Tip:
Highlight text to annotate it
X
Capul înclinat spre stânga.
Surzenie parţială la urechea
dreaptă.
Primul punct de atac.
Doi. Gâtul. Paralizez corzile vocale
ca să-l împiedic să ţipe.
Trei. O lovitură puternică
în coastă, la ficat.
Patru. La final, lovitură la
piciorul stâng. Pumn în rotulă.
Prognoza: eficienţă în luptă
de 90 de secunde,
revenirea tuturor simţurilor...
improbabilă.
- Frumoasă pălărie.
- Tocmai am luat-o.
Ti-ai amintit de revolver?
Ştiam eu că am uitat ceva.
- Parcă am lăsat plita încinsă.
- Aşa ai făcut.
Cred că e suficient.
Până la urmă,
eşti doctor.
Întotdeauna mă bucur să te văd,
Watson.
Unde e inspectorul?
Îşi aliniază trupele.
Ar putea dura întreaga zi.
Sherlock Holmes.
Şi credinciosul său câine.
Spune-mi, doctore...
ca savant în medicină,
ţi-a plăcut "opera" mea?
Lasă-mă să-ţi arăt
cât de mult mi-a plăcut.
Watson! Nu!
Observă.
*** ai văzut-o?
Pentru că o căutam.
Lordul Blackwood!
Pari surprins.
Aş spune că fata are nevoie
de atenţia ta mai mult decât el.
Într-adevăr.
Eu aş lăsa-o unde e, tinere.
Ce băiat cuminte.
Impecabilă sincronizare,
Lestrade.
Pe unul îl aşteaptă doctorul
şi pe altul ştreangul.
- Clarky?
- Domnule.
Această femeie trebuie să ajungă
imediat la spital.
- Urcaţi-o în trăsură.
- Da, domnule.
Scoateţi-l de aici, băieţi.
Dacă nu te deranjează...
Să piară din faţa
ochilor mei.
Parcă trebuia
să-mi aştepţi ordinele.
De-aş fi făcut-o,
acum ai fi ridicat un cadavru
şi ai fi alergat după
cai verzi pe pereţi.
Pe lângă asta, m-au angajat
părinţii fetei, nu Scotland Yard-ul.
De ce au considerat că ai nevoie
de ajutor... mă depăşeşte.
- Londra va respira uşurată.
- Aşa este.
- Felicitări, Lestrade.
- Bravo, inspectore.
la un trabuc.
Domnilor...
zâmbiţi!
Scotland Yard pride ucigaşul.
~ SHERLOCK HOLMES ~
Traducerea şi adaptarea: RRZXXX
156/80.
Foarte bine.
De ani buni n-am mai fost
atât de liniş***, mulţumită ţie.
Spune-mi un lucru:
când te muţi în noua locuinţă?
Mă voi muta săptămâna aceasta.
E un apartament pe Cavendish.
Şi va beneficia
şi de "amprenta" unei femei.
Asta e, într-adevăr, minunat.
Doamne sfinte!
- Erau focuri de armă.
- Nu.
Era un ciocan de tâmplărie,
nu-i aşa?
Colegul meu probabil că...
agaţă un tablou pe perete.
Mă voi duce să verific.
- Colegul dumitale...
- Da.
Nu-i aşa că se mută şi el?
Nu, nu se va muta.
Doamnă Hudson...
Nu pot intra singură...
Nu cât ţine o armă în mână.
Nu va trebui să intraţi deloc.
Daţi-mi ziarul.
Ce mă voi face atunci
când veţi pleca, doctore?
Va nărui întreaga casă!
Are nevoie de un caz,
atâta tot.
Nu puteaţi avea
o logodnă ceva mai lungă?
Simt miros de praf de puşcă.
Nu se cuvine, să ştii, într-o casă!
Vă mulţumesc, căpitane Phillip.
Poate vom servi
o cană cu ceai...
La aceeaşi oră,
săptămâna viitoare.
Veniţi, căpitane.
E mai linişte la parter.
Dnă Hudson?
Aduceţi ceva care să-I înveselească.
Cer permisiunea să intru
în arsenal.
Ţi se acordă.
Watson, sunt pe cale să inventez
un dispozitiv
care să amortizeze
sunetul unei arme de foc.
Nu funcţionează.
Pot să-l văd?
Ştii că au trecut trei luni
de la ultimul tău caz.
Uşurel... uşurel, Watson.
Fii blând cu mine.
Cred că a sosit vremea
să găsim un altul.
Nici că-ţi pot da
mai multă dreptate.
Mintea mea se răzvrăteşte.
Dă-mi probleme, dă-mi ceva de muncit.
Cu cât mai repede,
cu atât mai bine.
- Ziarul.
- Mulţumesc.
Să vedem.
Aici ai o scrisoare.
BLACKWOOD VA FI SPÂNZURAT
MÂINE
...de la dna Ramsey,
din Queenspark.
Soţul ei a dispărut.
E în Belgia, cu menajera.
E noiembrie cumva?
Da, Holmes.
Bine.
Lady Rathford raportează...
că brăţara ei de smaralde
a dispărut.
E o escrocherie pentru asigurări.
Lordului Rathford îi plac femeile iuţi
şi caii înceţi.
Văd că tu vei fi medicul care va asista
la spânzurarea lui Blackwood.
Da.
A fost ultimul caz la care
am lucrat împreună
şi am vrut să-l văd dus
la bun sfârşit.
Un domn Louis...
În prezent, un singur caz
îmi stârneşte curiozitatea.
"Curiosul caz al dnei Hudson,"
"proprietăreasa absentă".
I- am studiat
venirile şi plecările
- şi-mi par... sinistre.
- Ceai, dle Holmes?
E otrăvit, "dădacă"?
Sunteţi şi-aşa suficient de veninos.
Nu-l atinge.
Totul e la locul său.
Ca de obicei, "dădacă".
A ucis câinele...
din nou.
Ce i-ai mai făcut acum lui Glaxton?
Eu testam doar
un nou anestezic.
Nu-l deranjează.
Holmes,
în calitate de medic al tău...
Îşi va reveni în simţiri
înainte să-ţi dai seama.
În calitate de prieten al tău...
Ai stat în camera asta două săptămâni.
Insist, trebuie să ieşi.
Nimic nu prezintă interes
pentru mine pe Pământ.
- Deci eşti liber diseară?
- Absolut.
- Luăm cina?
- Minunat.
- La Royal?
- Preferatul meu.
Vine şi Mary.
- Nu e drept.
- O vei cunoaşte, Holmes!
I-ai cerut deja mâna?
Nu, nu am găsit inelul potrivit.
Atunci nu e nimic oficial.
Se va întâmpla, fie că-ţi place,
fie că nu.
La 20:30, la Royal.
- Să porţi sacou.
- Tu să porţi sacou.
Holmes!
Ai ajuns mai devreme.
Sfertul academic.
Domnişoara Mary Morsten.
Dumnezeule. Ce plăcere.
Sincer, nu ştiu ce-a durat atât
până să ne facă prezentările.
Plăcerea este în întregime a mea.
Sunt foarte încântată să vă cunosc,
domnule Holmes.
Am auzit aşa de multe
despre dumneavoastră.
Am un teanc de romane poliţiste acasă.
Collins, Poe...
E adevărat.
Uneori păreţi cam implauzibil,
ţesând nişte prezumţii atât de complicate
plecând de le detalii atât de mărunte.
Asta Nu-i în întregime adevărat,
Nu-i aşa?
De fapt, detaliile mărunte
sunt de departe cele mai importante.
- la-l pe Watson, de exemplu...
- Aşa am de gând să fac.
Are un baston
din lemnul şarpelui african rar,
ascunzând o lamă din oţel
ca acelea oferite veteranilor
din războiul afgan,
deci pot presupune
că este soldat decorat.
Puternic, curajos, născut
să fie un om al aventurii...
şi îngrijit.
Ca toţi militarii.
Acum îi caut prin buzunare.
Un bilet de la un meci de box.
Pot presupune că e amator
de pariuri.
Aş fi cu ochii pe zestre,
în locul tău.
- Am lăsat zilele acelea în urmă.
- Nu cu mult.
Ne-a costat chiria
de mai multe ori.
Cu tot respectul, dle Holmes,
îl cunoaşteţi foarte bine pe John.
Dacă ar fi vorba
despre un necunoscut?
Ce puteţi spune despre mine?
- Despre tine?
- Nu cred că este...
- Nu ştiu dacă este...
- Nu la cină.
- Poate altă dată.
- Insist.
- Insişti?
