Tip:
Highlight text to annotate it
X
Vine cineva, tată.
Păi... Să vină.
Sper că nu te deranjează
că am luat-o pe tarlaua ta.
- Nu, nu.
- Merg spre nord.
Nu mă aşteptam să dau
de vreo gospodărie pe aici.
Bună, băiete.
- Te-ai uitat la mine, nu?
- Da, aşa este.
Îmi plac bărbaţii atenţi
la ce se petrece în jurul lor.
Înseamnă că într-o bună zi
se vor face remarcaţi.
Demult n-am mai văzut o vacă Jersey.
O să mai vezi multe.
Jersey şi Holstein...
...şi altele la fel.
- Pot să-ţi ofer nişte apă?
- Mulţumesc.
Sari cam repede.
Joey!
- Nu-i voie să ţii puşca spre cineva.
- N-o ţineam spre nimeni, mamă.
M-ai cam speriat, fiule.
Am vrut doar să-ţi arăt puşca mea.
Pun pariu că tu ştii să tragi.
- Nu ştii?
- Puţin.
Se pare că prietenii tăi
au cam întârziat.
Ce pun de data asta la cale
băieţii Ryker?
- Ryker?
- Aşa am spus.
Pentru mine, un Ryker
şi o vacă Jersey e tot una.
Nu uita să închizi poarta la plecare.
De ce nu laşi puşca aia jos?
Apoi voi pleca.
Care e diferenţa?
Pleci oricum.
Aş prefera să fie ideea mea.
Ziua bună, Starrett.
Te-aştepţi la necazuri?
Nu vreau necazuri, Starrett.
Am venit să te anunţ.
Am obţinut contractul ăla de vite.
- Aţi venit atâţia să-mi spuneţi?
- Sunt pus pe treabă.
- Atunci vezi-ţi de ea.
- Tocmai asta fac.
O să am nevoie de tot locul ăsta.
Acum, că mi-ai spus,
pleacă de pe pământul meu.
Pământul tău?
Trebuie să pleci de aici
până la iarnă.
- Şi dacă n-o fac?
- Tu şi ceilalţi intruşi.
- Vrei să spui, ceilalţi fermieri.
- Te-aş putea împuşca chiar acum.
Ascultă-mă. A trecut timpul când puteai
lua cuiva pământul cu puşca.
- Se construieşte o puşcărie...
- Joe, ajunge.
Tu cine eşti, străine?
Un prieten de-al lui Starrett.
Păi, Starrett, nu poţi spune
că nu te-am avertizat.
În regulă, mi-ai spus.
Acum pleacă din ograda mea.
Joe, cina e gata îndată.
Nu mai durează.
Aşteaptă, domnule, eu...
Îţi jur, eu... Aşteaptă o clipă, domnule.
Îmi retrag cuvintele, ce am...
Uite, asta...
nici măcar nu e încărcată.
- Nu e încărcată?
- Nu, Joey e prea mic pentru gloanţe.
E puşca lui.
Asta e culmea!
Mă cheamă Starrett, Joe Starrett,
iar el este Joey.
Ai auzit ce-a zis nevastă-mea.
Haide, mi-e cam foame.
- Poţi să-mi spui Shane.
- Mă cam aprind repede zilele astea.
Salut, Joe.
Casa mea nu-i cine ştie ce,
da' nevastă-mea găteşte minunat!
Nu mai durează până la cină.
Te poţi spăla aici.
În caz că n-ai ştiut,
ăla e pământul lui Ryker.
Crede că toată lumea e a lui.
Ăştia mai bătrâni nu înţeleg încă,
dar nu poţi continua
cu crescutul vitelor în libertate.
la prea mult spaţiu
iar rezultatele sunt prea slabe.
Cirezile alea nu-s cine ştie ce,
numai coarne şi oase.
Nouă ne trebuie vite crescute pentru
carne, îngrădite şi hrănite ca lumea.
Trebuie să-ţi alegi locul,
să ai pământul tău.
Un fermier nu poate creşte decât
câteva vite, dar poate cultiva grâne,
iar apoi, cu grădină, cu animale, cu lapte,
se descurcă.
Noi ne descurcăm, nu, Marian?
Sigur că da.
E viţelul ăla, din nou.
Joey, du-te şi dă-l afară.
Joey! Fuga, fiule.
Nu uita să închizi poarta aia.
Joey!
Hai, pleacă!
Nu te întreb încotro te îndrepţi.
Un loc sau altul.
Undeva unde n-am mai fost niciodată.
- Eu nu plec decât între patru scânduri.
- *** adică, tată?
Adică vor trebui să mă împuşte
şi să mă ducă de aici.
- N-ar trebui să vorbeşti aşa.
- Ăsta e adevărul.
Îţi place locul ăsta.
Am făcut rădăcini.
- Aş vrea să nu vorbeşti aşa.
- E prima noastră adevărată casă.
- *** adică...?
- Joey, linişte. Bărbaţii vor să discute.
Doar că aici e mai mult de lucru
decât pot face eu.
Dacă aş putea angaja un om care...
Am avut odată pe cineva,
dar familia Ryker l-a cam şifonat
şi a plecat blestemându-mă.
L-au bătut de i-au sărit dinţii.
Gata de plăcintă?
Dacă nu mai vrea nimeni biscuitele ăsta,
îl mănânc eu.
- Suntem ca domnii, nu?
- Ce-i aia, tată?
Farfurii bune, o furculiţă în plus...
Şi mie, mamă?
- Ce s-a întâmplat, Marian?
- Nimic.
A fost o cină foarte elegantă,
doamnă Starrett.
Mă scuzaţi.
Unde se duce domnul Shane?
Nici nu şi-a luat rămas bun.
Nu pleacă, Joey.
N-ar fi plecat fără aia.
Mă duc afară cu el.
- l-ai spus să rămână peste noapte?
- O să fac asta chiar acum.
Să vezi şi să nu crezi.
Vino aici un pic.
Joey, de ce nu aduci caii?
Marian, mă lupt cu asta
de doi ani.
Dacă aduc caii, se poate spune
că ne-a venit de hac.
Uneori nimic nu-i mai bun
decât propriile tale braţe şi sudoare.
În regulă.
Pac! Pac!
Ce bine dacă mi-ar da
gloanţe adevărate.
- Bună dimineaţa, Joey.
- De unde ai ştiut că sunt eu?
Păi, m-am gândit că vaca
nu ştie să descuie poarta.
- De ce te-ai trezit aşa devreme?
- Rămâi la micul dejun.
Aha... Păi, mulţumesc.
- Apoi unde te duci?
- Tu ce spui, Joey?
Eu aş vrea să rămâi aici.
- Mă înveţi să trag cu puşca?
- Ai vrea să înveţi asta?
Şi tata ar vrea să rămâi.
L-am auzit când îi spunea lui mama.
A zis că nu vrea să te baţi tu
în locul lui,
doar să-l ajuţi la treburi.
Pariez că nu pleci
doar pentru că e periculos.
Joey!
Joey, vino încoace în clipa asta.
Sper să rămâi, domnule Shane.
