Tip:
Highlight text to annotate it
X
Aşa e.
New York.
E 1958.
Oricum, cel puţin încă vreo câteva minute.
Vine miezul nopţii şi va fi 1959.
E cu totul alt sentiment.
Anul Nou.
Viitorul.
Bătrânul Pământ se pregăteşte să înceapă
încă o călătorie în jurul Soarelui.
Toţi speră ca această
călătorie să fie mai plăcută...
mai veselă.
În tot oraşul dopurile de şampanie sar.
În Waldorf, mahării dansează
pe ritmurile lui Guy Lombardo.
În Times Square, amărâţii privesc
şi aşteaptă să cadă marea bilă.
Toţi încearcă să se agaţe
de singurul moment...
ca să poată să spună...
"Acum! Asta e! Am reuşit!"
Desigur, până atunci va trece.
Dar toţi sunt fericiţi, toţi se simt bine.
Păi, aproape toţi.
Sunt câteva suflete pierdute pe acolo.
Acum, dacă nu sunteţi în oraş...
noi avem aici ceva numit
"cursa şobolanilor".
E o cale de a îi face pe oameni
să nu mai vrea să petreacă...
să nu mai vrea să fie veseli.
Nu le pasă de Anul Nou.
Nu mai au speranţa...
nici frânghie...
nici timp.
Ăsta e Norville Barnes.
Biroul din care iese e biroul
preşedintelui Hudsucker Industries.
Ăsta e biroul lui.
*** a ajuns aşa sus?
Şi de ce se simte aşa de deprimat?
Chiar o va face?
Chiar va sări Norville?
Păi, viitorul e ceva imprevizibil.
Dar trecutul...
Asta-i altă poveste.
Deci în al 3-lea trimestru nu am
văzut nici un semn de slăbiciune.
Am urcat cu 18% faţă de acelaşi
trimestru de anul trecut...
şi asta, fără a mai spune, e un nou record.
Competiţia noastră continuă să
slăbească şi noi continuăm să înflorim.
Acţiunile din majoritatea
departamentelor cresc...
şi am deschis 7 puncte noi de lucru.
Departamentul internaţional...
arată semne viguroase de
avansare în ultimele 6 luni...
şi aşteptam lucruri încântătoare în R&D.
Sub-franciză. Nu vorbiţi
cu mine de sub-franciză.
Facem aşa de mulţi bani în sub-franciză...
că nici nu e amuzant.
Candidaţii şi repartizările continuă
să se multiplice şi să se extindă...
mărind influenţa noastră
naţională şi internaţională.
Operatorii noştri ne depăşesc...
aşteptările atât aici cânt şi peste hotare.
Şi Actul Federal pentru Taxe din 1958...
ne avantajează fabrica şi artileria.
Şi îl ultimul rând obligaţiunile
noastre a fost cel mai rapid vândute.
Deci, al 3-lea trimestru
şi raportat la zi...
avem un nou record în vânzări,
un nou record în câştiguri...
un nou record în câştigări pre-taxate...
un nou record în taxele pe profit...
şi stocul nostru s-a împărţit
de două ori în ultimul an.
Pe scurt...
suntem plini de ani.
Dle Hudsucker?
E păcat să iroseşti un întreg Monte Cristo.
Putea a deschidă geamul.
Waring Hudsucker n-a făcut
niciodată ceva pe calea cea uşoară.
De ce? De ce a făcut-o?
Totul mergea aşa bine.
Ce sunt eu, psihiatru?
Poate omul era nefericit.
Nu părea nefericit.
- Nu părea bogat.
- Niciodată n-a fost uşor de înţeles.
A construit această
companie cu mâinile goale.
Fiecare pas făcut, a fost unul în sus...
cu excepţia ultimului, desigur.
A fost un tip pe cinste...
dar când preşedintele şi
deţinătorul a 87% din acţiuni...
cade...
- 44 de etaje...
- 45.
Numărând şi etajul mezanin.
Atunci compania are o problemă.
Stillson!
Care este exact dispoziţia
pentru acţiunile lui Waring?
Aşa *** ştii, Hud n-a lăsat
testament şi nu ava familie.
Regulile compania sunt clare în acest caz.
"Întregul său portfoliu va
fi convertit în acţiuni..."
şi va fi vândut din prima
zi a anului fiscal...
ce urmează după demisia sa".
- Adică?
Adică acţiunile lui Waring
şi controlul companiei...
va fi disponibil publicului
de la 1 ianuarie.
Vrei să spui...
ca orice amărât cu un tricou puturos
va putea cumpăra acţiuni la Hudsucker?
Regulile compania sunt clare.
Dumnezeule!
Sunteţi nişte animale!
*** puteţi să discutaţi de acţiunile
unui om care a căzut 45 de etaje?
44.
Nu a luat în considerare etajul mezanin.
Terminaţi.
Omul s-a dus. Întrebarea
e acum dacă îl vom lăsa...
pe John Q. Public să vină aici
şi să cumpere compania noastră.
Ce sugerezi?
Cu siguranţă nu ne putem permite
să cumpărăm destule acţiuni
pentru a o controla.
Nu atâta timp cât acţiunile sunt scumpe.
În cât timp va ajunge vestea pe piaţă?
1 ianuarie.
- 30 zile.
- 4 săptămâni.
- O lună cel mai mult.
- O lună...
să facem ca investiţia secolului să
pară ca un bilet dus-întors pe Titanic.
Ascundem faptul că Hud e mort.
- Să trăiască Hud!
- Depreciem acţiunile.
- Până când putem cumpăra 50%.
- 51%.
- Fără etajul mezanin.
- Ar putea merge.
- Ar trebui să meargă.
- Ar merge.
Merge deja.
Waring Hudsucker e artă
abstractă pe Bulevardul Madison.
Ceea ce ne trebuie nouă acum e un preşedinte
nou care inspiră panică la bursă.
- O păpuşă!
- Un împuternicit!
Un pion!
Un ticălos pe care îl putem da la o parte.
O compostezi la 8: 30 în fiecare
dimineaţă, la 7: 30 a. m. Urmând vacanţa...
cu excepţia zilei de luni,
când o faci la ora 8: 00.
- Dacă întârzii te dau afară.
- Ăsta merge la 7! Urgent.