- Ţii minte că am vorbit despre asta.
Doamna insistă.
- Eşti guvernantă.
- Foarte bine.
Da, foarte bine.
Haide să... Ospătar!
Elevul tău...
e un băieţel de opt ani.
Charlie are şapte ani, de fapt.
Atunci e înalt pentru vârsta lui.
Azi ţi-a aruncat cerneală în faţă.
- Am cerneală pe faţă?
- Nu e nimic în neregulă cu faţa ta.
Ai două picături pe ureche.
Albastrul de India e aproape
imposibil de spălat.
Un gest impetuos din partea
băiatului,
dar ai prea multă experienţă
încât să acţionezi necugetat,
de aceea doamna pentru care lucrezi
ţi-a împrumutat acel colier.
Perle orientale, diamante, rubine
fără cusur cu greu pot fi
pietrele preţioase ale unei guvernante.
Dar bijuteriile pe care nu le porţi
ne dezvăluie şi mai multe lucruri...
- Holmes!
- Ai fost logodită.
Inelul a dispărut însă pielea albă
a locului unde s-a aflat odată sugerează
că ai petrecut ceva timp în străinătate
purtându-l cu mândrie
şi când ai fost informată
despre mica sa valoare,
şi-atunci ai rupt logodna şi te-ai întors
în Anglia căutând pe cineva mai bun.
Poate un doctor?
Aveţi dreptate în toate privinţele,
dle Holmes, în afara uneia.
Nu l-am părăsit.
A murit.
Bravo, bătrâne.
Ridică-te şi luptă, haide!
Haide!
Ridică-te!
Gata, uriaşule.
Bună treabă.
Ai câştigat. Felicitări.
Încă nu am încheiat!
Nu trebuie să mă implic emoţional.
Mai întâi, distrage ţinta.
Apoi blochează-i lovitura.
Un croşeu în obrazul stâng.
Năuceşte-l.
Ameţit, când încearcă să lovească,
foloseşte blocajul cu umărul.
Şi lovitura la trup.
Blochează-i nimicitorul braţ stâng.
Slăbeşte-i falca.
Acum fractureaz-o.
Cu dreapta rupe-i coastele.
Traumă la plexul solar.
Dislocă-i complet falca.
Şut în diafragmă.
Pe scurt, e ameţit,
are falca fracturată,
trei coaste crăpate, patru rupte,
diafragma îi sângerează.
Timp de recuperare:
6 săptămâni.
Recuperare psihologică totală:
6 luni.
Capacitatea de a scuipa tabac:
neutralizată.
De unde a venit ăsta?
Ce naiba se întâmplă aici, Charley?
Lordul Blackwood se pare
că l-a blestemat.
Simte un foc
care îi arde din interior!
Gura!
Charley. Charley!
Duceţi-l imediat pe omul ăsta
la infirmerie!
Care-i treaba, Blackwood?
Vreau să văd pe cineva.
- Watson.
- Da.
Să mergem.
Ceea ce a început în chip
de simplu experiment
m-a adus în pragul
unei revelaţii monumentale.
Dacă interpretez
o gamă cromatică,
nu obţin nicio reacţie măsurabilă.
Chestia pe care o bei sper că ştii
că e pentru operaţiile la ochi.
Însă... acum,
şi asta e remarcabil,
dacă trec pe şiruri de opt tonalităţi,
Voila!
Zboară în sensul
invers acelor de ceasornic,
în cercuri concentrice
sincronizate.
E un soi de "turmă înregimentată".
Watson, e o descoperire excepţională.
Eu, folosind teoria muzicală,
am creat ordine din haos.
*** le-ai momit înăuntru?
Excelentă întrebare.
Individual, le-am adunat acolo
şase ore.
Şi ce se întâmplă
dacă fac asta?
Spală-te.
Ultima dorinţă a lui Blackwood...
eşti tu.
Priveşte acele structuri
în formă de turn.
Este prima combinaţie de pod mobil
şi suspendat încercată vreodată.
Foarte inovator.
Ce imperiu sârguincios!
Ţi-am adus partea din câştigurile
de seara trecută.
Nu erai de faţă, aşa că am
pariat în locul tău suma uzuală.
Ai dreptate.
Le voi ţine cu carnetul tău de cecuri,
încuiate în siguranţă în cabinetul meu.
Ştiai că la Operă
se joacă "Don Giovanni"?
Aş putea procura cu uşurinţă două bilete
dacă ai vreo "înclinaţie culturală"
în seara asta.
Ai marele dar al tăcerii,
şi, Watson, de asta eşti nepreţuit
ca tovarăş.
Ştiam că fusese logodită.
Mi-a spus.
Deci mă refuzi cu Opera.
Aceea era tunica mea.
Parcă ne pusesem de acord
că e prea mică pentru tine.
- Aş dori-o înapoi.
- Parcă ne pusesem de acord.
O vreau înapoi.
Pe aici, domnule Holmes.
Blackwood pare să fi inspirat mulţimii
un soi de agitaţie terifiată.
Sunt sigur că se vor împrăştia
când picioarele lui nu vor mai tremura.
Vii?
Acum eşti pe cont propriu,
"Cocoşelule".
Eu nu am treabă cu el
cât e viu.
Fă *** vrei, "Mamă găină".
Se pare că aveţi multe
celule goale pe-aici.
A trebuit să mutăm prizonierii,
domnule.
Altfel ne vom confrunta
cu o revoltă.
Are un efect... special
asupra puşcăriaşilor, de parcă...
le-ar putea pătrunde în gânduri.
Sunt sigur că găsesc singur drumul
dacă ai alte îndatoriri.
Vă sunt recunoscător, dle.
Mulţumesc.
Dragonul şezu lângă mare.
Şi văzu bestia ieşind din ape
Avea zece coarne şi şapte capete,
cu zece coroane pe coarne,
şi pe fiecare cap purta
un nume blasfemiator.
Şi oamenii au slăvit dragonul
care i-a dat putere bestiei
şi au slăvit şi bestia, spunând:
"Ce este precum bestia?"
Bestia pe care am văzut-o
avea trup de leopard,
dar avea picioare de urs
iar gura îi era de leu.
Dragonul i-a dat bestiei putere,
tronul său şi mare autoritate.
Îmi place *** ţi-ai amenajat celula.
Mă bucur că mi-ai acceptat invitaţia.
Aveam o mică nelămurire.
Cu ce te pot ajuta?
Am urmărit crimele cu interes
şi deşi sufletul meu era mai ales
alături de familiile victimelor
nu am putut să nu observ
măiestria ta criminală.
Şi trăsăturile tale distinctive
de "penel".
Eşti prea bun.
Totuşi, prin comparaţie,
"opera" ta din criptă
ar putea fi numită
doar "pictură rupestră".
Deci acum eşti curios
dacă există vreun plan superior?
Asta sau...
în scurt timp prietenul
meu îţi va pronunţa decesul
şi m-am gândit să-i ţin companie.
Greşeşti când îţi închipui
ca un lucru pământesc
ne-a condus spre momentul ăsta.
Eroarea ta de judecată
este să crezi că eu ţin pensula.
Sunt doar un "medium".
Singura mea dorinţă este
să te fi prins mai curând.
Vezi tu... cinci vieţi ar fi putut
fi cruţate.
Acele vieţi reprezentau o necesitate.
Un sacrificiu.
Cinci creaturi altfel nesemnificative
au servit unui scop mai înalt.
Mă întreb dacă ne vor lăsa pe Watson
şi pe mine să-ţi disecăm creierul.
După ce vei fi spânzurat, desigur.
Sigur prezintă o diformitate
interesantă pentru ştiinţă.
Atunci
şi tu ai servi un scop mai înalt.
Holmes,
trebuie să-ţi lărgeşti orizonturile.
Sunt îngrijorat că subestimezi
importanţa evenimentelor ce urmează.
Ne vom îmbarca într-o călătorie care
va preschimba însăşi structura naturii.
Dar sub masca ta a logicii
simt o fragilitate...
...care mă umple de grijă.
Linişteşte-ţi gândurile, Holmes.
Am nevoie de tine.
Tare departe ai ajuns
din Camera Lorzilor.
- Mă voi ridica din nou.
- "Călătorie sprâncenată".
Fii atent!
Vor mai muri trei şi nu poţi face nimic
pentru a-i salva.
Trebuie să accepţi faptul
că nu deţii controlul.
Sau pe când îţi vei da seama
că tu ai făcut totul cu putinţă
va fi ultimul gând sănătos
din mintea ta.
Ce voia?
Nu sunt sigur.
