Tip:
Highlight text to annotate it
X
MONŞTRII, INC
-Noapte bună, puiule.
-Noapte bună, mami.
Somn uşor.
Simulare încheiată.
Simulare încheiată.
Simulare încheiată.
Dl Bile, parcă...
Prietenii îmi spun Flegmă.
Dle Bile, îmi puteţi spune ce greşeală aţi făcut?
-Am căzut?
-Nu, înainte de asta.
Îmi poate spune cineva ce
mare greşeală a făcut dl Bile?
Nimeni?
Să privim înregistrarea. Aşa.
Aşa... Aici.
Vedeţi? Aţi lăsat
uşa larg deschisă.
Iar o uşă lăsată deschisă
este cea mai gravă greşeală
pe care o poate face un angajat,
deoarece...
Deoarece ar putea să se facă curent?
Deoarece ar putea
permite unui copil să intre.
Dle Waternoose!
Nu e nimic mai otrăvitor sau
mai mortal decât un pui de om.
Doar o simplă atingere vă poate omorî.
Dacă lăsaţi o uşă deschisă
un copil ar putea să intre aici.
Ar putea intra
în lumea monştrilor.
Nu vreau să intru în camera
unui copil! Nu mă puteţi obliga!
Ba vei intra pentru că avem nevoie de asta.
Oraşul nostru contează pe voi pentru
a colecta ţipetele copiilor.
Fără ţipete, nu avem energie.
E o muncă periculoasă şi trebuie
să fiţi foarte bine pregătiţi.
Am nevoie de monştri siguri pe ei,
tenaci, duri, care să intimideze.
Am nevoie de monştri precum...
James P. Sullivan.
Bună dimineaţa, Monstropolis.
E şase şi cinci minute
în marele oraş al monştrilor.
Sunt 18°C, o temperatură numai bună
pentru reptilele dvs.
Pare să fie o zi tocmai bună
de stat în pat, de dormit
sau de antrenat musculatura aia
flască ce zace în pat!
Trezirea, Sully!
Nu cred c-am comandat deşteptarea, Mikey.
Lasă vorba şi exersează,
leneşule.
Simte muşchii *** ard!
Şi mai zici că eşti monstru.
Mişcare, mişcare, mişcare.
S-a trezit copilul!
Mişcare, mişcare, mişcare!
Copilul a adormit!
Gemeni şi paturi suprapuse!
Credeam că te-am prins
la faza asta. Bine, Sulley, fii atent.
Pregă***? Urmăreşte-mă.
Aici. Ba nu, aici.
Nu lăsa copilul să te atingă!
Nu ştiam şi-am întrebat,
îmi place să sperii copii în pat.
Luptă-te cu tartrul. Monştrii fioroşi
nu au tartru pe dinţi.
118. Poţi şi 119?
Văd cumva şi 120?
-Nu-mi vine să cred!
-Nici măcar n-am transpirat.
Nu tu. Uite, e noua reclamă!
Viitorul e luminos la Monştrii, INC.
-Apar şi eu în asta!
-Suntem parte din viaţa voastră.
Producem energie pentru maşini
şi încălzim casele. Vă luminăm oraşul.
-Lucrez la Monştrii, INC.
-Uite-o pe Betty!
Cu mare grijă oferim
fiecărui copil monstrul ideal
pentru a produce un ţipăt de calitate
care este apoi rafinat pentru a
obţine o energie nepoluantă.
Totul este alimentat cu energie
produsă de Monştrii, INC.
-Lucrez la Monştrii, INC.
-Noi ştim ce înseamnă provocarea.
Inocenţa specifică vârstei dispare lent.
Copii sunt mai greu de speriat.
Bineînţeles că fabrica noastră
e pregă***ă pentru viitor
cu cei mai buni monştri,
cu cele mai bune rafinării
şi ultimele cercetări în domeniul
tehnicilor de obţinere a energiei.
-Acum apar şi eu.
-Lucrăm azi pentru un viitor mai bun!
Noi suntem Monştrii, INC!
Noi suntem MI, Monştrii, INC.
Speriem ca să alimentăm.
-Nu-mi vine să cred.
-Îmi pare rău, Mike.
Am apărut la televizor!
M-ai văzut?
Sunt un talent înnăscut!
Alo? Ştiu! Nu-i aşa c-am fost super?
M-a văzut toată familia?
E mama ta. Ce să fac
dacă dau bine pe sticlă.
Ascultă ce-ţi spun, tataie, o să-mi vezi
faţa la televizor mult mai des.
Poate la emisiunea "Cel mai căutat
criminal din Monstropolis".
Eşti invidios pe faptul că arăt bine
încă din clasa a patra, amice.
-O zi bună, dragul meu.
-Şi ţie, iubito.
-Hai, Sulley, urcă.
-Nu.
-Unde te duci? Ce faci?
-Mikey, e penurie de ţipete.
-Mergem pe jos.
-Pe jos?
Nici vorbă. Maşină mea iubită arde
de nerăbdare să fie condusă.
La revedere, iubito!
Te sun eu mai târziu!
Auzi, deşteptule?
Ştii de ce mi-am cumpărat maşină?
-Nu prea.
-Ca s-o conduc. Pe stradă...
Ca să claxonez, să iau curbele strâns
şi ca să nu mai merg pe jos.
Ce-ar fi s-o laşi baltă, gelatină ce eşti?
O să-ţi prindă bine mişcarea.
Să-mi prindă bine mie? Uită-te la tine.
Tu ai propria ta climă.
-'Neaţa, Mike! 'Neaţa, Sulley!
-'Neaţa, copii!
-Bună, copii. Ce mai faceţi?
-Pa, Mike! Pa, Sulley!
La naiba.
-Ce mai faceţi băieţi?
-Tony!
-Salut,Tony!
-Tony!
Aud că cineva e aproape să doboare
recordul la sperieturi.
Vreau doar să mă asigur
că sunt destule ţipete pentru toţi.
-Din partea casei!
-Mulţumim!
Fir-ar să fie.
Ted, bună dimineaţa!
Vezi, Mikey?
Ted merge pe jos la serviciu.
Mare brânză.
Din cinci paşi a şi ajuns.
Monştrii, INC. Aşteptaţi, vă rog.
-'Neaţa, Sulley.
-'Neaţa, Ricky.
-Fraţii Sullster.
-Ne vedem la lucru, amice.
-Marge, *** a fost ca jurată?
-'Neaţa, Sulley!
-Tot e înclinat spre stânga.
-Ba nu.
-Salut, băieţi. Salut, Jerry.
-Dle Sullivan!
Băieţi, doar v-am zis
să-mi spuneţi Sulley.
-Mă îndoiesc că putem.
-Voiam să vă dorim succes azi.
Ia dispăreţi, voi doi.
Îl faceţi să-şi piardă concentrarea.
-Scuze.