Articolele care vin primesc
bon. Cele care pleacă dau un bon.
Dacă un articol nu are bon, te dau afară!
Du asta la secretariat la 3!
Urgent!
Care sunt cât o scrisoare, bon verde!
Plicurile tip dosar, bon galben!
Coletele, bon maro!
Ăsta e pentru Morgatross! Fugi cu el!
Dacă e culoarea greşită te dau afară!
6-7-8-7-0-4-9-Alfa-6!
Ăsta e numărul tău de
angajat! Nu va fi repetat!
Fără el, nu îţi poţi primi salariul.
În regulă! Ăsta merge la 27!
Să-mi aduci o declaraţie
de primire! Să fie semnată!
Plicurile inter-birouri au cod
37! Cele intra-birouri sunt 37-3.
Cele în exterior sunt 3-37.
Codul e greşit, te dau afară!
Trebuia să duc ăsta la 28 acum 10 minute!
Ăsta a fost cursul de
orientare. E ceva ce nu înţelegi?
Dacă n-ai fost instruit complet,
trebuie să depui o plângere!
Dacă depui o plângere, te vor da afară!
Kloppitt.
Kloppitt, Kloppitt, Kloppitt...
Max Kloppitt.
"Max Kloppitt, Jr".
Ce faci când plicul
e prea mare pentru cutie?
Dacă îl împături, te concediază.
De obicei eu le arunc.
- Azi m-am angajat.
- Minunat.
Primul nivel.
Dar am idei măreţe.
Sunt sigur.
De exemplu uită-te la asta.
Eu l-am făcut.
Da, dle, ăsta e biletul
meu pentru a ajunge sus.
- Ştii, pentru copii.
- Minunat.
Deci, vezi, nu voi lucra aici mult.
Nu, bănuiesc că nu.
- De cât timp eşti aici?
- 48 de ani.
Anul următor mă mută la
colete, dacă am noroc.
Atenţie angajaţi Hudsucker.
Vă anunţăm cu regret că la
30 de secunde după ora 12...
ora Hudsucker...
Waring Hudsucker, fondator, preşedinte...
şi directorul consiliului
Hudsucker Industries...
s-a unit cu infinitul.
Pentru a marca această pierdere...
cerem ca toţi angajaţi să
ţină un moment de reculegere.
Mulţumesc pentru atenţie.
Acest moment a fost notat
pe pontajele voastre...
şi va fi dedus din plata dvs. Asta-i tot.
Plic albastru!
Plic albastru!
Vine un plic albastru!
E plic albastru.
De nivel superior.
Comunicat confidenţial între superiori.
De obicei sunt veşti proaste.
Sus detestă plicurile albastre.
Le detestă.
Tu! Da, tu! Barnes!
Nu pari a avea treabă!
Crezi că te descurci cu un plic albastru?
Această scrisoare a fost
trimisă azi dimineaţă
de însuşi marele om, Waring Hudsucker!
E adresată lui Sid Mussburger,
mâna dreaptă a lui Hudsucker!
E un plic albastru!
Asta înseamnă că trebuie să
i-l dai direct lui Mussburger.
Nu la secretare!
Nu la recepţionere!
Nu la colegi! Fără nici o scuză!
Mussburger!
Bună! Mă numesc Buzz, am haz
şi fac liftul să-şi facă treaba.
Las-o să se usuce.
- Unde vrei, amice?
- 44.
44, etajul cel mai sus.
Spune, amice...
cui îi trebuie 50 de ani să ajungă
sus şi 30 de secunde să coboare?
Waring Hudsucker!
Ai priceput, amice?
Spune, amice! Dl. Kline, sus
la 9. Dnă Dell, Personal.
- Dl. Levin, 37.
- 36.
Coborâţi!
Doamnelor şi domnilor, vă
rog faceţi loc. Vine dl Grier.
Amice, care-i cel mai lichid
om de afaceri de pe stradă?
Waring Hudsucker.
Când e trotuarul îmbrăcat?
Când poarta Hudsucker!
V-aţi prins?
E a glumă, o piesă cu
Isus, losif şi Maria...
Acela e un plic albastru?
De ce nu i-ai spus tipului? Aşteptaţi,
mergem urgent la ultimul etaj!
Baftă, amice.
Vei avea nevoie.
Biroul dlui Mussburger?
Bună.
Ai programare?
Să ne uităm în registru?
- Nu apari în registru.
- Nu se poate.
Dacă aveam o programare,
ar fi fost în registru.
Am această...
Oh, iată.
Gambotz?
Harry Gambotz?
Nu, prea riscant.
E verde, dar nu e lent.
Cine e el?
Nu, vreau un imbecil, nu un
nimeni, sau tu vei face asta.
L-au mutat la capse şi
inele. Se descurcă chiar bine.
Nu, nu McClanahan.
A făcut fuziunea cu Teleyard de
mântuială, deci vrea să se afirme.
Cine ţi-a dat drumul înăuntru?
Atwater? Minunat. Doar că l-am
concediat săptămâna trecută.
Dle Mussburger...
Dl Bumstead aşteaptă jos.
- Vin imediat.
- Da, dle Mussburger.
Spune!
Poate tu eşti cel mai
tăntălău om din companie.
Nu-l putem folosi pe Morris. Are vechime.
A de treabă şi are mulţi prieteni.
De fapt, de ce nu-l concediezi?
Lasă, îl concediez eu.
Fă-o repede!
Dle Bumstead devine neliniş***.
Spune-i că voi fi acolo.
Dă-i o revistă.
Ce, eşti mut?
*** merg acţiunile?
Rău? Păi, nu e destul de rău.
Ascultă, amice.
Fie îmi găseşti un ţăcănit, fie îmi
dai cheia de la biroul executivilor.
Pentru tine e dublu, amice.
Earclay? Oodgay!
Ar fi bine să fie ceva ca
lumea. Sunt prost dispus.
Domnule, am ceva pentru dvs
de la poştă, dar mai întâi...
dacă aş putea să vă răpesc un minut
din timpul preţios, să vă arăt ceva...
la ce am lucrat în ultimii 2 sau 3 ani.
Ştiţi, pentru copii.
E perfect pentru Hudsucker,
nu că aş fi cine ştie ce geniu.