Dar nu cred că e nevoie de tine,
părinte. Nu şi de data asta.
Lord Henry Blackwood,
eşti condamnat la moarte
pentru practicarea
magiei negre,
uciderea diabolică a cinci
tinere nevinovate
şi tentativa de a omorî
alţi şase oameni.
Care sunt
ultimele tale cuvinte?
Moartea... este doar începutul.
Acesta este sfârşitul
lordului Blackwood.
Vremea la Londra e atât de sumbră
în perioada asta din an.
Nu c-aş duce lipsa
oraşului New Jersey,
dar prefer să călătoresc iarna.
Poftim.
Ţi le-am adus tocmai din Siria.
Am găsit aceste minunate rodii
în lordania
şi preferatele tale...
măsline din Cyclade.
Mă gândeam
să bem un ceai împreună
şi cât puneam masa,
am găsit asta.
Un dosar cu numele meu
scris pe el.
"Furtul portretului lui Velasquez
de la regele Spaniei".
"Documente ale Marinei dispărute
duc la demisia premierului bulgar",
"Aventură scandaloasă
pune capăt logodnei... "
"prinţului de Habsburg
cu prinţesa Romanov. "
Doar îţi studiam metodele.
E adevărat, autorităţile mi-au cerut
să te vânez.
Însă nu-mi văd numele în vreunul
dintre aceste articole.
Dar semnătura ta era clară.
Acesta este diamantul dispărut
al maharajahului?
Sau e doar un alt suvenir?
Hai să nu scormonim
în trecut.
Să ne aşezăm?
După *** arată lucrurile,
aş spune că eşti în pauză de cazuri.
Şi tu te afli
în pauză de soţi.
Cât ai primit pe inel?
Era plicticos, gelos şi sforăia.
Sunt din nou Irene Adler.
Mulţumesc.
Am nevoie de ajutorul tău.
Vreau să găseşti pe cineva.
De ce eşti mereu atât de suspicios?
Să-ţi dau răspunsul cronologic
sau alfabetic?
Ai grijă să nu te tai
cu acest plic letal.
Cred că vei găsi toate informaţiile
necesare în interior.
Pentru cine lucrezi?
Înseamnă că va trebui
să aflu pe calea cea grea.
Păstrează-ţi banii,
nu am spus că accept cazul.
Consideră-i o garanţie
că o vei face.
Îţi aminteşti de Grand?
Mi-au dat vechea noastră cameră.
Ţine uşa.
Mulţumesc, doctore.
Doamnă.
- O va face.
- Bine lucrat, dră Adler.
Tocmai din acest motiv
te-am angajat.
Cred că ne va găsi omul
în următoarele 24 de ore.
Ar fi bine.
Reordan este cheia muncii
lui Blackwood.
Este esenţial pentru planul meu.
La naiba! Ce face?
Nu vezi pe unde mergi?
- Vizitiu prost!
- Dă-te din drum!
Cu o puşcă aţi ajunge departe,
domnule,
se jefuiesc tare des trăsurile.
Dumnezeu s-o binecuvânteze
pe Regină!
Dumnezeu s-o binecuvânteze pe Regină,
domnule.
Dă-te la o parte!
Eşti bine?
De ce singura femeie
de care ţi-a păsat vreodată
este o infractoare de nivel mondial?
Eşti ***?
Permite-mi să-ţi explic.
Permite-mi tu mie.
Este singurul tău adversar
care te-a păcălit... de două ori.
Te-a făcut să pici de prost.
Mă bucur că te-ai distrat.
- Ce urmăreşte, oricum?
- E momentul să lucrăm.
De ce ar avea ea oare nevoie?
Nu contează.
Are nevoie de un fraier,
de un tip manevrabil.
Poate sta pe spatele tău şi te poate
duce de nas în orice direcţie.
Nu te interesează, Watson, Nu-l aşa?
Acesta a fost ultimul nostru caz.
Am lucrat la ultimul caz împreună.
L-am citit deja.
Persoană dispărută.
Luke Reordan.
1.25 metri, roşcat, fără dinţii din faţă.
Caz rezolvat.
Evident, nu eşti genul ei.
Ei îi plac piticii roşcaţi.
Un pigmeu.
- Deci eşti de acord.
- Nu, nu sunt de acord.
E mai mult decât un simplu detaliu.
Deformezi descrierea dimensiunilor
persoanelor mai scunde.
Am spus prea multe.
Îmi dau seama că te-am supărat.
Nu, pur şi simplu spun că...
Ce faci?
- Îmi permiţi să-ţi explic?
- Mi-aş dori să o faci.
- Holmes? Ce faci?
- Nimic.
- Porţi un nas fals...
- Nu.
Spune-mi, aceea era cumva...
Holmes! Unde te duci?
Watson?
Ajutor! Watson!
Am nişte flori pentru tine,
draga mea.
Ţi le dau la preţ bun,
pentru că eşti atât de drăguţă.
E ziua mea norocoasă!
Bună, frumoaso.
Îmi zici şi mie asta?
Nu mişca!
Ce avem noi aici?
Mulţumesc.
Asta e Irene pe care
o cunoşteam eu.
Mă intrigă, Watson,
o înspăimântă.
Şi ea nu e deloc slabă de înger.
E intimidată,
e speriată de el.
Şi totuşi lucrează pentru el.
Aşa e.
Nu e treaba mea, dar te-aş sfătui
să nu te atingi de caz.
Nu ai mereu de ales.
Până la urmă, în curând poate că
voi plăti singur chiria, mulţumită ţie.
la chestia aia din faţa mea.
Nu e "în faţa ta",
ci în mâna mea.
la ce ţii în mână
din faţa mea.
- Domnule Holmes!
- Clarky!
Scuze. Inspectorul Lestrade spune
că trebuie să veniţi imediat cu mine.
Ce-a mai păţit?
S-a rătăcit pe drum spre Scotland Yard?
Watson, ia o busolă.
Se referă la noi.
Nu, se referă la tine.
E vorba despre lordul Blackwood,
domnule. El...
Ei bine... se pare
că s-a întors din mormânt, domnule.
- Captivant.
- Foarte isteţ.
L- am declarat mort eu însumi.
Ce s-a întâmplat?
Groparul susţine că l-a văzut mergând
prin cimitir de dimineaţă, dle.
Las chestiunea pe mâinile tale capabile.
Am întâInire cu Mary.
Nu reputaţia mea e în joc.
Nu încerca
să mă iei cu asta.
Presa a aflat deja?
Asta încercăm să evităm, domnule.
Desigur.
- Care e cea mai mare grijă?
- Panica. Nenorocita de panică, dle.
Într-adevăr.
O iei în serios, Holmes?
Da.
Aşa *** ar trebui să faci şi tu.
Este o problemă
de integritate profesională.
Nicio fată nu vrea să
se mărite cu un doctor
care nu-şi poate da seama
dacă un om e mort sau nu.
Cine crezi că a câştigat meciul,
Clarky?
- Domnule?
- Jocul de rugbi.
Băieţii voştri s-au descurcat de minune
distrugând orice posibilă probă.
Da, dar măcar nu ratează
nicio ocazie...
de a rata o ocazie.
Ai ajuns la fix, Holmes.
Şi în a treia zi...
Lespezile au fiecare
câte o jumătate de tonă
şi au fost zdrobite din interior.
Lestrade. Unde e sicriul?
Suntem în plin proces
de a-I ridica acum.
Ascultă...
Corect.
Dar în ce stadiu al procesului?
Contemplativ?
Şi ce face martorul nostru?
E acolo.
Şi se pare că este...
cat... ca...
Catatonic, domnule.
- Nu se simte prea bine.
- Da.
Încetaţi imediat să vă purtaţi
ca nişte papă-lapte.
Treceţi acolo şi aduceţi sicriul sus...
în clipa asta!
Bună ziua, domnule!
Nu-l nimic.
Sunt doctor.
Omul e în stare de şoc.
Poate va avea nevoie
de câteva clipe să-şi revină.
Martorul a spus că l-a văzut pe lordul
Blackwood ridicându-se din mormânt.
- Ei bine?
- Ei bine?
Tu l-ai declarat mort.
Nu avea puls.
Doamne.
Ăsta nu e Blackwood.
Păi acum ne este clar...
ceea ce e evident.
Momentul decesului?
Viermii sunt... pe la... aproximativ...
2/3 dintr-un inch
ceea ce ar însemna că a murit
cu 10-12 ore în urmă.
Îţi împrumuţi stiloul?
- Pitic decapitat.
- Pigmeu.
Ştiu ce-am văzut!
Era Blackwood!
