Tip:
Highlight text to annotate it
X
A ŞAPTEA PECETE
La mijlocul secolului al XIV-lea Antonius Block şi scutierul său
după ani lungi de cruciadă în Ţara Sfântă
s-au întors în sfârşit în ţara lor de baştină Suedia
un ţinut bântuit de ciuma neagră.
"Când a rupt Mielul pecetea a şaptea"
"s-a făcut în cer o tăcere de aproape o jumătate de ceas."
"Şi am văzut pe cei Şapte îngeri care stau înaintea lui Dumnezeu;"
"şi li s-au dat şapte trâmbiţe."
Cine eşti?
Sunt Moartea.
Ai venit pentru mine?
Am fost lângă tine de mult timp.
Ştiu.
Eşti pregă***?
Trupul meu se teme eu însă nu.
Aşteaptă o clipă.
Toţi spuneţi asta dar eu cunosc îndurarea.
Joci şah nu-i aşa?
*** de ştii asta?
Din picturi.
Da sunt un jucător destul de iscusit.
Dar nu mai iscusit decât mine.
De ce vrei să joci şah cu mine?
- Asta e treaba mea. - Ai dreptate.
Atât timp cât îţi ţin piept voi trăi.
Şi dacă ies învingător mă laşi liber.
Negru pentru tine!
Mi se potriveşte.
Între picioarele unei târfe mă intind.
Acesta este locul pentru cei ca mine.
Domnul este sus în ceruri ştii asta.
Dar Satana ne găseşte aici jos.
Se vorbeşte despre semne şi alte grozăvii.
Doi cai s-au devorat între ei...
Mormintele se cască larg şi osemintele ies împrejurul lor.
Patru sori s-au arătat pe cer…
Unde este hanul?
Ţi-a arătat drumul?
Nu chiar.
- Ce-a spus? - Nimic.
- Era mut? - Nu domnule.
A fost foarte elocvent.
Într-adevăr.
Dar foarte abătut.
Ţi-ai luat micul dejun?
Păcat ca nu pot să mănânc iarbă.
Trebuie să-mi arăţi *** se face.
Am avut o presimţire.
Oamenii de pe aici nu sunt interesaţi de artă
Maria am văzut ceva!
Ce s-a întâmplat?
O viziune. A fost aproape real.
Tu şi viziunile tale!
Oricum am văzut-o.
Pe cine?
Pe Fecioara Maria.
Ai văzut-o cu adevărat?
Aş fi putut s-o ating.
Cu coroana ei de aur şi rochia albastră.
Ţinea Pruncul Sfânt şi-L învăţa să meargă.
Când m-a văzut a zâmbit.
Aveam lacrimi în ochi.
Şi când mi le-am şters ea dispăruse.
Apoi s-a lăsat o linişte adâncă
în cer şi pe pământ.
Lucrurile astea tu le-ai scornit!
Nu mă crezi însă a fost adevărat.
Nu s-a întâmplat în realitate doar în închipuirea ta.
*** a fost Diavolul vopsind roţile în roşu
şi folosindu-şi coada drept pensulă.
De ce îmi aduci aminte?
Şi avea vopsea roşie sub unghii…
Bine pe asta am scornit-o
pentru ca tu să crezi celelalte viziuni pe care le am.
Ai grijă să nu fii luat drept nebun.
Pentru că nu eşti. Cel puţin nu încă.
Nu este vina mea dacă aud voci
şi o văd pe Fecioara Maria şi dacă îngerilor şi demonilor
le place să mi se arate.
Ţi-am spus-o de atâtea ori.
Trebuie să dorm dimineaţa!
Te-am rugat dar nu s-a schimbat nimic. Acum taci!
Vreau o viaţă mai bună pentru Michael.
Va fi un mare acrobat.
Sau un jongler care face un număr imposibil.
Ce număr e acela?
Să faci o minge să stea nemişcată în aer.
- Dar asta e imposibil. - Da pentru noi dar nu şi pentru el.
Întotdeauna visezi!
Am compus un cântec.
Vrei să-l asculţi?
Da. Sunt foarte curioasă.
”Un porumbel pe o creangă”
”În mijlocul verii”
”Cânta atât de dulce despre Isus Hristos”
”În rai minunatul său cântec de bucurie.”
Ai adormit?
- A fost un cântec minunat. - Nu e gata încă.
Am auzit dar o să mai dorm puţin. Cântă-mi restul mai târziu.
Tu mereu dormi şi dormi…
Este asta o treabă pentru un actor?
Preoţii plătesc bine deci joc.
Vrei să interpretezi Moartea?
Să le stric oamenilor buna dispoziţie şi să-i sperii.
Când va avea loc spectacolul?
La Sărbătoarea Sfinţilor din Elsinore.
Vom juca pe treptele bisericii.
De ce nu jucăm ceva profan? Oamenilor le place mai mult.
Ei spun că ciuma pustieşte tot pământul.
Preoţii vorbesc despre moartea iminentă şi depravarea morală.