Se spune că inspiraţia e 99% transpiraţie,
iar în cazul meu e cel puţin dublu,
dar trebuie să vă spun, domnule...
- Stai puţin!
Ia loc, fiule.
Haide.
Încearcă-l.
Pune-ţi picioarele sus.
Haide.
Să ne cunoaştem, da?
Să discutăm...
de la bărbat la bărbat.
Eşti de la subsol, nu?
Şi nu ai fost binecuvântat cu prea multă...
educaţie?
Păi, sunt absolvent de colegiu.
Dar nu ai excelat la studii.
Păi, am făcut lista decanului...
la Colegiul Muncie pentru
Administraţie Publică.
Şi prietenii tăi îţi spun "ticălosul", nu?
"Nătâng?"
"Fraier?"
"Creier de găină?", "Putoare?"
Nici măcar pe la spate?
De fapt m-au votat
"predispus să reuşeşti".
Eşti concediat.
Ia-ţi picioarele de pe
birou, ieşi din biroul meu.
- Lasă-ţi şortul în vestiar.
- O, Dumnezeule!
Contractele Bumstead.
Lucrez la ele de 4 ani!
Pleacă de-aici! Mă ocup eu!
Era să distrugi cel mai senzitiv
document al carierei mele.
Dl Bumstead ameninţa că pleacă.
Vin acum.
Ne trebuie prima pagină a contractului
retipărită cu copii la departamentul Legal.
Da, dle Mussburger.
Ieşi afară din birou!
Au scăzut 3 puncte? Încurajator.
*** stau la New York?
Nu pe acolo, pe uşă!
Va dura 3 ore retipărirea
contractelor Bumstead.
Unde mergi?
Ieşi! Încetează!
Dl Bumstead ameninţa că pleacă.
Nu tot contractul, doar prima pagină.
Vin acum. Mai dă-i o revistă.
- Spune că pleacă.
- Am spus că vin!
Ridică-te! Aici la Hudsucker
Industries nu ne târâm!
- Piciorul meu a luat foc!
- Fără presupuneri!
E încă devreme. Anunţă-mă
*** stăm la închidere.
Oh, Dumnezeule, contractele Bumstead!
Nu vreau reviste! Nici cafea!
Vreau să-l văd pe Mussburger!
Sau şi el a sărit pe geam?
Nu-ţi fă griji, dle Mussburger!
Te-am prins de pantaloni.
Pantaloni?
Dle Mussburger, le voi face
cusătura dublă pantalonilor.
Îi foi face rezistenţi
şi veţi arăta tare bine.
Nu. O cusătură simplă e de-ajuns.
Dar cusătura dublă durează o veşnicie.
De ce aş vrea una dublă?
Să-ţi umflu contul tău.
Cusătura simplă e de-ajuns.
Fir-ar!
Ce naiba!
Dl Mussburger e un om aşa de bun...
Voi face o cusătură dublă oricum.
Asta e o cusătură rezistentă, fac pariu!
"Einstein al Întreprinderii".
"Edison al Industriei".
"Craniul de Miliarde!"
"Omul Idee!"
Şi nimeni nu mi-a oferit
un articol despre el!
O grămadă de neputincioşi!
Fapte, figuri, topuri.
Astea nu vând ziarul!
Am citit în Argus şi să vă spun ceva...
Aş înfăşură un peşte în el!
Şi l-aş folosi cu blândeţe.
Mi-aş dresa căţelul cu el dacă nu ar fi
câine franţuzesc şi parţial Paris Soir.
Dar n-aş plăti nici 10
cenţi să citesc chestia aia!
Haide, şefule, mai lasă-ne.
Sigur, Tibbs. Ia o pauză.
Du-te în Florida. Stai la soare.
Aşteaptă să cadă o nucă de cocos.
Scrie o poveste despre asta.
Ar fi mai interesant decât articolul
despre surplusul de grâne al ţinutului!
Unghiul uman! Ăsta vinde ziarele!
Avem nevoie de o primă pagină cu
inima şi Omul Idee poate face asta!
Dacă am avea mai mult acces...
Dacă o broască ar avea aripi
nu s-ar mai lovi la fund sărind.
Nu vreau scuze, vreau rezultate!
Ce-l face pe Omul Idee să existe?
De unde provine? Unde merge?
Vreau să ştiu totul!
Are o fată? Are părinţi?
- Toată lumea are părinţi.
- În regulă, câţi?
Ce zici, Parkinson?
Eşti foarte tăcut acolo.
Apele stătătoare sunt adânci.
Singurele chestii adânci la
Parkinson sunt găurile urechilor.
Da! Omul Idee!
Care sunt idealurile sale,
dorinţele şi aspiraţiile?
Gândeşte tot timpul sau
într-o perioadă a zilei?
Ce înălţime are? Unde doarme?
Ce mănâncă la micul dejun?
Îşi pune dulceaţa pe pâine, sau nu?
Dacă nu, de ce nu şi de când?
Ei bine?
Sunteţi inutili.
Da. Omul Idee.
"Creatorul".
"Inovatorul".
"Cerebralul".
Fals!
Îţi spun, tipul e un fals.
- Fals?
- Ca bancnota de 3 dolari.
- Cine zice?
- Eu, Amy Archer!
De ce e el Omul Idee? Pentru
că Hudsucker spune asta?
Ce idei are? De ce nu-l
poate intervieva nimeni?
Pe 5 dolari că va menţiona
de premiul ei Pulitzer.
Iar? S-a făcut.
Uite ce mutră are tipul ăsta.
Sprâncenele proeminente, fruntea
de maimuţă, zâmbetul idiot.
Are faţa unuia pe care
doar mama îl poate iubi...
în ziua de salar.
Singura poveste e *** tipul
ăsta a făcut o maimuţă din tine.
Îţi place sau nu, încă sunt
editorul acestei zdrenţe.
Credeam că scrii "J. Edgar
Hoover: Când Se Însoară?"
L-am terminat ieri.
Frumoasă cravată, Earl.
Păi, fă o continuare.
"Hoover: Detectiv sau Travestit?"
Voi restul deşteptaţi-vă şi
aduceţi-mi povestea Omului Idee!
E o minciună.
Pariez pe premiul meu Pulitzer!
Amice, de unde afli ştirile?
