Tip:
Highlight text to annotate it
X
Traducerea şi adaptarea
radugp & wraithblade @ iDVD Team
Acum vreau să vă arăt
cât de deştept e.
Haideţi să ne distrăm şi să răspundem
unui chestionar cu ajutorul lui Michael.
Michael. Hai, Michael.
Vedeţi ce bun dresor sunt.
Uite-l că vine.
Asta nu e poziţia corectă.
Caprele se disting
printr-un cap mic,
au bărbuţă, iar masculul are
o coadă ce se roteşte în sus.
Capra e numită "vaca săracului"
pentru că produce mai mult lapte
având în vedere mărimea sa...
Iisuse!
Dumnezeule.
E în regulă.
Struţul e
o pasăre foarte ciudată.
Nu poate zbura,
dar îi place să danseze.
Nu le place cu adevărat
să-şi ascundă capul în nisip
dar mănâncă pietre şi cămăşi.
Ia uite la tatăl meu. Era un rege.
Orice s-ar fi întâmplat,
era simpatic ca un castravete.
N-a uitat niciodată nicio replică.
Şi nu s-a enervat niciodată din nimic.
Tata a fost rege.
Fără îndoială.
Şi emisiunea sa TV s-a impus.
Ce-aţi spus?
Mă scuzaţi.
A fost o emisiune televizată
numită Ciudăţenia Sălbăticiei.
Da, îţi aminteşti asta?
Îţi aduci aminte de tatăl meu?
Super.
Da, apoi a murit,
iar eu am preluat emisiunea,
şi apoi toate s-au dus dracului...
nu sunt ca tata în nici o privinţă.
Nu ştiu. Poate că nu am fost
destul de deştept sau
nu am muncit destul sau...
Obişnuiam să mă droghez foarte mult, şi...
Nu, am renunţat. Da, cu siguranţă.
Ce s-a întâmplat cu emisiunea?
La început a fost grozav.
Aveam o echipă foarte bună.
Făceam ce ne plăcea.
Dar apoi...
Nu ştiu, lucrurile
au devenit ciudate.
Gata, oameni buni,
se întunecă îndată!
Ne trebuie animale filmate.
Ne trebuie filme cu animale acum!
Cooker! Am nevoie de un trepied.
Scoate rama.
Şi mai am nevoie de lentile Mercury
pentru că voi accentua fundalul.
Ai înţeles?
Bine.
A fost o discuţie drăguţă.
- Spune-mi, Milas, *** ne descurcăm?
- Ne descurcăm foarte bine.
Doar câteva minute.
Iar s-a blocat tâmpenia asta.
Un moment, oameni buni. Tocmai am prins un
semnal subacvatic, ceva ca o bolboroseală.
Nu sunt sigur ce e, dar,
e ca o bolboroseală puternică.
Junior, termină.
Bine, orice ar fi fost, s-a dus.
Pete?
El e nepotul meu, puştiul
despre care v-am vorbit, ştii?
E un pic verde şi
iubeşte la nebunie iarba
dar în preajma voastră,
e cuminte foc.
Foarte bine, orice nepot al lui Milas
e şi nepotul meu.
Bun venit.
Nu face asta! Nu.
- Eşti bine?
- Sunt bine.
Nu e momentul potrivit acum.
Aşa, intră în cadru.
Cred că suntem aproape gata.
Bun. Voi fi pe aici.
Fred, ai pregă*** lucrurile? Gata?
- Ăsta e un şerveţel de bar.
- Da.
Asta e tot?
Tot discursul pentru emisiunea
noastră e scris pe un şerveţel de cocteil?
Da, l-am scris aseară
la Barul lui Mahoney.
"Urşii sunt mari şi maro. "
Bine. Haide.
Nu toţi urşii sunt mari.
*** rămâne cu puii de urs?
"Numele urşilor derivă de la numele
unei echipe de fotbal din Chicago. "
Nu. E invers.
Iisuse, Fred, ce-i asta?
"Se estimează că urşii ucid peste
două milioane de somoni anual.
Atacuri somonilor asupra urşilor
sunt mult mai rare. "
Bun, asta trebuie să fie adevărat, nu?
Bine, să începem cu asta.
Să filmăm, începem la semnalul meu.
Patru, trei, doi, unu, zero,
şi acum vorbesc.
Da, ursul e un animal feroce...
Aud iar semnalul acela ciudat,
ca o bolboroseală.
Nu e o bolboroseală.
Junior, am spus să termini.
Bun, sunteţi gata? Continuă să filmezi.
Trei, doi, unu, dă-i drumul.
Da, ursul e un animal feroce,
mult mai feroce decât credem noi.
Se estimează că
urşii ucid peste două mili...
Avem ceaţă în fundal, omule.
Într-un an.
Nu e ceaţă.
Milas, poţi să-mi dai
o mână de ajutor?
Pentru numele lui Dumnezeu, Junior,
lasă afumătoarea jos.
Mulţumesc.
Bun, să începem.
Şi trei, doi, unu start.
Da, ursul e un animal feroce,
mult mai feroce decât credem noi.
Se estimează că urşii ucid
peste două milioane de somoni anual,
deşi atacurile somonului asupra ursului
sunt al naibii de rare!
Taie!
Gaulke, de câte ori ţi-am spus,
ştii că nu ai voie
să filmezi fără permis?
Vei primi o amendă de 500 de dolari.
Acum, împachetează-ţi lucrurile
şi părăseşte pădurea.
Fiindcă veni vorba,
e sezonul incendiilor.
Ursul Smokey spune,
"Stingeţi afumătoarea!"
Bun. Bine, mulţumim!
Bun, să începem cu...
Să vedem...
Să vedem, timpii mei sunt
08:40:22.
Ne-am sincronizat. Ciudata Sălbăticie,
episodul 21, "Eleganţa ursului. "
Avem viteza sunetului acum.
Trei, doi, unu, apasă butonul,
dă-i drumul.
Urşii sunt oameni mândri,
deşi nu sunt tocmai oameni,
sunt animale.
Denumirea de urs provine de la numele
unei echipe de fotbal din Chicago.
Se ştie că urşii atacă omul,
deşi adevărul este că mai puţini oameni
au fost ucişi de urşi
decât în primul şi al doilea
război mondial la un loc.
Urşilor bruni le place să pescuiască...
Bruni...
Urşilor bruni le place...
Doamne, de ce îmi e atât de greu
să pronunţ "brun"?
Poate din cauza literei "P" din sintagma
"place pescuitul". Încearcă ceva diferit.
Gata ştiu. Sunt pregă***. Bine.
Urşii roşii iubesc peştele.
Pete, ai întârziat la întâlnirea
cu Lawson jos la K-PIP.
Deb, suntem în toiul unei filmări,
aşa că toate tâmpeniile pe care
le spui apar pe înregistrare.
O, da, de parcă chiar vă pasă
de porcăria asta?
Bine, opreşte înregistrarea.
Închide...
Închide totul.
Lasă totul deoparte.
Bun, totul e închis.
Deci, Deb, ce-i atât de important?
Întâlnirea ta cu Lawson.
trebuia să înceapă
cu 20 de minute în urmă, idiotule.
Rahat.
Băieţi, am fost bombardat
noaptea trecută la Mahoney.
Apropo, aţi observat că ceva nu era în
regulă, un fel de drojdie în tequila aceea?
Pentru că am observat un fel de depunere
de piatră sau ceva pe gaura penisului meu
şi mi s-a umflat vezica
ca un balon de apă
legat de un ceainic.
Du-te dracului!
Vrei să ne ardem?
Am ajuns. Opreşte.
Ar trebui să vă grăbiţi, băieţi.
Aţi întârziat 45 de minute la întâlnire.
Grozav. Am să-i spun că aţi sunat.
Mulţumesc.
Bună dimineaţa. Avem o întâlnire
la ora 11 cu domnul Ed Lawson.
Ne cerem scuze c-am întârziat.
Omule, uite-l pe Sky Pierson.
Bună, Pierson, TJ.
Măi să fie.
Peter Gaulke şi umbra sa, Fred Wolf.
Nu, nu, nu Pete şi Fred,
seamănă mai mult cu Neil şi Bob.
Sau asta e ocupaţia lor?
Ce faceţi aici, băieţi?
Discutăm cu Lawson să aducem emisiunea
noastră cu viaţa sălbatică aici la K-PIP.
Grozav, pentru că Lawson e înăuntru
şi sare prin cercuri de foc
încercând să facă afacerea să meargă.
Ce plăcut e să ţi se sărute
fundul regal.
Da, aşa e.
Adică, nu e vina ta
că bugetul nostru
îl spulberă pe al vostru.