-Ne vedem mai tărziu, băieţi.
-Pe ei, dle Sullivan.
-Gura!
-Îl faci să-şi piardă concentrarea.
-Scuze!
Monştrii, INC. Aşteptaţi, vă rog.
Monştrii, INC. Vă fac legătura.
Dna Fearmonger e în concediu.
Doriţi căsuţa ei vocală?
Iubiţirica mea!
Ursuleţul meu Ochios!
-La mulţi ani!
-Ursuleţ Ochios, n-ai uitat!
-Bună, Sulley.
-Bună, Celia.
-La mulţi ani.
-Mulţumesc.
Mergem undeva anume, în această seară?
Vom merge într-un locşor
numit parcă Harryhausen.
La Harryhausen? Dar e imposibil
să obţii o rezervare acolo.
Nu şi pentru Ursuleţul tău Ochios.
Ne vedem la sfârşitul programului.
-Bine, iubitule.
-Gândeşte-te la lucruri romantice.
Tu şi eu...
Eu şi tu...
Amândoi împreună...
-Amice, să ştii că ea e aleasa.
-Mă bucur pentru tine.
Mulţumesc pentru că
mi-ai făcut rost de rezervări.
Nici o problemă.
Sunt pe numele "Ursuleţul Ochios".
Bună ide...
Să ştii că n-ai fost haios deloc.
-Ce nai...
-Wazowski!
Ca să vezi! Îi pot speria şi pe
copilaşi dar şi pe monstrişori.
-Nu m-am speriat. Am... alergie.
-Da, sigur.
-Randall, ai puţină răbdare.
-Azi mă simt în formă, Sullivan.
O să sperii cât mai mult şi voi
acumula cât mai multe puncte.
Aşa va fi şi mai umilitor când
vom doborî primii recordul.
Auziţi? Bate vântul schimbării.
"Auziţi? Bate vântul schim...".
Ce târâtură.
O dată şi-o dată tot o să...
te las să-l înveţi minte.
Chalooby, iubire...
Bună dimineaţa, Roz,
melcuţul meu de grădină suculent.
-Pe cine mai speriem azi?
-Wazowski.
Nu ţi-ai predat
documentele ieri seară.
Toată hârţogăria aia. N-ar fi
mai uşor dacă n-ar mai exista?
Să nu se mai întâmple.
Da. Voi încerca
să fiu mai puţin neglijent.
Sunt cu ochii pe tine, Wazowski.
Veghez continuu.
-E ţăcănită.
-Continuu!
Începe programul de lucru.
Asistenţii sunt rugaţi să se
prezinte la posturi.
Ne vom conecta la Coasta de Est.
Sosesc monştrii!
Sunt extraordinari!
Fie ca cel mai bun să câştige.
Asta şi intenţionez.
Intrăm în legătură în 7, 6...
5, 4, 3, 2...
Tu eşti cel mai tare monstru.
Cel mai tare şi mai păros monstru.
Mă simt excelent azi, Mikey!
Bravo, băiete.
Mai soseşte o uşă.
Eşti încă în urmă, Randall. Ar trebui să
mai reglez valva de admisie...
-Mai adu-mi o uşă!
-O uşă! Sigur! Uşă!
Jerry, *** stăm până acum?
S-ar putea să realizăm planul
pe ziua de azi, dle.
Ar fi prima dată într-o lună.
-Ce s-a întâmplat?
-Copilul aproape că m-a atins.
-S-a apropiat foarte mult de mine.
-Nu-i era frică? Avea doar 6 ani!
Puteam să mor!
Vino-ţi în fire!
Avem o uşă nefolosibilă aici!
-Sosim! La o parte!
-Venim! Atenţie!
Ne scuzaţi!
Am pierdut 58 de uşi azi, dle.
Copii din ziua de azi nu se mai
sperie ca pe vremuri.
S-o facem bucăţi!
-Domnule!
-Ce e?
Priviţi.
Atenţie. Avem un nou fruntaş: Randall Boggs.
Priviţi cifrele!
Floare la ureche.
-Nu -a schimbat nimic.
-Ai grijă.
James,
impresionantă demonstraţie.
Mi-am făcut doar meseria, dle Waternoose.
Meserie învăţată de la cel
mai bun în domeniu, bineînţeles.
Dacă nu văd o uşă nouă în cinci secunde
te pun cu mâna mea
în măcinătorul de uşi!
Wazowski, bine lucrat.
Cifrele arată foarte bine.
Serios? Nici n-am băgat de seamă.
-Ce mai face Georgie?
-Excelent.
Îmi place la nebunie
să lucrez cu namila aia.
Adu uşi în continuare, Charlie.
Azi sunt în formă.
George şi cu mine
suntem ca fraţii...
Cod 23-19!
Alarmă de gradul zero!
George Sanderson,
eşti rugat să rămâi pe loc.
-Pregătiţi-vă pentru decontaminare.
-Luaţi-o de pe mine!
Toată lumea să se adăpostească!
Nu Agenţia de Detectare a Copiilor (ADC)!
-La o parte!
-Faceţi loc, vă rog.
Curăţaţi zona contaminată.
-Cod 23-19. Nu vă apropiaţi.
-Aveţi grijă.
Nu vă apropiaţi. Aveţi grijă.
Situaţia e sub control. Suntem pregătiţi
pentru decontaminare.
Mulţumesc, băieţi. Era cât pe ce.
Toată lumea să ia o pauză.
Oprim totul o jumătate de oră
şi resetăm sistemul.
O linie de producţie scoasă din funcţiune.
Ce mai urmează?
Ce zi.
Traversăm vremuri mai grele, dle.
Ştim cu toţii că vor trece.
Spune asta şi consiliului director.
James, familia mea conduce
această companie de trei generaţii.
Aş face orice
ca să nu se ducă de râpă.
Şi eu, dle.
-Să ştii că m-ai putea ajuta.
-Cereţi-mi orice, dle.
Am angajat nişte monştri
şi sincer să fiu sunt cam...
-Lipsiţi de experienţă?
-Sunt jalnici!
Mă gândeam să vii mâine
şi să faci o demonstraţie.
Să le arăţi ce înseamnă să fii cel
mai tare în materie de speriat.
Voi începe cu vechea schemă
Waternoose: săritură şi răcnet.
Da, aşa te vreau!
Toate uşile trebuie returnate.
Absolut toate.
N-am mai văzut
până acum aşa ceva.
-Ai fost în super formă, amice.
-Încă o zi şi am doborât recordul.
Ai mare dreptate.
Cina nu mi s-a părut deajuns aşa o duc
şi la o cursă de monster truck.
-Frumos.
-Tu ce-o să faci?
-Mă duc acasă şi mă mai antrenez.
-Iar?
Să ştii că viaţa mai are
şi alte lucruri interesante de oferit.