Amice, *** i-a plăcut bătrânului
Bucketbutt scrisoarea albastră?
A bătut pe cineva? A murit?
Păi, bună, dle Mussburger.
- În hol, nu avem toată ziua.
- Imediat, dle Mussburger.
*** vă simţiţi în această
dimineaţă, domnule?
A fost o plăcere să vă
servesc azi, domnule.
A fost o plăcere să te
servesc şi pe tine, amice.
Nu ar trebui să ne facem griji
pentru căderea acţiunilor
noastre din ultimele zile?
Tu eşti expertul, dar la
Colegiu Muncie de Afaceri...
Relaxează-te, e doar natural...
într-o perioadă de tranziţie ca
cel mai timid element să se ascundă.
*** am spus, tu eşti expertul, dar îţi
aminteşti de planul pe care ţi l-am dat...
în ziua când am dat foc...
Ziua când am fost promovat?
Îmi amintesc şi am fost
impresionat. Dar asta e uitat acum.
Mulţumesc, Sid.
Am menţionat de asta fiindcă
cere o investiţie minimă...
- E un potenţial de profit enorm...
- La naiba, unde-i maşina mea?
Date fiind exploziile demografice
ale înfloririi clasei mijlocii.
Deci dacă eşti de acord, aş vrea să
spun idea câtorva oameni la prânz.
Sigur.
Spune-i cui vrei. Aş
vrea să o aud şi eu odată.
- Am gaze, Benny.
- Mie-mi spui.
Serios, Benny. Am gaze.
- Ai luat meniul special?
- Departe gândul.
Intră damă.
Există una în orice poveste.
Pe 10 dolari că va spune
că are nevoie de ajutor.
Pe 20 dolari că va spune
că aici nu va găsi ajutor.
Îl caută pe însemnat. Îl găseşte.
Se aşează şi comanda un prânz uşor.
*** va plăti pentru prânz?
Caută în poşetă.
Nu are bani.
Însemnatul observă.
Nu observă, Benny.
- Poate e înţelept.
- Nu pare înţelept.
Planul 2.
Vine apa.
- E de piatră.
- Increzătorule.
Bună, Niagara.
El observă. Ea e necăjită.
El îngrijorat. Ea-i explică necazul.
Şi...
Vine prânzul uşor.
Are alte probleme, desigur.
O boală în familie.
- Mama ei are nevoie de o operaţie.
- Urgent.
- Polipi.
- Nu, Benny.
Lumbago.
- L-a vrăjit.
- El nu pariază, Benny.
- Îl pierde, Lou.
- Poate e înţelept.
Nu pare înţelept.
- *** face asta?
- Pleacă.
Ar fi bine să se gândească la ceva repede.
Ba nu.
Ba da!
- E bună, Benny.
- E foarte bună, Lou.
Să vă aduc altceva, băieţi?
Bromo.
Bromo.
Îmi pare rău c-a trebuit să urcăm
pe scări. A fost acel liftier oribil!
Nu-ţi pot spune cât apreciez
că mi-ai ascultat povestea.
Am fost norocoasă să găsesc pe cineva
cu o inimă aşa mare în acest oraş.
Eram acolo, călătorind prin toată ţara.
Unii pe care i-am întâlnit au
fost buni cu mine, alţii cruzi.
Am călătorit cu autobuzul,
cu trenul, chiar şi pe jos...
Canapeaua, te rog.
Am adunat fiecare dolar,
fiecare monedă, fiecare cent.
A fost drum lung până la cafeneaua de jos.
Nu că aş da o zi, o oră,
sau un moment, pentru orice.
Nu ştiu ce am păţit.
Cred c-a fost şocul de
a mânca după mult timp...
iar lipsa enzimelor după mult timp...
Apoi nici nu ştii de ce
eşti obosită şi înfometată.
Înfometat, oricum.
Nu vreau să te plictisesc cu detalii
din viaţa mea. Nu e o viaţă fericită.
Ajunge să spun că nu
lucrez, dar nu că nu aş vrea.
Sunt prietenoasă, dar nu are nimeni
grijă de mine şi nu te-am avut alături...
- Exact când ai...
- Eu...
n-am ajuns în oraş decât acum 10 zile...
plină de vise, nerăbdătoare
să reuşesc în lume...
puţin naivă poate, dar
plină de determinare...
cu o solidă muncă etică
şi cu credinţă în viitor...
- Eu...
- Doar ca să cred...
că optimismul să-mi fie zdrobit
de marmură locului de muncă.
Aşa e viaţa. Caută şi vei
găsi. Munceşte şi vei prosperă.
- O ţigară?
- Nu, mulţumesc.
Caută şi vei găsi.
Munceşte şi vei prosperă.
Aceste sunt cuvintele,
etosul educaţiei mele...
valorile introduse în mine...
pe când creşteam într-un oraş
de care probabil nici n-ai auzit.
- Te superi dacă iau şi eu?
- Te rog.
Un oraş de care probabil nici n-ai auzit...
un orăşel prăfuit de care
probabil nici n-ai auzit.
Scuză-mă. Mă duc la baie.
Eşti în regulă?
E din cauza prânzului? Puiul a la king?
Ţi s-a mai întâmplat asta?
Nu, sunt bine. Ce spuneai?
Valori, lozinci, ani tandri.
Un mic oraş de care
probabil nici n-ai auzit.
Muncie, Indiana.
Eşti din Muncie?
Păi, da.
Îl ştii?
Luptă, luptă, dragă Muncie
Luptă Fură aurul şi albastrul cer
Vei fi rupt, distrus şi suferind
Odată ce Munce a terminat cu tine
Hai...
Hai...
Eagles!
Eagles!
O fată Muncie! Ca să vezi!
Voi anula toate programările pentru azi
şi îţi voi oferi o slujbă aici la Hud.
Oh, nu! Serios...
Nu te obosi să-mi mulţumeşti. E
uşor. Ştiu unde a apărut un loc liber.
Poşta.
Bună ziua, sunt Norville Barnes.
Barnes! Unde naiba ai
fost? Unde-i bonul meu?
Nu sunt sigur.
Îmi trebuie bonul! Ţi-am spus
acum o săptămână că e important!
Sunt preşedintele companiei acum.
Nu-mi pasă dacă eşti
preşedintele companiei!
