.
Mi s-a stricat ceasul...
Nu ţi-ai imagina...
imaginează-ţi traficul de azi.
Ai dreptate, nu mi-aş imagina.
- Ia loc.
- Mulţumesc.
- Aliestar, trebuie să lămuresc ceva.
- Ştiu că ţi-am stricat viaţa
că am rămas în urma programului,
dar acest program este...
Acest program...
- ...e în urma programului.
- *** am spus,
lucrez la el, chiar lucrez.
Bine, ascultă un pic ca să mă urmăreşti
un minut. Eşti în urma programului.
Aşa *** am spus, mă ocup de el!
Nu mă interesează motivul tău.
Ştii de ce îmi pasă?
Îmi pasă de scenariul tău, care e întârziat
cu trei luni.
Ai întârziat cu trei luni predarea
faţă de program, prietene.
De fapt, fac mari progrese.
Aproape l-am terminat.
Asta e o veste grozavă.
E foarte bine, pentru că ai 2 săptămâni
ca să-l predai.
Două săptămâni sau eşti concediat.
Concediat?
Nu-mi poţi face asta.
De fapt, pot.
Deja am identificat un înlocuitor.
Aliestar, dacă nu erai unul din
cei mai buni scriitori din Hollywood,
te-aş fi concediat acum 2 luni.
Îţi fac o favoare.
Te simţi bine?
Vrei nişte apă... brioşe?
Nu trebuie să mori... în biroul meu.
N-am să mor.
Aşa *** am spus...
scenariul e aproape gata.
Două săptămâni înseamnă o groază de timp.
Grozav.
Atunci e perfect, e probabil suficient timp
să faci ultimele retuşuri la el.
Ne vedem peste două săptămâni.
Aliestar... încă ceva.
Da.
Fă un duş.
Royce... ştiu că nu-ţi place,
mai am nevoie de un avans.
Dar, dle Beans... îmi pare rău, dar...
am crezut că v-aţi dat seama.
De ce anume să-mi dau seama?
Plata de luna trecută a fost cea finală.
Finală?
Ce vrea să însemne asta?
Înţeleg că s-ar putea să fie
puţin şocant.
Dar ce vreau să spun e...
- Încerc să spun că...
- La dracu, spune-o! Pur şi simplu spune-o!
Aliestar, e scris în contractul tău.
Avansurile pe care ţi le-am dat
în ultimii 2 ani
constituie intregul onorariu.
Atât.
Ai încasat tot.
Ca să fiu mai exactă...
îţi mai datorăm 22 de dolari
şi 47 de cenţi.
Atunci dă-mi cei 22 de dolari
şi 47 de cenţi.
Te rog.
Dar... totalul nu include taxele.
Ceea ce înseamnă că...
de fapt, ne datorezi...
bani.
- Îmi pare rău.
- Nu se poate.
Nu... poate...
Foarte drăguţ din partea ta.
De ce?! De ce?!
Ca de obicei.
Dă-mi voie să te întreb ceva.
Ce ai zice dacă unul din clienţii tăi
ţi-ar datora... 700 de dolari?
Că omul e de rahat.
Jack, de ce crezi că am venit aici?
Cu siguranţă nu ca să te despăgubesc.
Bine.
A venit un tip aici, căutându-te.
Ce tip?
Managementul m-a făcut prost...
...dar presimt probleme aici.
Dr Abila Steiner
SUNĂ!
Cât este ora?
Opt.
Trebuie să plec.
- Aliestar, o să plăteşti pentru asta?
- Da, da, o să-ţi plătesc.
Asta spui mereu.
Ticălosule.
Mulţumesc, omule.
Ştii unde e fast food-ul?
Cine nu ştie?
Pare un loc unde ar trebui să fii.
Eşti un fel de celebritate?
Nu, nu chiar.
Am fost, cu mult timp în urmă.
Taxiul ăsta are numărul 666?
Da, de ce?
Doar mă întrebam.
Nu că aş crede în chestiile cu Anticristul.
Păi, în timpuri ca astea...
se pare că avem numărul potrivit, nu crezi?
Potrivit?
Îl găsesc mai degrabă neobişnuit.
Nu trebuie să crezi toate chestiile alea
cu Anticristul,
ca să vezi ce se întâmplă.
Sunt cei care au ochi...
...văd... şi sunt cei care au urechi...
...aud.
În regulă, omule.
Îmi datorezi... 9 dolari şi 87 de cenţi.
Omule!
Îmi datorezi 13 cenţi.
Ţi-am dat o hârtie de 10 dolari.
13 cenţi?
Omule, pleacă dracu de aici.
Bună, sunt Angela, aveţi rezervare?
Nu, îmi pare rău.
Am uitat să sun.
Îmi pare rău domnule,
dar avem totul rezervat în seara asta.
Nu avem nicio masă liberă.
Femeia aceea tânără de acolo
cred că mă aşteaptă.
Povesteşte-mi despre prima întâlnire
cu fata asta.
Lavinia?
Da... Lavinia.
Tu trebuie să fii Lavinia, aşa-i?
Da, bineînţeles.
Domnule Banes... îmi cer scuze.
Vă rog.
Cred că am avut o idee greşită despre ***
trebuie să arate un scriitor la Hollywood.
- O prostie, nu-i aşa?
- Nu-ţi face griji.
Se întâmplă mereu.