Îmi împrumuţi şi mie
nişte deodorant de-al tău?
Da. Am mărcile
Gunoi Mirositor şi Pubelă.
N-ai cumva
Reflux sau Câine Umed?
Da, poftim. Împute-te.
Uneori sunt atât de romantic
încât m-aş însura cu mine.
-Mike, mai lasă-mă.
-Ce noapte romantică mă aşteaptă.
Voi fi doar eu şi Celia.
Corabia iubirii e gata să-şi întindă pânzele.
Pentru că trebuie să ştii, amice.
Când o văd, inima începe să...
Salut, Wazowski.
-O să te distrezi în seara asta?
-Pai, de fapt...
Atunci sunt sigură că măcar de data
asta ţi-ai aşezat hârtiile în ordine.
Tăcerea ta mă linişteşte profund.
Rapoartele mele.
Le-am lăsat pe birou.
Dacă nu ajung la restaurant, vor da masa.
Ce-o să-i spun...
-Iubiţirico.
-Ursuleţ Ochios. Mergem?
-Doar că mai trebuie....
-Ce anume?
-Ştii, e ceva ce...
-Nu înţeleg.
Am uitat că trebuia să pun
în ordine nişte hârtii.
Mike tocmai îmi amintea
acest lucru. Mulţam, amice.
Serios? Adică... Da, asta făceam.
-Bine. Atunci hai să mergem.
-Mergem.
Sulley, cele roz merg la Contabilitate,
cele roşii la Achiziţii
iar cele cu şină aurie la Roz.
Nu te atinge de cele maron.
Cele roz la Contabilitate,
cele roşii la Roz.
Ba nu. Cele roşii la Achiziţii,
cele cu şină aurie la Roz...
Şi nici măcar nu ştiu ce înseană "maron".
Deci asta e maron.
E cineva pe aici?
A rămas o uşă nereturnată.
Alo...
E vreun monstru pe aici?
Alo.
Pisi!
Nu te apropia!
Stai aşa.
Michael, mi-am serbat o mulţime de zile de naşt...
Adică nu aşa multe.
Dar aceasta e cea mai reuşită.
La ce te gândeşti?
La prima dată când am pus ochiul pe tine.
Ce frumoasă erai.
-Încetează.
-Aveai părul mai scurt.
-Mă gândesc să-l mai tund.
-Nu. Îmi place aşa *** e.
Îmi place totul la tine.
Cineva mă întreba cine cred că e cel
mai frumos monstru din oraş.
-Ştii ce i-am răspuns?
-Ce?
-I-am spus... Sulley?
-Sulley?
-Nu asta voiam să zic...
-Mike, eşti ilogic.
-Sigur,e arătos pentru un monstru...
-Salut.
Ce coincidenţă
să dau peste voi aici.
-O să comand ceva pentru acasă.
-Michael.
-Ce-or fi având bun aici?
-Pleacă. Strici totul.
-Am găsit o uşă.
-O ce?
-O uşă?
-Randall o folosea.
Randall? Trişorul.
Încearcă să ne depăşească.
-Mai e ceva.
-Ce anume?
-Ce-i?
-Uită-te în geantă.
Care geantă?
-N-au nimic bun. Pa, Celia!
-Scuze, domnule.
-Michael, ce se întâmplă?
-Celia, încearcă să înţelegi.
-Trebuie să fac ceva!
-Michael!
-E bun.
-La trei. Unu, doi...
-Un copil!
-Bau!
Un copil!
E un copil aici!
Un pui de om!
Ursuleţ Ochios!
Vino!
Să plecăm de aici!
Nu intraţi în panică.
Acesta nu e un exerciţiu.
Cod 78-35. Aşteptăm instrucţiuni.
-Michael?!
-Vă rog să veniţi cu mine.
-Nu mă împinge.
-Ia mâinile de pe iubiţirica mea!
Clădirea e goală.
Suntem gata pentru decontaminare.
Nu cred că se putea înâmpla
ceva mai rău de atât.
Dacă e să dăm crezare martorilor,
un copil a pătruns aici
pentru prima dată
în istoria monştrilor.
Nu putem confirma sau nega prezenţa
unui copil aici.
A zburat peste mine distrugând o maşină
cu laserele din ochi.
M-a prins cu puterea minţii şi m-a
scuturat ca pe o păpuşă.
E adevărat! Am văzut totul cu proprii mei ochi!
După părerea mea de profesionist
acum e momentul
ca să intrăm în panică.
Vine, vine!
Bau!
Vino aici, micuţo!
Nu le atinge!
Erau aşezate în ordine alfabetică.
Nu-i nimic.
Atât timp cât nu se apropie
de noi, suntem în siguranţă.
Îţi place asta? Aport!
Gata, până aici ţi-a fost!
Nimeni nu se atinge de micuţul Mikey.
Mike, dă-i ursuleţul.
Nu.
Fă-o să înceteze, Sulley!
Fă-o să se oprească!
Uite, vezi? Ursuleţul.
Sulley!
Ursuleţ! E un ursuleţ fericit!
El nu plânge. Nu plânge nici tu.
Dacă ne găsesc dăm de belea.
Aşa că te rog
încetează să mai plângi.
-Bravo, Sulley! Continuă. E bine.
-Sunt un urs fericit.
-M-a atins!
-Sulley, ursuleţul!
Ursuleţul! Dă-mi...
Ce-a fost asta?
Nu ştiu dar ar fi bine
să nu mai facă odată.
*** am putut fi atât de tâmpit?
-Ne-ar putea distruge compania.
-Cui îi pasă acum de companie?
La noi nu te gândeşti?
Lucrul ăla e un asasin adevărat!
Pun pariu că abia aşteaptă
să adormim ca să ne termine!
Suntem o pradă foarte uşoară.
Uite ce-i...
Cred că am un plan.
Cu ajutorul unor linguri
vom săpa un tunel sub oraş
şi îi vom da drumul în sălbăticie.
Linguri zici?
Gata. Nu mai am idei.
Am închis prăvălia.
Balon cu aer cald? Prea scump.
Praştie gigantă? Bătătoare la ochi.
Un cal mare, de lemn? Prea grecesc.
Nu mai am nici un plan.
Nu mai pot gândi. Deloc.
-Deloc.
-Mike, cred că i s-a facut somn.
Atunci găseşte-i un loc să doarmă
până mă gândesc eu la un alt plan!
Ţi-e somn?
Vrei să mergi la culcare? Asta vrei?
Bine. O să-ţi pregătesc un locşor pentru tine...
Acela-i patul meu.
O să-l umpli de microbi.
Fie. Oricum fotoliul meu e mai comfortabil.
Ce mai e?
Nu e decât o debara.
Ce-ar fi să te culci?
Seamănă cu Randall.
Deci Randall e monstrul care te sperie.
Şi crezi că o să vină
din debara ca să te sperie.