La fel de clar precum
vă văd pe voi.
lar când morţii umblă...
cei vii vor umple
aceste sicrie.
Păi...
Corect.
Puneţi-i capacul.
Chiar crezi că a fost înviat?
Întrebarea nu e "dacă", ci "***".
"Vânatu-i slobod"
"Vă urmaţi îndemnul.
Şi strigaţi în iureş:"
"Dumnezeu cu Harry, cu Englitera
şi cu Sfântul Gheorghe".
~"Henric al V-lea", tr. lon Vinea~
Poftim.
De ce anume mănânci mereu din acelaşi loc
peşte cu cartofi, nu-mi dau seama.
Folosesc o bere anume.
Vine din nord.
Ştii, Holmes,
am văzut lucruri în război
pe care nu le-am înţeles.
În India am cunoscut un om
care şi-a prezis propria moarte
până la numărul şi locul exact
al gloanţelor care l-au ucis.
Trebuie să recunoşti, Holmes,
că o explicaţie supranaturală a
acestui caz este, teoretic, posibilă.
- Nu.
- De acord.
Dar este o greşeală imensă să faci
teorii fără să ai date suficiente.
Inevitabil, începi să deformezi faptele
ca să se lege cu teoriile
în loc să modifici teoriile
ca să se lege cu faptele.
Cred că asta este.
Pigmeul decapitat este cheia misterului.
Corect. Prezintă zgârieturi în jurul
gaurii cheii care întoarce ceasul.
Ce-ţi spune asta?
Bărbatul era, cel mai probabil,
un beţivan.
De fiecare dată când întorcea ceasul,
mâna îi aluneca şi îl zgâria.
- Da.
- Foarte bine, Watson.
Ţi-ai dezvoltat considerabil
propria putere a deducţiei.
Să vedem. Sunt mai multe
seturi de iniţiale gravate...
- Marcaje ale cămătarilor.
- Excelent.
Cele mai recente sunt ale unui oarecare
"M.H". M.H... M.H...
- Vine de la...
- "Maddison and Haig".
Ar trebui să ne poată da
o adresă.
Ce coincidenţă.
Nu ai reuşit să determini un lucru
după ceas, Holmes.
Serios?
Nu prea cred.
Ora.
Trebuie să mă întorc, Holmes.
Servesc ceaiul împreună
cu viitorii socri.
- Să vă ghicesc viitorul, dle?
- În niciun caz.
Nu, mulţumesc, doamnă.
Trebuie să auziţi
ce am să vă spun.
Nu avem nevoie de bobii
şi de oracolele tale, ţiganco.
Are legătură cu Mary.
Văd doi bărbaţi.
Fraţi. Nu de sânge, ci de spirit.
Ce-i cu Mary?
Vrei să o iei pe Mary de soţie
sau sunteţi pe cale să vă căsătoriţi.
Continuă.
Văd feţe de masă cu model...
figurine din porţelan...
şi mileuri de muselină.
Vaselină...
Mileuri de muselină, Holmes.
- Depravarea ta nu are limite?
- Nu.
Se face grasă şi are barbă...
Şi negii?
- E plină de negi...
- Ajunge.
- Sunt peste tot?
- Te rog, ajunge!
Te sperie prezicerile exacte,
ca aceasta.
Şi tocmai de asta nu poţi găsi
un inel potrivit.
Banii mei sunt la tine?
Eşti îngrozit de o viaţă
fără fiorul macabru.
Ai câştigurile mele?
- Recunoaşte, recunoaşte!
- Dă-mi banii!
Holmes.
GAMĂ LARGĂ DE INELE DE LOGODNĂ
PENTRU FIECARE BUZUNAR
Înţeleg.
Mulţumesc.
Tu ai inelul şi eu am adresa
pigmeului roşcat.
Ar trebui să fie chiar acolo.
Cred că-i va plăcea
cu adevărat lui Mary.
Şi am nişte mărunţiş în buzunar.
- Să ţi-l păstrez eu?
- Nu, nu.
- Nu-l risipi.
- Nu.
Mă duc să o văd pe Mary.
Transmite-i salutările mele.
Şi familiei sale.
Contează enorm pentru mine
să am alături
un om pe care să mă pot bizui
în întregime.
Păi te poţi bizui pe mine
fix 10 minute.
Probabil credea
că va veni cineva după el.
Ceva chiar a făcut-o.
Ori Irene a fost pe-aici,
ori piticul roşcat se dădea
cu acelaşi parfum parizian ca ea.
Putrefacţie.
Sulfură de amoniu,
printre alte "arome".
Fosfor.
Formaldehidă.
Se pare că încerca să combine
un fel de vrăjitorie
cu o formulă ştiinţifică.
Dar şi mai important...
să vedem de ce încerca să scape.
Potasiu şi magneziu.
Acid sulfuric.
Încearcă să citeşti urmele de cerneală,
dacă nu e prea arsă hârtia.
Straniu.
Hidrat de rododendron.
Holmes.
Priveşte simbolul.
Reordan lucra cu Blackwood.
Sigur că da.
Întrebarea este în ce scop.
Chestia la care lucra
e evident că i-a reuşit.
De ce spui asta?
În caz contrar,
ar mai fi în viaţă.
De asta dra Adler e atât
de disperată să-l găsească.
Da.
Aici e un miros
pe care nu prea reuşesc să-l identific.
E trestie de zahăr.
Melasă.
Sirop de arţar.
Zahăr ars.
Măr caramelizat.
Să ghicesc.
După "trusa de incendiere"
pe care o aveţi
vă aflaţi aici ca să incendiaţi clădirea
şi să distrugeţi toate probele.
Doar o clipă, băieţi.
Dredger!
E vreo problemă?
Cotletul...
sau cartofii?
Cele 10 minute ale mele
au expirat.
O clipă, te rog.
Nu mă grăbesc.
Eşti bine?
Haide!
O clipă, te rog.
Holmes.
Ce-i asta?
Nu ştiu.
Haide, frăţioare.
PE AICI SE URCĂ
Cine te-a trimis?
Ştii foarte bine.
E ciudat că faci
treburile murdare ale unui mort.
S-a întors dintre morţi.
Viu sau mort,
spune-mi unde îi pot găsi.
Există lucruri
mai înspăimântătoare
decât tine şi jucăria ta.
Fugi, iepuraşule, fugi.
Cu plăcere.
Holmes!
Watson...
Ce-ai făcut?
Nu am închis ochii
toată noaptea.
Nicio clipă.
De ce am crezut vreodată...
că voi reuşi să beau ceaiul
cu părinţii lui Mary?
Nu pricep *** m-am lăsat convins
să merg cu tine.
Le vom spune
că a fost autoapărare.
Mi-am trecut în revistă notele despre
aventurile din ultimele câteva luni.
Vrei să-mi afli concluziile?
Sunt tulburat psihologic.
*** vine asta?
Altfel de ce m-aş lăsa tot timpul
atras în situaţii
în care tu, intenţionat,
îmi ascunzi planurile tale?
Din ce alt motiv?
Până acum nu te-ai mai plâns
de metodele mele.
- Nu mă plâng.
- Nu?
*** i-ai spune tu?
*** adică "mă plâng"?
Eu nu mă plâng niciodată!
Nu mă plâng că faci exerciţii
la vioară la ora 3 dimineaţa.
Pentru dezordinea ta,
lipsa generală a igienei
sau pentru că-mi furi toate hainele.
Avem un sistem de împrumut.
Când m-am plâns eu
că mi-ai incendiat odăile?
Odăile noastre.
Când m-am plâns eu că faci experimente
pe câinele meu?
- Când m-am plâns...
- E câinele nostru!
Ce mă deranjează e campania ta
de a-mi sabota relaţia cu Mary.
Înţeleg.
- Serios?
- Da.
- Nu cred că înţelegi.
- Eşti obosit prea tare.
- Da.
- Te simţi emotiv.
Nu sunt "emotiv".
Trebuie doar
să te odihneşti.
Fratele meu, Mycroft,
are un mic domeniu lângă Chichester.
Peisajul e frumos.
E şi o cascadă...
Am putea face o friptură
de miel la proţap...
Noi? Holmes, dacă m-aş muta la ţară
aş face-o cu viitoarea mea soţie.
Desigur, dacă trebuie...
Nu tu, Mary şi cu mine!
- Tu nu eşti...
- Ce? Invitat?
De ce nu aş fi invitat în casa de la ţară
a propriului meu frate, Watson?
- Vorbeşti prostii!
- Tu nu eşti om!
- John Watson?
- Da.
Vi s-a plă*** cauţiunea.