Şi cred că-ţi lipsesc însuşirile
tatălui tău, nu-i aşa?
Da.
Da, de fapt cam aşa e...
Da, sunt momente când...
Ştii ce, trebuie să plecăm.
Pe curând, bine?
Serios, noroc, omule.
Grozav.
Ştiu că ne-a luat în râs puţin,
dar Sky Pierson e tare.
Da, mie îmi spui?
E regele emisiunilor
despre viaţa sălbatică, omule.
Bine, hai să-l vedem pe Lawson.
- Asta e.
- Germanii o fac.
Bun, să trecem direct la subiect.
Audienţele pentru Ciudata Sălbăticie
a scăzut considerabil
în ultimii doi ani.
Bun, când tatăl meu avea emisiunea,
l-ai programat la ora 7:00
pe când noi intrăm în direct la 3:00...
Pete, lasă-mă să termin.
Nici nu am început. Bine?
Să lăsăm porcăria cu audienţa deoparte.
Să uităm de ea.
Reţeaua a fost atât de mult criticată
pentru lipsa de responsabilitate
ce reiese din emisiunea ta.
Asistentul meu a realizat
nişte clipuri.
O, distractiv.
Să vă spun ceva. Sunt deranjat
de ceea ce văd. Bine?
Multe dintre aceste animale sunt,
se petrece ceva aici.
Miroase a vreme bună la orizont.
Asta e.
Taie şi pentru mine o felie să o servesc
fierbinte. Sunt următorul la rând.
Bun.
E bine, nu?
E trist.
Bine?
Ce spuneţi de-asta?
Nu plecaţi,
pentru că atunci când revenim,
vom căuta nişte pigmei.
Bun, lăsând deoparte
resturile care au căzut,
*** poţi să te referi
la indigeni, la băştinaşi,
folosind termenul de pigmei?
E pur şi simplu rău!
Ce? Nu.
Mie-mi plac toţi oamenii.
Fred e rasistul.
Ar trebui să auzi ce spune
despre chinezi.
- Nu-i aşa?
- Ce?
Chiar nu pricepi, nu?
Uită-te puţin.
Doamne!
E...
Noroc că s-a filmat,
pentru ca omul acela să fie onorat.
Ai vrut să onorezi un om
arătând *** e ucis de un aligator
în emisiunea ta despre viaţa sălbatică?
Bun, ce spui de asta?
Un tip în flăcări
la o reuniune pentru pace.
V-aţi gândit o clipă
să lăsaţi camerele de filmat
şi să-l ajutaţi pe bietul om?
Şi ce muzică era aceea din fundal?
Un fel de muzică de biserică?
Cânta aşa ceva la reuniune
sau ai adăugat tu asta? Ce era?
Dar asta?
Ce naiba e asta?
E sălbăticie africană.
Sunt băştinaşii la un dans de război.
Asta nu e Africa.
Da, nu în totalitate.
Vedeţi, multe din femeile din tufiş,
nu arată chiar atât e bine.
Aşa că am luat fetele astea în loc.
Sunt din Long Beach.
Nu mai vorbi. Te rog.
De când a murit tatăl tău,
calitatea emisiunii
a scăzut dramatic.
Şi acum cu audienţele de rahat,
nu e nici un motiv pentru
a mai difuza emisiunea. Nici unul.
Decât dacă se întâmplă ceva extraordinar.
Nu am nici o idee.
Bine, stai. Ceva extraordinar.
Ce vrei să spui prin ceva "extraordinar"?
Oare de ce mai discutăm?
Nu se va întâmpla nimic extraordinar.
Emisiunea e de rahat.
Şi te anunţ oficial chiar acum
că de azi în două săptămâni
acest show e anulat.
V-am anunţat.
Mulţumesc că aţi venit.
Bun.
Gândiţi. Trebuie să ne gândim.
Emisiunea nu e încă anulată.
Cooker, adu-ne un litru, doi de cafea.
Va fi o noapte lungă.
Pot să intervin o secundă şi
să spun nu, politicos.
Ce vreau să spun e că
ai băut cafea ieri.
Vei bea cafea mâine.
Şi în esenţă,
nu sunt un armăsar alb
zburdând din oraş în oraş,
măcinând boabe de cafea
doar pentru a le aduce prietenilor mei.
Hai, trebuie să ne gândim.
Trebuie să ne vină o idee grozavă
care să ne menţină emisiunea.
Haide. Junior, tu ce spui,
ai sânge mai proaspăt.
Ai vreo idee?
Ei!
- Ei. Ei.
- Taci.
Ce? Scuze.
Omule, ce-ai pe ochi?
Omule. E atât de ciudat.
Arată de parcă aş avea ochii deschişi.
Am fumat nişte iarbă ieri...
La naiba, stai aşa.
Am fumat nişte iarbă noaptea trecută
şi cred că era contrafăcută,
pentru că m-am pierdut imediat şi
m-am trezit cu tatuajele astea pe pleoape
care fac ca atunci când dorm
oamenii să creadă că sunt treaz.
Pete, ştii ce-ar putea mări audienţele?
Ce zici de o emisiune cu celebrităţi?
Da. Ar fi grozav.
Am putea chema pe cineva grozav,
*** ar fi Jack Nicholson.
Da. Ştiu unde locuieşte în Hollywood.
Ştiu nişte tipi care obişnuiau
să-şi facă nevoile în gunoiul lui
plini de invidie.
Îţi aduci aminte de Fat Johnny?
- Powers.
- Da, îl ştii pe Powers.
- Da. E un tip grozav.
- Obişnuiau să facă duş împreună.
Nu duş, dar erau prieteni
cu avantaje.
- Nu.
- Şi au petrecut...
Ce spuneţi de...
Drăcie, ştiu un lucru.
Grasul ăla mănâncă frate.
La dracu. L-am văzut mâncând
o pisică o dată. Era o nebunie.
Biata pisică nu ştia ce se întâmplă.
Sau poate era un homar.
- Pete.
- Ce?
Bill Calhoun a oprit să te vadă.
Grozav, spune-i că vin imediat.
E bine. Hai să continuăm.
Continuaţi să vă gândiţi.
Cine naiba e Jack Nocknuhson?
Bună, Bill.
- Pete. Ce mai faci?
- Salut.
- Te-au prins amintirile?
- Da. Da.
Nu-mi vine să cred cât de tânăr arăt
în fotografia aceea.
- Da, cât are? 15, 20 de ani?
- Mult mai mult.
Să-ţi spun ceva, Pete.
Timpul zboară.
Da. Ce te aduce jos de la munte, Bill?
Afacerile.
Ăsta e Bigfoot.
- Dumnezeule.
- Da.
De unde ai astea?
Ecuador. Şi ştiu unde se ascunde.
Am harta la mine în cabană.
E grozav!
Bun, mergem la tine la cabană, luăm
harta, şi mergem să-l găsim pe Bigfoot.
Tocmai ai salvat
Ciudata Sălbăticie, Bill.
Nu te grăbi cu asta.
Pete, ştii că am ţinut
la tatăl tău ca la un frate.
dar Pierson îmi oferă
1000 de dolari pentru hartă.
- 1000 de dolari?
- Am nevoie de bani.
Bill!
Nu poţi să vinzi harta lui Pierson.
Nu ştiu de unde să scot 1000 de dolari!
Ce-ar fi dacă...
Aşteaptă. Am ceva mai bun
decât 1000 de dolari.
Da.
Îţi dau o parte din emisiunea mea.
Nu, nu, nu. Nu, nu, nu.
Am nevoie de bani repede.
Totul se reduce la puncte de reţea.
- Vei face o avere. Da.
- Reţea?
Uite 10% pe zi înmulţit cu costul...
Să vedem, costul de angajat
ridicat la 525,
adunat cu bonusul de descoperitor...
Pete, aia nu e telecomanda?
Bill, nu schimba subiectul!
Esenţa e că vei primi 10 procente,
ceea ce înseamnă o avere
Uite ce, nu aş face asta
dacă nu aş fi lefter!
Trebuie să găsesc 1000 de dolari,
sau trebuie să merg la Pierson.
Bine. Bine. Voi aduna banii.
Îi voi avea într-o săptămână.
Ne vedem la cabana ta până pe 15.
- Ne-am înţeles, atunci.
- Bine.
Mă bucur că ajunge la tine
şi nu la Pierson.
- La naiba. Sunt grozave.
- Da.
- Şi Bill ştie unde e asta?
- Da, în America de Sud.
E exact ce ne trebuia. Da?
Va fi cel mai tare show.
Uite care-i planul.
Bun, vom filma cinci emisiuni despre
viaţa sălbatică la coborâre.
Şi apoi vom încheia cu imaginea în
premieră pe film a legendarului Bigfoot.