Vin, mamă!
Închide poarta, Joey.
Unde umbli în cămaşă de noapte?
Vino şi îmbracă-te.
Vrei să iei căruţa şi să aduci sârma aia
de la magazinul lui Grafton?
- *** spui tu.
- Jos din pat. Haide!
Mi-o păstrează la magazin.
Dacă tot te duci, ia-ţi şi ţie
nişte haine de lucru.
- Joey, ce să-ţi aduc?
- Suc!
N-ai nevoie de nimic, Joey.
Ai grijă. Nu vreau să ai probleme
din cauza mea.
Nu-ţi iei centura cu pistoale?
N-am ştiut că-i periculos
să te duci în oraş, Joey.
Hai, fiule.
Joey, vino înapoi!
Pac!
Pac!
- În cine tragi?
- În clanul Ryker. Pac!
- Ai nimerit multi?
- Am ratat unul.
Păi, n-am ce-ţi face.
Tată, crezi că Shane o să mă înveţe
să trag cu puşca?
O să te învăţ chiar eu
când am timp, Joey.
- Tu tragi la fel de bine ca Shane?
- Nu l-am văzut niciodată trăgând.
Dar nu cred.
Azi nu şi-a luat pistolul.
De ce, tată?
Păi, s-a dus la magazin la cumpărături,
nu să-l jefuiască.
Dar de ce, tată?
Serios, de ce nu l-a luat?
- Nici eu n-am pistol.
- El are de obicei.
- Vine cineva, Joe.
- Ştiu. E Ernie Wright.
Tu l-ai putea bate, tată?
L-ai putea bate pe Shane?
- Nu ştii decât să pui întrebări?
- Dar l-ai putea?
Ei, poate.
Dar nu-i nevoie, Joey.
Shane e de partea noastră.
Ziua bună, Joe.
Ce mai faci, Ernie?
- Nu prea bine.
- Ce s-a întâmplat?
Plec de aici.
N-are rost să mă convingi.
- Ei, ce s-a întâmplat?
- Grâul meu. Ryker au intrat în el.
Au tăiat gardul, au intrat cu vitele.
Acum e doar cotoare.
- Când?
- Azi-noapte.
Plec, şi nu încerca să mă convingi
să n-o fac.
- Nu poţi...
- Nu încerca, atâta-ţi spun.
- Te-am ascultat oricum prea mult.
- Du-te, nu te opreşte nimeni.
Nu poţi să-ţi părăseşti
casa şi pământul şi...
Of, Ernie, tu...
Am obosit. M-am săturat să fiu insultat
de tipii ăia.
Au zis că sunt porcar.
Cine ştie ce mai urmează?
Ei, nu te supăra aşa.
Uite *** facem, ne strângem aici
diseară şi găsim o soluţie.
Nu ştiu ce să zic.
O să anunţ oamenii.
Tu spune-le lui Shipstead şi Torrey.
Bine,
dar dacă tot ne adunăm,
să nu rămânem
doar cu vorbe goale.
GRAFTON'S
ARTICOLE DIVERSE & SALOON
- Cu ce te pot servi?
- Am venit după sârma lui Joe Starrett.
Am ţinut sârma asta
pentru Starrett de ceva vreme.
- Eşti nou venit?
- Da, lucrez pentru Starrett.
- Ai pantaloni de mărimea mea?
- Echipament de fermă?
Eu îi îmbrac pe toţi fermierii de aici.
- Intră acolo şi încearcă-i.
- Mersi.
Will.
Hei, Will.
Ţi-e sete, nu, Chris?
- Will! Cine serveşte la bar aici?
- Vin îndată.
- *** sunt?
- Bunicei.
- Cât îţi datorez?
- la să vedem...
Pantaloni, un dolar. Două cămăşi,
60 de cenţi.
Curea...
Tinere, îmi datorezi
doi dolari şi 25 de cenţi.
Ce-i cu tine, fiule?
Arăţi cam palid.
A trecut ceva de când mi-am luat
haine de la magazin.
Banii n-au mare valoare
în ziua de azi.
Un ţărănoi nou?
Mi s-a părut mie că miroase a porc.
- Altceva?
- Suc ai?
Sigur că da. Aş fi vrut să bea
suc mai multi bărbaţi de-aici.
- La barul meu, dincolo.
- Mulţumesc.
Will! Să ţinem mirosul de porc
departe de încăperea unde bem.
- Barman.
- Cu ce te servesc?
Ai suc?
Îl dai afară sau trebuie s-o fac eu?
Mă ocup eu de el, Chris.
Ce să fie?
Lămâie, căpşuni sau liliac,
ţărănoiule?
Cu mine vorbeşti?
Nu văd pe nimeni altcineva
acolo.
Uite, ia puţin de aici.
Să miroşi ca un bărbat.
Nu miroase mai bine, Grafton? Chris
tocmai a dezinfectat un ţărănoi.
Luaţi-o încet.
Am întrebat doar de suc,
porci şi cartofi,
de una, alta.
Pentru care dintre culegătorii
de cartofi lucrezi?
Sau ai ocupat nişte pământ?
Pentru Joe Starrett, dacă te interesează.
Să zicem că mă interesează.
Uite sucul dumitale, domnule.
Acum ieşi afară de aici
cu sucul tău, şi ţine distanţa.
Să nu te mai întorci!
Ai văzut, Rufe?
Chris a pus un ţărănoi pe fugă.
Aşa. Nu-i lăsa să răsufle.
Să ţi-l încălzesc?
Am ajuns să nu-mi placă
să umblu noaptea.
Sper că începe întrunirea...
- Shane o să vină la întrunire?
- Dl Shane. Da, bănuiesc că da.
Ştim cu toţii de ce suntem aici.
Bătăuşii lui Ryker au trecut
pe la fiecare dintre noi.
Eu vă zic doar atât,
de aici nu plec nici acum, nici altă dată.
Începe tu, Axel. Ce părere ai?
Păi, Joe, vezi tu...
Eu ştiu ce vreau să spun.
Începe cu mine.
Ernie, îi ascultăm pe fiecare
pe rând. Dă-i drumul.
Majoritatea nu-l ştiţi pe Shane.
- Shane, el e Yank Potts.
- Salut.
- Fred Lewis.
- Te-am văzut în oraş.
El e Ernie Wright,
iar el Ed Howells.
- Şi Johnson.
- Bună, Shane.
- Ai mai văzut pe cineva venind?
- Nu.
- Îl aşteptăm pe Torrey.
- Până unde ne împinge Ryker?
Să nu ne speriem,
Ryker asta urmăreşte.
Crede că ne poate alunga
ca pe nişte pui de găină.
lată-l pe Torrey.
- Bună, rebelule.
- Bună, yankeule.
Era timpul să apari.
Ajunge, yankeule.
- Şi voi la fel.
- Bine. Linişteşte-te, Stonewall.
Dă mâna cu Shane.
Lucrează pentru mine.
Shane. Aha, da...
Am auzit de tine
la magazinul lui Grafton.
Continuă, Joe.
Păi, Stonewall, lucrurile stau aşa...