Am nevoie de bon acum!
De ce nu lucrezi aici cu mine?
Cunoşti mimeograful?
Păi, desigur. Am fost la
Politehnica Secretarelor din Muncie.
O fată Muncie! Poţi întrece aşa ceva?
Nu ştiu *** să vă mulţumesc, dle Barnes.
Te rog, Norville.
Hai, Eagles!
Hai, Eagles!
Odată Munce...
Sfinte Sisoe!
E tipul ăsta din Chumpsville?
Am folosit chiar chestia cu mama.
Polipi?
Lumbago.
Chestia aia l-a vrăjit.
Îţi spun, comisia
Hudsucker pune la cale ceva.
Ce e cuvânt din 4, reprezentând
o inflamaţie a hipotalamusului?
E clar. Guşa. E clar că
tipul ăsta nu ştie de asta.
E aici.
Cât timp am să termin?
Bună, şefule, exact persoana
căreia vroiam să-i cer scuze.
Acum 7 minute.
M-am udat toată pentru Omul Idee.
Păi, merci că eşti aşa generos.
E uman şi tu eşti divin.
Nu, nu e un fals.
Este 100% real, ai grijă
la copii, articol autentic.
Tipul e un dobitoc, ca şi în
cuvânt din 6 pentru imbecil.
Cel mai pur specimen pe care l-am întâlnit.
Dacă nu sunt o expertă...
atunci numele nu e Amy Archer şi n-am
câştigat niciodată premiul Pulitzer.
În 1957.
Seria mea despre tripleţii reuniţi.
Vino aici, căposule şi ţi-l voi arăta!
Ce e pasăre care nu zboară, din 3?
Nu acum, am treabă.
Am spus "căposule" ca în cuvântul
din 8 litere pentru încăpăţânat.
Gnu. Adică
G-N-U.
Nu ar putea găsi Empire State Building
cu un compas, o hartă şi un ghid.
Sau emu?
Astea-s nimicuri. Asta-i cea
mai tare. Tipul chiar mă place.
- O fată Muncie!
- Mai bine fără un şarpe cu clopoţei.
Tipul ăsta e o găgăuţă şi
vreau să aflu pentru ce.
E o poveste adevărată aici, un
plan, o înscenare... Ţi-am spus?
- Nu ţi-a oferit bani?
- O bancnotă de 10!
10 dolari! Să gonim!
Despre Norville Barnes.
Copie!
Dră Smith, vrei să intri
şi să iei o scrisoare?
Dintre toate ziarele de proastă calitate...
Ai văzut prima pagină a
ziarului Manhattan Argus?
Nu m-am obosit să citesc articolul.
Am crezut că poza te nedreptăţeşte.
Poza e în regulă.
Damă de aici a scris nişte lucruri josnice.
Notează.
Dragă dră Archer,
Ţi-am spus "dră" fiindcă pari
să fi pierdut vasul de tot.
De unde ştii dacă sunt un imbecil...
când n-ai avut tupeul să-mi iei
un interviu de la bărbat la bărbat!
Schimbă "de la bărbat la
bărbat" cu "faţă în faţă".
Nu, schimbă "faţă în faţă" cu "ochi
în ochi" şi "tupeul" cu "decenţă".
Aceste speculaţii largi
despre inteligenţa mea...
acele invenţii revoltătoare
s-ar potrivi mai bine...
pentru paginile revistei
Povestiri Incredibile.
Dacă editorilor Manhattan
Argus li se pare potrivit...
să publice munca unei minţi sărite, poate
li se vă pare potrivit să publice asta.
Dar mă îndoiesc de asta.
Sigur mă îndoiesc de asta.
Şi mă îndoiesc că ţi-ai putea găsi locul
la Poveşti Incredibile,
o revistă pe care o citesc de
mulţi ani. Cu sinceritate, etc.
Asta-i tot, dle Barnes?
Mă cunoşti, Amy, mai bine decât
dama asta. Crezi că sunt un imbecil?
Păi, sunt sigură...
Spune adevărul. Am încredere în tine.
Am pus multe acţiuni pe opinia ta.
Oh, sigur, eşti influenţată.
Eşti o consăteană Muncie.
Dar lasă-mă să te întreb ceva.
Un imbecil ar inventa aşa ceva?
Eu l-am creat.
Acest drăgălaş va ridica
Hudsucker înapoi în vârf.
Ştii, pentru copii.
Ce-ar fi să tipăresc asta?
Nu e necesar. N-ar trebui s-o trimit.
- Bănuiesc că îşi face meseria.
- Nu ştiu, poate că o merită.
Poate că trebuia să vină aici să te
înfrunte ca de la bărbat la bărbat.
- Probabil a avut un termen limită.
- Trebuia să-ţi asculte părerea...
ca să se consemneze.
E târziu acum. Ce rost are plângerea acum?
Lasă scrisoarea, trebuia să mă relaxez.
Probabil e puţin confuză.
"Confuză?"
Probabil e o fată care vrea să facă
carieră, se crede una din băieţi.
Probabil e, dacă ştii ce vreau să spun.
Sunt sigură că nu ştiu ce vrei să spui.
Probabil suferă de unul din
acele complexe care există acum.
E evident. Probabil nu e
atractivă şi regretă asta.
Asta e?
Probabil se îmbracă în haine
bărbăteşti, bea cu băieţii de la bar...
se bate pe burtă cu cine ştie ce
reporter pe nume Biff sau Smoocher sau...
Smitty.
Exact. Pariez că-i tare urâtă.
Altfel, de ce nu e
fotografia ei lângă articol?
Poate că pune munca înainte
apariţiilor personale.
Pariez că asta îşi spune.
Dar noi doi ştim că e o
bătrână menajeră amărâtă.
Ce-ar fi să luăm cina şi să
urmărim un show după muncă?
Mă gândeam că poate "The King and I"?
Ce zici de Oklahoma?
Nu ştii nimic despre femeia asta!
Nu ştii *** e de fapt! Eşti doar un
nătâng care crede că ştie lucruri...
despre lucruri, despre care nu ştie nimic.
Ca să vezi!?
Inventarul Jacksonville ar trebui redus...
cu 15%. Memoriu de la biroul
lui Sidney J. Mussburger...
Ce faci, dră Archer?