Pete, cred că tocmai ai salvat emisiunea,
pui de lele ce eşti.
Tatăl tău ar fi mândru de tine.
Da, dar la naiba, nu cred că
voi putea face expediţia cu voi.
- Chiar nu pot.
- Ce?
Dar pămpălăul ăsta
va putea filma pentru voi.
- Înţeleg. Îţi vom simţi lipsa.
- Şi eu.
Bun, acum *** rămâne cu mia de dolari
pe care Bill o vrea pentru hartă?
Bun. Vreau ca toată lumea
să meargă acasă,
şi să adunaţi toţi banii
pe care îi găsiţi. Bine?
Gândiţi-vă la asta ca
la o investiţie în viitorul vostru.
Daca asta va merge,
va merge pentru toţi.
Şi cu siguranţă va merge.
Debbie!
Debbie!
Am nevoie să aranjezi interviuri pentru
angajarea unui dresor de animale, rapid!
În ultimii şapte ani,
am lucrat la un atelier auto,
aşa că nu prea am experienţă
în domeniul vostru.
Nu m-am prea ocupat
cu animale până acum.
Dar m-am descurcat cu alte lucruri şi...
Nu ştiu,
am mare nevoie de o slujbă, aşa că...
Putem să ne mai gândim?
Da. Şi nu prea tare? Faptul că ai nevoie
disperată de o slujbă produce depresie.
Miroşi a disperare.
Cui îi place să fie prin preajmă?
Nu aş mirosi a disperare
dacă aş avea slujba, nu?
Dacă vrei, te putem angaja, concedia,
te împingem într-o baltă de noroi,
şi apoi poţi merge cu trenul ăsta trist al
concedierii şuierând ca locomotiva.
Dumnezeule,
o lună la drum cu omul ăsta,
Mi-aş înfige o ţeavă de eşapament
prin inimă.
Da, de ce nu încerci
să scoţi un album blues?
Da, ai putea să-l intitulezi
"Sunt un biet concediat mic şi trist. "
Nu primeşti slujba.
Următorul!
Debbie!
Nu vreau slujba.
Mulţumesc, dar nu vreau.
Următorul solicitant!
Nu, mulţumesc.
Poate aţi putea oferi slujba
unui nebun.
Aţi avea mai mult noroc.
Următorul!
Voi sunteţi nebuni cu totul.
Da. Da. Fugi înapoi la liceu.
Va fi grozav.
Debbie!
Debbie!
Sunteţi în afara limitelor nebuniei!
Următorul!
- Sunteţi nebuni!
- Următorul!
- Şi grosolani!
- Debbie!
- Debbie!
- Următorul!
Bun venit, Whitaker.
Vom face o excursie grozavă.
Mulţumesc pentru slujbă, băieţi.
Sunt foarte recunoscător.
Vreau doar să ştiţi că mă voi strădui
şi voi face tot ce pot
să fiu cel mai bun dresor de animale
pe care l-aţi avut.
Nu ştiu prea multe despre animale,
dar voi învăţa, voi citi.
Va trebui să mă descurc, ştiţi voi,
care e cel mai bun mod de a fi un animal...
- Bună treabă.
- Continuă.
Bine, aveţi grijă.
Bună.
Deci, Cheryl, sunt sigur că...
Mă bucur că ni te-ai alăturat.
Ea e Cheryl, Fred.
- Bună. Ce mai faci?
- Cheryl e o prietenă a vărului Bob.
Agent de turism.
Da. Va...
Îmi pare rău, Bob nu mi-a spus
că eşti atât de...
Că sunt?
Nimic.
Bine.
Bun, planul e să ne îndreptăm
spre coastă prin Mojave
şi apoi vom ocoli rapid
spre Munţii Tribily
spre cabana lui Bill Calhoun,
luăm harta şi trecem graniţa.
Grozav. Bună treabă, Cheryl.
Trebuie să plecăm.
Ţine-o tot aşa.
- Da.
- Bine.
Pare drăguţă.
Chiar îmi place.
Omule până la jumătatea expediţiei
mă va place deja.
- Voi avea de ce să-mi reazem ţeava.
- Da.
- Bună, ce s-a întâmplat?
- Bună!
Am simţit nevoia să vă asigur,
că am înţeles.
Sunteţi împreună
de foarte multă vreme.
Sunteţi pe cale
să mergeţi în sălbăticie.
Ultimul lucru de care
aveţi nevoie e o femeie la mijloc
care să strice totul.
Debbie sedativul, nu-i aşa?
"Nu se poate să vorbim între noi.
Uite-o că vine, " înţelegeţi?
Nu va fi vorba de aşa ceva, bine?
Toată chestia cu "rezematul ţevii"?
E drăguţă. E cu adevărat drăguţă.
Am înţeles.
Ştiu ce înseamnă asta.
Faceţi un anunţ de genul ăsta,
toţi prietenii voştri râd,
credeţi că vă pricepeţi la femei
şi astfel mai rezistaţi o zi.
Dar dacă vreţi să luptaţi
şi să continuaţi
aşa *** le place tinerilor gay
să spună, e prerogativul vostru.
Scuze, cred că e...
Da, are legătură cu Mexicul.
Ce-a fost asta?
La naiba, nu ştiu.
Nu mai sunt însă atât de sigur în legătură
cu chestia aia cu rezematul ţevii.
Cooker, credeam că ţi-am spus
să pui lucrurile în autobuz.
Omule, sunt deja înăuntru.
Mă uit la ele! Nu sunt în autobuz!
- Astea?
- Da.
Nu, lucrurile astea
nu sunt încă în RV.
La naiba.
Cinci minute să ajung de la...
Mai am 5 metri până mă urc în autobuz,
vrea cineva să mai spună ceva?
Bun, da, a...
- Scuze. Scuze. Salut.
- Scuze. Salut.
Am uitat ce am vrut să spun.
- Şi eu, atunci. Bine.
- Bine.
Pete. Uleiul ăsta arată cam gros.
Poate că ar trebui să adaug nişte apă.
Desigur.
Bine.
Totul e pregă***. Terminat.
Să mergem.
Rahat.
Aţi încercat vreodată să faceţi treaba mare
şi să vă spălaţi pe dinţi în acelaşi timp?
- E foarte greu.
- Drăguţ.
Dacă eşti mama mea vitregă Phyllis,
atunci să ţi-o trag
Dacă sunteţi noii mei
fraţi şi surori
Dakota şi Breckenridge,
atunci să v-o trag şi vouă
Ascultă, lume
Tată, de ce te-ai însurat
cu căţeaua aceea?
Un cuvânt din trei litere
pentru "bărbat".
Tip.
Ăsta are patru.
Apropo aia nu e a patra bere a ta
în dimineaţa asta?
Ce? E doar un tonic.
- Popa prostu'.
- Dumnezeule.
Nu-mi spune să cânt mai încet
Pentru că sunt sute de opinii diferite
cu privire la volumul muzicii
ce ar trebui să cânte în casa ta
în plus ştim cu toţii că Phyllis are
un auz al dracului de fin
nu cred că e corect ca ea să-mi spună
să dau afurisita de muzică mai încet.
Priviţi, lei de mare!
Grozav, să facem un popas aici
şi să filmăm puţin.
Acesta ar trebui să fie un show perfect
în drumul spre ţara lui Bigfoot.
Danny, ia-ţi costumul de focă...
Sunt cu mult înaintea voastră idioţilor.
Mă voi furişa în apropierea focilor
şi voi filma din unghiuri mult mai bune.
Bun, grozav. Să mergem.
În drumul spre cabana lui Bill Calhoun,
am avut timp să întâlnim
una din fiinţele cele mai grozave
ale naturii, domnul Leu de Mare.
Indiferent câte foci pier anual
înghiţite de rechini,
se pare că nu e niciodată de ajuns.
Când un rechin apare în zonă,
focile ies din apă imediat.
Noroc că nu sunt tigri
care să-l aştepte pe mal,
pentru că atunci n-ar mai şti
ce dracu' să facă.
Dieta unei foci e alcătuită
în mare parte din peşte,
din care menţionăm
mai multe specii.
Aici vedem peştele pufnitor.
Credem că acest peşte se umflă
aspirându-şi boaşele în stomac.
Acest peşte ciudat e un peşte unduitor.
Stai, omule, pot să vorbesc?
Pot să spun şi eu un lucru?
Omule, dă-mi nenorocitul de micro...
- Te rog, te rog. Serios.
- Dă-mi nenorocitul de microfon.
- De ce fuge aşa rapid cureluşa aceea roz?
- Dumnezeule.
Îmi pare rău.
Omule e o emisiune despre
lei de mare, la naiba.