*** să-ţi explic? Nu e nimeni.
Vezi? Nu e nici un monstru aici.
Mă rog, acum e
dar eu n-o să te sperii.
Acum nu lucrez.
Ce-ar fi să stau aici până adormi?
Haide. Somnică. Acum.
Acum. Adormi.
Tu...
Faci somnică.
Mike, o să zici c-am înnebunit
dar fetiţa nu pare periculoasă.
Serios? În cazul ăsta hai s-o păstrăm.
Întodeauna mi-am dorit un animăluţ
de casă care să-mi facă felul.
-Ce-ar fi s-o ducem înapoi?
-Ce?
Mike, dacă o trimitem înapoi, e ca şi ***
nimic nu s-ar fi întâmplat.
-Totul revine la normal.
-Spune-mi că glumeşti.
Suley, date fiind circumstanţele,
am fost foarte îngăduitor până
acum dar asta e o idee groaznică.
Ce-o să faci? O să ieşi în lume cu lucrul ăla?
Iar apoi vom intra în paşi
de dans direct în fabrică, nu?
Nu-mi vine să cred că mergem la fabrică.
Sulley, câteva luminiţe şi nişte
stofă nu vor păcăli pe nimeni.
Gândeşte-te la nume ca Loch Ness,
Bigfoot, îngrozitorul Om al Zăpezii.
Amice toţi au în comun
acelaşi lucru: exilul.
-Am putea urma NOI!
-Nu intra în panică.
-Ce mai faci, Frank?
-Salut, băieţi.
Totul va fi bine.
-Nr. Unu vrea să luaţi amprente.
-Ai grijă cu aia.
-Se vede foarte bine de aici.
-Puţin mai jos.
A fost găsită la locul faptei.
-Nu intra în panică.
-Nu-mi spune să nu intru în panică.
-Păstrează-ţi cumpătul. Fii calm.
-Nu e nimic în ordine.
-Ar putea fi contaminată
-Siguranţa e prima noastră grijă.
-Dacă mai e ceva care...
-Nu acum.
Bună, micuţule. De unde ai apărut?
-Dle Waternoose!
-James, e unul de-ai tăi?
De fapt e fiica
surorii vărului meu, dle.
E ziua când se pot aduce la
locul de muncă rude îndepărtate.
Probabil că mi-a scăpat anunţul.
James, ce-ar fi să treci pe la
simulator azi după-amiază
ca să faci demonstraţia despre care am vorbit?
-Dle, azi s-ar putea să...
-Mă iertaţi, dle Waternoose.
Da, vin. Deci ne vedem după-amiază, James.
Dacă, bineînţeles,
aceşti domni nu ne închid fabrica.
O demonstraţie? Extraordinar.
*** se face că eu aflu ultimul?
Putem s-o aducem şi pe fiica surorii
vărului tău. Va avea mare suces.
Opriţi-l!
Reţineţi-l!
Vino. E liber. Deci nu trebuie decât
să scăpăm de lucrul ăsta.
Aşteaptă aici până fac rost de cardul
cu care deschidem uşa ei.
Nu poate să stea aici.
E vestiarul bărbaţilor.
E cel mai ciudat lucru pe care l-ai spus vreodată.
E în regulă.
Uite, îi place la nebunie aici.
Dansează de bucurie.
Mă întorc imediat cu cheia uşii ei.
Ai dansat foarte frumos.
Se pare că trebuie să...
Ai terminat?
Scuze.
Acum ai terminat, nu?
Bau!
Unde s-o fi ascuns?
O fi dispărut?
O fi devenit invizibilă?
N-am nici cea mai ***ă idee.
-Te-am prins!
-Bau!
Da' ştiu că te pricepi.
Fii calm, fii calm, fii calm.
Roz, floricica mea delicată şi prelingătoare,
arăţi superb azi.
Ai o nouă coafură? Hai, spune-mi.
Ai o nouă coafură, nu-i aşa?
Şi un nou machiaj. Ţi-ai făcut tu
o operaţie estetică, ceva.
Ţi-ai introdus ceva sub piele care
te face să arăţi mai...
Ştii, vreau să-mi faci un serviciu.
Randall a lucrat aseară până târziu.
Îmi trebuie cheia de la uşa pe care a folosit-o.
Ca să vezi.
Află însă că nu ai predat documentele seara trecută.
-El n-a... eu... documentele?
-Ghişeul s-a închis.
Cine nu-i gata îl iau cu lopata.
Mă apropii.Te găsesc imediat.
Ala, bala, portocala...
-Ce faci?
-Căutam copila.
-Ai pierdut-o?
-Nu. Doar că...
Uite-o. Ce s-a întâmplat?
-Le-am spus că n-am văzut nimic.
-Bine. Continuă.
Randall, slavă Domnului!
Ce facem cu copilul?
Ce-ar fi să...
Prima pagină! Copilul pe care
îl cauţi e pe prima pagină!
Taci odată! Nu crezi că ştiu *** stă treaba?
L-am căutat toată noaptea.
Făcând un calcul simplu,
se pare că micuţa a fugit!
Noi ne vom comporta ca şi când
nu s-ar fi întâmplat nimic.
Tu pune maşinăria la punct.
De copil mă ocup eu.
Iar când voi descoperi cine a lăsat-o să iasă,
acel monstru va fi mort!
-Mai eşti aici? Valea!
-Sigur, sigur! Am plecat!
Am plecat, am plecat! Nu mai sunt aici!
Au plecat.
E de rău. E de foarte rău.
-Despre ce maşinărie vorbeau?
-Cui îi pasă?
Nu trebuie decât să aducem uşa
ei şi s-o trimitem acasă.
Exact. Suntem doi monştri care merg
la serviciu ca toţi ceilalţi.
-Bună dimineaţa, băieţi.
-Tremuri, şunculiţă?
Ai pierdut cumva în greutate?
Sau vreo parte a corpului?
-Sper că ai cardul de la uşa ei?
-Sigur. Ţi-am spus că o aduc.
M-am dus după cardul de la uşa ei
iar acum am cardul de la uşa ei.
Începem.
Să ai grijă de tine
şi să nu mai fugi prin closete.
-Mike, nu e uşa ei.
-Ce tot spui acolo? E uşa ei.
-Uşa ei era albă, cu floricele.
-Ba nu.
N-ai văzut bine din cauza întunericului.
Asta e uşa ei.
Auzi? Sună a distracţie.
Să-mi trimiţi o carte poştală, micuţo.
Culoarul 22, pentru M. Wazowski,
a cărui viaţă a revenit la normal.
Foarte bine. Călătorie plăcută.
Pa pa! Haide!
Vezi băţul? Aport. Du-te şi adu-l.
-Mike, nu e uşa lui Bau.
-Cine-i Bau?
Aşa am hotărât să-i spun. E vreo problemă?