E aşa o onoare să fiu aici.
Să stau cu unul din cei mai mari scenarişti
de la Hollywood.
Mulţumesc, apreciez asta, dar...
cred că exagerezi puţin.
Ţi-e foame?
Adică, nu trebuie...
nu trebuie să mâncăm,
dacă nu simţi nevoia.
De fapt, sunt moartă de foame.
Cred că voi comanda putaneasca.
N-am idee ce e, dar pare foarte scump.
Scuze.
Adică, gustoasă.
Nu ne putem certa pentru alegerea aia.
V-am citit toate lucrările.
Şi sunt absolut uimitoare.
Adică, un singur om a putut să scrie
toate lucrările de succes.
Nu e... atât de dificil
Devine destul de uşor după o vreme.
Mi-ar plăcea să vă urmăresc lucrând.
De fapt, nu e mare lucru de văzut.
E de fapt, chiar plictisitor.
Să stau acolo în cameră,
privind un geniu făcându-şi magia
ar fi un vis împlinit.
Acum, cu siguranţă,
îmi supraestimezi abilităţile.
Şi te rog, spune-mi Aliestar.
Nu sunt acasă.
Lăsaţi un mesaj, dacă chiar trebuie.
Este extrem de important!
Se va întâmpla ceva.
Şi dvs sunteţi în pericol, dle Banes.
Mulţumesc.
S-a întâmplat ceva?
Se pare că nu-mi găsesc cardul de credit.
Asta e rău.
Adică, trebuie să sunaţi imediat la bancă.
Nu vreţi ca cineva să vă folosească
cardul de credit.
Mă gândesc la acelaşi lucru.
Sunt destul de sigur că ştiu unde e.
Nu ştiu dacă am destui bani cash la mine.
Lăsaţi, plătesc eu restul.
Fac eu cinste.
Adică, a fost o seară uimitoare până acum.
Sunteţi atât de grozav şi de raţional.
Un mare scriitor din Hollywood, în viaţă...
Chiar nu pot permite asta.
Bineînţeles că puteţi.
Cât este?
120 de dolari.
Mă cunosc bine aici, pot veni oricând.
Voi plăti mâine.
E un preţ mic plă***
pentru a te cunoaşte, Aliestar.
Insist să îmi permiţi să mă revanşez.
Păi... dacă insişti...
Dacă vrei să te revanşezi,
m-ai putea lăsa să vin mâine la biroul tău.
Ei bine...
sigur, dar...
Te avertizez... nu va fi deloc strălucitor
şi interesant.
Lasă-mă pe mine să judec.
Bine.
Ce pot face pentru tine, omule?
Doar am intrat.
N-am mai făcut asta.
Ştii, e o primă dată pentru toată lumea.
E foarte simplu.
Îmi arăţi ce vrei să amanetezi,
eu îţi spun cât valorează.
Îl pot lua înapoi, da?
Sigur, sigur.
E ca un împrumut pe 30 de zile.
Plus dobânda şi taxele.
Haide, sunt ocupat.
Ce ai?
Cât pot obţine pe ăsta?
Întrucât nu e miezul nopţii,
înseamnă că e stricat.
- 10 dolari.
- 10 dolari?
M-a costat 2 mii.
- Nu e problema mea.
E stricat, bine?
- Uite, sunt ocupat.
- Bine, bine. 10 dolari.
Grozav.
Semnează aici.
Poftim.
Ia copia.
Mulţumesc.
La dracu.
Javră.
Am schimbat încuietoarea.
Dl. Sanders.
Haide dle Sanders, dechide!
Ştiu că eşti aici, ticălos bătrân.
Pentru Dumnezeu!
E ceva personal?
Ce ţi-am făcut?
Jack!
Ai lăsat uşa descuiată.
Alo!
E cineva acolo?
- Trandafiri.
- Bună, dle Banes.
Bună.
Te cunosc?
Bineînţeles că mă cunoşti.
Dar nu-ţi aminteşti.
Sunt destul de sigur
că mi-aş aminti de tine.
Dar nu-ţi aminteşti.
Nu. Nu-mi amintesc.
*** spuneam,
nu ar trebui să fii acasă
să scrii la scenariul ăla al tău?
Din nou, *** se numeşte?
Încă mai lucrez la asta.
Bine...
nici măcar nu ai început să-l scrii.
- De unde...
- Ştiu?
...ştii.
Da, am fost în apartamentul tău.
Nu... nu.
Mă întrebam doar, de unde ştiai?
Adică... toată lumea crede
că e aproape terminat.
Producătorul meu... mi-a dat 2 săptămâni...
să-l predau.
Sau mă va înlocui.
Asta ar fi într-adevăr păcat.
Pentru că scenariul tău va fi grozav.
De unde ştii asta?
Eşti vreun fel de vizionară?
Totul e să pui întrebarea corectă.
Bănuiesc.
Problema e...
că am blocajul scriitorilor.
Şi n-am nici cea mai mică idee
despre ce să scriu.
Ar trebui să scrii despre mine
şi relaţia noastră.
Da, aş putea...
Dar... nu ştiu nimic despre tine.
Aşa e şi mai misterios, nu-i aşa?
Cred.
Chiar trebuie să plec, Aliestar.
Se face foarte târziu.
Dle Banes,
am avut grijă să-ţi aranjez mica problemă.