Ce roluri jucăm?
Un nebun ca tine poate juca Sufletul Omenesc.
Nu e un rol potrivit.
Cine hotărăşte? Eu sunt conducătorul trupei.
"Viaţa ta o nebunule"
"atârnă de o funie."
"Scurtă este ziua ta."
Oare o să mă placă femeile în costumaţia asta?
Bine ce este?
Nu mişca. Nu vorbi.
Sunt mut ca un mormânt.
Te iubesc.
Ce vrea să însemne asta?
Dansul Morţii.
- Iar aceasta este Moartea. - Da dansează cu ei.
Pentru ce toată spoiala aceasta?
Să le reamintească oamenilor de moarte.
Asta nu-i va face cu nimic mai fericiţi.
De ce să-i facă fericiţi? De ce să nu-i îngrozească?
Atunci ei nu se vor mai uita la picturile tale.
Ba da se vor uita.
Un craniu este mai interesant decât o femeie goală.
Dacă îi sperii...
- Se vor gândi la asta... - Apoi ei se gândesc.
- Şi devin mai îngroziţi. - Şi cad în braţele preoţilor.
- Asta nu e treaba mea. - Tu doar îţi pictezi lucrarea.
Eu pictez viaţa aşa *** este. Apoi oamenii pot să facă ce vor.
Asta îi face pe oameni furioşi.
Atunci pictez ceva amuzant.
Un om trebuie să supravieţuiască.
Măcar până când ciuma îl doboară.
Ciuma. Of!
Trebuia să vezi umflăturile...
Mâinile şi picioarele li se chirceau…
Neplăcut.
Încercau să-şi smulgă bubele...
Îşi muşcau mâinile...
Se zgâriau să-şi deschidă venele...
Urlau în agonie...
Te-am speriat?
Speriat? Nu mă cunoşti.
Ce e cu gunoiul ăsta aici?
Oamenii cred că ciuma
este o pedeapsă a lui Dumnezeu.
Mulţimile umplu pământul cu procesiuni. Oamenii se flagelează între ei
ca să fie iertaţi de Dumnezeu.
Pentru că se flagelează între ei?
Da este o privelişte oribilă.
Îţi vine să te ascunzi când trec.
Dă-mi nişte vin. N-am băut nimic înafară de apă.
Mă simt la fel de însetat precum o cămilă în deşert.
Speriat până la urmă?
Aş vrea să împărtăşesc cât pot de bine...
Dar inima îmi este goală.
Golul este doar o oglindă.
Îmi văd faţa...
şi simt dispreţ şi dezgust.
Indiferenţa mea faţă de oameni m-a îndepărtat.
Trăiesc acum într-o lume a fantomelor...
sunt un prizonier al viselor mele.
- Încă nu vrei să mori. - Ba da vreau.
Şi ce mai aştepţi?
Cunoaşterea.
Certitudinea.
Spune-i *** vrei.
Este atât de greu să-L percepi pe Dumnezeu cu propriile simţuri?
De ce trebuie să Se ascundă într-o mulţime de promisiuni vagi
şi miracole invizibile?
*** putem să-i credem pe cei care cred dacă nu credem la rândul nostru?
Ce se va întâmpla cu noi? Ce vrem să credem dar nu putem?
Dar cu cei care nici nu vor nici nu pot să creadă?
De ce nu-L pot ucide pe Dumnezeu în mine?
De ce continuă El să trăiască într-un mod umilitor plin de durere?
Vreau să-L smulg din inima mea...
Dar El rămâne o imitaţie a realităţii
de care nu pot să scap.
- Mă auzi? - Te aud.
Vreau cunoaştere. Nu credinţă. Nu presupuneri. Doar cunoaştere.
Vreau ca Dumnezeu să-Şi dea deoparte mâna Lui
să-Şi arate faţa să-mi vorbească.
Dar El rămâne tăcut.
Îmi înalţ plânsetul în întuneric spre El dar se pare că nu-i nimeni acolo.
Poate că într-adevăr nu e nimeni acolo.
Atunci viaţa este un chin fără sens.
Nici un om nu poate trăi cu ideea morţii ştiind că viaţa nu înseamnă nimic.
Cei mai mulţi oameni nu se gândesc nici la moarte nici la nefiinţă.
Până când ajung la cumpăna vieţii şi văd întunericul.
Ah ziua aceea...
Înţeleg.
Trebuie să facem din teama noastră un idol
şi să-l numim Dumnezeu!
Eşti neliniş***.
Moartea m-a vizitat azi dimineaţă.
Am jucat şah.
Această pauză mi-a îngăduit să fac o călătorie crucială.
Ce călătorie?
Întreaga mea viaţă a fost o căutare fără sens.
O spun fără amărăciune sau reproşuri personale.
Ştiu că este la fel pentru toţi.
Dar vreau să-mi folosesc pauza pentru o acţiune semnificativă.
Deci ai jucat şah cu Moartea?
Este un tactician iscusit
dar nu am pierdut încă nici o piesă.