Poate în afară de Ernie,
ne-am pus de acord
să nu ne clintim.
Aşa te vreau. Pe mine nu mă dă nimeni
afară de pe pământul meu.
- Cred că ştiţi cu toţii că eu rămân.
- Şi eu rămân.
O să mai stau şi eu,
măcar până încep împuşcăturile.
Nu suntem decât şapte,
dacă e să ne luăm la bătaie.
- Cu el.
- Atunci suntem opt.
- Pe el nu poţi conta.
- Nu-i bun de nimic.
Ai grijă ce vorbeşti.
Shane să-ţi spună ce s-a întâmplat
cu omul lui Ryker, Chris.
Vorbesc despre Shane!
Ce e, Shane?
Să spună el.
- Lewis a văzut şi a auzit.
- A fost pus pe fugă de Chris, la Grafton.
Fred, eu i-am spus
să se ferească de încăierări.
- Să terminăm povestea.
- N-a făcut-o. Shane nu i-a permis asta!
Chris ăla se fălea peste tot
că l-a pus pe fugă pe-un ţărănoi.
Shane, nu trebuie să pleci.
M-am gândit că, dacă nu sunt de faţă,
puteţi vorbi mai bine.
Acum e prea târziu s-o terminăm.
- N-a făcut-o, nu-i aşa?
- Joey, vreau să te duci la culcare.
- E în regulă, totul e în regulă.
- Shane n-o să plece?
Nu, n-o să plece.
Acum treci în pat.
Stai aici.
- Shane.
- Shane!
- Ştiu că nu ţi-e frică.
- E o poveste lungă, Joey.
Cred că ştim...
...Shane.
Nu sta în ploaie.
O să răceşti tare!
Deci, sâmbătă mergem împreună
în oraş după provizii.
O idee bună.
Toată gaşca suntem mai puternici.
Mie nu-mi trebuie bodyguard.
Îmi iau puşca şi mă duc când am chef.
- Joey?
- Da.
Nu te ataşa prea mult de Shane.
De ce nu?
Nu vreau s-o faci.
- E ceva în neregulă cu el?
- Nu.
- Atunci ce e, mamă?
- Într-o zi s-ar putea să plece, Joey.
O să fii supărat
dacă te ataşezi prea mult de el.
- Hai, Marian, eşti destul de frumoasă.
- Vin acum!
Aş vrea să se grăbească, să putem
merge. Nu-mi place treaba asta.
Sus în căruţă, fiule.
Când te însori, trebuie să te obişnuieşti
să aştepţi după femei.
- Repede, mamă!
- Uite-o că vine.
- Bună ziua.
- Bună.
Uneori merită aşteptarea.
Ai grijă, ia-ţi o femeie
care să merite aşteptarea.
E bună apa.
Crezi că pot fi gata
aşa repede ca tine?
Uşurel, vroiam doar să vedem
cât eşti de frumoasă.
Hai, sus.
Gata?
Haideţi, fetelor!
- 'Neaţa!
- Bună dimineaţa.
- Sunteţi gata?
- Eu zic că da.
- Bună, Marian!
- Unde e Stonewall?
l s-a făcut sete şi s-a dus înainte.
A zis că treaba lui nu poate aştepta.
Eu am rămas să văd de fete.
- La revedere!
- La revedere!
- Haide, Roşcatule.
- Pa, Marian!
Stonewall, ce faci?
Ne-am înţeles să venim împreună.
Am avut ceva treabă.
Nu putem lua de băut.
Dă-te jos de pe cal.
Te porţi ca un prostănac.
A venit toată gaşca.
Şi-au adus femeile să-i apere.
- Mi-au venit borcanele?
- Bună, Starrett. Cu ce te servesc?
la te uită...!
Oare ce-or să mai inventeze?
Susan!
- Ai adus lista mamei tale?
- Da, tată.
Adu petrolul lampant din căruţă.
Nevastă-mea vrea să ne strângem
laolaltă de 4 iulie.
Facem o petrecere mare,
nu, Marian?
Perfect, exact asta ne trebuie.
E ziua lui Joe Starrett pe 4 iulie.
- O să avem o petrecere mare.
- Domnule Grafton...
Ai praf de puşcă pentru artificii?
- Da' drajeuri dintr-alea...?
- Vorbim mai încolo de asta.
- Ce primesc pe una goală?
- Ca de obicei.
- Mulţumesc.
- Dă-i sticla lui Will.
Îmi trebuie nişte făină, dle Grafton,
şi două kilograme de cafea.
Joey.
- Lasă-mă s-o duc eu.
- Vino şi tu, Shane.
Mulţumesc.
Ei, ia te uită cine-i aici.
Unul dintre cei noi.
I se spune Suculeţ.
- Pe mine nu conta.
- Ce s-a întâmplat, Pete?
Să zicem că sunt doar superstiţios.
Am impresia că n-auzi bine,
ţărănoiule.
Ţi-am spus că, dacă vrei
să fii sănătos, să nu vii aici. Dispari.
Uite, porcarule. Du-te înapoi la femei
şi copii, unde eşti în siguranţă.
Nu insista, Calloway.
Ai auzit ce-am spus?
Am zis să pleci de aici.
Ai crezut că poţi veni
să bei cu bărbaţii?
Două whiskey, barman.
Mi-ai luat un pahar data trecută.
Acum vreau să-ţi dau eu unul.
Pe ăla n-o să-l bei aici înăuntru.
Ai ghicit.
Lăsaţi-mă.
- Daţi-i drumul.
- Lăsaţi-mă să-l fac praf.
Pe el, Chris.
Fă-l bucăţi!
Pune mâna pe ţărănoi' ăsta.
- Dă-i să sune, Chris.
- Trage-i-o.
Rupe-i spinarea.
E de rău, e de rău.
- Mă duc şi eu acolo.
- Nu, Stonewall, stai aici.
Dacă ne băgăm,
o să ne dea gata.
- Hai!
- Pe el, Chris.
Nu găseşti un şerif
la o sută de kilometri în jur.
Cafteşte-l, Chris.
Bagă-l în pământ, Chris.
Scoate-i creierii pe nas!
Pe el!
- Dă-i să sune, Chris.
- Bagă-l în troaca de porci.
Porcar împuţit!
- Terminaţi!
- Hai, nu-l lăsa.
Hei, terminaţi!
Bateţi-vă afară.
- Se pare că s-a terminat.
- Ar trebui să plecăm.
- Poate vreţi să veniţi pe rând.
- Stai aşa, tinere.
S-ar putea să ai un prieten aici
de care să nu ştii.
- Nu mi-ar strica un bărbat ca tine.
- Lucrez pentru Starrett.
Locul tău nu e la lopată.
*** te pot face să pleci de la el?
Îmi place să lucrez pentru Starrett.
- Îţi dau dublu, oricât te plăteşte el.
- Inutil.
- Ce vrei?
- Nimic.
- Are nevastă frumuşică Starrett.
- Ticălos bătrân!
- Nimeni nu-mi vorbeşte aşa!
- Eu o fac.