Problema mea?
Poţi repeta?
Vrei să mă omori sau aşa ceva?
Ce dracu faci aici, omule?
Iisuse, nu e nici măcar 7 dimineaţa.
Uşa era descuiată, tu nu erai aici.
Ai văzut-o pe femeia aia superbă?
Ascultă, prietene...
abia am deschis uşa, era încuiată.
Te asigur că n-a fost nicio femeie superbă
prin apropiere.
Bănuiesc că ai adormit şi nu te-am observat
aici la masă.
Du-te acasă.
Odihneşte-te.
Mulţumesc, amice.
Mersi.
Cel puţin, ai avut un vis frumos.
Nimic din astea nu are sens.
Trebuie s-o urmăresc pe femeia aia
mai de-aproape,
pentru că multe din astea nu au sens
nici pentru mine.
Pot să-ţi spun că asta s-a întâmplat
în ultimele zile.
Nu, te-ai trezit în camera ta,
a doua zi.
Da.
Da, vin.
Te simţi bine, dle Banes?
Adică Aliestar?
Sunt gata să începem.
Vreau să învăţ cât de mult pot de la tine.
Mă simt grozav.
Numai că...
...am lucrat toată noaptea.
Exact *** mi-am imaginat.
Un geniu creativ ce lucrează
până în noapte,
până la epuizare...
E aşa grozav.
Şi hotelul ăsta împuţit
îţi dă inspiraţie...
Nu înţelege greşit, e un compliment.
Nu, nu, las-o aşa.
Sunt atât de multe de învăţat.
Mă simt ca bărbatul din filmul ăla vechi
al tău din anii '50.
Ca în "Atingerea răului".
Cunoşti istoria filmului.
Ador vechile filme vechi în alb şi negru.
"Sărută-mă mortal," "Notorious," "Crima"
"Lumina blestemată,"
"Blestemat să vorbească" şi "Trădare".
Am înţeles.
Am înţeles, am înţeles.
Ştii... şi mie îmi plac mult.
Te rog, ia loc.
Când te-am întâlnit prima oară,
mă aşteptam la cineva strălucitor.
Mi-am dat seama cât de nepotrivit era.
Ca să fii un scriitor adevărat,
trebuie să fii bun şi darnic...
mai necizelat.
Astfel încât scrisul tău să aibă profunzime
în înţeles.
Exact asta e ideea.
Eram puţin îngrijorat
că nu vei recunoaşte imediat astea.
Înţeleg perfect de bine.
Încerc mereu să găsesc un loc
care să mă inspire
în poveştile pe care le scriu.
E genial.
Care e povestea?
E o crimă misterioasă...
sau poate un thriller?
Poate, poate nu.
Poveştile înseamnă multă muncă.
Nu ştiu exact *** se termină.
Bănuiesc că nu fumezi.
Nu... dar pot începe...
dacă stau aici destul de mult.
Vrei să fumez?
Toţi actorii vechi în negru şi alb fumau.
- E ceva sexy la fumat.
- E timp destul pentru asta.
Ai vrea o ceaşcă de cafea?
Sigur. Dacă bei tu, o să beau şi eu una.
Mulţumesc.
Am nevoie cu siguranţă de o cafea.
Cafea instant.
Se prepară rapid, aşa că...
nu mă reţine din scris.
- Lasă-mă să te ajut.
- Te rog.
E greu să fii atent.
Trebuie să dau dovadă
de cele mai bune maniere pe care le am.
Nu trebuie să fii bun la prepararea
cafelei, trebuie să fii bun la scris.
La început scriu mai puţin ca să...
nu-mi scurtez creativitatea.
Asta e într-adevăr extraordinar.
Nu te învaţă astfel de chestii la şcoală.
Te superi dacă-mi notez?
Nu.
"Întotdeauna scrii începutul la sfârşit".
Tocmai mi-a venit o idee.
Trebuie s-o scriu.
Bineînţeles.
Nici măcar nu vei şti că sunt aici.
Voi fi tăcută şi...
îţi voi aranja hârtiile...
sau... orice
Şi-a turnat o porţie de lichior,
până când
a adormit.
Bărbatul adormit pe masă
e trezit de o femeie superbă
pe care n-o mai văzuse.
Nu te deranja.
Alo?
Sunt Lavinia, asistenta dlui Banes.
Vă pot ajuta?
Da, dle Sanders, aşteptaţi un moment.
E dl. Sanders, directorul hotelului,
din câte îmi dau seama.
Spune-i că nu sunt aici.
Dl. Banes e foarte, foarte ocupat
în acest moment.
Lavinia, Lavinia...
Nu, nu...
Nu va crede rahatul ăsta.
Crede-mă, am încercat.
Ce vrei să-i spun?
Puteţi reveni?
Nu, nu, nu. Dă-mi-l.
- Da.
- Dle Banes, poate am fost prea impulsiv.
Am schimbat broasca şi toate alea,
ştii ce vreau să spun.
Aţi fi putut aştepta, aş fi...
Da.
Dar ştii, n-ai de ce să-ţi faci griji acum.
Adică, prietena ta drăguţă a plă*** chiria
pentru şase luni.
Adică, o femeie mi-a plă*** chiria?
Da, a venit la uşă,
nu-mi venea nici mie să cred.
Şi ce frumuseţe.
Oricum trebuie să închid acum.
Pa.