*** ai păcălit Moartea?
Cu o combinaţie între nebun şi cal.
Îi voi străpunge flancul.
Am să ţin minte asta.
Trădătorule! M-ai înşelat!
Dar voi găsi eu o cale de ieşire.
Ne vom continua jocul la han.
Aceasta este mâna mea. Pot s-o mişc.
Sângele îmi pulsează prin vene.
Soarele este încă sus pe cer...
Şi eu Antonius Block
joc şah cu Moartea!
Stăpânul meu şi cu mine am fost în ţări străine.
În cruciadă?
Zece ani în Ţara Sfântă...
Muşcaţi de şerpi şi de insecte...
Măcelăriţi de sălbatici otrăviţi de vinul prost...
Îmbolnăviţi de femei atinşi de febră...
Toate pentru gloria lui Dumnezeu.
Gloria lui Dumnezeu.
Cruciada noastră a fost atât de prostească...
încât numai un idealist ar fi putut-o plănui.
La fel ca ciuma asta.
Este mai rău decât atât.
În orice direcţie ne întorceam spatele era înapoia noastră.
Spatele înapoi. Cât de adevărat cât de adevărat.
Iată-l pe scutierul Jöns. El rânjeşte Morţii...
Chicoteşte înspre Dumnezeu râde spre sine însuşi
şi zâmbeşte fetelor.
Lumea lui există doar pentru el însuşi.
Absurd în toate chiar şi cu el.
Fără rost în rai indiferent în iad.
La ce e bună supa asta împuţită?
Ea a făcut cunoştinţă cu carnea Diavolului.
Şi acum este în zeama asta.
Va fi arsă pe rug mâine. Dar trebuie să-l ţinem pe Diavol departe.
Cu ajutorul rahatului ăsta puturos?
Sânge şi puroi de câine negru.
Diavolul nu-i poate suporta mirosul.
Nici eu.
- Să nu vorbeşti cu ea. - E aşa de periculoasă?
Se spune că ea este cauza molimei.
”Soarta este o nenorocită”
”Şi tu eşti mică mică”
”Acum ţopăind răutăcioasă”
”Acum târându-te cu viermii…”
Chiar trebuie să cânţi?
Ce?
Te surprinde că fur de la morţi?
E o ocupaţie profitabilă în aceste vremuri.
N-are rost să spun poveşti.
E fiecare pentru el.
Nu ţipa. N-o să te audă nimeni.
Nu este surprinzător?
Te cunosc. Tu eşti Raval de la Seminar.
Tu eşti Doctor Mirabilis Coelestis et Diabilis.
N-am dreptate?
Cu zece ani în urmă l-ai convins pe stăpânul meu
să plece spre Ţara Sfântă.
Te-am speriat? Ai o durere în piept?
Eram prea fără griji prea mulţumiţi.
Domnul a vrut să ne pedepsească trufia.
Aşa că te-a trimis pe tine să-i otrăveşti mintea stăpânului meu.
Eram de bună credinţă.
Acum ştii mai bine. Ai devenit un hoţ.
O ocupaţie mai potrivită pentru un măscărici.
Oh nu sunt însetat de sânge.
Dar când ne vom mai întâlni îţi voi mutila faţa aşa *** meriţi.
Am venit să-mi umplu plosca cu apă.
Jöns este numele meu.
Sunt prietenos tânăr...
Plin de gânduri şi intenţii nobile.
Până acum dulceaţo aş fi putut să te siluiesc
dar eu nu cred în felul ăsta de dragoste.
E puţin plictisitor la urma urmei.
Dacă stau să mă gândesc am nevoie de o fată în casă.
Ştii să găteşti?
Cred că nevastă-mea a murit până acum.
Deci am nevoie de o fată în casă.
Şi nu mai sta acolo holbându-te. Ţi-am salvat viaţa să nu uiţi asta!
Saltimbanci tâmpiţi.
Fac pe proştii.
Nu joc în prima parte aşa că mă duc în spatele cortinei.
Nu sta acolo holbându-te urâtule!
”Calul este în copac şi jubilează”
”Drumul este pustiu dar poarta se crapă”
”Cel Negru dansează pe mal”
”Păsările ţipă pe un lac atât de negru”
”Ziua este roşie dar peştele este mort”
”Cel Negru se apleacă pe mal”
”Şarpele se unduieşte sus pe cer”
”Fecioara e palidă dar şoarecele este sătul”
”Cel Negru aleargă pe mal”
”Capra behăie”
”Cu cei doi dinţi ai săi”
”Lovitura este grea”
”Valurile se sparg”
”Cel Negru se uşurează pe mal”
”Scroafa se ouă şi pisica grohăie”
”Noaptea e de smoală şi întunericul rămâne”
”Cel Negru rămâne rămâne pe mal…”
Dumnezeu ne pedepseşte.
Cu toţii ar trebui să pierim de Moartea cea Neagră.
Tu de colo care te holbezi ca un bou...