Sulley, nu trebuie
să-i dai nici un nume.
După ce faci asta,
începi să te ataşezi de ea.
Acum, pune lucrul ăla la loc de unde
a venit, pentru că altfel...
Tocmai repetam o... scenă dintr-o viitoare piesă,
numită...
Pune Lucrul Ăla La Loc de Unde A Venit,
Pentru Că Altfel.
E un musical. Pune lucrul ăla la loc
de unde a venit pentru că altfel,
pentru că altfel, pentru că altfel...Stop!
Mai lucrăm la ea dar trebuie
să-i facem şi puţină reclamă.
Sulley, m-am săturat. Spune-i la revedere...
-Unde e? Ce-ai făcut cu ea?
-Unde-i?
-Incredibil. Iar ţi-a scăpat?
-Bau!
Stai puţin.
Răsare soarele.
Perfect. A plecat!
Unde pleci? Sulley, te rog.
Nu strica totul, mai ales acum când
suntem gata să doborâm recordul!
Va fi problema celor care o vor găsi.
A plecat de pe capul nostru!
-Ce faceţi?
-Repetă o piesă de teatru.
-A plecat de pe capul nostru!
-Încetează, Wazowski.
Ce zici de copilul care a intrat aici, Sullivan?
O adevărată nebunie, nu?
Da. Nebunie.
Se zvoneşte că a fost văzut la noi în fabrică.
N-aţi văzut nimic, nu?
Nu. Nici vorbă.
Dar dacă a fost cineva din interior,
aş paria pe Waxford.
-Waxford?
-Cel cu ochii schimbători.
-Waxford!
-Sulley!
Michael Wazowski!
Seara trecută a fost una dintre
cele mai nereuşite din viaţa mea.
-Credeam că ţii la mine.
-Iubito, te rog. Iubiţirico...
-Credeam că-ţi place sushi.
-Sushi?
-Crezi că asta mi-a displăcut?
-Iubiţirica mea!
-Wazowski!
-Michael! Bărbaţii ăştia!
Respiră. Continuă
să tragi aer în piept.
-Unde-i copilul?
-Copilul? Care copil?
-E aici în fabrică, nu-i aşa?
-N-o să iau vina asupra mea, să ştii.
N-ar fi scăpat dacă
nu trişai noaptea trecută.
Trişam?
Trişam. Da.
Cred că ştiu
*** să rezolv problema.
Ce se întâmplă când sirena sună peste 5 minute?
-Iau o pauză?
-Toţi pleacă să ia prânzul.
Asta înseamnă că palierul va fi...
-Vopsit?
-Gol!
Nu va mai fi nimeni acolo, idiotule!
Vezi ceasul ăla?
Când limba cea mare va fi orientată
în sus iar cea mică tot în sus...
Uşa copilului va fi la staţia mea.
Când însă limba mare va fi orientată în jos
uşa nu va mai fi acolo.
Până atunci să pui copilul la loc.
Ai priceput?
Bau! Nu!
Tu de colo! Stai! El e!
-E cel din reclamă.
-Da, el el.
-Ne dai un autograf?
-Sigur. *** să nu.
Scrie "pentru Stephanie". E fiica mea.
Să vedem. De la prietenul tău,
monstrul, toate urările de bine.
I-am spus"Dacă îmi vorbeşti aşa, am terminat-o cu tine""
-Ea ce-a zis?
-Mama? M-a trimis în camera mea.
-La revedere, băieţi. Aveţi grijă.
-Scutură bine.
Bau!
Bună. *** te numeşti?
Mike Wazowski!
Sulley!
Sulley, termină cu prostiile.
-L-aţi văzut cumva pe Sulley?
-Ne pare rău. Nu.
-Sulley!
-Wazowski pare să aibă probleme.
-Cod 23-19!
-Opreşte!
-Dumnezeule!
-Prindeţi-l!
Sulley!
Suley! Am veşti minunate, amice!
Ştiu *** să ieşim din încurcătură
dar trebuie să ne grăbim. Unde e?
Sull, e un cub de gunoi presat.
Încă îi mai aud vocea.
-Mike Wazowski!
-Şi eu o aud.
-Mike Wazowski!
-Câţi copii ai în cubul ăsta?
Mike Wazowski!
-Pisi!
-Bau!
Bau, eşti teafără?
Eram îngrijorat! Eram...
Să nu mai fugi niciodată de mine, domnişorico.
Cât mă bucur că eşti teafără.
Ce tată iubitor.
De fapt e sora vărului...
-Sulley, gata. Să mergem.
-Mike Wazowski!
Da, da. *** ziceţi voi.
Vino aici, micuţo. Ne grăb...
-N-o mai face pe Bau să râdă!
-Dar n-am făcut-o! Hai!
-Ai găsit uşa lui Bau?
-Îţi explic mai târziu. Aleargă.
Hai să mergem, să mergem.
Dă Doamne să fie acolo.
-Uite-o. Exact *** a spus Randall.
-Randall? Stai puţin.
Foaie verde tătăneasă,
micuţa-i din nou acasă.
Vieţile noastre vor reveni
la normal. Coşmarul a lua sfârşit!
-E în regulă, Bau.
-Ce e? E vremea să mergi acasă!
Mike, nu putem avea încredere în Randall.
O vrea pe Bau.
-Şi ce dacă? E o ofertă limitată.
-Nu-mi place povestea asta.
Sulley, ai vrut uşa ei. Iat-o.
Hai terminăm odată povestea asta.
-Nu, Mike.
-Vrei să vezi că e în regulă?
-Ba vrea uşă, ba nu vrea uşă.
-Mike, stai.
E un monstru păros şi paranoic.
Mike!
Sulley, pe unde-ai umblat toată ziulica?
Sulley?
Mike.
Mike.
Unde eşti? Eşti acolo?
Unde eşti, amice?
Mike, unde eşti?
Bravo, Bau!
E în regulă.
Randall, te-ai ocupat de problema aia?
Bineînţeles. Să continuăm.
Trebuie să recuperăm timpul pierdut.
-Ai adus recipientele în plus?
-Da.
-Deci să înţeleg că ai găsit...
-Da, am găsit copilul!
Veşti foarte bune!
-Nu eram îngrijorat. Ştiam că...
-Vino aici şi ajută-mă.
Hai odată altfel s-ar putea
să îmbătrânim aici, Fungus.
E cam greu pentru un copil.
Wazowski! Unde e,
tâmp c-un singur ochi ce eşti?
În primul rând se spune tâmpit.
Dacă tot mă ameninţi, fă-o corect.
În al doilea rând, răpindu-mă
pe mine nu veţi doborî recordul.
Încă mai crezi că e vorba
de nenorocitul ăla de record?
Până să chicoteşti,
mai credeam încă.
Acum cred c-ar fi
mai bine să plec de aici.