Cine eşti tu? De unde ştii cine sunt?
Bănuiesc că bătrânul Moise ştie totul...
sau cel puţin tot ce ţine de Hudsucker.
Cine eşti tu? Ce cauţi aici?
Învârt cercul.
Acest ceas vechi are nevoie de multă grijă.
Timpul înseamnă bani, dră Archer.
Banii menţin bătrâna economie globală...
şi îl fac pe marele pământ să se învârtă.
Vezi, fără formarea de capital...
Nu vei spune nimănui despre mine, da?
Nu spun nimănui nimic
decât dacă mă întreabă.
Ăsta nu e stilul bătrânului Moise.
Dacă ştii totul despre Hudsucker...
spune-mi de ce comisia a decis să-l
facă pe Norville Barnes preşedinte?
Asta l-a surprins chiar
şi pe Moise la început.
N-am crezut că comisia
e chiar aşa inteligentă.
"Aşa inteligentă?"
Dar apoi m-am dumerit.
Au făcut-o fiindcă...
l-au luat pe Norville drept un imbecil,
ca şi alţi oameni pe care îi ştiu.
De ce ar vrea comisia un
tolomac drept preşedinte?
Pentru că sunt nişte porcuşori.
Vor să inspire panică...
să facă acţiunile ieftine
ca să le poată lua ei.
Dar Norville are câteva
trucuri în mânecă. Serios.
"Ştii, pentru copii?"
Da, e deştept Norville.
Dar bănuiesc că îl cunoşti la
fel de bine ca şi comisia, aşa-i?
Poate eu...
Şi doar un om greu de cap crede
că ştie lucruri despre lucruri...
Când ea nu...
*** era?
Păi, e departe de a fi la fel.
Nici măcar nu te cunoşti.
Nu eşti nici tu autentică,
nu-i aşa, dră Archer?
Legat de munca mea, câteodată
trebuie să fiu sub acoperire.
N-am vrut să spun asta.
De ce te prefaci a fi
o persoană aşa de acră?
Aşa nu vei fi veci fericită!
Sunt destul de fericită.
Am treabă.
Sunt foarte fericită!
- Nu pot tipări asta!
- De ce nu?
E adevărat.
Comisia îl foloseşte ca să deprecieze
acţiunile şi să le cumpere ieftin.
E pură speculaţie! Mă vor avea în ghiozdan!
Vor cumpăra acele acţiuni...
Nu ştii nimic. Nu le-au cumpărat.
Sunt ieftine. Ce aşteaptă?
Nu ştiu.
Bănuielile lui Amy sunt bune de obicei.
Nu acuzi pe cineva de manipularea
de acţiuni doar pentru o bănuială!
Cititorii nu sunt interesaţi
în senzaţionalism, bârfe...
speculaţii insuportabile!
Fapte! Poze! Astea sunt uneltele unui ziar.
Parcă încerci să îndepărtezi reflectorul
de pe el. Ca şi *** ţi-ar place de el.
Haide, şefule. Asta e josnică.
Archer nu se va îndrăgosti de un idiot.
Am întrecut măsura. Dar şi tu ai
întrecut-o cu povestea cu acţiunile.
Mai dă-mi chestii de-astea
cu "dobitocul din Sheboygan".
- Muncie.
- Mă rog.
Ăsta vinde ziarele!
Am povestiri şi mai tari.
"Prostovanul de la Birou!"
- Ai grijă!
- E vorba de un editor mediocru...
Uşurel, duro.
Acest costum îţi pare bărbătesc?
Da, sigur. Să-i dăm viteză.
Înapoi!
Smoocher!
Ce-i cu ea?
Un om cu un potenţial
managerial extraordinar.
Soţul meu e de asemenea preşedinte.
Sears Braithwaite de la Bullard. Îl ştii?
Partenera ta e minunată!
Ca o poezie! Eşti logodit?
Amy lucrează în biroul meu. Ea conduce...
Oh, nebunia tinereţii!
Acele pajişti verzi de neuitat!
Acel hotar de unde nimeni nu se întoarce.
Şi eu am folosit odată un
mimeograf pentru Sidney.
Deşi eram logodită atunci cu altcineva...
povestea mea de dragoste
a devenit o pasiune nebună.
Un amour fou. Une folie deux.
Îmi exersez franceza cu
cel mai fermecător om...
- Pierre de pe 5th Avenue. Îl ştii?
- Îl ştii?
Eu şi Sidney plănuim o excursie la
Paris şi la punctele continentale.
Nu-i aşa, dragă?
Sigur. Aş vrea a-l împrumut pe
Norville o vreme, dacă nu vă supăraţi.
Păi, sincer, eu...
Ai o soţie fermecătoare, dle... Sid.
Aşa mi se spune.
Să îţi fac câteva prezentări pe aici.
Încearcă să nu vorbeşti prea mult.
Unii din cei ce deţin
cele mai multe acţiuni...
Stinge-o. Spune ce vrei.
Dă mâna cu Sears Braithwaite de la Bullard.
Îmi pare bine, Barnes.
Ăsta e Zebulon Cardozo...
unul din cei mai mari şi cel
mai loial dintre acţionari.
De ce se spune că eşti un imbecil?
De ce suferi, băiete?
Săptămâna trecută, acţiunile mele valorau
dublu faţă de acum. Cred că voi vinde...
tot şi cu bine, băiete, dacă
nu văd o îmbunătăţire vastă.
Ce ai aici, fiule, e un război!
Va trebui să faci trenul să meargă,
sau altfel voi coborî din trenul tău.
Nu îţi face griji, domnule. E normal...
într-o perioadă de tranziţie ca cele
mai timide elemente să se ascundă.
Galben? Îţi arăt eu galben!
Vrei să nu te mai porţi ca un urs?
Pleacă de aici, Norville.
Îmi pare rău, mă gândeam că dacă îi
arăt perspectivele pe termen lung...
Şi asta e Thorstensen Finlandson...
care conduce un grup radical
de investitori nemulţumiţi.
Încântat de cunoştinţă.
Poate te interesează să ştii că am
studiat puţin finlandeza în liceu.
Sper să nu fi uitat.
Doamnelor şi domnilor, distinşi
membri ai comisiei Hudsucker...
vi-l prezint pe Rajah al
Dragostei, Ministrul Lunii...
incredibilul, cel de neuitat,
dl. Vic Tenetta!