Lavinia, va părea ciudat, dar...
...tu mi-ai plă*** chiria?
Cu siguranţă nu, dle Banes.
De ce aş fi făcut asta?
Bună întrebare.
De ce ai fi făcut asta.
Nu contează, las-o baltă.
- Vreţi să-mi spuneţi ceva?
- Nu, nu chiar.
Nu că n-ar fi o idee bună.
Adică...cred că sunt puţin surmenat.
E în regulă dacă vă vedeţi cu cineva.
Nu, am o explicaţie rezonabilă
pentru toate astea.
Care ar fi aceea?
E... e puţin mai complicat.
Te superi dacă... ieşim afară?
Am nevoie de puţin aer curat.
Să-mi limpezesc gândurile.
Mulţumesc.
După tine.
E o zi frumoasă, nu-i aşa?
Bună ziua dle,
numele meu e căpitan McCarthy.
Trebuie să fiţi Aliestar Banes, corect?
Da. Presupun că da.
Adică, cu siguranţă eu sunt.
Vă supăraţi dacă vă întreb
ce relaţie aveţi cu această femeie?
- Pot să mă uit mai de-aproape?
- Desigur.
- Verificaţi amprentele, Jack.
- Amprentele? Pentru ce?
Rutina.
Acum, am să vă întreb a doua oară.
Care e relaţia dvs cu femeia din poză?
Niciuna. N-am mai văzut-o până acum.
Decât...
Decât?
Într-un vis.
Sau cel puţin am crezut că era un vis.
- Într-un vis?
- Da.
- Vă jucaţi cu mine, dle Banes?
- Nu.
Ştiţi, pentru că...
sunt ultima persoană din lume
cu care aţi vrea să vă puneţi.
Mai ales azi.
Dle Banes, femeia din poză a fost
ucisă cu brutalitate noaptea trecută.
Brutalitate e de fapt un adevăr
pe jumătate.
A trebuit să-i luăm amprenta dentară
pentru a face o identificare corectă.
Dacă nu vă supăraţi, aş vrea să plec
în acest moment.
Lavinia?
N-am nicio problemă cu asta
atâta timp cât îmi arătaţi un act.
Da, sigur.
Nu trebuie să fii speriată sau agitată.
Tu nu ai ucis pe nimeni.
E doar o glumă.
Nimeni n-a fost...
Mulţumesc frumos.
Nimeni nu a fost acuzat de nimic
în acest moment şi...
ne facem doar meseria.
Şi cred că aţi fi bucuroşi
dacă l-aţi întâlni pe senatorul Mitchell.
- Pe senatorul Mitchell?
- Aşa e. Soţul.
Pot pleca acum... dle ofiţer?
Vă rog.
Bineînţeles că poţi.
Dar, nu înainte de a-mi spune
că făceai aici împreună cu dl. Banes.
Studiez la USLA.
Sunt aici să-i iau un interviu dlui Banes.
Dar asta a fost înainte de a fi amestecat
într-o crimă.
- Nu pentru asta m-am înscris.
- Lavinia.
Îmi pare foarte rău
că ţi-am întrerupt studiile.
O zi bună.
Mulţumesc.
Ne vom mai întâlni, dra Lavinia.
Sper că nu.
- Interviu?
- Da.
Dle Banes, nu am un mandat sau aşa ceva
pe moment, dar...
cred că discuţia noastră ar fi mă lină
dacă...
am intra poate înăuntru şi am avea
o discuţie informală.
- Doar tu şi cu mine?
- Da.
- Informală?
- Dacă nu te superi.
Nu.
Haide.
- Bine.
- Pe aici.
Verifică amprentele alea, acum!
Lasă-le, ne va da puţină intimitate.
Ia loc, te rog, dle Banes.
Vreau să spun ceva foarte clar.
Nu-mi pari un ucigaş.
Altfel nu am fi avut această conversaţie
şi cel puţin, nu aici.
Nu par a fi criminal...
pentru că pur şi simplu nu sunt.
- Fumezi?
- Nu, mulţumesc. Încerc să mă las.
Totuşi, puţinele dovezi pe care le avem...
vă indică pe dvs, domnule.
O săgeată luminoasă, direct către dvs.
Te superi dacă beau ceva?
Numai dacă nu-mi oferi şi mie.
Bineînţeles, îmi pare rău...
m-am gândit doar că ofiţerii...
nu beau în timpul serviciului.
Să nu crezi tot ce auzi.
În principal beau la datorie.
Sub acoperire.
Sub acoperire?
Noroc.
Ştiu că nu-mi vei spune o poveste.
Ideea e...
că nu-i nicio poveste.
Aşa *** am spus,
n-am văzut-o pe femeia aia decât...
- În vis.
- Da.
Ştiu că sună puţin ciudat,
de aceea am şi ezitat să-ţi spun.
E un adevăr spus pe jumătate,
având în vedere acel apel telefonic.
Ce apel?
Te-a sunat chiar înainte de a fi ucisă.
De fapt, asta a fost ultimul lucru
pe care l-a făcut.
Nu am primit acel apel.
Poţi verifica asta.
Am făcut-o deja.
Şi?
E evident că nu-ţi verifici
robotul telefonic prea des, nu-i aşa?
Este extrem de important!
Se va întâmpla ceva...
Şi sunteţi în pericol, dle Banes.