Voi revoluţia industria sperieturilor
iar când se va întâmpla
până şi marele James P. Sullivan
va lucra pentru mine.
Da' ştiu că cineva a fost
foarte ocupat în ultimul timp.
Mai întâi vreau să ştiu unde e
copilul iar tu o să-mi spui.
-Da' nu ştiu nimic.
-Să i-o spui lu' mutu'.
Nu ştiu. Adică, chiar nu ştiu.
Ce-i asta? Aşteaptă.
Stai puţin.
Nu, nu, nu. Stai aşa!
Lucrul ăsta se mişcă.
Nu-mi plac lucrurile mari
care se mişcă spre mine.
Opreşte! Randall!
Salută Extractorul de Ţipete.
Salut.
Unde plecaţi? Hai să stăm de vorbă.
Să bem o cafea cu lapte.
Haideţi să stăm de vorbă puţin.
Ce-i asta? Staţi puţin. Nu!
Băieţi, încetaţi cu prostiile!
Ajutor! Ajutor!
Ce-ai mai greşit de data asta?
-Nu ştiu. Am reglat...
-Du-te şi verifică aparatul!
Probail că s-a întâmplat ceva
cu valva de admisie a ţipătului.
Asta e problema
cu unităţile astea 32-50, şefu'.
Vechea valvă e primul
lucru care se strică.
Le-am zis doar.
Fungus.
Îţi plac maşinile? Eu am o maşină foarte frumoasă
Dacă-mi dai drumu',
te plimb odată cu maşina mea.
-Te rog, Fungus.
-Îmi pare rău, Wazowski.
Nu am voie să fraternizez cu
victimele acestui complot mişelesc.
Ce s-a întâmplat?
Unde-i Wazowski?
Unde e?
-Haide.
-O să ne omoare.
-Cu grijă. Ar putea fi contaminată.
-Trebuie să ieşim de aici!
Putem să luăm viaţa de la capăt
departe de aici.
La revedere, Monştrii, INC.
La revedere, dle Waternoose.
-Nu, Mike. Stai.
-Ce faci?
-Urmează-mă. Am o idee.
-Nu, nu, nu.
-Simulare încheiată.
-Nu, nu, nu.
Ce-i asta? Încerci să sperii
copilul nu să-l adormi.
Voiam să încerc faza cu sâsâitul de şarpe ninja.
De câte ori trebuie să vă mai spun?
E important *** arătaţi,
*** intraţi în cameră.
-Dle Waternoose!
-James. Ai venit la ţanc.
-Nu, nu înţelegeţi.
-Arată-ne deci *** se face.
-Trebuie să mă ascultaţi.
-Fiţi atenţi cu toţii.
-Îl veţi vedea pe cel ai bun.
-Dle, eu...
-Resetaţi simulatorul.
-Dar, domnule...
-Noapte bună, puiule.
-Noapte bună, mami.
-Somn uşor.
-Pisi!
-Să auzim un răcnet tare.
-N-avem timp de asta, dle.
-Haide. Ce mai aştepţi? Răcneşte!
-Dar, dle...
Scoate un răcnet!
-Foarte bine, James.
-Bau?
Domnilor, sper că aţi învăţat
o lecţie foarte importantă astăzi.
Bau?
Bau?
Bau, sunt eu.
-Un copil!
-Nu e toxic. Credeţi-mă pe cuvânt.
-Sulley?
-Bau? Nu-ţi fie frică.
Nu făceam decât să...
Nu te speria. Nu era adevărat
ce-ai văzut. Eu doar...
Nu făceam decât să...
-Bau.
-Voia să-l testeze pe micuţă.
-Bau?
-Iar acum încearcă să ne omoare.
-E numai vina lui Randall.
-Randall?
Vă putem duce la laboratorul lui
secret de aici, din fabrică.
*** a fost posibil
să se întâmple aşa ceva?
-Mai ştie cineva de asta?
-Nu, dle.
Bine. Compania nu-şi mai poate
permite publicitate proastă din nou.
Înainte de a face orice altceva
să ne ocupăm de copil.
Nu credeam să se ajungă
la aşa ceva. Nu în fabrica mea.
Îmi pare rău că aţi fost implicaţi
în aşa ceva. Mai ales tu, James.
Acum putem îndrepta însă
lucrurile pentru binele companiei.
-Nu e uşa ei, dle.
-Ştiu.
E a voastră.
Nu!
Bau!
Nu, nu, nu!
Suntem exilaţi, deşteptule.
Suntem în lumea oamenilor!
Ce idee bună să mergem
la bătrânul tău prieten Waternoose.
Păcat doar că era implicat şi el!
Nu trebuia decât să mă asculţi
şi tu pe mine, măcar odată!
Da' de unde.
Nici măcar acum nu mă asculţi!
Ia de aici!
Bun venit în munţii Himalaia!
Îngrozitor. Vă vine să credeţi?
Arăt eu îngrozitor?
De ce nu-mi spun Adorabilul Om
al Zăpezii sau Plăcutul Om al Zăpezii?
Sunt un tip de treabă.
Vreţi îngheţată de zăpadă?
Nu-ţi face griji.
E cu lămâie.
Dar tu, barosane? Nu vrei
nişte îngheţată de zăpadă?
Ai văzut *** mă privea?
Sărmanul. Îl înţeleg.
Nu e uşor să fii exilat.
În exil, amicul Bigfoot şi-a făcut
din iederă otrăvitoare o imensă faşă.
O purta pe cap ca pe o coroană.
Îşi spunea Regele Mâncărime.
N-o să fie prea rău. La urma urmei
nu poţi fi mai norocos de atât.
-Exilat cu cel mai bun prieten.
-Nu e prietenul meu.
V-am văzut îmbrăţişându-vă,
în zăpadă şi am crezut...
Uită-te la el. Mi-a distrus viaţa
de dragul unui copil!
Din cauza ta, voi rămâne pe vecie
în deşertul ăsta îngheţat!
Deşert? Cred c-ai vrut să spui "tărâm minunat".
Uitaţi ce frumos ninge.
Să vedeţi şi satul din apropiere.
E cel mai frumos din lume.
Şi nici măcar nu v-am spus
nimic despre laptele de iac gratuit.
-Stai. Ce-ai spus?
-Lapte de iac.
Nu e foarte uşor să mulgi un iac.
Dar dacă dai deoparte firele de păr,
e destul de hrănitor.
Nu, ziceai ceva de un sat.
Unde e? Sunt şi copii acolo?
Copii? Sigur. Copii obraznici, copii bleguţi,
copii care se urcă pe stânci.
-Unde e?
-La poalele muntelui.
-Trei zile de mers.
-Trei zile?
Trebuie să ajungem acolo acum!
Vrei să ajungi în sat?
Aici regula numărul unu e...
Întotdeauna... Ba nu.
Niciodată să nu ieşi când viscoleşte.