Şi tu care eşti atât de înfumurat...
Acesta poate fi ultimul vostru ceas.
Moartea este în spatele vostru.
Coasa ei sclipeşte deasupra capetelor voastre.
Pe care dintre voi îl va lovi primul?
Tu de colo cu privire de animal...
Vom vedea în seara asta ultimul tău zâmbet strâmb?
Tu femeie atât de plină de viaţă
te vei veşteji până în zori de zi?
Tu cel cu nasul pe sus
vei mai murdări pământul încă un an?
Ştiţi voi idioţilor că sunteţi pe moarte?
Sunteţi cu toţii condamnaţi mă auziţi?
Condamnaţi! Condamnaţi! Condamnaţi!
Doamne ai milă de noi păcătoşii.
Nu-Ţi întoarce faţa de la noi.
În Numele Fiului Tău Isus Hristos!
Ăsta chiar se aşteaptă ca oamenii din ziua de azi
să ia vorbăria lui în serios?
Vă bateţi joc de mine domnule.
Am citit şi auzit toate basmele.
Până şi poveştile fantastice despre Dumnezeu Tatăl
Isus Hristos şi Sfântul Duh.
De ce zbieri?
Sunt Plog fierarul iar tu eşti Jöns scutierul.
- Se poate. - Ai văzut-o pe nevastă-mea?
Nu. Dar dacă aş vedea-o şi ar arăta ca tine
m-aş grăbi s-o uit.
Deci n-ai văzut-o?
- Poate că a fugit. - Tu ştii ceva?
Destul de multe. Dar nimic despre nevasta ta.
Du-te înăuntru poate că vei afla ceva de la ei.
Ciuma face ravagii peste tot. Oamenii mor ca muştele.
Nu pot să vând nimic.
Este Ziua Judecăţii. Şi groaznicele semne...
O femeie a născut un copil cu cap de viţel.
Oamenii au înnebunit. Fug şi duc ciuma cu ei.
Mănâncă bea şi veseleşte-te!
Mulţi s-au autopurificat prin foc şi au murit.
Dar mai bine aşa decât în iad spun preoţii.
Nimeni nu îndrăzneşte s-o spună cu glas tare dar acesta este sfârşitul.
Oamenii sunt înnebuniţi de frică.
Şi tu eşti speriat!
Bineînţeles că sunt.
Ziua Judecăţii.
Îngerii coboară şi mormintele se deschid.
Va fi groaznic.
Vrei asta? Poţi s-o cumperi ieftin.
Este argint adevărat.
Prea scump pentru mine.
Iertaţi-mă aţi văzut-o pe nevasta mea?
- E dispărută? - Se spune că a fugit.
- A fugit? - Cu un saltimbanc.
Dacă are gusturi atât de proaste las-o să plece.
Ai dreptate.
M-am gândit s-o omor.
O! Crimă? Asta-i altceva!
Şi pe saltimbanc odată cu ea.
Pe saltimbanc?
Pe cel cu care a fugit.
Eşti tâmpit?
Ah saltimbancul!
Da e limpede că sunt prea mulţi din ăştia
aşa că poţi să-l omori liniş***.
Tu îl minţi pe fierar.
Eu? Mint?
Şi tu eşti un saltimbanc şi prietenul tău este cel care i-a luat nevasta.
Şi tu eşti un saltimbanc?
Nu chiar.
E normal să te omoare şi pe tine.
Eşti nostim nu-i aşa?
Eşti cam palid nu-i aşa? Ai conştiinţa încărcată?
Eşti nostim.
Nu crezi că e nostim? Ah nu crezi?
Să presupunem că te tăiem.
Ce ştii de nevasta mea?
Doar nu aveţi de gând să mă răniţi?!
Dacă am jignit pe cineva voi pleca de aici.
Ridică-te şi vorbeşte tare.
Stai în cap saltimbancule!
Ce-ai făcut cu nevasta mea?
Ridică-te şi dansează!
Nu dansez. Nu pot.
- Fă ca ursul. - Nu pot face ca ursul.
Hai să vedem dacă poţi.
Sus! De la capăt! Bun urs.
Nu mai pot.
Îţi aduci aminte ce ţi-am spus?
Întotdeauna mă ţin de cuvânt.
*** îl cheamă?
Michael.
Câţi ani are?
Puţin peste un an.
- E mare pentru vârsta lui. - Nu-i aşa?
- Ţi-am văzut spectacolul astăzi. - A fost rău?
Eşti mai drăguţă fără machiaj...
Şi rochia asta îţi vine mai bine.
Skat ne-a părăsit.
Soţul tău?
Nu. Soţul meu este Joseph.
Acum am rămas numai noi doi
şi va trebui să facem din nou scamatorii.
Şi tu faci scamatorii?
Sigur că da. Joseph este un scamator priceput.
Michael va fi acrobat?
Joseph vrea asta.
Dar tu nu?
Poate că va fi un cavaler!
Nu e la fel de amuzant.