N-a fost doar un vis...
S-a făcut dintr-o dată cald aici?
Cred că asta mă exonerează.
Şi am şi un alibi solid.
Când a sunat ea
eram la Alfonso, luând cina cu Lavinia.
Aşa pare.
Dar care a fost...
ultimul lucru pe care l-a spus?
Nu-s sigur.
Ceva despre vise.
Sau vis.
Vise.
Acum înţeleg...
suntem... visători,
sau vise.
Crezi că asta a spus?
Sunt destul de sigur că asta a spus.
Dar...
îi vom pune pe experţi să verifice asta.
Pentru orice eventualitate.
Nimic din astea nu are sens.
Adică, de ce m-ar suna pe mine?
Şi de ce aş fi în pericol?
Speram că tu să-mi poţi spune.
Dle Banes,
trebuie să mă asculţi
foarte atent acum, bine?
Ştiu că ai un alibi,
dar eşti singura persoană legată de crimă.
Şi fie că-ţi dai seama sau nu,
eşti în rahat până la gât, prietene.
În locul tău,
aş începe să gândesc,
şi chiar asta spun, să gândeşti foarte mult
care ţi-e rolul în afacerea asta, înţelegi?
În această afacere?
Nu e nicio afacere.
Dle Banes, ar trebui să te calmezi.
Bine?
Calmează-te,
ia loc şi spune-mi ceva mai mult
despre visul tău.
Bine?
Bun.
După cina cu Lavinia,
m-am dus în barul meu obişnuit
unde am băut câteva pahare în plus
şi am leşinat pe masă.
Barmanul a venit şi m-a găsit dimineaţă.
Cam asta e.
Şi atunci ai avut acel vis despre femeie.
Sună ciudat...
dar lucrul cu adevărat ciudat este...
Da, ce?
Ea mi-a plă*** chiria.
Exact *** a spus în vis.
Vrei să spui că femeia din vis
chiar ţi-a plă*** chiria?
Da.
Sunt destul de convins
că directorul hotelului va confirma.
Cred că am auzit destul.
Dle Banes, dacă îţi aminteşti ceva
care poate fi de ajutor,
dă-mi un telefon, da?
Mulţumesc, ofiţere McCarthy.
A fost o plăcere.
Cu ce te pot ajuta, ofiţere?
McCarthy.
Căpitan McCarthy.
Cu ce te pot ajuta, căpitane McCarthy?
Aş vrea să-mi spuneţi dacă recunoaşteţi
această femeie din poză.
Da, desigur. Ea e...
Ea e femeia care a venit şi a plă*** chiria
dlui Banes.
Da, a plă*** cu cash,
pe şase luni...
în avans.
Sunteţi sigur că asta e femeia?
Da, nu prea văd
multe feţe frumoase pe aici.
Adică, sunt atât de sigur
pe cât poate fi un bărbat.
Dacă sunteţi atât de sigur, atunci îmi
puteţi spune şi la ce oră a trecut pe aici.
Da, sigur...
Era noaptea trecută...
la scurt timp după ora 22:00.
Ştii, mă uitam la TV şi...
şi m-am trezit cu femeia asta superbă
la uşa mea.
Adică, nu-mi venea să cred.
***... ***...
- Opriţi-vă.
- Ce?
Dacă vă amintiţi ceva deosebit...
daţi-mi un telefon, vă rog.
Da, bine căpitane.
Da.
Dar cu cine a spus tipul ăsta McCarthy
că lucrează la caz?
Să văd...
Uşurel. Nu contează.
Nu contează.
Haide... spune-mi ce s-a întâmplat apoi.
Când poliţistul i-a arătat fotografia
femeii ucise,
el e şocat să realizeze
că este aceeaşi femeie întâlnită în bar.
Nu şi-a putut stăpâni sentimentul
că e ceva în neregulă.
E convins mai mult ca oricând,
că trebuie să fie ceva adevăr în teoria sa.
Ne vedem mâine la 8.
Da. McCarthy.
Căpitane, sunt dl Banes, Aliestar Banes.
Îmi pare rău să te deranjez, dar...
- ...s-ar putea să am ceva.
- Sai puţin, uşurel.
Dle Banes, luaţi ceva medicamente
sau altceva?
Nu, nu, nu, nu iau medicamente.
Numai, cred că am ceva.
Da?
Şi ce anume?
Scriu despre toate astea.
Îmi dă o inspiraţie pe care o caut de mult.
Bine, bine. Lasă prostiile.
Ce ai?
Aş putea şti cine e în spatele tuturor.
Şi?
Femeia moartă e soţia senatorului Mitchell.
Care candidează pentru realegere, da?
Da, şi?
Şi... şi... ce se întâmplă
dacă ea ştie ceva
despre soţul ei sau despre unul
din asociaţii săi,
care e atât de incriminator,
încât singurul mod de a rămâne în cursă,
era s-o omoare, ca să spun aşa?
Şi trebuie să fim siguri că femeia moartă
şi femeia pe care am cunoscut-o,
sunt una şi aceeaşi.
Cel puţin ştim că... una dintre ele
e în viaţă şi adevărată,
altfel nu mi-ar fi putut plăti chiria.
Haide, m-ai sunat ca să aud asta?
Ascultă omule, dacă nu ai
nişte fapte solide, poţi uita de asta.
Poate că am nişte fapte solide.