Mary!
Doar Watson.
Sper să fii eliberat până la micul dejun,
pentru că băieţilor "le e foame".
Înapoi! Înapoi!
...Şi barmanul spune:
"Vă pot împinge scaunul?".
Eşti eliberat.
- Până data viitoare.
- Întotdeauna e o plăcere, dle Holmes.
Slavă Domnului că ai venit, Lestrade,
aproape că epuizasem glumele.
Într-o altă viaţă,
ai fi fost un excelent criminal.
Da, şi dv., domnule,
un excelent poliţist.
Tomski! Mulţumesc.
Te rog, spune-mi că ai răspunsuri.
La momentul potrivit, Lestrade.
LONDRA SUB TEROARE
La momentul potrivit? Ăsta-i un joc
în care trebuie să ghicesc ce gândeşti?
Am un public pus pe jar
şi dacă nu mă pui la curent
te trimit să joci "Romeo şi Julieta"
mai repede decât un cal de curse!
Acum spală-te şi fă-te prezentabil.
De ce?
Am prieteni în locurile potrivite.
Ei sunt cei
care ţi-au plă*** cauţiunea.
Îmi pare teribil de rău
că vă deranjez, domnule.
Însă va trebui să vă pun asta.
Dle Holmes, îmi cer iertare
că v-am chemat astfel.
Probabil locul unde sunteţi şi
identitatea mea sunt un mister pentru dv.
În privinţa locului în care mă aflu...
M- am simţit pierdut o clipă,
între Charing Cross şi Holborn,
dar am fost salvat de brutăria
de pe Southford Hill.
Unicul brutar care foloseşte o anumită
glazură franţuzească pentru pâine.
Apoi trăsura a luat-o la stânga
şi la dreapta
şi am întors la sensul giratoriu
de pe Fleet.
lar în privinţa identităţii dv.,
a fost nevoie de fiecare strop
al considerabilei mele experienţe.
Scrisorile de pe biroul dv. îi sunt
adresate lui sir Thomas Rodrum.
Funcţia dv. oficială este
de Şef al Justiţiei.
Cine sunteţi cu adevărat...
e cu totul altă problemă.
După simbolul sacru de pe piatra
inelului dv.,
aş spune că sunteţi şeful secret
al Templului celor Patru Ordine
în sediul căruia ne aflăm acum.
Situat, cred, în unghiul de NV
al pieţei St. James.
Singurul mister rămâne de ce v-aţi
obosit să-mi mai acoperiţi ochii.
Da...
Presupun că aşa e procedura standard.
Aş îndrăzni să spun că am găsit
omul potrivit, domnilor.
Sherlock Holmes.
Ambasadorul Standish din America
şi lordul Coward, ministru de interne.
Presupun că ştiţi deja ceva
despre... practicile Ordinului nostru?
Da.
Da... sunt oarecum interesante.
Poţi fi cât doreşti de sceptic,
însă sistemele noastre secrete
călăuzesc lumea spre un bine
superior de secole întregi.
Există însă pericolul să fie folosite
pentru interese mult mai necurate.
Ceea ce unii numesc magie neagră
sau... vrăjitorie.
Ştiam că nu credeţi în vrăjitorii,
dle Holmes,
şi nu ne aşteptam să ne împărtăşiţi
convingerile
sau temerile.
Teama e, cu siguranţă,
cea mai contagioasă stare
în această clipă.
Teama de propriul dv. fiu.
Blackwood e fiul dv.
Aveţi irişi identici. Un verde întunecat,
foarte rar. Forma ochilor simetrică,
care împreună cu retina se transmit
doar urmaşilor de gradul întâi,
ceea ce înseamnă, în mod automat,
că sunteţi ori fraţi...
sau în această situaţie,
mult mai probabil... tată şi fiu.
Foarte puţini cunosc
acest lucru.
Mi-aş dori să rămână aşa.
A fost conceput într-unul
din ritualurile noastre.
Mama lui nu era soţia mea.
Însă ne împărtăşea convingerile.
A fost o practicantă convinsă.
Însă nu îndeajuns de puternică pentru
a supravieţui naşterii sale.
Moartea îl urma oriunde
ar fi mers.
Acele cinci fete nu au fost primele
pe care le-a măcelărit.
A ucis mult mai multe folosindu-le
pentru a-şi spori puterile.
Desigur, nimeni nu a putut demonstra.
Însă cu toţii ştiam.
Băiatul era un adevărat blestem.
Am făcut tot posibilul pentru a-l opri
noi înşine, însă nu a fost îndeajuns.
Puterea lui creştea odată
cu trecerea zilelor.
Renaşterea sa dovedeşte
acest lucru.
Însă ce va urma să facă
e mult mai periculos.
Secretul se află în Cartea Vrăjilor.
Asta e sursa puterii sale.
Va aduna o armată care va schimba
însăşi orânduirea mondială.
Vreau să-l găseşti şi să-l opreşti
până va face aşa ceva.
Îţi vom oferi tot ajutorul
cu putinţă.
Ca ministru de interne, am o influenţă
considerabilă asupra poliţiei.
Aşadar...
Cât trebuie să vă plătim?
Marele avantaj de a fi detectiv
consultant este că eu îmi aleg clienţii.
E ca şi făcut.
O să-l opresc.
Însă nu pentru voi.
Şi cu siguranţă nu pentru bani.
Totuşi, am o curiozitate,
sir Thomas.
Care ar fi aceea?
Dacă restul familie sale
a murit...
cât vă aşteptaţi dv.
să supravieţuiţi?
Gândiţi-vă la asta.
Poate vei avea mai mult succes
să deschizi asta.
Margot din '58.
Anul apariţiei cometei.
Cât de fascinant e că un eveniment
astronomic poate afecta calitatea...
*** e cu cazul acela pe care ai refuzat
să-l accepţi?
...vinului.
Am ajuns la un punct mort.
Ţi-am găsit omul.
E îngropat în cripta Blackwood.
Dacă mai ai nevoie de el.
Doamne...
Sper că clientul meu nu-şi va cere
banii înapoi.
E profesor, Nu-l aşa?
Nu i-am văzut faţa, însă am văzut puţin
calcar pe pantaloni.
N-am mai întâlnit un profesor cu arma
ascunsă atât de bine.
Plasture pentru ochi.
Bine lucrat...
Deci... cazul e clasat.
Ceea ce înseamnă că asta
e o vizită de curtoazie.
Nu. E o vizită în care îţi spun
că ai mers prea departe.
Ucigaşul lui Reardon
îşi acoperea urmele,
ceea ce înseamnă că se va ocupa
de orice martor rămas.
Lasă-l să respire.
Niciodată nu am mai fost depăşită
de situaţie.
Pleacă acum. Dispari.
Te pricepi la aşa ceva.
Sau rămâi. Şi acceptă să
rămâi în custodie de protecţie.
Dacă sunt în pericol,
la fel eşti şi tu.
Vino cu mine.
Am avut încredere unul în celălalt.
Nu mă asculţi.
Te duc ori la gară
ori la poliţie.
Aşadar...
ce să fie?
Ce alegi?
Ţi-am spus să-l
laşi să respire.
Ai simţit cometa?
De ce nu ai acceptat
să vii cu mine?
Doamnă, trebuie să rămâneţi calmă.
Credeţi-mă, sunt un profesionist.
Sub această pernă
se găseşte cheia eliberării mele.
Bineînţeles, mi-aţi interpretat
greşit intenţiile.
De aceea mă deranjează acest
fanatism religios modern.
Nu mai avem loc
pentru neînţelegeri.
Nu mai lasă loc raţiunii.
lar cameristele erau odinioară
atât de liberale.
Soţia mea e cameristă.
Noroc că e prietenă cu Sarah,
altfel nu te-am fi găsit.
Inspectorul s-a dus personal
pe Baker Street de dimineaţă, dle.
Glumeam în privinţa soţiei, dle.
Am verificat totul.
Niciun semn de intrare prin efracţie
iar majordomul
nu a auzit nimic.
Cadavrul din baie avea ochii
larg deschişi
iar singurul lucru care lipseşte
este...
este inelul său, domnule.
De ce aţi lăsat apa să se scurgă?
Din comoditate.
Crima e ceva comun.
Logica însă e rară.
Ar trebui să prindem ucigaşul, nu
să asigurăm confortul unui cadavru.
Ce e acolo?
Sare de iasomie pentru baie.
Excelent. Probabil vine dintr-un
recipient mai mare.
ÎI veţi găsi în dulăpiorul din baie.