Ţi-am dat o şansă. Nimeni nu se pune
cu băieţii mei şi scapă teafăr.
Te scoatem din valea asta.
Te şifonăm şi te scoatem de aici
şi n-o să te mai întorci.
- Haide, Shane!
- Joey, pleacă de aici.
Dar, Shane, sunt prea mulţi.
N-ai vrea să fug, nu?
Dar sunt prea mulţi, Shane.
Hai, fiule, du-te, te rog.
- Terminaţi!
- Plătesc toate stricăciunile.
- Gata cu bătaia.
- Nu te amesteca.
- Omul ăsta e neînarmat.
- Nu e un duel.
Nu-ţi mai băga nasul.
Mă ocup eu de el.
Terminaţi! Terminaţi cu bătaia!
Încetaţi.
Terminaţi!
Rupe-i gâtul!
- Unde e Joey?
- Tată, or să-l omoare pe Shane!
- Încearcă să-l omoare.
- Stai cu mama.
- Nu te duce acolo.
- Shane e acolo.
Ce-l aşteaptă pe Ryker
nu se cuvine să vadă o femeie.
Nu te duce acolo, Joe...
Dă să-i sune apa în cap!
Terminaţi!
Încetaţi!
Încetaţi! Proştilor, v-a fost de ajuns.
O să vă omorâţi.
Starrett, tu şi cu Shane
plecaţi de aici.
Înţelege, Starrett. Aţi câştigat.
- Plecaţi de aici.
- Nu Ryker plăteşte stricăciunile.
Plătesc eu ce e spart.
Nu, pentru Dumnezeu, eu şi Shane
plătim pentru ce s-a spart!
Morgan, dă-i unuia dintre băieţi
un cal bun.
E drum lung până la Cheyenne.
Am terminat cu joaca, Grafton.
De-acum, când ne mai batem cu ei,
o să miroasă a praf de puşcă.
- Am văzut totul, mamă.
- Ăla nu-i un loc pentru tine, Joey.
Nici pentru tine, Marian.
Mi-a fost teamă. Apoi a venit tata
şi a dat cu omul ăla de podea.
N-am făcut mare lucru.
Shane a făcut.
- *** te simţi?
- Mai bine.
Ba ai făcut, Joe.
A fost urât şi amândoi aţi fost minunaţi.
Când te-a lovit scaunul ăla,
Shane, credeam că ai terminat-o.
Era un scaun uşor, Joey.
Pariez că voi doi puteţi bate
pe oricine.
Păi, un lucru-i sigur. De-acum,
Ryker se va gândi de două ori.
- Nu mai vorbiţi de Ryker.
- Bine-ar fi să-l putem uita.
- Terebentina asta ustură.
- Nici n-ar crâcni.
Indiferent cât ar durea.
Nu-i aşa, Shane?
Ba cred că da, Joey,
dacă-i destul de dureros.
- Ustură ca orice altceva.
- Joey, du-te la culcare.
Ştiu că ustură.
- Au!
- Frate!
- Joey, pentru ultima oară, la culcare.
- Da, şi eu mă duc.
Hai, fiule.
- Mă săruţi de noapte bună, mamă?
- Bine.
Capul tău...
Trebuie bandajat.
E în regulă, Marian, e bine.
Mulţumesc mult.
- Vrei să ştii ceva, mamă?
- Ce e?
- Ce este, Joey?
- Mamă...
- Îl iubesc pe Shane.
- Chiar?
Îl iubesc aproape la fel de mult
ca pe tata.
E în regulă asta, nu?
- E un om de treabă.
- E aşa de bun.
Ţie nu-ţi place, mamă?
Ba da, şi mie îmi place, Joey.
Noapte bună, Joey.
Ce s-a întâmplat, draga mea?
Joe...
Strânge-mă în braţe.
Nu spune nimic.
Doar strânge-mă în braţe.
- Noapte bună, mamă.
- Noapte bună, Joey.
- Noapte bună, tată!
- Noapte bună, fiule.
Noapte bună, Shane!
Unde e Ryker?
Doarme.
- A trimis după mine.
- Stai jos puţin.
Astăzi e sărbătoare.
- Unde e cafeaua?
- O aduc imediat.
- Ce se întâmplă aici?
- Multe.
- Pleci undeva?
- Aşa se pare, nu?
Nu-i lăsa să te fraierească, Ernie.
Să mă fraierească?
Vezi asta?
Mi-au omorât scroafa azi-noapte.
Trăgeau într-una şi urlau
ce-or să facă de-acum încolo.
Au trezit copiii şi au speriat-o de moarte
pe nevastă-mea.
- O să punem capăt la asta.
- Am spus că mai stau o tură.
Gata, asta e. M-am săturat de Ryker.
Uite-i că vin din nou!
Direct pe pământul meu arat.
Ce zici de asta, Stonewall Torrey?
Starrett şi cu noi, ceilalţi,
o să-i facem praf
într-una din zilele astea.
În fine, mă duc la Grafton
să iau o sticlă.
- Să le-arătăm că-i Ziua Independenţei.
- Mamă, te pregăteşti?
- Mult noroc.
- Şi ţie, Stonewall.
Nu văd nici urmă de porc!
Nu văd nici unul,
dar de mirosit, îi miros.
Le-au tăiat gardurile
domnilor Wright şi Shipstead.
Serios?
Shane, ce-ai face dacă i-ai prinde
că ne taie gardul?
Le-aş spune să ocolească
pe la poartă.
Of, Shane!
- Hai, cine ajunge primul la hambar.
- Am pornit!
De ce nu-ţi porţi niciodată
pistolul, Shane?
Bănuiesc că nu văd ca tine
atâţia oameni răi prin preajmă.
Shane.
- Să-ţi spun ceva?
- Dacă vrei tu.
Într-o zi ţi-am văzut pistolul.
- M-am uitat la el.
- Da?
- Te-ai supărat?
- Nu, nu.
Dar în locul tău
n-aş pune mâna pe obiectul ăsta.
- L-am învelit înapoi în pătură.
- Eşti un băiat cuminte.
Pot să-l mai văd?
Mi-ai promis că mă înveţi să trag.
Te rog!
Bine, Joey. Să mergem.
Sus mâinile!
Avem multe de învăţat!
Haide.
Stai aici.
În regulă, lasă mâinile jos.
Ţi-e prea joasă centura.
Niciodată n-o ţine la capătul mâinii.
la să vedem.
Trebuie să fie aici,
între încheietura mâinii şi cot.
Când ridici mâna,
scoţi pistolul din teacă
fără să-l ridici prea mult, vezi?
Acum încearcă tu, rapid
şi dintr-o mişcare. Aşa.
- Frate! Aşa fac adevăraţii pistolari?
- Nu, Joey.
Fiecare are propriile lui secrete.
Unuia îi place de pildă
să o tină la umăr.
Altuia să-şi ţină pistolul
înfipt în cureaua pantalonilor.
Unora le place să aibă două pistoale.
Dar unu-i suficient dacă-l poţi folosi...
...după 15 paşi. Nu aşa tragi un glonte
acolo unde vrei.