Haide, încerci să faci pe amuzantul
cu mine din nou?
Dacă ai ceva concret, spune-mi.
Spune-mi acum şi poate putem face ceva.
Căpitane, îmi pare rău,
dar mi-ai cerut să te sun
dacă apare ceva.
Am vrut doar să ştii
în caz că mi se întâmplă ceva.
Bine, bine.
Ai ceva sau nu?
- Simplu ca bună ziua.
- Te voi anunţa.
- Lavinia?
- Nu, sunt colega ei de cameră. Nu e aici.
Ai idee unde ar putea fi,
e foarte important.
Pot întreba cine e la telefon?
Da, sunt dl Banes, Aliestar Banes.
Scriitorul, desigur.
Nu sunt sigură, cred că e încă la ore.
Dar ar trebui să se întoarcă în curând.
Pot prelua un mesaj?
Da.
Aşa *** am spus, e urgent.
Pot ajunge acolo în 20 de minute.
O poţi ruga să mă aştepte, te rog?
Sigur.
Bine, grozav.
Unde vă găsesc mai exact?
Căminul 3, nordul străzii a şaptea,
camera 781.
Bine, mulţumesc.
Am plecat.
Tocmai voiam să plec.
Te-am aşteptat peste o oră.
Îmi pare sincer rău, traficul.
Ştiu că trebuie să fii răvăşită.
Trebuie să vorbim.
Ţi-am confirmat alibiul dat
căpitanului McCarthy.
Să mergem într-un loc mai liniş***.
Nu vreau să te bag în nicio belea.
Eşti singura persoană în care am încredere
în caz că...
În caz că ce?
În caz că mi se întâmplă ceva.
Să ţi se întâmple ţie?
Ţi-a spus McCarthy despre apelul telefonic?
Nu.
Femeia moartă, soţia senatorului Mitchell,
m-a sunat şi mi-a lăsat un mesaj
chiar înainte de a fi omorâtă.
Am aflat asta ieri,
de la McCarthy.
- Te-a sunat ea?
- A sunat robotul telefonic.
Ce spune mesajul?
Că sunt în pericol.
Ceva neinteligibil despre...
a visa sau vise.
Directorul hotelului,
a confirmat că a recunoscut femeia din poze
ca cea care mi-a plă*** chiria.
După, se presupune că a fost ucisă.
Se presupune că a fost omorâtă?
Este fie vie, fie moartă, nu-i aşa?
- Da, da...
- Stai, stai.
Nu ştii încă partea cea mai bună.
Nu ştiu dacă vreau s-o cunosc.
Am găsit-o în cameră, băgată pe sub uşă.
McCarthy ştie de asta?
Va afla.
Cred că ai mult de scris despre asta.
Într-adevăr, aşa e.
E chiar o binecuvântare,
dintr-un punct de vedere.
Care e teoria ta?
Ştii de alegeri? Cred că senatorul Mitchell
sau unul din asociaţii săi,
a omorât-o, pentru că ştia ceva
foarte important.
Indiferent cine a făcut-o,
are nevoie de un ţap ispăşitor.
Un tip de faţadă.
Având în vedere poziţia sa,
şi oamenii pe care contează
şi îi sunt prieteni,
asta nu va fi o problemă.
De ce n-ar fi făcut-o să dispară
în linişte?
Nu ştiu.
Stelele crează multă confuzie.
O zăpăceală, dacă preferi.
Întâlnirea e mâine seară.
Cel puţin, am destul timp să scriu.
Singurul lucru
pe care ştiu să-l fac până acum,
s-a dovedit a fi destul de psihologic.
Lucrul ciudat este că...
cred că e aceeaşi legătură între
imaginaţia mea şi ceea ce se întâmplă.
*** am spus, dacă mi se întâmplă ceva,
vreau să-mi iei povestea
şi s-o faci publică.
Dar atunci?
Uită-te peste poveste,
dacă am dreptate,
vei găsi acolo o soluţie.
Trebuie să plec.
Am mult de lucru.
Aliester...
Alo.
Bună, sunt eu, Lavinia.
Te-am trezit?
Da. Mă bucur că ai făcut-o.
- Trebuie să te văd.
- E aproape prânzul. Ne putem întâlni
la colţul străzii 38 cu West Mark,
e o cafenea acolo.
Într-o jumătate de oră?
West Mark, într-o jumătate de oră.
- Crezi că suntem în siguranţă aici?
- Cred că da.
Aliestar, eşti cel mai paranoic om
pe care l-am întâlnit.
În branşa mea...
puţină paranoia te poate ţine departe
de multe necazuri.
- Asta e?
- Cam aşa.
Cam atât am până acum.
Crimă, teoria conspiraţiei, şantaj, totul.
- E grozav.
- Păstrează-l.
- Am făcut deja o copie.
- Partea cu caseta video.
E genială.
Ştie că e nevinovat, dar...
e un dar către cel care a făcut-o.
Nu e numai un dar.
Vreau să-l păstrezi
în caz că se întâmplă ceva.
N-o să... nu o să luăm astea mai în serios?
Poate că planul nu e în întregime
o ficţiune.
Am un sentiment necunoscut despre astea.
Deci chiar crezi că ar trebui să fii
un ţap ispăşitor?
Da. Şi sunt convins că senatorul
îmi va face o ofertă.