Sus, unde e cald şi uscat,
sau într-un dulap pentru lenjerie.
Sergent, ai putea cerceta pământul
de sub fereastra din spate
pentru urme de picioare
care nu sunt ale tale.
Fapte, fapte, fapte.
Nu pot face cărămizi fără argilă.
Charles?
Era în dulapul din cămară.
În cămară?
Nu ştiu ce să spun de asta.
Bine lucrat.
Adieu.
Care e rostul acestei întâlniri, Coward?
De ce ai convocat această
reuniune?
Sir Thomas a murit.
Îl nominalizez pe lordul Blackwood
drept conducător al Ordinului.
Ţi-ai pierdut minţile?
Ştii foarte bine de ce e în stare.
Desigur că ştie.
Pentru asta suntem aici.
Pentru asta suntem cu toţii aici.
Puterile şi posesiunile mi-au fost
acordate pentru un singur scop.
Un scop grandios... dar simplu.
Pentru a crea un nou viitor.
Un viitor condus...
de noi.
Mâine, la prânz, vom face primul pas
spre un nou capitol al istoriei noastre.
Magia va prelua conducerea.
Imediat ce locuitorii Angliei vor vedea
puterea noastră
se vor supune cu teamă.
De partea cealaltă a Atlanticului
este o colonie care odată era a noastră.
Va fi din nou.
Războiul civil i-a slăbit.
Guvernul lor e la fel de corupt
şi ineficient ca al nostru.
Aşa ca o vom lua înapoi.
Vom reclădi lumea.
Vom crea viitorul.
Aceşti oameni sunt alături de mine,
Standish.
Însă... eşti şi tu?
Nu, domnule.
Nu sunt.
Aceste puteri cu care te joci...
nu pot fi controlate de niciun om.
Ei bine, domnii mei...
cineva trebuie să-l oprească
chiar dacă domniile voastre
nu vreţi să o faceţi.
În locul tău nu aş face
aşa ceva.
Domnilor...
nu vă temeţi.
Precum puteţi vedea,
suntem protejaţi.
Veniţi... Beţi în semn de supunere.
De controlezi poliţia, foloseşte-o.
Nu ştiam că eşti aici.
Dacă nu mai e camera ta,
te deranjează dacă o... utilizez?
Eşti invitatul meu.
- Aici, băieţi.
- Unde doriţi să-l punem?
E bine oriunde.
Cine e?
Acest om a încercat să te omoare
la Reardon acasă.
Cred că gâtul său nu a suportat impactul
aterizării lui Dredger pe el.
Da... Apropo, mulţumesc
pentru asta.
Există o oarecare consolare în faptul
că încă mai poate fi de folos omenirii.
Cotul e acoperit cu sânge.
Însă sângele s-a coagulat.
Sângele nu e uman. Nu e un măcelar.
Să vedem...
Flacără galbenă. Explozie verde.
Un muncitor într-o fabrică.
Carbon. Pete de nămol.
După petele de pantaloni
ai spune că vine din...
Nine Elms.
Pardon?
Zona pe care o cauţi se numeşte
Nine Elms.
Îţi aminteşti unde am pus registrul
cu activele lordului?
E pe scară.
Blackwood era implicat în orice
activitate corozivă pentru spirit.
Woolidge Arsenal.
Limehouse Chemical Works.
Probabil e o fabrică
de pe malul Tamisei.
Poftim?
Nu mai contează.
Ştii cumva unde e mingea mea
de rugbi?
Nici cea mai mică idee.
Abatorul din Queensithe.
Nine Elms.
O fabrică lângă apă.
Excelent, Watson. Ar trebui să ne conducă
direct la Blackwood.
Viu sau mort.
Nu pe noi.
Pe tine.
Da...
Era doar o simplă expresie.
Le-a lăsat intenţionat.
Mă bucur să văd că munciţi din greu.
Am crezut că doriţi să fiţi discreţi.
Nu ai rezista o singură zi
în Marină.
Eşti sigur că nu există o metodă
alternativă
de călătorie pe apă,
în afară de aceasta?
Îţi garantez că nimeni nu ştie mai bine
canalele din Londra.
Practic, e ca un peşte.
Cel puţin bea ca unul.
Ţi-ai descoperit simţul umorului,
doctore.
Doar că nu e amuzant.
Mai bine preiau eu cârma.
Aici e cam complicat.
Haide...
- Ţi se pare cunoscut?
- Da.
Nu mai lipseşte decât un pigmeu roşcat.
Au luat ceva de aici.
Cu câteva minute mai devreme.
*** ar fi?
Nu sunt sigur.
Ceva mecanic.
Priveşte aici.
- 1:18
- Capitolul şi versetul.
Apocalipsa. 1:18.
"Cel viu. Am fost mort".
Priveşte viaţa cea fără de sfârşit.
Te-am avertizat, Holmes, să accepţi
că e ceva ce nu poţi controla.
Ceva ce gândirea ta raţională
nu poate înţelege.
Ce viaţă după moarte încărcată
văd că ai.
Vreau să fii martor.
Mâine, la amiază, lumea aşa *** o ştii,
se va sfârşi.
Dacă îţi arăţi faţa,
tu vei fi cel care va muri.
Păstrează-ţi gloanţele, Watson.
Un cadou pentru tine.
Ce spuneai despre păstratul gloanţelor?
Te-a urmărit până aici, Holmes.
Ţi-ai condus mielul
spre tăiere.
Holmes!
Jocul ăsta a fost creat
să facă rău.
Watson!
E tare cald aici, Watson!
Acum te simţi depăşită de situaţie,
draga mea?
- Ţine-te bine!
- Nu pot.
Ridică-mă.
Sprijină-mi piciorul, prietene.
Încuietorile astea nemţeşti
îmi dau mereu de furcă.
Exact ca asta.
Nu contează. Avem destul timp.
Holmes...
Nu merge.
Holmes!
Grăbeşte-te.
Nu te "bucura" prea tare...
Opreşte valva aceea.
Vom sări la trei...
...doi,
...unu.
Mulţumesc.
Mă duc să-l urmăresc
pe Blackwood.
Mulţumesc.
Ar trebui... să-l ajutăm
pe doctor.
Holmes!
Lordul Coward a emis un mandat
pentru arestarea ta.
Watson e în viaţă.
Pleacă de aici cât poţi de repede.
Trenul va pleca la timp?
Trenul va avea întârziere, doamnă.
Însă nu va dura mult.
Trenul va pleca
atunci când voi dori eu să plece.
lar tu vei renunţa să lucrezi pentru mine
atunci când îţi voi permite eu.
Mi-am onorat contractul.
L-am găsit pe Reordon.
E la morga celor de la Scotland Yard.
Asta înseamnă că am terminat.
Treaba ta era să-l faci pe Holmes
să se îndrăgostească de tine.
Nu tu de el.
Nu ai realizat nimic.
Vreau ceea ce Reardon
a fabricat pentru Blackwood.
Termină treaba, altfel următorul cadavru
va fi al lui Sherlock Holmes.
Chirurgul va ajunge imediat.
Acum te poţi odihni.
Scuzaţi-mă.
Asta e tot ce puteţi face?
Da. Pentru moment.
Trebuie să-mi îngrijesc
şi ceilalţi pacienţi.
Dle doctor...
Dle doctor!
Vă rog!
Ştiu că ţineţi la el la fel de mult
ca mine.
Nu e răspunderea dvs.
A fost alegerea lui.
A spus că toate rănile
au meritat.
Rezolvaţi cazul.
Cu orice preţ.
E lordul Blackwood, dle.
Niciodată nu am fost
depăşită de situaţie.
Nu e treaba mea, dar te-aş sfătui
să nu te atingi de caz.
Nu îI iei în serios, Holmes.
Dle, nu aţi putut face nimic.
Mâine, la amiază, lumea se va sfârşi...
Holmes!
Ne vom îmbarca într-o călătorie care
va preschimba însăşi structura naturii.
Linişteşte-ţi gândurile, Holmes.
...o putere
care va schimba cursul istoriei.
Puterea lui sporeşte.
...asta e sursa puterii sale.
Am nevoie de tine.
Secretul se ascunde în Cartea Vrăjilor.
Încă trei vor mai muri...
şi nu poţi face absolut nimic
pentru a-i salva.
Ştim că nu crezi în magie.
Reardon lucrează cu Blackwood.
Singurul lucru care lipsea
era inelul său.
Renunţă, Holmes.
E o enigmă pe care n-o poţi dezlega.
Bună dimineaţa.
Trebuie să te apuci de treabă.
Recunoşti "opera de artă"?