*** e cel mai bine?
Metoda mea e la fel ca oricare,
mai bună decât majoritatea.
- Arată-mi *** tragi.
- În ce vrei să trag?
În bolovanul ăla de acolo, îl vezi?
Doamne, bine ai tras!
Vezi, Joey?
Acum priveşte. Ţine minte.
Când ridici mâna, încă mai ai loc
să-l scoţi din teacă.
- Shane.
- Bună, dnă Starrett.
- Îl învăţam pe Joey să tragă.
- Nu vreau...
Să-l fi văzut pe Shane *** trage.
Mă învaţă şi pe mine.
- Da, ştiu. Pregăteşte-te de petrecere.
- Of, mamă!
Pistoalele n-or să marcheze
viata băiatului meu.
De ce trebuie tu să strici
orice distracţie?
Un pistol e o unealtă
la fel ca oricare alta,
ca un topor, o lopată sau orice.
Cât de bun sau rău e pistolul, asta
depinde de cine-l foloseşte. Să ţii minte.
Am fi mult mai bine dacă n-ar exista
nici un pistol în valea asta,
inclusiv al tău.
Ce-i cu împuşcăturile astea?
Ai început cam devreme
cu sărbătoritul, nu, Shane?
Ei, ia uite la femeia asta,
în rochia ei de nuntă!
Shane, adu căruţa,
astăzi mergem să sărbătorim
Ziua Independenţei!
Ar trebui să le spun intruşilor, "Sunt
ruinat, dar voi sunteţi bine veniţi."
- Nu-i chiar aşa rău.
- Ţie ţi-e uşor să spui.
Sunt prietenul tău de mult timp,
vreau să fiu rezonabil.
- Dar există o limită.
- Nu poţi face mai multe zilele astea.
Am respectat noua lege.
M-am ferit de lupte cu pistolul.
Am încercat să-i izgonesc
pe ţărănoi.
Trebuie să recunoşti, oamenii mei
şi-au lăsat deoparte pistoalele.
Şi acum?
- Bănuiesc la ce te gândeşti.
- Nu mă interesează bănuielile tale.
- Îmi place Joe Starrett.
- Nebunul ar trebui să asculte.
- De tine?
- Ce-i cu tine?
Nu te supăra, Rufe.
Te roade conştiinţa.
Conştiinţa!
Bună, Torrey.
Cu ce te servesc?
- Dă-mi o ulcică. E ziua naţională.
- Intră, pofteşte.
O ulcică. Şi un whiskey.
Pentru tine, Ryker, că l-ai izgonit
pe Ernie Wright de pe pământul lui.
Încă unul.
- E unul dintre ei?
- Da.
Mare păcat,
atât avea şi a muncit mult pentru el.
Vreau să-ţi spun ceva, Ryker.
El a fugit pentru că-i laş.
Ăsta-i pentru mine, că eu nu sunt laş
şi mie n-o să-mi iei pământul.
Au chef de sfadă.
L-ai putea provoca la duel
fără nici o problemă.
Ar fi tare uşor.
Pe mine nu mă sperii,
aşa *** nu-l sperii pe Joe Starrett.
Nu. Noi pe Starrett îl vrem.
- De trei ori ura pentru Wyoming!
- Vreţi să vă alăturaţi?
Să închinăm pentru cel mai măreţ stat
din Uniune?
Sunt din Wyoming.
Pentru independenţa statului suveran
Alabama.
Poftim.
Am terminat cu voi, nordiştii.
la ascultaţi, yankeilor...!
Bună, Axel.
Ai întârziat, Reb,
am ocupat Richmond acum două ore!
- Toată lumea, veniţi încoace...
- Marian!
Şi voi,
am să vă spun ceva important.
- Axel...
- Ja, mamă. Acum...
Ştiţi cu toţii ce zi este astăzi.
E Ziua Independenţei.
În afara unui singur bărbat de aici.
Da, domnule.
Asta e ziua când Joe Starrett
a fost prins în laţ!
Păi, nu...
- Ce aş vrea să spun e...
- Păi, spune, Joe!
- Aş vrea să spun că Axel are dreptate.
- Ce a spus, Joe?
Am renunţat la independenţa mea
acum 10 ani.
Dar nici un bărbat n-a renunţat
mai uşor decât mine.
Mai mult, n-aş da locul meu
nici unui alt bărbat din lume.
- Frumos discurs!
- Hai, Joe, sărutaţi-vă.
Vino încoace!
Felicitări.
Dă de ştire băieţilor.
Dau de băut.
La mulţi ani, Joe!
Cât pe-aci să vă lăsăm să plecaţi,
pe tine şi pe Ernie.
Ernie pleacă astăzi.
Şi-a pus tot în căruţă, şi valea.
- Era de aşteptat.
- L-au speriat băieţii lui Ryker.
- Poate că el ştie mai bine.
- Tu ce făceai în oraş?
- Joe, vreau să dansăm.
- Marian, m-au închis aici.
- Joe nu vrea să mergi singur în oraş.
- Erau doar Ryker cu Grafton, la palavre.
Grafton e OK.
Mai era un ins acolo,
se pare că e angajat de Ryker.
- Cine era?
- Un străin, îmbrăcat ca un pistolar.
- Ai spus ceva de "pistoale"?
- Da, avea două pistoale.
- *** arăta?
- Două pistoale, bine făcut...
Poartă o pălărie neagră.
- Sunteţi prieteni?
- Nu.
Un bărbat pe nume Wilson
arată aşa, e un pistolar.
- Jack Wilson?
- Un pistolar din Cheyenne.
- Nu poate fi el, nu?
- Nu l-am întrebat *** îl cheamă.
- Ce e cu el?
- Ce caută un pistolar aici?
- Vorbea cu Ryker?
- Nu începe. Nu ştim dacă-i Wilson.
L-ai recunoaşte pe Wilson ăsta, Shane?
Dacă l-ai vedea?
Poate. Dar dacă-i el, e iute de mână,
aşa că aveţi grijă.
Pari să ştii multe
despre lucruri de-astea, Shane.
Ajunge. Veniţi şi mâncaţi
până nu se răceşte.
Nu vreau nici o luptă cu pistoale.
E o adevărată crimă.
La masă, toată lumea!
Voi, băieţi, pregătiţi jocul cu cizma!
Torrey, vreau să trec pe la fierar,
dar Joe spune să nu umblăm
de unii singuri.
Oricând vrei,
vin să te însoţesc în oraş.
Sunt soldat care a trecut
prin bătălii adevărate.
Pot trage la fel de bine ca...
Shane...
- Da, Joey?
- Crezi că e el?
- Cine?
- Omul acela pe care l-a văzut Torrey.
Crezi că era Wilson?
- Nu-ţi face griji pentru aşa ceva.
- Dormi, Joey. E târziu.
Bine, mamă.
- Nu, Joey. Deschid eu.
- Bine.
Bine. Vă deschid eu poarta.
Cine-i acolo?
Fratele Rufe a venit într-o mică vizită.
Bună, Starrett.
Bună seara, doamnă.
Vreau să discut ceva cu tine.