Nu vreau să fii mai implicată
decât eşti deja.
Păstrează-l doar,
în caz că se întâmplă ceva.
Eşti singura persoană care mă ia în serios.
Trebuie să mă întorc în campus.
Am un curs la care nu pot lipsi.
Dar fii atent şi promite-mi că o să mă suni
imediat după întâlnire.
Bine, nu-ţi face griji.
Voi fi în regulă.
Du-te.
Să mă suni.
Motivul, forţele trag de axila.
Ticăloşii.
Acea teorie, un act de imaginaţie,
dle Banes.
Este adevărul.
Tot ce ţi-am spus.
De unde ştiu că n-ai inventat totul?
În fond, eşti scriitor.
Eşti scriitor.
Scrii poveşti.
- Da.
- Bine.
Spune-mi despre senatorul
care a apărut în apartamentul tău.
A venit.
Îţi spun adevărul.
Bună seara, dle Banes.
E ceva în neregulă cu tine?
Nu.
Eşti atât de drăguţ să mă inviţi înăuntru?
Ei rămân afară.
Te rog.
Mulţumesc.
Nu sunt un om căruia îi place să-şi piardă
timpul, aşa că o să trec la subiect.
Stai departe de soţia mea.
- Mă ameninţi?
- Da, cred că poţi spune asta.
Deasemenea, ai ceva ce doresc.
Şi ce anume mai exact?
Nu face pe prostul cu mine.
Bine.
Să jucăm.
Vreau scenariul pe care îl scrii.
Sau ce?
Ascultă... sunt multe feluri
în care îţi pot tăia ouăle.
Ceea ce spun
e că vreau scenariul.
Şi sunt dispus să-ţi plătesc bine
pentru el.
Cu siguranţă, mai mult decât studioul.
De ce Dumnezeu ai vrea scenariul meu?
Dacă ai nevoie de un răspuns la asta,
atunci eşti mai prost decât am crezut.
Mai gândeşte-te.
Şi dacă nu te interesează banii,
sunt sigur că această casetă
te va interesa.
Asta e mai degrabă urgentă.
Aşa că să nu-ţi ia prea mult timp
să te hotărăşti.
Sunt puţin nerăbdător.
Îmi pare rău că te deranjez,
Lavinia e aici?
Trebuie să vorbesc cu Lavinia.
Nu e aici.
- *** adică nu e aici?
- Adică nu e aici.
Ai idee unde ar putea fi?
Este important.
- N-am idee unde e.
- Stai, stai.
Poate mă poţi ajuta tu.
- Eu?
- Te superi dacă...
Sigur.
Intră.
E un loc aici unde pot vedea
o casetă video?
Ai venit aici ca să vezi o casetă
la Lavinia?
E foarte complicat,
aşa încât, te rog, răspunde la întrebare.
- Sigur, sunt multe locuri.
- Unde?
- Vom găsi unul, numai calmează-te.
- Sunt calm!
Bine. Poţi aştepta afară?
- O să pun ceva pe mine.
- Doamne.
- Haide, haide.
- Nu mă speria.
E o chestie numită computer şi dvd.
Dacă nu te superi,
o să mă duc înapoi să dorm.
Dacă întreabă cineva,
nu mă cunoşti, bine?
Sau oricine.
Ia loc.
Trebuie să stăm de vorbă.
Ia loc.
Data viitoare când voi scoate ăsta
va fi cu rezultate mortale.
- Înţelegi?
- Da.
Nu trebuie să-ţi spun asta,
dar prietena ta a fost omorâtă.
Te referi la Lavinia?
Da, cred că asta era numele ei, nu-i aşa?
***?
Când?
Astă seară, cu puţin timp în urmă.
Nu crezi că-i... neobişnuit
ca două femei să fie omorâte
în ultimele câteva zile
şi amândouă să aibe legături cu tine?
Ultima oară când am văzut-o pe Lavinia
a fost în această după amiază.
Atunci a fost ultima oară când a văzut-o
toată lumea.
Adică în viaţă.
Trebuie s-o mai fi văzut cineva.
Sunt sigur, dar...
caseta de la camera
de supraveghere lipseşte.
Lipseşte?
Da.
Ştii unde e?
Nu.
Dacă ai să-mi spui ceva,
îţi sugerez s-o faci acum.
Ultima dată când am încercat
să-ţi spun ceva,
nu ai fost foarte interesat.
De ce ţi-aş spune?
Te referi la marea ta conspiraţie?
Vezi?
O faci din nou.
Îmi pare atât de rău.
Care ţi-e nouă teorie?
- Cineva încearcă să-mi însceneze ceva.
- Te rog!
Exact asta i-am spus Laviniei.
Ea îmi ştia teoria.
I-am dat o copie a scenariului.
Dar în caz...
că se întâmplă ceva
- Adică, ţie.
- Da, mie.
Îţi aminteşti mesajul.
Nu aveam motive să cred
că eram în pericol.
Adică tot crezi că senatorul
a acoperit cumva moartea propriei soţii.
Asta e?
A fost aici.
- Cine, senatorul?
- Da.
Mi-a oferit bani.
Pentru ce?
Trebuie să-ţi spun pe litere?
Ce, ţi-a oferit bani pentru scenariul tău?
Asta e?
Da.
Care crezi că era problema?
Lasă-mă să-l văd.
- Scenariul?