- Nu dvs nu arătaţi prea fericit. - Nu.
Sunteţi obosit?
- De ce? - Sunt într-o companie plictisitoare.
- Vă referiţi la scutierul dvs? - Nu nu la el.
- Atunci la cine? - La mine însumi.
Ah înţeleg.
Chiar înţelegi?
Da destul de bine.
Joseph! Ce s-a întâmplat? Unde ai fost?
Stai aici. Unde ai fost?
Lasă-mă să văd.
Ai băut la tavernă.
Nici o picătură!
Te-ai lăudat cu îngerii tăi.
N-am scos nici un cuvânt despre îngeri.
Atunci iar ai făcut pe nebunul.
Asta îi scoate din minţi pe oameni.
Uite ce ţi-am adus.
Ah dar nu trebuia!
Oricum am făcut-o.
Of *** m-au lovit.
De ce nu ai ripostat?
M-am enervat...
Dar niciodată nu am ajuns la asta.
Am fost aşa de furios am urlat ca un leu.
S-au speriat?
Nu au râs doar.
Nu miroase frumos?
Şi e atât de mare. Nu-i aşa?
Să ştii că are un corp de acrobat.
El este soţul meu Joseph.
Bună seara.
Tocmai spuneam ce băiat minunat aveţi.
Da e minunat.
- Nu avem nimic să le oferim oaspeţilor noştri? - Mulţumesc pentru mine nimic.
Zmeură sălbatică şi lapte proaspăt.
Am fi onoraţi dacă aţi accepta invitaţia la umilă noastră masă.
Aşezaţi-vă am să vă servesc imediat.
Poftim.
- Încotro vă îndreptaţi de aici? - La Elsinore.
- Vă sfătuiesc să nu mergeţi într-acolo. - De ce?
Ciuma este mai puternică în sud.
Mor cu miile.
Niciodată nu plouă ci toarnă cu găleata.
Veniţi cu mine prin pădure.
La castelul meu veţi fi în siguranţă.
Zmeura este de pe deal.
N-am văzut niciodată zmeură aşa de mare. Miroase-o.
Vă urez poftă bună domnule.
Umilele mele mulţumiri.
Trebuie să mă gândesc la propunerea dumneavoastră.
Ar fi mai bine să aveţi însoţitori.
Pădurea este plină de spirite rele şi de tâlhari.
Da dar trebuie să mă mai gândesc.
Sunt responsabil pentru trupă acum.
La urma urmei sunt conducătorul ei.
"La urma urmei sunt conducătorul ei."
- Doriţi nişte zmeură? - Omul acesta mi-a salvat viaţa.
Ia loc.
Scutierul cavalerului este onorat.
Ah ce bine e.
Pentru puţin timp.
Nu întotdeauna. O zi este ca cealaltă.
Asta nu e ciudat?
Vara e mai bine decât iarna pentru că nu ţi-e frig.
Dar primăvara e cea mai frumoasă.
Am compus un cântec despre primăvară.
V-ar plăcea să-l auziţi?
Pe oaspeţii noştri s-ar putea să nu-i intereseze cântecele tale.
- Ba da. Am compus chiar eu un cântec. - Vezi?
Este despre un peşte uriaş despre care voi nu aţi auzit.
Şi nici nu veţi auzi.
Unii oameni nu apreciază arta aşa că n-am să vă plictisesc. Sunt sensibil.
Ne facem multe griji în privinţa asta.
E mai bine în doi. Nu aveţi pe nimeni?
- Am avut cândva. - Şi acum?
Nu ştiu.
Sunteţi atât de solemn! Era iubita dvs.?
Eram proaspăt căsătoriţi. Ne jucam şi râdeam.
Am scris cântece despre ochii ei.
Am vânat am dansat casa era plină de viaţă.
Puţină zmeură?
Să crezi înseamnă să suferi.
E ca şi *** ai iubi pe cineva din întuneric...
Cineva care nu-ţi răspunde niciodată.
Cât de ireal este asta în compania ta.
Acum nu mai înseamnă nimic pentru mine.
Nu mai sunteţi atât de solemn acum.
Îmi voi aminti această oră de pace...
Zmeura castronul cu lapte...
chipurile voastre în asfinţit…
Michael dormind Joseph cu lăuta sa.
Îmi voi aminti cuvintele voastre...
Şi voi purta aceste amintiri în mâinile mele
la fel de grijuliu ca şi un castron cu lapte.
Şi acesta va fi un semn
de mare mulţumire.
Te-am aşteptat.
Iartă-mă. Am fost reţinut.
Fiindcă mi-am dezvăluit strategia voi miza pe o retragere.
Iată este rândul tău.
De ce eşti aşa de mulţumit?
Acesta este secretul meu.
Desigur.
Îţi iau calul.
Aşa *** am plănuit.
M-ai păcălit?
Ai căzut în capcană. Şah!
De ce râzi?
N-are importanţă. Salvează-ţi regele.
Eşti atât de sigur de tine.
Jocul nostru mă amuză.