"Rajah". Îmi place.
Ce s-a întâmplat?
Nimic. Doar că cei mai timizi
investitori nu se mai ascund.
Stai să văd.
Sid mi-a găsit o pungă cu gheaţa.
Dă-mi-o mie sau vei
avea o vânătaie zdravănă.
Cred că oamenii s-au încins
de la articolul cu imbecilul.
Îmi pare rău.
Nu e vina ta. Tu eşti singura
care mi-ai fost alături.
Norville, e ceva ce trebuie să-ţi spun.
Vezi tu... Nu sunt chiar o secretară.
- Ştiu asta, Amy.
- Da?
Înţeleg că nu eşti pricepută
în artele de secretariat...
dar îţi voi spune un secret. Nu
sunt nici eu priceput ca preşedinte.
- Ştiu că risc, dar...
- Cred în tine, Norville.
Cel puţin cred în intenţiile tale.
Nu dau vina pe ei, serios. Presupun
că am stricat multe lucruri.
Oamenii ăia trebuie să-şi
protejeze investiţia.
Majoritatea sunt oameni de treabă.
Aici nu poţi avea încredere în
oameni la fel ca şi în Muncie.
Unii oameni sunt...
Ai urcat vreodată în turnul
Larson ca să priveşti oraşul?
La Ferma de pe Autostrada 17?
Oh, da, în Muncie.
Nu, Vidalia. Ferma de pe Autostrada 17.
17. Da, eu... Păi, nu, nu. Niciodată...
Tipii din Varsity Squad îşi
duceau partenerele acolo...
ca să se ţină de mână.
Desigur, eu n-am ajuns la Varsity.
E un loc unde merg eu acum.
Un locşor drăguţ lângă apartamentul
meu din Greenwich Village.
Se numeşte "Ann's 440".
E un bar nonconformist.
- Nu mai spune?
- Da.
Un bar nonconformist.
Poţi comanda suc de morcovi sau
cafea italiană şi oamenii de acolo...
Păi, nici unul
nu se integrează în societate.
Ţi-ar place. Vino cu mine acolo.
Ţin un maraton de citit poezii în
ajunul anului nou. Eu merg în fiecare an.
- E fantastic!
- În fiecare an?
Păi, anul acesta, dacă e bine,
plănuiesc să fac din asta o tradiţie.
Cu siguranţă e frumos.
Oamenii arată ca nişte furnici.
Hinduşii şi non-conformiştii,
de asemenea, spun că...
în vieţile următoare unii dintre
noi ne reîncarnăm drept furnici.
Unii vor fi fluturi, alţii vor fi
elefanţi sau creaturi ale mării.
Ce gând frumos.
Ce crezi că ai fost
într-o viaţă anterioară?
Nu ştiu.
Poate am fost doar...
o fată de carieră, care se
credea una dintre băieţi.
Oh, nu, Amy.
Iartă-mă că-ţi spun asta, dar
mi se pare departe de adevăr.
- Chiar trebuie să-ţi spun ceva.
- Acea persoană s-ar reîncarna în porc.
Mi se pare mai probabil ca
tu să fi fost o gazelă...
cu picioare lungi şi
graţioase, gonind prin tufişuri.
Poate ne-am întâlnit o dată.
O şansă de întâlnire în pădure.
Eu trebuie să fi fost o
antilopă sau un ţap.
Ce vremuri am fi avut căutând
împreună după substanţa...
sorbind apă dintr-un izvor din munte...
mâncând iarbă şi brusturi
unul de pe blana celuilalt.
Sau poate doar ne atingeam uşor
şi mergem pe drumuri diferite.
Aş vrea să fie aşa simplu, Norville.
Aş vrea să fiu o gazelă şi tu o antilopă...
sau un ţap.
Pot cel puţin să-ţi spun căprioară?
Eşti nostim.
Serios, Amy, e ceea ce amicii
tăi nonconformişti numesc "karma".
Karma.
Minunatul cerc al vieţii,
moarte şi renaştere.
Cred că am auzit de asta.
Ce vine aşa se şi duce.
Asta e. O roată mare care ne
dă tuturor ceea ce merităm.
Trebuie să le demonstrez lui Sid şi
celorlalţi că merit încrederea lor.
Mâine e marea mea
prezentare în faţa comisiei.
Sărută-mă, Amy!
Sărută-mă o dată pentru noroc.
Sigur, Norville.
Ştiţi, pentru copii!
Are economie, simplitate, costuri
scăzute, potenţial de producţie în masă.
Asta înseamnă profitabilitate.
I-am pus pe cei de la R&D
să facă acest prototip...
astfel încât discuţia
noastră ar avea o bază...
şi ca să puteţi vedea cât de
incitant e acest dispozitiv.
E distractiv, sănătos, un bun
exerciţiu, iar copii îl vor adora.
Punem puţin nisip înăuntru ca
experienţa să fie mai plăcută.
Partea bună e că nu trebuie
să luăm mult pentru el.
- Şi dacă oboseşti şi nu s-a terminat?
- Are reguli?
- Se pot juca mai mulţi deodată?
- De ce e un joc?
- E un joc?
- Se rupe?
- Ar fi bine să se rupă.
- E un obiect?
- Şi dacă oboseşti şi nu s-a terminat?
- Are baterii?
- Putem să-i taxăm în plus pentru ele?
- Nu e periculos pentru bebeluşi?
- De unde ştii când ai terminat?
- *** se opreşte?
- E un model pentru băieţi?
- Poate să-l asambleze un părinte?
- Şi dacă oboseşti şi nu s-a terminat?
- E un model mai mare pentru obezi?
Ce naiba e ăla?
Păi, e...
Genial!
Geniu.
E exact ceea ce-i trebuie lui Hudsucker
Industry în acest moment de răscruce.
Chiar şi un orb îţi poate spune
că vor fi cereri enorme pentru...
Felicitări.
Te-ai autodepăşit. Ai reinventat roata.
Voi recomanda comisiei să
trecem la acţiune imediat...
şi să producem aparatul în
masă cu mai multe viteze.
Totuşi, îţi dai seama, desigur...
ca preşedinte, decizia finală îţi aparţine.