Ca să ne apropiem mai mult
de aceste creaturi minunate,
şoferul nostru s-a îmbrăcat
într-un costum de focă.
Din păcate, după doar câteva secunde,
Danny a fost atacat de un rechin.
La dracu'! Nu, nu, nu!
Lasă-l în pace!
Nu, lasă-l în pace, e prietenul meu!
Termină!
Sunt înmărmurit
de cât de violent a fost.
Dinţii aceia ascuţiţi ca nişte lame
erau la fel de ascuţiţi ca nişte lame.
A fost oribil.
Toată zbaterea aceea şi tot sângele...
E în regulă. E bine.
Da. Nu, e... va fi bine.
Adică, lucrurile astea se întâmplă.
Nu tot timpul, dar se întâmplă.
Cheryl,
îţi mulţumesc că eşti prietena mea.
Mulţumesc.
Eşti un cretin.
La naiba, două lucruri nostime
în acelaşi timp.
Încercam să te fac
să te simţi mai bine.
Şi apoi m-ai lovit în cap.
Acum am un cucui.
Arată ca un ou de dinozaur.
Dacă dinozaurul ăla iese din ou,
oamenii vor crede că sunt un fel de
domn păsăroi preistoric.
Şi *** naiba crezi că
mă face asta să mă simt...
Nu-i nimic. E bine.
Am să trec peste asta.
Băieţi, ia uitaţi la gândacul ăla.
Da.
Aduceţi echipamentul.
Cât timp suntem aici,
putem filma câte ceva, nu? Hai.
Junior, vino aici.
Uite aici, e grozav.
Vino aici, acum.
Filmează acolo.
Stai, e puţin zgomot. Stai aşa.
Dă-i drumul.
Mă scuzaţi!
Domnilor, bună.
Încercăm să filmăm ceva aici
şi ne întrebam dacă aţi vrea
să vă opriţi din claxonat
până terminăm?
No vorbeşte de inglés, buey.
Trebuie de 100 de dolari, por favor.
- Încerci să ne şantajezi?
- Ei, ştii tu.
Hola, cómo estás?
*** vă simţiţi?
Mă voi opri din claxonat
pentru 100 de dolari, bine?
Lasă-mă pe mine să mă ocup de asta.
Vorbesc limba lor.
E timpul
să vă opriţi din claxonat,
vă rog?
Să încerc o abordare diferită.
Nu, nu, nu, nu!
Stai încet, frate. Să discutăm.
Nu stau la discuţii, băieţi.
O să-ncep să pocnesc.
Nu, nu vrei să faci asta,
asta va cauza
probleme serioase, frate.
Pentru cine, pentru tine care arăţi
ca un nenorocit de Super Mario?
De fapt, tu vei avea probleme,
şi să-ţi explic de ce.
- Pentru că eşti un bărbat mare şi puternic
- Asta e adevărat, frăţioare.
De fapt, eşti atât de puternic,
şi el e atât de slăbănog,
încât pumnul tău probabil
îl va omorî.
Şi apoi ce se va întâmpla?
Te vor electrocuta, frăţioare.
Bine. Şi *** rămâne
cu zgârietura de pe capota mea?
Nici nu m-am apropiat
de capota ta, omule.
Ba da, frăţioare. Chiar acolo.
Uită-te puţin, fricosule.
- Da, uită-te, fricosule!
- Du-te naibii, Fred!
Şi tu, frate.
Uitaţi-vă mai aproape, amândoi.
Priviţi, de aproape. O vedeţi?
Nu văd nici o zgârietură.
Tocmai v-am făcut praf!
Doamne.
Am dori să vedem un dentist, vă rog.
Luaţi loc, şi dentistul
vă va examina într-o oră.
Mă iertaţi.
Aţi spus cumva "Luaţi loc,
"şi dentistul vă va examina
într-o oră"?
Sunt câţiva oameni în faţa
dumneavoastră. Doriţi o revistă?
Vreau o revistă cu Batman.
Omule, aia e o carte cu benzi desenate.
Ea a spus "revistă".
Îmi pare rău,
aş vrea o revistă Penthouse.
Nu avem revista Penthouse, domnule.
Cred că vom aştepta.
- Fred?
- Da?
- Du-te să desenezi.
- Bine.
Nu sunt reviste.
O oră întreagă de pierdut.
Bună.
Cred că glumeşti.
Ascultaţi la mine.
Suntem faliţi.
Suntem de două zile pe drum
şi deja nu mai avem nici un leu.
Ia uitaţi, băieţi.
Am făcut rost de un tub de azot
din biroul dentistului. A fost grozav.
Pur şi simplu l-am luat şi ei erau acolo,
mi-au spus, "Ce faci?"
Iar eu le-am răspuns, "E în regulă,
sunt dentist, îmi trebuie porcăria asta. "
Ai idee cât face rahatul ăsta
pe stradă, omule?
Ajunge la 1000 de dolari.
- Doamne.
- Da, ştiu.
Trebuie să duci asta înapoi, da?
La naiba!
Nu ne permitem să fim arestaţi
pentru că am furat azot.
Bine. Deci majoritatea crede că
ar trebui să păstrăm azotul,
să-l vindem pentru a finanţa restul
expediţiei, şi să salvăm emisiunea.
Şi în adâncul sufletului Cheryl,
e de aceeaşi părere, deci e unanimitate.
Aşa vom face! Totul va merge!
- Mulţumim, Cheryl!
- Grozav!
Nu vă simţiţi ciudat?
Bun aşa!
*** ne simţim?
Mă doare capul atât de rău.
- Tubul ăsta cu azot e gol.
- E gol?
S-a dus mia de dolari
pe care urma să o facem.
Suntem faliţi!
Am ajuns. Cabana lui Bill.
Unde naiba aţi fost?
Aţi întârziat trei zile.
Ştergeţi-vă pe picioare.
Bill, ai luat-o cumva razna?
Cineva s-a pregă*** pentru Armageddon.
Am încercat să vă sun.
- Am vândut harta.
- ***? Ai vândut-o?
Am fost nevoie,
i-am dat-o lui Pierson.
- Pierson?
- Pierson?
Doamne.
- De ce-ai făcut asta? Aveam o înţelegere!
- Aţi întârziat trei zile.
Nu credeam că mai veniţi.
N-aţi sunat.
Şi după *** ţi-am spus în birou,
aveam nevoie de bani.
Stai, deci, e la jumătatea drumului până
la Bigfoot până acum.
- Da.
- Grozav! Nu pot să cred.
De ce aveai nevoie de bani
atât de mult Bill?
Litiu şi Darvon, Pete.
Depresia mă mănâncă zi şi noapte.
După *** vezi,
trăiesc într-o lume paranoică.
Îmi pare rău, Pete.
Nu-i nimic, Bill. E în regulă.
Stai puţin.
O secundă.
Cred că ştiu o metodă ca paranoia mea
să vă folosească băieţi.
Mergeţi afară să vă schimbaţi,
şi să vă întoarceţi să vă arăt ceva.
- Bun.
- Da, sper să meargă.
Bun, uite care-i treaba.
Am vândut harta lui Pierson corect, da?
Are un avans de trei zile,
nu are de ce să se plângă.
Aşa că nimeni nu poate spune
că nu pot să vă ofer o copie a hărţii.
Voi găsi una pentru voi.
La un moment dat în timpul
zilei se plimbau pe aici,
citind harta fără să ştie că
sunt filmaţi cu camera.
Acum tot ce am de făcut e să găsesc
momentul şi să măresc imaginea.
- Ai văzut asta?
- Ce?
Sunt eu spunând la revedere soţiei
înainte să merg la vânătoare.
- Dă înapoi.
- Bine.
Ce naiba face?
E Pierson,
şi intră în dormitorul meu.
Dumnezeule.
Fă-ţi treaba.
Taie şi pentru mine o felie,
îmi plac dulciurile la nebunie.
Doamne. Voi mai cere o porţie
şi tot voi linge farfuria.
Pierson e un ticălos!
Gata, toate pariurile s-au dus.
Voi găsi imediat harta,
şi îl veţi găsi pe Bigfoot
înaintea bastardului ăsta.
- Da.
- Haide, haide.
Mergi spre cameră ca o păpuşă cuminte.
Aşa, acum.
Merge spre camera numărul trei.
Uite. Acum tot ce am de făcut
e să măresc imaginea şi...
Bingo!
Poate că Pierson are harta
şi un avans de trei zile
Dar asta nu va fi de ajuns.
Mulţumim.
Pentru că acum aveţi harta,
iar eu vă voi da ceva în plus.
Numele lui e Gus Hayden.
Glumeşti.
Îi ştii numele lui Bigfoot?