- Da, să văd scenariul.
Dovedeşte-ţi nevinovăţia.
Nu o dovedea.
Va reieşi că doamna ta ştia, nu-i aşa?
Cred că da.
*** se termină?
Sfârşitul?
La ce?
La scenariul tău.
*** se termină?
Nu sunt sigur.
Partea aia nu am scris-o încă.
Ăsta e singurul exemplar complet.
E bine de ştiut.
Nu-ţi face griji, o să-l capeţi înapoi.
Şi trebuie să recunoşti
că va fi mai în siguranţă la mine.
Deci îmi spui că a vrut să vadă
caseta aia video.
Da.
Ai văzut-o?
Ai idee ce era pe ea?
Nu. De fapt m-am întors în pat.
El nu mi-a spus nimic.
- Deci îl ai.
- Da.
Ăsta e singurul exemplar complet.
Bună treabă.
Cine e acolo?
Ce doreşti?
Aţi sunat la dr. Abila Steiner.
Lăsaţi mesajul după semnal.
Sunt Aliestar Banes.
Mi-ai lăsat cartea de vizită
cu ceva timp în urmă.
Aş vrea să-ţi pun câteva întrebări.
Mă poţi suna la...
Ce s-a întâmplat apoi?
Apoi?
Apoi au venit oamenii tăi
şi m-au ridicat.
Dle Banes, sunteţi înăuntru?
Dle Banes, ieşiţi afară, vă rog.
- Ce se întâmplă?
- Sunteţi Aliestar Banes?
- Da.
- Sunt detectiv Marino.
Partenerul meu, detectiv Brian.
Veniţi aici.
Veniţi aici.
Dle Banes, sunteţi arestat pentru uciderea
Laviniei Cadoba.
Aveţi dreptul să păstraţi tăcerea.
Orice spuneţi, poate fi folosit în tribunal.
Aveţi dreptul al un avocat.
Dacă nu vă permiteţi un avocat,
va fi dat unul de către guvern.
- Aţi înţeles ce drepturi aveţi?
- Da.
Avem mandat de percheziţie.
Înainte de a intra,
aveţi ceva împotrivă să intrăm,
partenerul meu şi cu mine?
Nu.
Pot să pun ceva pe mine?
Sigur. Urmaţi-mă.
Ăştia-s pantalonii dvs?
Staţi acolo.
Puteţi să-i puneţi pe dvs.
Ne pare rău, numărul format
nu este conectat.
Vă rugăm verificaţi numărul
său încercaţi următorul apel.
Încă se înregistrează.
Căpitanul McCarthy.
De câte ori să-ţi spun?
Nu există niciun căpitan McCarthy.
Dar am vorbit cu el noaptea trecută.
De câte ori trebuie să-ţi spun?
Ascultă, avem destule dovezi
ca să te băgăm la bulău.
Dar pentru un anumit motiv,
vreau să-ţi aud povestea ciudată din nou.
Ăsta cu siguranţă, nu e unul de-ai noştri.
Poate că e o carte de vizită.
Dar nu lucrează pentru noi,
nu lucrează pentru guvern.
- Poate că lucrează pentru vreo agenţie.
- Asta-i o tâmpenie destul de bună, bine?
Gândeşte-te la asta.
Dacă ar lucra pentru o agenţie
şi crezi că tu ai fi ţapul ispăşitor,
*** crezi că am putea afla?
Voi ce credeţi de asta?
Cred că tipul minte.
E nebun, tipul ăsta e dement.
Minunat.
Nu pot să-mi dau seama.
Cred că nimeni nu vrea
să audă de tipul ăsta.
Căpitan McCarthy?
Unitatea omucideri?
Telefonul e deconectat.
E nebun, aşa *** am spus.
Ascultă la asta dacă nu mă crezi.
Sunt Aliestar Banes.
Mi-ai lăsat cartea de vizită
cu ceva timp în urmă.
Trebuie să-ţi pun câteva întrebări.
Mă poţi suna la...
Chestia asta nu-mi spune nimic.
Au găsit-o pe robotul lui telefonic.
- Ne-a făcut?
- Da, te-ai prins.
Nu ştiu ce joc faci.
Dar te asigur,
nu există niciun căpitan McCarthy.
Nicăieri.
Ai sunat la numărul de pe cartea de vizită?
Deconectat.
Dar eu l-am sunat.
Şi ai lăsat un mesaj
pe robotul tău telefonic.
Ce vrea să însemne asta?
Sunt Aliestar Banes.
Mi-ai lăsat cartea de vizită
cu ceva timp în urmă.
Trebuie să-ţi pun câteva întrebări.
Mă poţi suna la...
Nu ştiu ce se întâmplă.
Oricât aş vrea să te cred,
nu pot.
- Ce e?
- Ceasul.
Ce e cu el?
Am avut unul exact ca ăsta.
De unde îl ai?
- Haide...
- Nu, serios.
Cât e ceasul?
E miezul nopţii şi trebuie să iau o pauză.
*** rămâne cu scenariul?
Ce scenariu?
Când aţi găsit cadavrul Laviniei,
era un scenariu la ea?
- Un scenariu?
- Un scenariu. O carte.
Pagini, hârtie.
Care-i problema?
Nu.
Îmi pare rău.
Traducerea şi adaptarea: Dorula/SubTeam
Corectura: Blackamber/SubTeam