Trebuie să ajungem la Bau.
Bau? Şi cu noi *** rămâne?
De când a apărut copilul ăsta,
n-a mai contat ce spun eu.
Şi uite unde am ajuns!
Eram pe cale
să doborâm recordul, Sulley.
-Am fi reuşit.
-Nu mai contează acum.
Nu mai contează? Stai puţin.
*** adică nu mai contează?
Asta-i.. Nu. Bine. Foarte bine.
Deci adevărul iese acum la suprafaţă, nu?
Ia te uită? Nu mai avem îngheţată la con.
Mă duc până afară să mai aduc.
Sulley, *** rămâne cu ceea ce am realizat până ***?
Asta nu contează?
*** rămâne cu Celia?
N-o s-o mai văd niciodată.
Asta nu contează?
Iar cu mine *** rămâne?
Sunt prietenul tău cel mai bun.
Eu nu contez?
Îmi pare rău, Mike.
Îmi pare rău că am ajuns aici.
N-am vrut să se întâmple aşa.
Dar Bau are probleme.
Cred c-am putea-o salva
dacă am coborî la...
AM coborî?
De data asta eşti de unul singur, amice.
Dacă vrei să ieşi în viscol şi să mori de frig..
Treaba ta...
Eşti pe cont prorpiu.
Am mai adus îngheţată de zăpadă.
Haide, George.
Ştiu că poţi s-o faci.
Am ales pentru tine
o uşă în Nepal. Va fi uşor.
E frumos şi linişte acolo, în Nepal.
Să ştii că ai dreptate. Ţine asta.
-Pe ei, Georgie!
-Pârtie! Faceţi loc!
-Scuze, George.
-Nu poţi să...
20-3-9...
La o parte!
Ajutor!
Nu trebuia să am încredere în tine
că vei termina treaba.
Din cauza ta a trebuit să-mi exilez
cel mai bun monstru sperietor.
Cu maşinăria asta, nu vei mai avea
nevoie de monştri sperietori.
Şi în plus,
Sullivan a primit ce merita.
Sulivan era de două ori mai bun
decât vei fi tu vreodată.
Pisi!
-Pisi!
-Sullivan?
-Pisi!
-Îmi pare rău, Bau.
Opriţi-l!
Hai să te ducem acasă.
Termină-l!
Nu ştii cât am aşteptat
să fac asta, Sullivan!
-Mike?
-Să nu crezi că nu-mi pasă de copil.
-Mike, nu înţelegi.
-Ba da. Eram nervos, asta-i tot.
Am nevoie de timp de gândire.
Nu trebuia să mă laşi acolo.
-Sunt atacat.
-Nu de mine. Eu vreau să fiu sincer.
Ascultă-mă până la capăt.
Noi doi suntem o echipă.
Prietenia noastră e ceea ce contează.
Ştiu, micuţo. E prea sensibil.
Dacă începi să plângi,
nu mai apuc să-ţi spun tot.
Îmi pare rău că nu ţi-am fost
aproape dar acum sunt aici.
Sully, eu îmi deschid sufletul aici.
Ai putea măcar să fii atent.
Ia te uită. E Randall. E...
Haideţi!
-Nu trebuie să existe martori.
-Nici nu vor exista.
-Mă bucur că te-ai întors, Mike.
-Cineva trebuia să te apere.
-Iubiţirico, acum nu putem discuta.
-Haide!
Michael, dacă nu-mi spui imediat
ce se întâmplă, am terminat-o cu tine!
-M-auzi? Am terminat-o!
-Bine. Îţi spun adevărul.
Ştii copilul pe care îl caută toţi?
Suley l-a lăsat să intre aici.
Am încercat să-l trimitem acasă
dar Waternoose a complotat
iar acum ne urmăreşte Randall ca să ne omoare.
Şi vrei să cred toate minciunile astea, Mike Wazowski?
Mike Wazowski!
-Te iubesc, iubiţirico!
-Te mişti odată? Fereşte!
Idiotule!
-La o parte. Sosim.
-Pardon. Faceţi loc!
Grăbeşte-te!
-Uite-i acolo!
-Stimaţi angajaţi...
Randall Boggs a doborât recordul
tuturor timpurilor la sperieturi.
Ba nu. Daţi-vă la o parte! Lăsaţi-mă!
Arată-le ce poţi, Ursuleţ Ochios.
-Uite uşa!
-Daţi-vă de pe coada mea!
-Sulley, ce faci? Ai înnebunit?
-Agaţă-te de mine, Mike.
-Sulley, ce ai de gând?
-Să luăm uşa, să găsim o staţie.
Ce plan.
Simplu dar totuşi... nebunesc!
Ţineţi-vă bine!
Nu pivi în jos!
O să mi se facă rău!
Nu!
Nu!
-Uşa lui Bau!
-Uite-o!
Acum *** o să ajungem la ea?
E o fundătură, Sulley. Uite-l.
-Fă orice ca să râdă!
-***? Sulley!
-Deschide-o!
-Uite-l că vine.
Dă-mi copilul!
-De ce nu ne-au exilat aici?
-Să găsim altă uşă.
Uite! Uşa lui Bau!
-Uite-l. Grăbeşte-te!
-Dă-mi mâna.
-Hai odată. E o uşă culisantă.
-Sigur, sigur.
Sări! Sunt chiar în urma ta.
Haide!
-Fuga! Nu te opri!
-Intră!
Ciudat!
Mike? Scuze, amice.
Sper că te-a durut, şopârlo.
Bravo, amice. Ne-a pierdut urma.
Bau!
Mi-a plăcut să lucrez cu voi!
-Deschide uşa!
-Încerc!
Bau!
Uite-i!
Sulley, ce faci?
-Am prins expresul, amice!
-Îi vezi?
Drept în faţă!
-Pisi!
-Bau!
Acum ce mai are de zis
cel mai îndrăgit monstru sperietor?
Prostănac jalnic ce eşti!
Ai fost prea mult timp primul, Sullivan.
Acum s-a terminat!
Nu-ţi face griji,
voi avea mare grijă de copil.
Nu!
Acum nu se mai sperie de tine.
Se pare că ţi-ai pierdut slujba.
Aşa. Să te vedem acum ce mai faci.
Hai, aruncă-l!
-Vă rog, nu!
-Hai, frumosule. Hai că te prind eu.
Şi a zburat de-aici!
Mamă, iar a intrat în casă un aligator.
Alt aligator? Dă-mi lopata!
Stai că-i arăt eu!
Dă-i, mamă! Dă-i la cap aligatorului!
-Vrei să faci tu onorurile, Mikey?
-Cu cea mai mare plăcere.
Aşa e, Bau! Ai reuşit! L-ai bătut!
Haideţi.
Bau, e timpul să te întorci acasă.
Să fii cuminte, bine?
-Nu se poate.