Nu, nu, Pete.
E numele unui urmăritor, Gus Hayden.
Am fost împreună cu Gus în Vietnam.
Citeşte urmele mai bine decât oricine.
E aproape supranatural.
Dacă te poate ajuta cineva să-l găseşti
pe Bigfoot înaintea ticăloşilor ăstora,
acela e Gus Hayden.
În mod normal, costă 3000 de dolari,
dar pentru mine o va face pentru 500.
500.
Nu avem decât...
- ... 14 dolari.
- Ce?
E o poveste lungă, dar,
da, suntem faliţi, Bill.
Şi eu, altfel v-aş fi împrumutat.
Pentru că nu numai că trebuie să-l găsiţi
pe Bigfoot pentru a salva emisiunea,
trebuie să-l găsiţi pe Bigfoot
să mă răzbun pe Pierson.
Nu ştiu *** puteţi strânge banii ăştia.
dar trebuie să-mi promiteţi un lucru.
Când îl găsiţi pe Pierson,
să-l aranjaţi din partea mea.
N-avem *** să strângem 500$.
Se pare că suntem terminaţi.
Grozav. S-a terminat
călătoria înainte să înceapă.
Pete, am prins nişte
scene bune cu castori.
- Nemaipomenit. Mă duc să mă uşurez.
- Da.
Uite, mergem în oraş şi facem ceva.
De ce?
Ce se întâmplă?
Probleme cu banii.
Salut, micuţilor.
Nu v-am văzut.
Aproape vă nimerisem, nu?
Unde-i mama curcan?
Doamne!
Ce face curcanul?
Dumnezeule!
Dumnezeule!
Atenţie!
E chiar surprinzător.
Ar fi trebuit să-i acţioneze
reflexele anti-sufocare până acum.
Soră, vreau să
masezi gâtul curcanului
şi să vedem dacă putem
să-l relaxăm pe micuţul ăsta.
- Da, d-le doctor.
- Junior, închide camera.
- Bine, filmez din alt unghi.
- Relaxează-te.
Frumos.
Ai abilităţi medicale bune.
Relaxează-te, d-le curcan.
Relaxează-te.
Treci la cioc.
Eu mă scuip pe
mână când fac asta.
Doamne.
Cred că glumeşti.
D-le doctor, are erecţie.
Trebuie să te abţii
de la reacţiile sexuale.
Te încordezi în gâtul lui.
Doctore, asistenta
e a naibii de bună.
Poate să mă rezolve
altcineva, vă rog? Fred?
Nici gând, tipule.
- Whitaker?
- Ce-i cu Whitaker?
Ce? Tu te ocupi
de animale, omule.
Prostii, eram mecanic auto
săptămâna trecută, omule.
Dacă vrei să-ţi schimb
bujiile la autobuz, o s-o fac,
dar pe tine nu te rezolv.
Cred că o injecţie cu Demerol
o să-l relaxeze.
S-a dus direct în scula mea!
N-ar fi trebuit să se
întâmple asta. Scuze.
Acum că Demerol-ul
probabil circulă prin sistemul tău,
ar putea complica lucrurile.
Am o idee.
D-le Gaulke,
puteţi să urinaţi?
Ar putea funcţiona. Ar putea să stimuleze
reflexele de anti-sufocare ale curcanului.
Vreţi să-l înecaţi?
Pune-te în locul curcanului...
Doctore, cred că acest tânăr curcan
încă n-a recunoscut că e pe invers.
Dacă-i facem o poză
când face prostii cu Peter,
cred că am putea să-l ameninţăm
că i-o trimitem lui taică-său.
Şi o să facă ceva de genul,
"Nu, nu-i spune tatei. "
Şi n-o să-i mai
facă felaţie lui Peter.
Sau am putea să-i tăiem capul.
Dumnezeule!
A găsit-o!
Ne-a găsit curca!
O căutăm de trei luni.
*** naiba
a ajuns în poziţia asta?
Da, e Maggie.
Ştiţi ce?
Puteţi s-o luaţi
după ce-i tăiem capul.
Nu poţi s-o omori.
Pasărea asta face parte dintr-un studiu
guvernamental în desfăşurare. O vrem înapoi.
E o recompensă de 5.000$
pentru ea în viaţă.
5.000$? Nu, doctore.
Stai puţin.
Domnilor.
Acum că avem harta
şi o să primim 5 miare
pentru pasărea asta tâmpită,
putem să-l angajăm pe
Gus Hayden, urmăritorul.
Haideţi cu toţii.
Să-l smulgem pe-ăsta de-aici.
- Ai spus că-l smulgeţi?
- Da.
O să fiu tandru, dar dur.
Unu, doi, trei!
Ai naibii federali.
Am iarbă la mine.
Ne întâlnim pe partea cealaltă.
Nu-ţi face griji, rezolv eu.
Stai puţin. Dă-te la o parte.
Mă scuzaţi.
Ne lăsaţi în Mexic, vă rog?
Mulţumesc!
Cred că sunt în regulă, nu?
Ia uite!
Cred că autobuzul nostru e făcut bucăţi.
Se pare că trebuie să mergem
cu avionul tot restul drumului.
Să mergem.
- Ce-ai păţit acolo, omule?
- Nimic. Sunt oameni de treabă.
Hai să facem rezervări.
Serios?
A fost totul bine acolo?
- Pentru că arăţi foarte palid.
- Da.
Pentru că-s dat cu cremă
de protecţie solară, boule.
Hai, să prindem avionul
şi să plecăm de aici.
- Ce s-a întâmplat în camera aia?
- Las-o moartă.
- Ce să las?
- Uite, ei...
Ce naiba! Sunt paşnic, frate.
Hai.
Băieţi, urcă lumea în avion.
Băieţi, trebuie să vă spun ceva.
Ce, renunţi?
Hai, nu...
Nu, renunţ.
E chiar opusul.
Voiam să vă mulţumesc.
Am acceptat slujba asta pentru că aveam
nevoie de ea, dar şi din alte motive.
M-am gândit că o excursie în junglă ar fi
ca un fel de sobrietate forţată pentru mine
şi chiar am nevoie
de asta în viaţa mea.
Mă cheamă Bill W.
şi sunt alcoolic.
- Salut, Bill.
- Bună, Bill.
De-asta n-am putut
să mă adaptez nicăieri.
Vreau să vă spun că acum două
zile am băut ultima băutură.
Şi dup-aia am băut ieri şi cu voia
Domnului, asta chiar va fi ultima băutură.
Pentru că mergem în junglă şi
mă aşteaptă nişte vremuri grele.
Dar voi v-aţi purtat
foarte frumos cu mine.
Şi vreau să spun că m-aţi acceptat
ca membru al familiei voastre
şi vreau să vă mulţumesc
pentru asta.
- Ce drăguţ.
- Mulţumesc.
Whitaker, astea-s aproape cele mai frumoase
cuvinte pe care le-am auzit în viaţa mea.
Şi doar când le aud
mă simt mai bun.
Aşa că la naiba, omule.
Apleacă-te.
Zicea "Sunt alcoolic. "
Îmi pare rău. Îmi pare rău.
Sălbăticie Bizară?
Noi suntem.
Eu sunt Pete şi ei sunt restul.
Bună, sunt Cheryl.
- Îmi pare bine să te cunosc.
- Şi mie.
Da, mi-a spus Bill ce i-a făcut
Pierson soţiei lui.
Bill e un om bun.
N-ar fi trebuit să i se întâmple lui.
E supărat. De-asta m-a rugat pe
mine să vă duc la Gus Hayden.
- E grozav.
- Acum veştile proaste.
Pierson e înaintea
voastră cu trei zile.
- Nu.
- Dar nu vă faceţi griji.
O să-l găsim.
Să vă spun ce facem, mergem la Gus
şi plecăm de-acolo ca
să recuperăm din timp.
- Bine.
- Apropo, mă cheamă *** .
*** şi mai ***?
Decât ***.
***?
***.
Ca Cher, doar că ***?
***.
Îşi bate joc... Cine-i ăsta?
***, ***, ***, ***, ***.
Trebuie să ai şi alt nume, ***.
Nu. Doar ***.
Tu spui "***", eu vin în fugă.
Unde vii?
Îţi place numele tău?
Îţi place ***?
Îţi laşi vreodată câinele
să-ţi lingă numele?
Da, îţi place?
Te cheamă ***?
Nu vreau să începem pe picior greşit.
Ţi se micşorează numele
dacă intri în apă rece?
Mai chicoteşte o dată şi-o
să-ţi bag boaşele în gât.
- Da.
- Recepţionat.
Am înţeles.
Drumul nostru e cam
la 23 km la vest de aici.