Mutarea ta. Mă grăbesc.
Ştiu că ai multe de făcut...
Dar jocul nostru trebuie să continue.
Îi conduci pe Joseph şi familia sa în noaptea aceasta?
De ce întrebi?
Fără motiv.
L-ai văzut pe Jöns? Trebuie să plecăm.
Cred că este înăuntru.
Măi să fie ăsta e fierarul!
De ce stai singur şi plângi
smiorcăindu-te ca o pisică ce se îneacă?
- Tot nevasta ta? - Da încă n-am găsit-o.
Este iadul cu femeie este iadul fără ea.
Mai bine le-ai omorî este mai e distractiv.
Cicăleală şi mâncare ca pentru porci.
Copii ce fac pe ei.
Zgârieturi şi certuri.
O vrăjitoare de soacră.
Şi când ajungi în pat
alt cântec.
Lacrimi şi reproşuri.
"De ce nu mă săruţi? " "De ce nu-mi cânţi?"
"Nu mă mai iubeşti!"
"Nu mi-ai văzut rochia cea nouă?"
- "Tot ce ştii tu să faci este să sforăi" - La naiba!
La naiba. Dar acum a plecat. Bine că ai scăpat de ea!
Am să le împletesc nasurile cu limbile.
Am să le sfărâm ţestele pe nicovală.
Iar se smiorcăie.
Poate că o iubesc.
Poate. Ascultă-mă aici încornorat unsuros ce eşti!
Iubirea nu este decât dorinţă înşelătorie şi minciuni.
E ca ciuma.
Iubirea este cea mai neagră dintre molimi.
Dar nici măcar nu mori de ea şi de obicei trece.
Nu a mea nu trece.
Bineînţeles că va trece.
Numai nebunii mor din cauza iubirii.
Dacă nimic nu e perfect în lumea asta
iubirea este perfectă prin imperfecţiunea ei.
Eşti norocos.
Tu crezi în ceea ce spui.
Cine spune că eu cred?
Dar îmi place să dau sfaturi.
Sunt un om care doreşte să înveţe.
Pot să vin cu tine?
Acasă toţi râd de mine.
Atât timp cât nu te smiorcăi. Dacă o faci o luăm la fugă.
Frăţioare!
Fii atent Jöns! Vrea să se bată.
- Ei bine acum plânge. - Îmi pare rău că te-am lovit.
Sunt atât de confuz…
Vino să te îmbrăţişez!
Poate mai târziu. Acum ne grăbim.
Cine este acolo dacă nu nevasta mea...
însoţită de saltimbanc!
Fereşte-te acum!
Fierarul cel nespălat a insultat-o
pe minunata Kunigunda.
*** i-ai spus?
Kunigunda! Eşti surd?
Numele ei este Lisa. Târfa-Lisa. Fundul-Lisa.
Cât de josnic eşti.
Găseşte ceva mai bun curvar împopoţonat!
Ce brută!
Ticălos hidos! Dacă aş arăta ca tine
mi-ar fi atât de ruşine
că m-aş târî într-o gaură şi mi-aş da duhul acolo.
Ai grijă...
Grămadă de rahat.
…grămadă de rahat sau...
te zbor în iad şi acolo poţi...
Să jonglezi.
…să jonglezi cu nucile bătrânului Nick.
Bravo Plog!
Ai grijă să nu te spintec!
Ai grijă să nu-ţi pocesc faţa
ca să nu mai poţi juca pentru turci şi canibali!
De ce râzi? Vorbesc serios.
În ţările din sud trăiesc animale numite maimuţe.
- Şi ce-i cu asta? - Nimic.
Plog dragul meu micuţul meu Plog.
Scumpule Plog iartă-mă.
Imediat va începe să plângă.
E atât de neplăcut totul.
M-a înşelat.
Uite aici Kunigunda.
Următoarea va fi mâncarea lui preferată!
Când ajungem acasă am să-ţi gătesc friptură de porc.
Mai întâi trebuie să-l omor.
Da omoară-l aşa-i trebuie. Nu-mi mai place de el.
Doamne de ce ai creat femeia?
Nu e altceva decât barbă falsă gură falsă...
Fals peste tot.
Omoară-l.
Dacă ai crezut că am să mă apăr te-ai înşelat.
Omoară-mă. Am să-ţi mulţumesc pentru asta!
Ce-ai spus?
Saltimbancul se joacă cu sentimentele. A câştigat jumătate din bătălie.
Nu sta aici şi te holba!
Trebuie să se lupte cu mine altfel nu pot să-l omor.
Trebuie măcar să mă enerveze.
O să-mi înfig în inimă acest pumnal...
şi tot ce voi ajunge va fi un cadavru.
Stai! N-am vrut să-ţi fac nici un rău.
Te iert Kunigunda.
Rămâi cu bine prietene.
Roagă-te pentru mine.
Oh iubito n-am vrut să se întâmple aşa.