Orice ar fi, putem discuta chiar aici.
Atunci o să pun cărţile pe masă.
Ce zici să lucrezi pentru mine?
Lucrez pentru mine însumi.
Am lucrat destul pentru alţii.
Aşteaptă să-ţi spun.
Te plătesc bine. Mai mult decât scoţi tu
pe fâşia asta de pământ.
Nu, nu mă interesează.
N-am spus tot.
Poţi paşte vitele împreună cu ale mele.
Mai mult, îţi cumpăr gospodăria.
Spune un preţ care ţi se pare rezonabil
şi o să vezi că sunt rezonabil.
E corect?
Ne-ai făcut viaţa grea,
şi dreptatea e de partea noastră.
Dreptatea? De partea voastră?
Când am venit în ţinutul ăsta,
nu erai mai mare decât băieţelul tău.
Erau vremuri grele. Pentru mine
şi ceilalţi, dintre care mulţi sunt morţi.
Am fost rănit la umăr
de săgeata unui Cheyenne.
Noi am făcut ţinutul ăsta,
noi l-am descoperit şi l-am făcut,
cu sânge şi cu burta goală.
Vitele aduse de noi au fost alungate
de indieni şi hoţii de vite.
Nu vă mai deranjează acum
pentru că noi le-am venit de hac.
Noi am făcut ca ţinutul ăsta
să fie sigur.
Unii dintre noi au murit pentru asta,
dar am reuşit.
Apoi au sosit alţii care n-au trecut
defel prin vremurile grele de-altă dată.
Mi-au pus garduri pe moşia mea,
mi-au luat puţurile.
Unii dintre ei s-au apucat de plantat,
scot apă pentru irigaţii.
Şi-atunci pârâul seacă şi eu trebuie
să-mi mut turma din cauza asta.
Şi spui că n-avem nici un drept
la pământul ăsta.
Cei care au făcut treaba şi au riscat
n-au nici un drept?
Îmi pari un om cumsecade,
Starrett.
Nu spun că n-aţi făcut multe,
dar nu voi aţi găsit ţinutul ăsta.
Înaintea voastră au fost aici vânători
şi negustori indieni.
- Ei au îmblânzit ţinutul ăsta.
- Ei n-au fost fermieri.
Drepturi! Crezi că ai dreptul
să spui că ceilalţi n-au nici un drept.
Guvernul nu vede lucrurile aşa.
N-am venit să ne certăm,
ţi-am făcut o propunere corectă.
Dar ceilalţi?
- Shane ştie că poate lucra pentru mine.
- Ceilalţi fermieri?
Uite, fii rezonabil!
În definitiv, nu ai prea multe opţiuni.
- Atunci trebuie să spun nu.
- Nu-mi prea dai de ales.
Ce părere ai, fiule?
Ai vrea să fim parteneri?
Nu vreau să mă cert cu tatăl tău.
Nu vrem să păţească cineva ceva.
- Joey nu-i destul de mare, Ryker.
- Ce spui, fiule?
Vino încoace, Joey.
Nu vreau să-ţi pară rău,
Starrett.
Ne mai vedem.
Ce părere ai despre el?
Nu-i un simplu văcar.
Nu. N-arată aşa.
Şi mie îmi place Starrett,
dar dacă trebuie, îl omor.
- Dacă trebuie s-o fac, îl omor.
- Adică, dacă trebuie s-o faci, o fac eu.
Eu nu pot avea probleme cu legea.
L-ai auzit pe Grafton.
Cheamă-l încoace pe Starrett.
Nu-i greu de convins.
Ei, ia te uită.
la te uită.
De ce nu-l împuşcăm
şi terminăm povestea?
După ce dobori unul,
e uşor să-i pui pe ceilalţi pe fugă.
Nu uita, Wilson, trebuie să pară
în regulă în ochii lui Grafton.
Hei, vino încoace!
Torrey... Eu n-aş merge acolo, Torrey.
Pe mine nu mă sperie nimeni.
- Ce pofteşti?
- Unde crezi că te duci?
- Să-mi iau un whiskey.
- Torrey.
Torrey.
Torrey.
Mi se spune că-ţi zice "Stonewall".
- E vreo problemă cu asta?
- E doar amuzant.
Bănuiesc că numele ăsta
a fost luat de multi...
...rahaţi de sudişti
de la bătrânul Stonewall.
Pe tine după cine te-au botezat?
Oare ai habar?
Eu zic că "Stonewall" Jackson
a fost el însuşi un rahat.
El şi cu Lee
şi toţi ceilalţi rebeli.
Şi cu tine.
- Eşti un împuţit de yankeu mincinos.
- Dovedeşte-o.
Nu, Torrey!
Un ţărănoi mai puţin.
- Ce e?
- A vrut să tragă în Wilson.
- Nu-i aşa, suedezule?
- A vrut să-şi...
În regulă. la-l de aici.
Zi-le prietenilor tăi
că-i aşteptăm şi pe alţii
care vor să dea de belea.
Ai priceput, suedezule?
Acum ia-l de aici.
- Ce s-a întâmplat?
- Ţărănoiul a vrut să-l ucidă pe Wilson.
- Cine a tras?
- Ţărănoiul a vrut să tragă în Wilson.
Lewis!
- Lewis!
- Tată! Ce s-a întâmplat?
- Lewis!
- Fred!
Fred!
Torrey, e mort!
Ryker a făcut-o!
Mă duc după Starrett.
Shane, azi ne-am meritat pâinea.
Dacă ne-ar lăsa în pace,
am face din asta o fermă adevărată.
Vine cineva, tată.
- Pare-mi-se că-i Shipstead.
- E domnul Shipstead.
Starrett!
Torrey, e mort!
Torrey?
Torrey, e mort!
Bărbatul cel nou l-a împuşcat,
tipul cel nou care lucrează pentru Ryker.
Eram peste drum,
am auzit vocile furioase.
Cei doi şi-au scos pistoalele
dar tipul cel nou e groaznic de iute.
O împuşcătură, Torrey era mort.
- O împuşcătură.
- Ce s-a întâmplat?
Ne-am dus în oraş împreună.
A zis că aşa e în siguranţă.
Totul era în regulă.
Ne-am despărţit.
Apoi aud vocile furioase.
Doar vocile, nu şi cuvintele.
Oamenii lui Ryker erau peste tot.
De unde a început?
Am trecut pe la Lewis, el cu nevastă-sa
şi Johnson. Sunt speriaţi.
- Cine a văzut?
- Doar oamenii lui Ryker şi cu mine.
Morgan a zis că-i aşteaptă pe alţii
care vor să dea de belea.
Marian, pregăteşte-te.
Doamna Torrey are nevoie de tine.
Shane, pregăteşte căruţa.
Ce vrei să faci, Joe?
- Mă duc în oraş. Mă duc să rezolv.
- Nu te poţi duce singur.
- Marian, mă duc.
- Are dreptate, Joe.
E şi treaba celorlalţi, nu doar a ta.
Aşteaptă-i şi pe ei.
- Cineva trebuie s-o facă până la urmă.