Da.
Ţi se scoală numele dimineaţa?
Taci naibii.
Pe drumul către
legendarul Gus Hayden,
am întâlnit multe animale din junglă,
inclusiv ruda noastră păroasă,
maimuţa.
Maimuţele constituie peste 80% din
populaţia mondială a maimuţelor.
Sute de furnici sunt
mâncate anual de maimuţe.
Cercetătorii cred că aceste
numere ar fi mai mici
dacă furnicile ar avea aceeaşi mărime ca
maimuţele sau dacă ar fi mai mari decât ele.
Uitaţi-vă la ăsta.
Boaşele alea-s senzaţionale.
Pentru un leu, aceste boaşe
se numesc "prânz la săculeţ".
Aici, vedem nişte
gazele din America de Sud.
Gazela mănâncă o floare.
Leul mănâncă gazela.
Dar probabil o să scuipe floarea.
Girafele astea-s de nedespărţit.
Cred că ar fi o idee bună să vă
legaţi blugii noi de capetele lor.
Astfel, blugii voştri vor
avea un aspect spălăcit.
Păsările astea salută zebra.
De fapt, n-o salută,
o mănâncă cu poftă.
Dacă am ţine un microfon lângă
zebră şi ar putea vorbi ca
d-l Ed sau ceva de genul,
probabil că ar suna cam aşa:
"Dumnezeule. Dumnezeule! Dumnezeule!"
"Şi-a băgat vreunul din
voi ciocul în fundul meu?"
Mergem pe jos de aici.
Să mergem, grăbiţi-vă.
E cam la 3 km în partea aia.
Staţi pe cărare.
Urmaţi-mă. Să mergem.
Să mergem!
Sunteţi pe cale să-l întâlniţi pe cel
mai mare urmăritor din lume, Gus Hayden.
Bine aţi venit în paradis.
Am auzit c-o să ne distrăm puţin.
I-am băgat cuţitul prin
creştetul ţestei până-n creier.
Apoi mi-am luat grenada şi
i-am băgat-o în gaura din cap.
Şi l-am împins înapoi în
tunel şi am luat-o la fugă.
Gus.
A fost o poveste
grozavă din Vietnam.
Dar mă gândesc...
Vrei să-i dai drumul lui Fred?
Cred că mai ai puţin şi-l omori.
Scuze, uitasem de tine, colega.
Oricum, străinul m-a muşcat
şi de-acolo am cicatricea
asta de pe degetul mare.
Tare.
Gus, spune-ne,
ce ne aşteaptă mâine?
Strângem tabăra la 6.
Vreau să înţelegeţi că atunci
când intrăm în sălbăticia Coconga,
o să intrăm într-un loc
întunecat şi malefic,
unde moartea e o rutină la
fel ca schimbatul pantalonilor.
Echipa asta de aici?
Am trecut prin nişte
aventuri destul de păroase.
Şi ştiu că ai cicatricea
aia pe degetul mare,
dar şi noi am făcut câteva
cicatrice de-a lungul anilor.
- Nu-i aşa, Fred?
- Da, da.
Uită-te la asta.
Are 8 ani. Am căzut de pe bicicletă.
La naiba.
Uitaţi-vă la asta. Vedeţi?
Îndreptam tabla la un
Pontiac Sky Chief din 67
şi eram beat, ca de obicei,
şi am făcut-o de la ornamentul capotei.
Nasol.
Dar sunt treaz de două zile, băieţi.
Mersi. Mersi mult.
Eu n-am cicatrice,
dar am un semn de la naştere grozav.
Vedeţi?
Vezi asta de-aci?
M-a muşcat un câine când eram mic.
Îi suflam în faţă,
şi m-a ciupit...
Dacă vorbiţi de cicatrice,
am eu una pentru voi.
Acum vreo 10 ani,
cercetăm o zonă pentru o
companie de minerit în Amazon,
când am fost prins în cursa
unui trib de pigmei Aloha.
M-au legat de un stâlp şi mi-au
făcut ce le fac tuturor bărbaţilor albi.
Mi-au tăiat scrotul cu un băţ ascuţit.
Apoi au fugit.
Testiculele mi-au căzut pe jos.
Mi-am luat testiculele
din ţărână, le-am curăţat,
mi le-am băgat înapoi în săculeţ
şi mi l-am cusut cu mâinile mele.
Seamănă cu o pătură.
O pătură pentru ouă.
Aş vrea să mai stau aici şi să mai facem
schimb de poveşti despre cicatrice,
dar nu mai am.
Sunt obosit.
Da, ştii ce? Da, da.
Eu mă duc să tai nişte lemne.
- Da.
- Bine.
Cred că are cele
mai groaznice coşmaruri.
Pete.
Ce?
Tipule, urmăritorul ăla a plecat
şi Cheryl a fugit cu el.
Cheryl? Cheryl!
Ce? A fugit cu Gus Hayden?
Au dispărut amândoi şi ne-au
dispărut toate lucrurile!
- Poate eşti complice!
- Nu!
Şi pe mine m-a lăsat
cu ochii-n soare.
Mi-a luat jeep-ul.
Nu mai avem nimic!
- La naiba! De ce ne-ar face Cheryl asta?
- Nu, nu, nu.
Am văzut *** se holba
la psihopatul ăla seara trecută.
La naiba! Doamne!
Calmaţi-vă!
Veniţi-vă în fire!
Bill, vreau să faci un inventar cu tot
ce-a mai rămas, da? Dă-i drumul, acum.
Avem un sac de dormit,
deci cred că suntem destul de terminaţi.
Nu, cred că vom fi bine. Cred c-o
ducem bine. Hai să-l găsim pe Bigfoot.
De ce n-auzi?
A luat harta!
Nu putem să-l găsim
pe Bigfoot fără o hartă!
Da, dar nu putem renunţa, nu?
Nu putem!
Pentru că tatăl meu n-ar renunţa.
Ştiţi asta. L-aţi cunoscut.
Adică, întotdeauna ar fi găsit o soluţie.
Şi eu sunt exact ca tatăl meu!
Bine. Vă duc eu prin junglă.
Merg până la Temescal, dar după
aceea sunteţi pe cont propriu.
- Bine.
- Jungla aia e deasă.
Cred că n-a intrat nimeni acolo.
Ar trebui să renunţaţi acum,
cât mai sunteţi în viaţă.
Nu. Nu în tura mea.
Băieţi?
Nu vreau să mor.
Pentru prima oară în 11 ani,
văd lumea prin ochi sobri
şi e nemaipomenit.
Am atât de multe
motive ca să trăiesc acum.
Vreau să găsesc o fată cumsecade,
să mă liniştesc şi să am copii
şi să dansez cu ei la
lumina lunii şi toate cele.
Vreau să fac tot.
Nemaipomenit. Apleacă-te, omule.
El zicea "Port o bluză albastră şi
sunt melancolic. "
Nu credeam c-o să faci asta!
Bine! Cooker, trebuie să...
Porţi cumva tanga?
Ce naiba ai spus?
Porţi tanga?
Da, port tanga.
Iau eu sacul de dormit.
***, sunt şerpi aici sau ce?
Nu-ţi face griji pentru şerpi.
Să ţi-o trag, tipule.
La naiba, un porc spinos.
Cred că s-a oprit. Cred că s-a oprit.
- Doamne. E o nebunie.
- Bine.
Nu. Cred că va fi bine.
O să fie bine.
Să mergem în continuare.
O să fie bine.
- Ce naiba a fost aia?
- Continuaţi. O să fie bine.
- Hai.
- Haide!
Băieţi, e doar o maimuţă.
Doamne.
- Băieţi!
- La naiba!
Vă urmăresc de ore întregi.
De ce m-aţi lăsat în urmă?
Am crezut c-ai fugit cu Gus Hayden.
Chiar credeţi c-aş face asta?
Da.
Scârbos.
M-aş culca până şi cu voi
înainte să mă culc cu el.
Tare.
Băieţi, m-am trezit şi
el ne fura toate lucrurile,
aşa că m-am prefăcut
că voiam să merg cu el
şi l-am convins să-mi dea asta.
Harta.
L-ai convins?
Ce-a trebuit să faci?
Ceva, da?
M-am sacrificat pentru echipă.
Am eu o hartă.
- Şi eu am o hartă.
- Eu am mai multe hărţi.
Eu am un atlas.
Am nişte hărţi vechi de la războiul
civil şi sunt destul de valoroase.
Eu am o hartă a lunii.
E ca şi *** ai putea s-o simţi.
Eu am un magazin cu hărţi.
Hărţi de peste tot.
Dacă ne întoarcem la autobuz,
Am un ghid Thomas.
Sute de pagini de hărţi.