Oh iubito începuse să-mi placă…
E mort. Cel mai mort saltimbanc pe care l-am văzut vreodată.
Ei bine el a vrut să moară.
Şi pentru asta m-am însurat!
Acum o ai pe mica ta Lisa înapoi.
Nu eşti fericit?
Jöns între noi doi nu este viaţă...
Da. Dar nu te gândi la asta acum.
E o porcărie.
Am jucat bine rolul ăsta.
Acum să găsesc un copac unde să fiu apărat
de urşi de lupi şi de fantome…
Mâine am să-i găsesc pe Joseph şi pe Maria
şi o să plecăm de aici la Sărbătoarea Sfinţilor.
Voi cânta ca o păsărică.
Tăietori de lemne în pădure!
E copacul meu!
Hei măscărici scârbos ce vrei să faci?
Ai putea să-mi răspunzi măcar. Cine eşti tu?
Îţi retez copacul. Timpul tău s-a terminat.
Nu poţi. Nu am timp pentru asta!
Nu ai timp?
Nu am spectacol!
Anulat din motive de deces.
- Contractul meu! - Anulat.
Familia mea!
Ce ruşine Skat.
Da mi-e ruşine.
Nu există nici o excepţie pentru actori?
Nu şi în cazul tău.
Nici o scăpare?
Iată luna.
Acum putem să vedem drumul.
Nu-mi place luna în noaptea asta.
Copacii sunt complet nemişcaţi.
Asta din cauză că nu bate vântul.
Spune că sunt neobişnuit de nemişcaţi.
Nu e nici un zgomot.
- Măcar de-am auzi o vulpe. - Sau o bufniţă.
Sau o voce omenească...
Înafară de a noastră.
Unde vă duceţi?
- La rug. - Ah da vrăjitoarea.
De ce o ardeţi noaptea când oamenii au nevoie de distracţie?
Taci din gură pentru Dumnezeu.
Diavolul este în ea.
Atunci sunteţi opt oameni viteji.
Am fost plătiţi pentru asta. Ne-am oferit voluntari.
Mă auzi?
Ei spun că ai făcut un pact cu diavolul.
De ce întrebi?
Am motive foarte personale.
Şi eu vreau să-l întâlnesc.
De ce?
Trebuie să-l întreb despre Dumnezeu.
Cu siguranţă că el ştie.
Poţi să-l vezi oricând.
***?
Dacă faci ceea ce îţi spun.
Uită-te în ochii mei.
Ei bine îl vezi?
Văd groaza.
Nimic altceva.
Nimic? Nimeni?
Nu.
Nu e în spatele tău?
Nu e nimeni.
El este cu mine oriunde.
Dacă îmi întind mâna îl simt.
Chiar şi acum.
Focul nu-mi va face nici un rău.
- A spus el asta? - O ştiu.
- A spus el asta? - O ştiu. O ştiu.
Trebuie să-l văd şi eu.
Preotul a putut să-l vadă. Soldaţii la fel.
Nu au curaj să mă atingă.
De ce i-aţi rupt mâinile?
- Nu noi am făcut-o. - Dar cine?
Întreabă-l pe călugărul acela.
Ce i-ai făcut copilului?
N-ai să încetezi niciodată cu întrebările?
Nu. Niciodată.
Dar nu primeşti nici un răspuns.
M-am gândit să-i ucid pe soldaţi
dar e aproape moartă...
Ţi-am spus să ai grijă. Nu te apropia de ea.
Asta va opri durerea.
Ce vede?
- Nu mai simte nici o durere acum. - Nu mi-ai răspuns.
Cine va avea grijă de copilul ăsta?
Îngerii? Dumnezeu? Satana? Nimicul?
- Nu Nimicul domnule. - Nu poate fi.
Uită-te la ochii ei.
Mintea ei săracă face acum o descoperire.
Nimicul!
Nu.
Suntem neajutoraţi.
Vedem ceea ce vede ea. Groaza ei este şi a noastră.
Sărmană copilă!
Nu mai suport!
Cânta aşa de frumos despre Isus Hristos
În rai este o mare bucurie.
În curând va coborî...
Dar căldura este sufocantă.
Îmi este atât de frică...
Ştim că se va întâmpla ceva cu noi
dar nu ştim ce.
Ziua Judecăţii poate.
Ziua Judecăţii!
Daţi-mi apă!
M-a atins ciuma.
Rămâi de cealaltă parte a copacului.
Mi-e frică să mor!
Nu vreau să mor!
Ai milă de mine.
Vorbeşte-mi!
Nu are rost.
Ştiu că asta e!
Sunt pe moarte.
Ce se va întâmpla cu mine?
Ai milă de mine.
Nu se poate face nimic?
Nu are rost.
Absolut nici un rost!
Ajută-mă!
Mă auzi? Curaj!
Putem să ne terminăm jocul?
Mutarea ta!
Îţi iau regina.
Asta nu am văzut-o.
Văd ceva îngrozitor.
- Ceva ce cu greu pot să-ţi spun. - Ce vezi?