Arăţi fantastic.
Într-un fel,
am ştiut că nu vei pleca.
SHERLOCK HOLMES
CĂUTAT
Ai ajuns pe prima pagină.
Doar numele, fără fotografie?
Se pare că va trebui să lucrezi
în afara legii,
iar acesta e domeniul
la care eu mă pricep.
Deja mă simt în siguranţă.
Se pare că te refaci foarte repede.
Da...
Mi-am scos singur toate schijele.
Mary a spus că am avut
un doctor tare prost.
Mă bucur... tare mult...
că eşti... alături de noi.
Acum că v-aţi aşezat confortabil,
voi începe.
Abordarea mea iniţială
a fost mult prea limitată.
Când Blackwood m-a invitat
la închisoarea din Pentonville
mi-a sugerat să-mi lărgesc orizonturile
şi exact asta am făcut.
De fapt, se pare că am reconciliat
mii de ani de nepotriviri teologice.
Însă asta e pentru altă ocazie.
Metoda lui Blackwood e bazată
pe un sistem mistic ritualic
pe care Templul celor Patru Ordine
îl foloseşte de secole.
Pentru a înţelege în totalitate sistemul,
pentru a-l înţelege în profunzime,
am recreat ceremonia pe care
am întrerupt-o la criptă,
adăugând câteva îmbunătăţiri.
Călătoria mea m-a purtat mult mai departe
decât intenţionasem,
şi chiar dacă mi-am murdărit cam mult
coada mea cea pufoasă,
am ieşit iluminat.
Frăţia care controlează, în tăcere,
imperiul
împărtăşeşte credinţa regilor,
faraonilor şi împăraţilor din antichitate
conform căreia Sfinxul reprezintă
un portal spre o altă dimensiune.
Cheia către o putere incomensurabilă.
E alcătuită din patru părţi.
Piciorul unui leu, coada unui taur,
aripile unui vultur
şi capul unui om.
În camera secretă a lui sir Thomas
am găsit un os de taur,
dintele unui leu, pana unui vultur
şi părul unui om.
Harta.
Colţurile stelei reprezintă
cele cinci fete ucise,
însă în acest moment
ne interesează crucea.
Un larg curent de opinie
spune că în arhitectura marilor oraşe
se găsesc mesaje codificate
asupra sistemului.
De când a înviat,
Blackwood a comis trei crime.
Fiecare a fost comisă într-un loc
care are o legătură directă cu templul.
Aşadar... cu sistemul.
Reardon, pigmeul.
Reprezintă omul.
I-am găsit cadavrul... aici.
Sir Thomas... stăpânul templului.
Purta inelul cu taurul.
A murit aici.
Standish, ambasadorul american.
De peste o sută de ani,
vulturul reprezintă simbolul
lor naţional.
Cartierul general al Templului celor
Patru Ordine e locul unde el a murit,
şi e aici.
Prin urmare, harta ne va indica
locul ultimului act al lui Blackwood.
Deci avem omul, taurul, vulturul...
Ar mai rămâne leul.
Chiar aici.
Parlamentul.
Patru dintre voi rămâneţi aici,
restul veniţi cu mine.
Pe aici.
Mai întâi doamnele.
Urmează aceste instrucţiuni.
Măi să fie...
A apărut diavolul?
Nu mai contează.
Am prins a doua opţiune.
Îmi cer iertare, domnule,
ştiu că e puţin neobişnuit.
Însă dl Holmes e aici şi are nişte
acuzaţii foarte serioase la adresa dvs.
şi a Ordinului.
Înţeleg.
Cel puţin s-a rezolvat misterul avansării
tale la gradul de inspector.
Mă scuzaţi, domnule,
însă mi-am dorit să fac asta
de tare multă vreme.
Dle inspector, mai am cinci minute
până la următoare întâlnire
aşa că ai face bine să mă încânţi
cu poveştile tale despre conspiraţii.
Mulţumesc, Lestarde.
Domnule...
Sunt curios, Coward. L-ai ajutat
pe Blackwood cu toate crimele,
sau doar cu cele
pe care le-am împiedicat?
Foarte originali
pantofii ăia lucraţi manual ai tăi.
Însă preţul calităţii este
amprenta unică pe care o lasă.
Cu toate astea, mărturisesc
că sunt complet depăşit.
Am dedus foarte puţine
prin ancheta mea.
Din fericire, nimic nu te stimulează
mai mult decât un caz
în care totul e împotriva ta.
Câţi membri ai Parlamentului
intenţionezi să ucizi astăzi la amiază?
Om, taur, vultur, leu.
Leul reprezintă parlamentul, Nu-l aşa?
Foarte inteligent.
Însă nu e vorba despre crimă,
dle Holmes.
E vorba despre milă.
Îi oferim mulţimii neputincioase
un conducător puternic.
Nu înţelegi că e spre...
Nu. Nu-mi pasă ceea ce crezi.
Vreau doar să aflu locul
ultimei ceremonii a lui Blackwood.
Şi tocmai mi-ai oferit-o.
Nu ţi-am spus nimic.
Hainele tale vorbesc mai mult
decât ţi-ai fi dorit vreodată.
Urmele de noroi de pe cizme
indică pe unde ai umblat.
Urma de praf roşu de pe genunchi
ne spune unde ai îngenuncheat.
Micul bandaj de pe deget
ne spune unde ai depus jurământul.
Un uşor miros de excremente
ne spune locul unde ai stat în picioare.
Tu şi Blackwood aţi făcut
ultimele retuşuri ale ceremoniei
în canalele de sub Parlament
cu mai puţin de o oră înainte.
Ambele Camere sunt astăzi în sesiune.
Întregul Guvern va fi prezent.
Păcat că ţi I-ai transformat
pe Blackwood într-un duşman.
Ai fi fost un aliat de nădejde.
Cât de îngrozitoare poate fi
înţelepciunea
când nu-i aduce niciun câştig
înţeleptului.
La amiază preluăm puterea.
Atunci nu mai avem timp de irosit.
Nu-i aşa?
Ţi-am spus eu că va zbura de pe geamul
de la ultimul etaj.
Nu avea *** să iasă
de pe terasă.
De fapt, acolo nu e ultimul etaj,
marinarule.
- Atunci care-i?
- E cel din mijloc.
Te vei bucura să afli că Lestrade
şi-a interpretat perfect rolul.
De fapt,
cred că i-a cam plăcut.
Sper că ştii ce faci, Holmes.
Poftim cheia.
Ai obţinut ce-ţi doreai
de la Coward?
Da. Şi nici nu a trebuit
să mă străduiesc prea tare.
- Taylor?
- Da?
Căpitane, dacă eşti amabil,
scoate-ne la mal.
La aproximativ 90 de metri vei găsi
un tunel care ne va conduce în canal.
Imediat, domnule.
Blackwood s-a întors din lad
şi a blestemat acest pământ.
Priviţi. Magia lui Blackwood
e demascată.
Ce face?
E o armă chimică.
Prima de felul său.
De unde ai dedus asta?
Din buzunarul meu.
I-am tăiat-o unui şobolan
destul de ţeapăn din abator.
Observaţi decolorarea albăstruie
şi mirosul slab de migdale,
semne evidente ale cianurii.
Acum ştim la ce lucra piticul roşcat.
Va revoluţiona arta războiului.
Da. Ucigând mulţi oameni.
Mai sunt doar 7 minute
până la prânz. Ce vom face?
Bine. Când...
Muzei tale îi plac
intrările grandioase în scenă.
Milorzi! Milorzi!
Milorzi...
A venit vremea
ca doar cei care cred să rămână.
Priviţi-l... pe lordul Blackwood.
Păreţi surprinşi.
M- am întors din mormânt
pentru a împlini destinul Angliei
şi să extind hotarele
acestui mare imperiu.
Ascultaţi vuietul de afară.
Ascultaţi...
teama.
O voi folosi drept armă
pentru a-i controla pe ei...
şi apoi lumea.
N-am mai văzut niciodată aşa ceva.
Uită-te la asta.
E creată pentru a ne împiedica
să o dezarmăm.
Aceste componente par făcute
să recepţioneze un fel de semnal.
Unde electromagnetice?
Când se va declanşa,
electrozii vor trimite o încărcătură
care vor transforma
substanţele chimice în gaz
iar cazul va merge pe acel canal
şi va fi filtrat în sistemul de
ventilaţie care duce direct la Parlament.
În câteva secunde, cei mai puternici
oameni din lume vor muri sufocaţi.
Blackwood trebuie
să aibă un transmiţător
care-i face legătura la distanţă.