Veniţi aici!
Glumeam. N-am o hartă.
Să fiu al naibii.
Cu harta aia şi cu abilităţile mele
de supravieţuire în junglă,
s-ar putea să vă ajut să-l găsiţi
pe Bigfoot până la urmă.
Da!
***! ***! ***!
- Îl iubim pe ***!
- Da.
Mai întâi, trebuie
să trecem râul Mohate.
Aproape am ajuns.
Drept înainte.
Te descurci de minune, Fred.
- Mersi, mersi.
- Te descurci bine.
- Cooker, sunt mândru de tine.
- ***, şi eu sunt mândru de tine.
Sunteţi cei mai buni.
Ştiu o scurtătură
secretă prin junglă
şi putem să ajungem la stânci şi
poate să-l întrecem pe Pierson.
Uite ce-o să faceţi.
Ce nai... Doamne!
Nu veniţi aici! Nu!
Nu vă apropiaţi!
***!
Uite alt piranha nenorocit.
Mâncaţi toţi peştii
ăştia nenorociţi.
Trebuia să reuşim şi apoi nenorociţii
ăştia l-au mâncat pe ***!
- *** e să fiţi mâncaţi, peştilor?
- Da!
- *** e să fiţi mâncaţi?
- Peşti proşti!
Credeaţi că vă lăsăm în
pace după ce-l mâncaţi pe ***,
gunoaielor de râu!
Să v-o trag!
Staţi puţin.
Ăştia-s peştii care
l-au mâncat pe ***, nu?
Da!
Bine, ascultaţi-mă.
Dacă *** e în peşti
şi noi mâncăm peştii,
nu înseamnă că-l mâncăm pe ***?
Ce naiba?
- O să fie bine! Hai! Fred.
- Nu!
N-a mers nimic *** trebuia!
Şi garantez că Pierson a găsit
peştera lui Bigfoot acum câteva zile.
Hai, Fred!
Nu mai fi pesimist, bine?
Hai...
O să ni se schimbe norocul, o simt.
Doamne.
Trebuie să veniţi cu mine.
Cred că am găsit ceva.
- E echipa lui Pierson.
- La naiba.
Fred. Vino aici, Fred.
D-le Vai Sunt Mizerabil.
Pierson o să-l găsească pe Bigfoot primul...
Nu cred, amice!
Se pare că ni se schimbă norocul.
Am ajuns primii! Haideţi!
Aşa e. E tragic.
Amin. Să le strângem
echipamentul, băieţi.
Frumoasă chitară.
Blânzii nori din Nazaret
Masacraţi în Ecuador
Viaţa-i prea scurtă
Întrebaţi-l pe-ăla
Ăsta-i Sky Pierson.
- Doamne!
- Gaulke.
Gaulke.
Salut, Sky.
A trecut ceva timp.
Deci...
Îmi pare rău pentru asta.
Am mâncat nişte peşte stricat.
Ce s-a întâmplat aici?
Am fost atacaţi.
Pigmei Coconga.
Groaznic.
Sky,
simţi asta?
Tipule.
De ce-l împungi, omule?
Tipul e pe moarte.
Partea de sus a corpului
nu-i unită cu partea de jos.
- Da, ştiu. Doamne. Ce?
- Pete, Pete.
O să-l loveşti în faţă,
aşa *** te-a rugat Bill?
La naiba. Uitasem.
E decizia ta.
Nu ştiu.
Nu sunt sigur.
Nu e-n stare să riposteze.
Fred, n-are de-a face cu frica.
Nu crezi că-i cam exagerat
să-l lovesc în faţă?
Nu mai are partea de jos a corpului.
Gaulke.
- Ne-am întors.
- Gaulke, mai eşti aici?
Da, aici suntem.
A ajuns cavaleria.
Sky.
Sky.
Să mergem.
Luaţi ce puteţi căra,
mai ales echipamentul de filmat.
Să plecăm naibii de aici.
Puteam să jur că
astea-s însemnările!
Sunt chiar aici pe hartă.
Atunci unde naiba e peştera?
Zice că e pe hartă, dar nu-i aici!
Mai are cineva impresia că
ne învârtim în cercuri de ceva timp?
La naiba! Drăcia dracului!
La naiba! Ce zăpăcit!
Dă-mi harta aia!
Staţi.
Ai spus că Bill Calhoun a
făcut o poză hărţii, nu?
Da, Pierson o ţinea în mână.
Bine. Bill folosea două camere.
E o imagine în oglindă. Uită-te la "N".
Harta a ieşit invers.
Întoarce poza.
Cheryl, eşti un geniu!
Stai.
Deci, toate direcţiile sunt inversate.
Atunci asta înseamnă
că peştera nu-i aici.
Trebuie să fie prin apropiere.
Să mergem!
Asta e.
Asta e peştera.
Asta trebuie să fie. Harta.
Vezi? Întoarce harta.
Structura pietrelor se
potrivesc cu dealul. Aia e peştera lui.
De unde ştim că-i acolo?
Îl simt. Haideţi.
O să ne apropiem,
dar tiptil ca un ghepard.
Doamne, îl aud.
E acolo. Dumnezeule.
Asta e probabil cea mai importantă
descoperire din natură din vremea noastră
şi noi o s-o înregistrăm.
Acolo. Treceţi, treceţi.
E o nebunie.
Instalaţi camera.
Ascultaţi.
Uite ce-o să se întâmple.
O să fac un anunţ la introducere,
apoi o să ne strecurăm încet înăuntru
şi o să filmăm minunata
creatură în propriul habitat, da?
Gata?
Nu uitaţi. Ascultaţi. Junior!
- Ascultă.
- Ascult.
Să nu-l speriaţi, da?
Probabil e foarte speriat de noi.
- Bine.
- Bine.
Am sunet dacă vrei să începi.
Filmez.
Şi 5, 4, 3, 2, 1,0.
Vorbesc acum.
Salut. Sunt Peter Gaulke
şi urmăriţi Sălbăticie Bizară.
Am oprit aici,
aşteptând să-l filmăm pe Bigfoot.
Aşa e, aţi auzit bine, Bigfoot.
Animalele au fost cunoscute
mult timp ca animale, nu oameni,
şi au fost caracterizate ca proaste,
laşe, agresive, zăpăcite,
bestii josnice, dornice să omoare,
să mănânce, să se înmulţească,
să calce-n picioare tot...
Dar vorbim despre
animale sau despre omenire?
Poate că acest Bigfoot poate să unească
prăpastia dintre ei şi noi.
Poate că modul lui de trai
ne poate învăţa, ne poate reaminti
că pacea şi armonia sunt necesare
pentru ca omenirea să supravieţuiască.
Ce?
La naiba!
Îşi aminteşte cineva ce-a zis nenorocitul
ăla înainte să se repeadă la noi?
Cred c-a spus, "ă?"
Ca şi *** nu ştia ce se întâmpla.
- Nu. A fost mai mult ca un mormăit.
- Da, cu siguranţă.
De fapt, ştiţi ce?
Cred c-a fost ca un strigăt de luptă.
Ceva de genul, "O să vă omor. "
Mie aşa mi s-a părut.
- Da, şi mie. Da.
- Da.
Şi eu am auzit aşa.
- Nu?
- Da.
- Da.
- Asta a spus.
N-am mai omorât ceva până acum.
Dar a fost din
autoapărare, aşa că...
- Da.
- Da. Are dreptate cucoana.
Bestia asta mitologică
a fost construită de francezi.
La naiba, ce orb am fost că
n-am realizat până acum.
A fost proiectat
de francezi în anii '50
ca să violeze şi eventual
să omoare poporul american.
Ar fi venit şi
ne-ar fi omorât pe toţi.
Ştiţi ce?
Dacă un ţânţar ar bâzâi la
urechea ta, l-aţi lăsa în pace?
Adică, "Deranjează-mă în
continuare şi înţeapă-mă
ca să iau virusul Nilului de Vest?"
Nu, îl pocneşti,
*** am făcut şi noi.
Numai că noi am făcut-o cu puşti.
- Nu ştiu, băieţi. Adică...
- Ce?
Vreau să spun...
- Dă-l naibii, nu?
- Da.
Dobitocul ăla merita să moară, nu?
Nenorocit carnivor mare şi păros.
Aţi văzut *** a venit la noi,
cu tupeu şi toate cele...
Du-te naibii, boule.
- Da!
- Da!
Nenorocitule.
Dar m-am gândit.
Poate nu-i cel mai bun mod în care
să ne încheiem emisiunea, nu?
Adică, chiar să-l omorâm pe Bigfoot?
Da.
Poate n-o să prindă la TV.
Peter, am o idee.