Cavalerul joacă şah acolo.
Văd şi eu. Şi ce e cu asta?
Nu vezi cine e celălalt?
E singur. Nu trebuia să mă sperii.
- Nu nu e singur. - Cu cine e atunci?
Joacă şah cu Moartea.
Nu trebuia să spui asta.
- Trebuie să fugim. - Nu fără el!
Sunt atât de adânciţi în joc încât nu vor observa.
Mutarea ta Antonius Block.
Ţi-ai pierdut interesul?
Dimpotrivă!
Pari îngrijorat.
Ascunzi ceva?
Nimic nu-ţi scapă.
Nimic nu-mi scapă.
Nimeni nu-mi scapă!
Sunt îngrijorat e adevărat.
Ţi-e frică.
Am uitat *** erau aşezate piesele.
Eu nu!
Nu poţi să scapi atât de uşor.
- Ah ce interesant. - Ce e?
Eşti mat la următoarea mutare.
Adevărat.
Ai câştigat ceva cu amânarea asta?
Da.
Mă bucur.
Când ne vom reîntâlni
ceasul va suna pentru tine şi prietenii tăi.
Şi îţi vei arăta secretele.
Nu am secrete.
Deci nu ştii nimic?
Sunt un ignorant.
Ce lumină neaşteptată.
E furtuna.
Nu. E ceva îngrozitor.
Auzi urletul?
E numai ploaia.
Nu. Ne-a văzut.
Şi acum ne vânează.
Înăuntru Maria! Repede!
Îngerul Dezastrului se grăbeşte pe urmele noastre...
Şi este foarte mare.
Ce frig e!
Am auzit că te întorci acasă
aşa că te-am aşteptat.
Ceilalţi au fugit de ciumă.
Mă mai recunoşti?
Şi tu te-ai schimbat.
Acum văd că eşti tu.
Ascuns adânc în ochii tăi
e băiatul care a plecat cu mult timp în urmă.
Acum s-a terminat şi sunt obosit…
Îţi pare rău că ai plecat?
Nu. Dar sunt obosit.
Văd asta.
Aici sunt prietenii mei.
Invită-i înăuntru. Voi pregăti masa.
"ŞCând a rupt Mielul pecetea a şaptea"
"s-a făcut în cer o tăcere"
"de aproape o jumătate de ceas."
" Şi am văzut pe cei Şapte îngeri"
"care stau înaintea lui Dumnezeu;"
"şi li s-au dat şapte trâmbiţe…"
"Îngerul dintâi a sunat din trâmbiţă. "
"Şi a venit grindină şi foc amestecat cu sânge"
"care au fost aruncate pe pământ;"
"şi a treia parte a pământului a fost ars şi a treia parte din copaci au fost arşi"
"şi toată iarba verde a fost arsă."
"Al doilea înger a sunat din trâmbiţă."
"Şi ceva ca un munte mare de foc aprins"
"a fost aruncat în mare;"
"Şi a treia parte din mare s-a făcut sânge;"
A fost cineva acolo?
Nu domnule. Nu am văzut pe nimeni.
"ŞAl treilea înger a sunat din trâmbiţă."
"Şi a căzut din cer o stea mare"
"care ardea ca o făclie…"
"Steaua se chema Pelin…"
Bună dimineaţa nobile stăpân.
Eu sunt Karin soţia cavalerului
şi îţi urez bun venit în casa mea.
Sunt fierar de meserie
şi nu unul rău.
Nevasta mea Lisa.
Salută-l pe nobilul stăpân Lisa.
Cere puţină obişnuinţă...
dar nu ne certăm mai rău decât alţii.
Scoate-ne din întuneric Te rugăm pe Tine o Doamne!
O Doamne ai milă de noi!
Suntem mici şi înfricoşaţi şi fără ştiinţă.
În întuneric unde spui că te afli
nu este nimeni să asculte rugăciunea ta.
Eşti reflexia propriei tale indiferenţe.
Doamne Tu care eşti undeva Tu care trebuie să fii undeva...
Ai milă de noi!
Aş fi putut să-ţi răspund frământărilor tale despre veşnicie
dar acum e prea târziu.
Dar bucură-te până în ultima clipă că eşti în viaţă!
Tăcere! Tăcere!
Tac dar nu de bună voie.
S-a sfârşit.
Îi văd Maria!
Acolo deasupra cerului înnorat.
Sunt cu toţii acolo.
Fierarul şi Lisa cavalerul
Raval Jöns şi Skat.
Şi necruţătorul stăpân Moartea îi conduce în dans.
Vrea să se ţină cu toţii de mâini
Şi să meargă dansând într-un şir lung.
În frunte este Stăpânul nemilos...
cu coasa şi clepsidra.
Dar Nebunul vine în urmă cu lăuta sa.
Se îndepărtează de zori
într-un dans solemn
departe înspre tărâmurile negre
în timp ce ploaia le spală obrajii
de sarea din lacrimile lor amare.
Tu şi viziunile tale!