-Nu mai e energie. Fă-o să râdă.
Stai că am o mişcare
care îi dă gata pe toţi.
-Scuze. N-a văzut faza.
-Fraierule, ai uitat să-i ridici gluga.
Unchiule Mike,
nu ţipa de faţa cu ea.
-Trebuie s-o facem să râdă parcă.
-Corect.
Bau, glumeam. Uite!
Sunt haios, nu?
Astea-s glume, micuţo.
-Ce se întâmplă?
-Ţine-te bine!
Când uşa ajunge la staţie,
opriţi energia.
Astfel veţi prinde copilul
şi infractorii responsabili.
Ne aşteaptă. Ce ne facem?
Suntem agenţi ADC.
Ieşiţi încet cu copilul la vedere.
Bine, ne-aţi prins. Copilul e aici.
Cooperez. Înainte să ne arestaţi
vreau să spun ceva.
-Prinde!
-Cod 23-19!
-Proiectil toxic. Izolaţi contaminatul.
-Stai!
-Urmăriţi suspectul!
-Eliberaţi zona!
Nu-i lăsaţi să scape.
Aşteptaţi! Întoarceţi-vă! Copilul e la el!
Sullivan? Sullivan, dă-mi copilul.
Dă-mi fetiţa!
Deschide uşa!
Sullivan, n-o face.
-Haide.
-Nu intra în camera aia!
Cred că l-am oprit, Bau.
Acum eşti în siguranţă.
Să fii o fetiţă cuminte, da?
Ai mers prea departe, James.
-E acasă acum. Las-o în pace.
-Nu pot să fac asta!
A văzut prea multe.
Amândoi aţi văzut prea multe.
-Nu trebuie să se termine aşa.
-N-am de ales!
-Speriatul nu mai ajunge.
-De asta răpeşti copii?
Voi răpi o mie de copii dacă e nevoie
pentru fabrică!
Şi voi reduce la tăcere pe oricine
îmi va sta în cale!
-Nu!
-Noapte bună, puiule.
-Ce-i asta?
-Noapte bună, mami.
Simulare încheiată.
Nu ştiu ce-aţi văzut voi
dar eu am observat câteva greşeli.
-Dar *** aţi...
-Ştiţi ce?
Haideţi să mai urmărim o dată
partea mea preferată.
Voi răpi o mie de copii dacă
e nevoie pentru fabrică!
***?
Voi răpi o mie de copii dacă
e nevoie pentru fabrică!
-Veniţi cu noi.
-Ce faceţi?
Lăsaţi-mă. Nu mă puteţi aresta.
Sper că eşti mulţumit, Sullivan.
Ai distrus această companie.
Monştrii, INC nu mai există!
De unde veţi mai face rost de ţipete acum?
Criza energetică
se va adânci din cauza ta!
Rămâneţi acolo.
Nr.Unu vrea să discute cu voi.
Atenţie!
-Salut, băieţi.
-Roz?
Doi ani şi jumătate de muncă
sub acoperire au fost aproape irosiţi
în momentul în care
ai găsit copilul, dle Sullivan.
Bineînţeles însă că fără ajutorul
vostru n-aş fi aflat niciodată
că totul ajungea
până la Waternoose.
În legătură cu fetiţa, acum.
Nu vreau decât s-o trimit acasă.
Foarte bine.
Aduceţi-mi un măcinător de uşi.
***? Adică n-o voi putea revedea?
Nu există altă soluţie.
Aveţi 5 minute
ca să vă luaţi rămas bun.
-Cu bine, micuţo.
-Mike Wazowski!
Da. Bau să ştii că a fost distracitv.
Du-te şi creşti mare.
Bau...
Ia te uită... Da, ştiu...
E frumoasă.
Bau...
-E foarte frumoasă.
-Pisi!
Vino încoace.
E un ursuleţ fericit.
Acum nu mai iese nimic din debara
ca să te sperie, da?
Da.
La revedere, Bau.
Pisi.
Pisi trebuie să plece.
Bau!
Pisi?
Nimic din toate astea nu s-a întâmplat.
Ne-am înţeles, domnilor?
Şi nu vreau nici documente în legătură
cu această întâmplare.
Luaţi-l.
Pariez că avem liber tot restul zilei.
Prosule! Vor închide fabrica!
Să fi văzut faţa lui Waternoose
când s-a ridicat peretele.
Sper să facem rost de o copie a casetei ăleia.
Te simţi bine?
Amice, fruntea sus.
Am reuşit. Bau a ajuns acasă.
Recunosc. Din cauza noastră
sute de monştri vor fi concediaţi.
Ca să nu mai vorbim de mulţimea
furioasă că nu va mai fi energie.
Dar ne-am distrat pe cinste, nu?
Ne-am distrat.
Microfonul ăsta funcţionează?
Probă de microfon!
Bună seara. Ce mai faci?
Mă bucur să te văd.
Mă bucur să mă aflu
în camera ta. De unde eşti?
Lasă. Eşti la grădiniţă, nu?
Ce-mi mai place la grădiniţă.
Au fost cei mai buni 3 ani din viaţa mea.
Îmi place şi sportul.
"Fereşte-te de minge" era cel mai tare.
Eram cel mai rapid la jocul ăsta.
Desigur, eu eram mingea. Dar...
Eu eram mingea, pricepi?
Bine.
Mulţumesc. Nu uita să dai bacşiş chelneriţei.
Bravo, Mikey. Ţi-ai făcut planul chiar
de la primul copil al zilei.
Nu-i rău, nu? Ştii, doar cineva cu talent de comic
ar putea produce atâta energie o singură dată.
Iar faptul că râsul e de 10 ori mai puternic decât
ţipătul nu are nimic de-a face cu asta, nu?
Ursuleţ Ochios. Vino la mine.
-Iubiţirica mea!
-Ursuleţ!
Fetelor, opriţi-vă.
Michael, eşti aşa de fermecător.
-Ai adus revista?
-Au trimis o cutie întreagă.
Dă-mi să văd! Sulley şi cu mine suntem pe copertă, nu?
-Incredibil.
-Ursuleţ Ochios.
Am apărut pe coperta unei reviste!
E nemaipomenit!
-Sulley!
-Salut, Mike. Eu...
-Vreau să-ţi ară ceva dacă ai timp.
-Păi...
Închide ochii şi urmează-mă.
Să nu cumva să tragi cu ochiul.
-Mergi, mergi, haide.
-Mike!
Umăreşte sunetul plăcut al vocii mele.
Bun, opreşte-te. Deschide ochii.
Mike!
-E cumva...
-Scuze c-a durat atât, amice.
A trebuit să pun la loc
foarte multe bucăţele de lemn.
Funcţionează doar dacă
ai toate bucăţile din ea.
Bau?
Pisi!
Aţi urmărit filmul
MONŞTRII, INC