Trei minute şi zece secunde.
Voi crea un imperiu
care va dăinui milenii întregi.
Indestructibil şi etern.
Mişcaţi-vă! Mişcă!
Nu e nevoie să dezarmăm dispozitivul,
trebuie doar să-i scoatem cilindrii.
Da.
Doar că sunt sudaţi.
Avem nevoie de o explozie controlată.
Avem nevoie de un container
care să direcţioneze şocul exploziei,
pipa mea ar fi perfectă.
Ţi-a fost dor de mine?
Îmi doresc să nu fi făcut asta.
La ultima bătaie a ceasului,
voi invoca puterile întunericului.
Toţi cei care-mi sunt alături
vor fi protejaţi.
Toţi ceilalţi vor pieri.
Am nevoie de pipa ta.
Loveşte-l!
Noua Ordine... începe acum.
Ce aştepţi?
Asta.
Arestaţi-l pe Blackwood!
- Te descurci?
- Sigur că da.
Relaxează-te.
Sunt doctor.
Ai virat greşit pe undeva?
Acum suntem în siguranţă.
Interesantă afirmaţie.
Fugi.
Nu te voi mai urmări.
Mergi cu Dumnezeu.
Nu mai vreau să fug.
Îţi voi spune totul.
Mi-aş dori să o faci.
Nu!
Nu a fost niciun strop de magie.
Doar nişte trucuri
de prestidigitaţie.
Cel mai simplu implică
mituirea cuiva.
Ca gardianul care s-a prefăcut
că e posedat în faţa celulei tale.
Reputaţia ta şi teama printre deţinuţi
au făcut restul.
Pentru altele era nevoie
de pregătiri mai elaborate.
Crăparea pietrei de veci
care acoperea mormântul tău.
Era spartă de dinainte de înmormântare
apoi a fost refăcută folosind
un adeziv uşor.
O reţetă egipteană străveche, cred.
Un amestec de ou cu miere,
care avea să fie spălat de ploaie.
Holmes!
Dar pentru înecarea propriului tată
în cada de baie era nevoie
de ajutorul ştiinţei moderne.
Foarte isteţ din partea lui Reordan
să găsească un paralizant
activat de combinaţia între
cupru şi apă,
prin urmare, indetectabil
odată cu golirea căzii de baie.
Ar fi fost o mare provocare
pentru mine,
de nu l-ar fi testat şi pe nişte
amfibieni nefericiţi.
Moartea lui Standish
a fost un adevărat mister
până ce ai folosit acelaşi amestec
pentru a arunca în aer abatorul.
Un lichid inflamabil
fără miros şi fără gust,
care ardea însă cu o flacără
roz, neobişnuită.
Standish a luat-o drept ploaie
când a intrat în templu.
A fost nevoie doar de o scânteie.
Un singur glonţ modificat
pus în armă.
Ingenios.
Ca toţi marii actori, ţi-ai păstrat
piesa de rezistenţă pentru final.
O armă chimică distilată din cianură
şi rafinată în burţile porcilor.
De-ar fi mers, adepţii tăi din Parlament
ar fi privit, nevătămaţi,
*** colegii le-ar fi murit în jur.
Nu ştiau că le administrasei
antidotul.
Ar fi crezut că e vorba
despre magie,
că tu deţii puterea supremă
şi lumea s-ar fi plecat în faţa puterii
armei supreme.
Ar fi bine să speri
că nu e decât o superstiţie,
pentru că ai realizat perfect
toate ritualurile.
Diavolului îi lipseşte un suflet,
aş spune.
Pentru Dumnezeu, Holmes,
dă-mi drumul!
Mai întâi,
lumea te va vedea drept ceea ce eşti.
Un escroc.
Apoi vei fi spânzurat
aşa *** se cuvine de data asta.
E drum lung de aici până în ştreang.
Niciodată nu m-am mai trezit
cu cătuşe.
Eu da.
Dezbrăcat.
Vine furtuna.
Ei bine... mai avem câteva clipe.
- Moriarty...
- Poftim?
Aşa îI cheamă.
Şi este profesor.
Oricine are o slăbiciune.
Şi el a descoperit-o pe a mea.
Şi care anume era aceea?
Te rog să nu-l subestimezi.
E la fel de strălucit ca tine
şi infinit mai şiret.
Mai vedem noi.
Îţi voi lipsi, Sherlock?
Din păcate... da.
- Bună ziua. Am pus caietele în acesta.
- Mulţumesc.
Ce e în ele, John?
- Mâzgăleli.
- Mâzgăleli?
- Notiţe.
- Sunt aventurile tale!
Aş dori să le citesc.
Ce este?
Crezi că a acceptat în sfârşit
ideea că pleci?
Mary, uite ce inel ne-a dăruit.
Doar 5 minute şi ne ducem acasă.
În casa noastră.
Curaj, urcă.
Nu-ţi face griji, draga mea.
Sinuciderea nu intră în repertoriul lui.
Ţine prea mult la sine însuşi.
Holmes!
Bună ziua.
Încercam să testez metoda prin care
Blackwood a supravieţuit execuţiei sale.
Pentru reputaţia ta, doctore.
Dar a avut un efect surprinzător
de adormitor asupra mea
şi m-am lăsat în braţele lui Morfeu
ca o omidă într-un cocon.
Bună ziua, draga mea.
Termină odată, Holmes.
Ascuns în spatele nodului
era un cârlig.
Cred că-mi amorţesc picioarele.
Ar trebui să cobor.
John, nu ar trebui
să-l ajutăm să coboare?
Nu, nu, nu aş vrea să-l întrerup
în toiul experimentului.
Continuă.
Călăul l-a ataşat chingilor,
astfel încât greutatea a fost distribuită
în jurul taliei în timp ce gâtul...
a rămas intact.
Dumnezeule, nu-mi mai simt obrajii.
Am putea continua discuţia
la nivelul solului?
Tu *** ai reuşit, Holmes?
Am reuşit cu bretele,
curele şi un ham.
Te rog, Watson, îmi amorţeşte limba,
nu o voi mai putea folosi.
- Se putea mai rău.
- John.
Poftim.
Încă nu mi-ai explicat
lipsa pulsului lui Blackwood.
Acum trebuie să lăsăm
misterul deoparte.
Trebuie să-ţi curăţăm reputaţia,
Watson.
Există o toxină rafinată din
hidratul de rododendron.
Este destul de cunoscută în Turcia,
la marginea Mării Negre,
şi induce o aparentă stare
de rigor mortis.
Poate înşela orice medic perspicace,
şi chiar un expert ca tine.
Ideea este...
Ce-a păţit Glaxton?
"Boala mierii nebune".
Demonstrează efectul
pe care tocmai l-am descris eu.
Nu-l deranjează.
Nu-ţi face griji.
A trecut prin lucruri mai rele.
Dle Holmes?
Doctore, domnişoară Mary...
Scuze. Inspectorul Lestrade vrea
să veniţi imediat.
Ce s-a mai întâmplat
de data asta, Clarky?
E vorba despre unul
dintre sergenţii noştri, dle.
A dispărut în canalizare în ziua
când l-aţi oprit pe lordul Blackwood.
Mă tem că muncitorii i-au descoperit
cadavrul de dimineaţă, dle.
Credem că sergentul,
care a ajuns primul la locul faptei...
Vă pot ajuta, dle ofiţer?
...a fost împuşcat în cap.
Era un glonţ de calibru mic?
Da.
Prezenta arsuri de praf de puşcă
pe sprâncene?
Într-adevăr, domnule.
Împuşcat de la mică distanţă.
Moriarty.
Profesorul Moriarty.
Ce băiat cuminte!
Totul va fi bine.
Unde e acum dispozitivul
lui Blackwood?
E la Serviciile Secrete, dle.
Au preluat ancheta.
Pun pariu că lipseşte
un element.
Deci Moriarty dorea
o piesă din maşinărie.
Nu otrava.
Nu există lucru mai înşelător
decât un fapt evident.
Invenţia era obiectivul lui
de la început.
lar Irene a fost doar diversiunea.
Ştia că o voi urmări pe ea,
lăsând maşinăria accesibilă.
O tehnologie de acest fel
are o valoare inimaginabilă.
Imaginează-ţi să controlezi un dispozitiv
trimiţând o comandă prin unde radio.
E viitorul, Watson.
V-am încărcat ultimele cufere,
domnule.
- Ei bine...
- Ce?
Glaxton!
Opreşte-l înainte să ajungă
la uşa din faţă.
Clarky?
Cazul e redeschis.
Traducerea şi adaptarea: RRZXXX