Rechinii ăia m-au
mâncat de mama focului,
ca şi *** piciorul meu era o
bucată de porumb cu unt pe ea.
Le spuneam că nu eram focă.
"Sunt eu, Danny!"
Dar nu mi-au înţeles limba.
Aşa că am piciorul ăsta fals acum.
Doctorul intră în cameră
şi mă întreabă ce vreau.
Ce naiba?
Mă întreba ce lemn voiam.
Mahon, pin, sau plută?
Aşa că m-am gândit:
"Ar trebui să-mi pun un ciocan pneumatic
ca să sparg cimentul când merg pe trotuar. "
Bine. Ascultaţi.
O să ne mănânce din mână
când vede asta. Asta.
Emisiunea secolului, nu?
Da.
- Să-i dăm drumul.
- S-o facem.
- Bate palma!
- Baftă.
Tremuram de emoţii
când am intrat cu atenţie
pentru primul contact cu
legendarul Bigfoot.
Am fost şocaţi
de ce-am găsit înăuntru.
Se pare că Bigfoot
era deprimat
şi s-a spânzurat.
Forţat să trăiască ca un animal
într-o peşteră rece şi întunecată,
cred că oricine ar fi făcut acelaşi lucru.
Spre deosebire de tipul ăla care
luase foc la întrunirea pentru pace,
am încercat să-l resuscităm pe Bigfoot.
Dar era prea târziu.
M-a făcut să mă simt nasol.
Şi astfel s-a încheiat fantastica aventură
"În căutarea lui Bigfoot. "
Urmăriţi-ne săptămâna viitoare
pentru o emisiune despre castori.
Eşti nebun?
Ţi-a aruncat cineva un seif în cap?
E cea mai mare nebunie
pe care am văzut-o!
- Nu mă mai împinge, omule!
- Da, ce-ai zis?
Ai fost un nenorocit din prima zi!
- Da? Du-te naibii!
- Ieşiţi afară, boilor!
- Du-te naibii, Judy.
- Da.
Ştii ce? E vina ta şi
a ideii tale stupide
ca să falsificăm sinuciderea lui Bigfoot.
N-ar fi trebui să ascult...
N-ar fi trebuit să te angajez!
E cel mai neamerican lucru
pe care l-am auzit în viaţa mea.
Mă scuzaţi, puteţi să vorbiţi mai încet?
Dragă, suntem în toiul unui miting privat.
Ce-ar fi să vorbeşti tu mai încet?
Vorbeam şi noi şi
tu te întorci ca să te dai la o tipă.
De ce te răsteşti la mine, omule?
Te crezi broască?
- De ce nu sari la mine?
- Nu pot. E nasol.
N-ar trebui să vorbeşti aşa cu cineva.
Drogat petrecăreţ!
Taci nai...
Ce naiba, e patetic.
Lasă-l în pace.
Du-te naibii, Cheech.
Eşti un sunetist groaznic, tipule.
Boule. Cumpără-ţi nişte sandale.
Vrei să ne batem? Mă bat cu tine.
Nu m-am mai bătut de 10 ani.
Mă bat la noapte.
Ai tupeu? Ai tupeu?
Să vedem. Luptă-te, scârbă.
Luptă-te, scârbă.
Ştii ce? Are dreptate, Fred!
Eşti un sunetist groaznic...
Asta a fost. Chem paza.
Nu, dragă,
nu chemi paza.
Ai înţeles?
Şi asta e toată povestea penibilă.
Nu, nu m-am mai întâlnit
cu nimeni de peste un an.
S-au spus unele lucruri.
Cred c-o duc mult
mai bine fără mine.
Sunt un ratat. La naiba.
Mersi că m-ai ascultat.
Mai vorbim mâine.
Grozav. Pa.
Nu e nimeni acasă!
Pete.
Atunci când ţipi
"Nu e nimeni acasă, "
oamenii îşi dau seama că
eşti acasă pentru că altfel
cine naiba ar striga
"Nu e nimeni acasă?"
Te-am făcut să zâmbeşti.
Nu răspunzi la telefon,
aşa că m-am gândit
să te salut personal.
Nu, n-am putut să menţin lucrurile.
Ştii ce voiam să-ţi spun
de fiecare dată
când te amăgeai?
Erau alte vremuri atunci.
Era mai uşor.
Ştii ceva?
Taică-tău n-ar fi putut
să reziste în prezent.
L-am iubit pe taică-tău şi ştii asta,
dar el n-avea tenacitatea şi sufletul tău.
Te-ai născut într-o familie sălbatică.
Aşa *** spunea taică-tău,
"E nevoie doar de o idee bună. "
Da, aşa spunea tot timpul.
Cu o idee bună se
poate întâmpla orice.
- Dar de tine depinde.
- Da.
Ce zici?
Zic "S-o facem. "
- Pete Gaulke s-a întors!
- Da.
Ştii ce? Mersi, omule.
Adică, chiar m-am...
- Te superi dacă trag un fum întâi?
- Dă-i drumul.
Pentru că... Unde e?
Ştii,
am multe idei bune,
şi par idei grozave vreo 10 minute
şi apoi mă gândesc puţin
şi deodată par învechite.
Şi apoi uit de ele,
nu le mai scriu...
Ce trebuie să fac e...
Doamne. Micuţul o să creadă că e rechin.
Stai puţin.
Ce idee grozavă pentru o emisiune.
O emisiune despre rechini, nu?
- O idee bună.
- Bună ideea!
Da, amice!
Bine.
Hot Dog Hell, vă pot ajuta?
Da, vreau 6 hot-dog-i,
6 cola
şi cel mai bun sunetist din showbiz.
Vreau fundul lui Fred Wolf în maşină acum.
Pete! La naiba, omule. Ştii ce?
Mă tot gândeam.
50 de feluri diferite
ca să-mi cer scuze
că să-mi cer scuze
pentru ce-am zis atunci, omule.
Cu toţii regretăm ce-am spus.
Omule, lumea se schimbă.
S-ar putea să moară taţii şi s-ar
putea să-ţi fie dor de ei zilnic,
dar tot mai ai prietenii.
A fost minunat, omule. Apleacă-te.
Boule!
De ce vorbesc aşa urât?
L-am sunat pe Lawson
şi era supărat la început.
A spus că treaba cu Bigfoot a fost cea
mai tâmpită chestie pe care a văzut-o.
Atunci n-a văzut
Blocat în Dulap de R. Kelly!
Dar a spus că dacă putem să
filmăm *** atacă un rechin,
ne pune iar în emisie.
Aşa că treci în maşină şi să mergem!
Treci înăuntru!
Mă scuzaţi. Nu v-am spus...
Salut Ed, ce faci?
Avem un episod cu rechin
cu un rechin care atacă.
Salut, sunt Peter Gaulke
şi urmăriţi Sălbăticie Bizară.
Oceanul. Multe cuvinte au
fost folosite ca să-l descrie.
Şi acum mai puteţi adăuga unul.
Periculos.
De ce? Rechinul.
Acum un an,
Danny a fost atacat
cu brutalitate exact aici
de această maşină de ucis.
În emisiunea de azi, vom studia de
aproape această creatură misterioasă
care ar trebui să fie numită
"nenorocitul mării. "
Ameninţător şi îngrozitor,
rechinul a ameninţat şi a îngrozit
de peste 10 ani.
Rechinii pot fi găsiţi în
două locuri pe pământ,
emisferele de nord şi de sud.
Acest rechin se numeşte Cap de Ciocan
deoarece capul lui seamănă cu un ciocan.
Rechinii ăştia o atacă pe Nicole Richie.
Da, rechinul este... La naiba!
Uitaţi-vă la dinţii ăstuia.
Sunteţi gata?
N-am fost niciodată mai pregă***
decât sunt acum.
E ca şi *** rechinul ăla mă rodea
ca pe un băţ de piele tăbăcită.
- Asta-i pentru tine, Danny.
- Cât de vechi sunt?
Trei săptămâni.
Pentru tine, Danny.
Doamne, o să iasă.
Dă-mi chestia aia.
S-o facem.
Fred, coboară friptura.
Haideţi. Să-i dăm drumul.
El e. E acelaşi nenorocit.
E o aripă. Văd o aripă.
- Şi eu.
- Rechinule!
Avem ceva pentru tine,
nenorocitule!
Doamne, el...
A fost grozav.
Du-te naibii, nenorocitule!
Ce gust are?
Asta a fost.
Pete...
Pete, oamenii iubesc
atacurile rechinilor.
Oricum, Pierson e mort,
aşa că eşti înapoi în emisie.
Îmi pare rău.
Îmi pare rău.
Traducerea şi adaptarea
radugp & wraithblade @ iDVD Team