- Dar nu acum. Nu te duce singur!
Cred că ceilalţi fermieri or să fugă.
Cred că pleacă de aici.
Vine Joe Starrett.
Mai bine şi-ar vedea de treburile lui.
- Ce se întâmplă?
- Plecăm. M-am săturat.
Te credeam om în toată firea.
Ai văzut ce s-a întâmplat.
Torrey a murit.
Şi tu-ţi faci bagajele şi-ţi iei tălpăşiţa.
Prea fricos să stai până-l îngropăm
*** se cuvine pe Torrey.
Nu vreau să-l împuşte.
Plecăm.
Nu-i vorba cine stă şi cine pleacă.
Trebuie să-i facem lui Stonewall
o înmormântare creştinească,
şi să fim alături de nevastă-sa
la moartea bărbatului ei.
O să ne ocupăm noi de asta.
Torrey a murit deja, nu vreau
ca bărbatul meu să păţească la fel.
Fred, dacă nu vii la înmormântare,
mă supăr rău pe tine.
Păi... dealul cimitirului
e în drum, Martha...
Shipstead, începi tu să spui
Tatăl Nostru?
Tatăl nostru care eşti în ceruri,
sfinţească-se numele Tău.
Vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta,
în ceruri precum şi pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele
dă-ne-o nouă astăzi
şi ne iartă nouă greşelile noastre
precum şi noi iertăm greşiţilor noştri.
Şi nu ne duce pe noi în ispită
şi ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea
şi mărirea, acum şi pururea
şi-n vecii vecilor. Amin.
O să te muşte!
La revedere, doamnă Starrett,
noi plecăm.
La revedere, Joe. La revedere, Axel.
La revedere, John.
Sue, urcă copiii în căruţă.
Aşteaptă-mă, Lewis.
Vin şi eu cu voi.
Staţi puţin, nu vă grăbiţi.
Mai e ceva.
Torrey a fost un bărbat curajos.
Am greşi dacă nu i-am urma exemplul.
Ultima dată când ai vorbit aşa,
Torrey trăia.
- Vrei să stăm să păţim la fel?
- Putem face să fie bine.
Putem avea un oraş
cu biserici, cu şcoală...
Cimitire...
Trebuie, asta e tot.
El vrea să rămâneţi pentru ceva
care e mai presus de orice.
Pentru familiile voastre.
Soţiile şi copiii voştri.
Ca tine, Lewis, cu fetele tale...
...şi Shipstead cu băieţii lui.
Au dreptul să stea aici
şi să fie fericiţi.
De voi depinde să aveţi tăria
şi să nu vă daţi bătuţi.
Aşa e. Nu putem renunţa la valea asta
şi n-o vom face.
E un ţinut mănos,
un loc unde poţi trăi cu familiile.
Cine e Ryker să ne facă
să fugim din propriile cămine?
El vrea să crească vite,
noi vrem să ne creştem familiile,
să le creştem demne şi puternice,
*** ar trebui să fie.
Domnul n-a făcut ţinutul ăsta
pentru un singur om ca Ryker.
Şi totuşi, e al lui, şi asta contează.
- Priviţi, priviţi acolo.
- Un foc!
E casa lui Lewis.
E casa noastră.
- Ryker i-a dat foc.
- N-avea nici un drept.
N-ar fi făcut-o
dacă n-aţi fi plecat de acolo.
Am ridicat-o cu mâinile mele.
- În afară de camera fetelor.
- O făceam şi pe aia.
Dacă stăm uniţi,
putem s-o înălţăm la loc.
- Nu-i aşa?
- Aşa e.
Te ajutăm să construieşti camera,
Johnson şi Joe.
- O să ajute şi Shane.
- Da.
Luăm scânduri şi o facem la loc, nu?
- Da, domnule! O facem.
- Şi eu ajut.
- Faceţi asta pentru noi?
- Totul, doar pentru noi?
Nu doar pentru voi, Martha,
pentru toţi cei din valea asta.
Haideţi să mă ajutaţi.
Poate salvăm o parte din ea.
- Aşa te vreau.
- Să mergem la casa lui Lewis.
Haideţi, oameni buni!
Şefu'! Se pare că Lewis se întoarce.
Starrett îi tine uniţi.
- Ar putea da foc şi casei mele.
- Nu te urni de acolo.
O să ne facă ce i-a făcut lui Torrey.
- E împotriva legii să ucizi.
- Legea e la trei zile depărtare.
- Ştii asta.
- Şi-atunci cu noi *** rămâne?
- Daţi-mi timp.
- Cine se bate cu Ryker?
- Ştie că ne-a pus pe fugă.
- Mai rezistaţi...
- Să rezistăm?
- Am promis că se va face ceva.
Dar ce, Joe?
Mă ocup eu de asta.
E între mine şi Ryker.
- Vrei să faci prea multe.
- Dacă trebuie, îl omor.
Greşeşti. Nici să nu te gândeşti la asta.
Starrett trebuie să dispară.
L-am avertizat de două ori,
dar e încăpăţânat. O să plătească.
Joe, nu poţi face asta!
Dacă familia Lewis are curajul s-o ia
de la capăt, nu-i pot lăsa baltă.
Dar nu te poţi duce în oraş
să-l omori pe Ryker. O să te omoare el.
Spune-i că-s om de înţeles,
că lucrurile au mers prea departe.
Spune-i că mă dau bătut, orice,
numai fă-l să vină aici!
O să vină.
Crede că el e omul rezonabil.
Bună, Calloway.
- O să te omoare.
- Trebuie să-mi asum riscul ăsta.
E un nod fals, Joey,
n-o să tină.
Shane! Spune-i să nu se ducă.
Spune-i că nu se poate. Spune-i!
Shane!
Joe, aşteaptă până se liniştesc
lucrurile. Aşteaptă măcar atât.
Aşa e bine, nu, Shane?
Nu-i pot spune lui Joe
ce e bine şi ce nu, Marian.
Joe, te rog, aşteaptă.
N-o faci, măcar pentru mine?
Starrett?
Dle Starrett!
- Ce e?
- Solie de împăcare, de la Ryker.
Să vină unul dintre voi încoace
şi să vorbească.
- Nu intraţi în grădină.
- Nu suntem înarmaţi.
Fratele meu Rufe vrea să te vadă.
A zis să-ţi spun
că e om de înţeles.
El e vinovat de moartea lui Torrey.
Fratele meu n-ar omorî pe nimeni.
Nu vrea să ajungă la puşcărie.
Torrey era arţăgos,
s-a luat de un străin.
Torrey n-a vrut să fie de înţeles.
Tu vrei, nu?
Totdeauna am vrut să fiu
înţelegător.
Fratele meu aşteaptă.
Vrea să vă vedeţi la Grafton.
Cine mai vine?
Noi nu. Noi mergem acasă.
Vin să vorbesc cu fratele tău.
Shane!
Shane.
- Cine e?
- Calloway. Chris Calloway.
- Stai pe loc. Te pot face sită.
- Stai aşa, am să-ţi spun ceva.
- Ce vrei?
- Starrett n-are nici o şansă.
Pac! Pac!
Pac! Pac!
- De ce-mi spui mie asta?
- Nu ştiu ce mi-a venit.
- Nu înţeleg.
- Plec de la Ryker.
- Pe curând.
- Chris...
Mulţumesc.
Ne mai vedem.
N-are rost, Marian.
Ştiu în ce mă bag.
Nu!
Nu pot spune nimic
care să te facă să renunţi?
Poate că asta e o ocazie.
Morgan şi ceilalţi s-au dus acasă...
Nu crezi cu adevărat asta,
nu ăsta e motivul.
Locul ăsta, valea asta înseamnă
prea mult ca să renunţ la ele...
- Şi la ce va mai fi.
- Da, va fi!
Pac!
Pac, pac, pac!
Joey, nu ţine ăla aşa!
Du-te şi te joacă afară.
Joacă-te afară, Joey!
Te rog, dragule. Joacă-te afară.
E doar mândrie, atâta tot,
o mândrie prostească.
Eu nu însemn nimic pentru tine, Joe?
Nici Joey?
Marian...
Mă duc acolo tocmai
pentru că însemnaţi atât pentru mine.
Să rămân lângă tine
şi tu să mă consideri un laş?
Dar Joey?
*** i-ai explica asta?
Of, Joe...
Joe!
M-am tot gândit şi...
...ştiu că uneori sunt cam încet,
dar văd lucruri...
Ştiu că dacă aş păţi ceva,
ar avea cine să aibă grijă de tine.
Te-ar proteja mai bine
decât eu însumi.
Nu credeam să ajung
să spun asta, dar...
Cred că acum e momentul potrivit
să fiu sincer cu tine.
Vorbeşti de parcă aş fi bucuroasă
că te duci.
Iubito, eşti cea mai sinceră
şi frumoasă fată din lume.
N-aş putea face ce trebuie dacă
n-aş şti că mă pot baza pe tine.
Nu mă şterge din catastif!
N-aş fi trăit până acum
dacă nu eram destul de tare.
Tată! Shane şi-a scos pistolul.
Vine!
Pistolul?
- Ce faci?
- Nu-l lăsa. Nu mergeţi nici unul!
- Mă pricep la asta.
- Dar nu e treaba ta.
Poate că-i faci faţă lui Ryker,
dar nu şi lui Wilson.
O să fiu mai tare decât el.
Dar apreciez gestul, Shane.
V-aţi pierdut minţile amândoi.
Nu merită să mori pentru asta.
Vă bateţi pentru cocioaba asta,
ţărâna asta şi muncă într-una?
Mi-e silă, m-am săturat de probleme.
Să plecăm, să ne mutăm, te rog!
Marian, nu spune asta!
Iubeşti locul ăsta mai mult decât mine.
- Nu-l mai iubesc.
- Chiar şi aşa, nimic nu se schimbă.
Trebuie să fie o cale, Shane?
O cale?
- N-are rost, Joe.
- N-are rost? Cine mă opreşte?
- Eu.
- Dă-te din drumul meu.
- Trebuie să mă bat şi cu tine?
- Depinde de tine.
Terminaţi!
Terminaţi!
Shane! L-ai lovit cu pistolul!
Te urăsc!
- Ajută-l să se ridice când îşi revine.
- Joey, adu nişte apă şi un ştergar.
Uite, Marian. Ascunde ăsta.
O să-şi revină.
Nimeni nu-i poate reproşa
că nu s-a dus la întâlnirea aia.
Shane... Aşteaptă!
- Te-ai lăsat de bătăi cu pistolul.
- M-am răzgândit.
O faci doar pentru mine?
Pentru tine, Marian...
...şi pentru Joe şi micul Joe.
Atunci n-o să ne mai vedem
niciodată?
Niciodată e aşa de mult, Marian.
Spune-i...
Spune-i că mi-a părut rău.
Nu-i nevoie să-i spun asta.
Te rog, Shane...
Mamă...
Te rog...
Ai grijă de tine.
Mamă! Îşi revine tata.
Da, Joey.
- De ce a făcut Shane...?
- Shane a făcut ce trebuia.
- Nu-l urăşti pe Shane.
- Ştiu, mamă.
Shane...!
Îmi pare rău!
Nu te-a auzit.
Shane!
Shane! Îmi pare rău!
Am venit să-ţi aud oferta, Ryker.
Nu discut cu tine.
Unde e Starrett?
- Cu mine stai de vorbă, Ryker.
- N-am treabă cu tine, Shane.
Poţi pleca acum
şi nu se supără nimeni.
- Care-i oferta ta, Ryker?
- Pentru tine, nici una.
- Păcat.
- Păcat.
Ai trăit prea mult.
Ai cam ajuns la capătul zilelor.
- Zilele mele? Dar ale tale, pistolarule?
- Diferenţa e că eu îmi dau seama.
Deci ne scoatem pistoalele
şi ne umplem de sânge,
asta vrei?
Nu încă.
N-am auzit ce părere are amicul tău.
În locul tău n-aş merge prea departe.
Noi nu ne batem cu tine.
- Nu cu mine, Wilson?
- Nu, Shane.
Eu nu m-aş pune cu Wilson, Shane.
Will, eşti martor.
Deci tu eşti Jack Wilson.
Ce-ţi spune numele ăsta, Shane?
Am auzit de tine.
Ce ai auzit, Shane?
Am auzit că eşti un yankeu împuţit
şi mincinos.
Dovedeşte-o!
Shane, atenţie!
Shane!
Ştiam eu că poţi, Shane.
Am fost sigur de asta.
El era? El era Wilson?
El era.
Wilson a fost, aşa e.
Era foarte iute de mână.
Joey, tu ce cauţi aici?
- Îmi pare rău, Shane.
- Nu trebuie să-ţi fie.
- Ar trebui să te întorci.
- Nu putem merge acasă împreună?
Mi-e teamă că nu, Joey.
Te rog! De ce nu?
Trebuie să plec mai departe.
De ce, Shane?
Omul trebuie să-şi urmeze destinul.
Nu te poţi opune.
- Am încercat şi n-a mers.
- Vrem să stai aici, Shane.
Joey, nu poţi sta pe loc după ce omori
pe cineva. Nu poţi da înapoi.
Bine sau rău, rămâi însemnat.
Un semn care nu dispare.
Nu poţi da timpul înapoi.
Acum du-te acasă
şi spune-i mamei tale că...
...spune-i că totul e în regulă
şi că nu mai sunt pistoale în vale.
Shane...
Sângerezi! Eşti rănit!
Sunt în regulă, Joey.
Du-te acasă cu mama şi tatăl tău
şi creşte puternic şi drept.
Şi, Joey...
Ai grijă de ei, de amândoi.
Bine, Shane.
Nu te-ar fi putut împuşca
dacă l-ai fi văzut!
Adio, micuţule Joe.
N-ar fi putut nici măcar
să-l scoată din teacă, nu, Shane?
Tata are de lucru pentru tine!
Şi mama vrea să stai!
Ştiu că vrea!
Shane!
Shane!
Întoarce-te!