Sunt pentru.
Gogoaşă Zburătoare!
- Aparatul de Dans!
- Buricul se Învârte.
Swingerina!
Circumferinţa Ciudată!
Unchiul Midriff!
- Ne trebuie ceva scurt!
- Ager!
Snappy!
- Cu puţin jazz!
- The Shazzammeter!
- Hipster!
- Daddy-O!
- Hoopsucker.
- Hudswinger.
- Hoopsucker!
- Hudswinger!
- Hoopsucker!
- Hudswinger!
- Băieţi!
- Ai ceva?
Am ceva!
Rockwell News prezintă: Bucăţi de Timp.
Ştirile mondiale în imagini, nu vă păcălim!
Aşa *** bătrânul 1958 gonea spre finiş...
Barnes e numele de pe
buzele oricărui american.
Norville Barnes, tânărul preşedinte
de la Hudsucker Industries...
un băiat născut în inima ţării,
iar acum mândria New York-ului.
Barnes e inventatorul celui mai
nebunesc lucru din America. Hula Hoop!
Aducând profit uriaş companiei
şi câştigând inimile...
şi şoldurile oricărui tânăr din America!
Am spus tânăr?
Iat-o pe mama luând o pauză
de la îndatoririle casei...
şi chiar şi tata face puţină mişcare!
Felicitări şi scrisori veneau într-una
din Kankakee până în Petaluma...
incluzând un telefon
de la distanţă, special.
E la telefon!
Alo, Norville. Aici e preşedintele.
Am vrut să te felicit.
Sunt foarte mândru de tine.
Dnă Eisenhower e foarte mândră de tine.
Poporul american e foarte mândru de tine.
*** ţi-a venit idea lui Hula Hoop?
N-a fost o idee măreaţă, serios.
Pentru un aşa ceva ai nevoie de o întreagă
companie să-l faci. Le sunt recunoscător.
Ai bănuit că va avea un
succes atât de mare?
Sincer, nu cred că se aştepta
cineva la atâta hoopla.
"Hoopla la Hula Hoop".
Vă putem cita, dle Barnes?
Sigur, cred.
Îţi vei acorda o mărire barosană?
Haideţi.
Ce principiu ştiinţific explica
mişcarea acestui cerc minune?
E chiar simplu.
Funcţionează tot pe baza
principiilor care fac pământul
să se-nvârtă în jurul soarelui...
şi care vă ţin să nu zburaţi
de pe pământ în spaţiul rece...
unde aţi muri ca nişte Schwein mizerabili.
Da, principiul e acelaşi...
doar că în loc au pus nisipul
care face experienţa...
mai plăcută.
Da, e hula-hula peste tot!
De la petrecerile din Park Avenue...
la iubiţii care vor să fie
căsătoriţi pe ritmuri swing.
Consiliul v-a considerat "Omul
Idee" atunci când v-au promovat?
Cred. Nu cred că m-au promovat
fiindcă au crezut că eram prost.
Care-i următoarea idee măreaţă
pentru dvs şi Hudsucker Industries?
Nu ştiu. O astfel de
idee nu vine peste noapte.
Totuşi, vă spun un lucru. Cu siguranţă
nu m-am aşteptat la atâta hoopla.
Mă puteţi cita.
Revista Rumpus va numit cel
mai râvnit burlac al anului.
Şi paginile de viaţă au făcut
legătura între dvs şi modelul Za-Za.
Nu sunt adevărate zvonurile.
Suntem doar buni prieteni. Nu-i aşa?
*** răspundeţi la acuzaţia că
aţi rămas fără idei? Aţi "secat"?
Deloc. Săptămâna asta
mi-au venit câteva idei noi.
Un model Hula Hoop mai
mare pentru cei corpolenţi
şi unul cu baterie pentru
cei leneşi sau bolnavi.
Un model cu mai mult nisip
pentru cei cu probleme de auz.
Îmi câştig piaţa.
Apropo de asta, vă aşteptaţi
la o mărire de salar?
Pentru toţi, eu singur am
salvat Hudsucker Industries.
Acţiunile noastre valorează acum mai mult
ca niciodată. Da, m-aştept la recompensări.
- Adună-te, omule.
- Nimeni nu mi-a spus!
Ai vândut toate acţiunile noastre?
Am scăpat de toate.
Aveam 20.000 de acţiuni!
- Aş fi fost milionar acum!
- Sigur. Toţi am fi fost.
N-are rost să priviţi în urmă.
Atunci, Stillson a crezut că renunţând
la poziţia noastră vom panica piaţa...
deci vom deprecia acţiunile.
Apoi le putem cumpăra
înapoi, când se vor ieftini.
Ieftini?
Niciodată n-au valorat atât!
Şi sunt ruinat. Ruinat!
Ies din afacerea asta!
Plexiglas.
L-am instalat săptămâna trecută.
Deci, tipul e dus de val.
Acum, el şi proştii lui sunt în top.
Păi şi asta va trece.
Myrtle J. Mussburger nu
şi-a crescut băiatul...
să îngenuncheze
la orice semn de adversitate.
Eu zic că îl putem face
bucăţi pe nătângul ăsta!
Eu zic că, cu cât va urca mai
sus, cu atât va cădea mai greu!
Zic că da... puştiul are viitor...
şi în el văd ruşine,
dezonoare, infamie, dizgraţie.
Muzica cânta, roata se întoarce
şi vine şi rândul nostru.
Pentru numele lui Pete, Norville!
Unde te-ai ascuns?
Ştii ce vor face imbecilii din consiliu?
Eu nu le-aş spune imbecili.
Vor concedia 8% din forţa de muncă de aici!
Doar în New York asta
înseamnă 1800 de oameni şomeri!
Oameni cu soţii, copii şi familii!
- Aruncăm din uscături.
- Ştii despre asta?
Dacă ştiu? Sigur.
Crezi că comisia face
ceva fără autorizaţia mea?
A fost idea mea.
- A ta...
- Sigur c-a fost.
Suntem într-o perioadă de
tranziţie. Lucrurile s-au încetinit.
Ai fost foarte bun cu tine
însuţi, Norville Barnes.
Tu ai încetinit, stând aici şi lenevind.
Nu ţi-a mai venit o idee de
la Hoop şi motivul e evident!
Ai uitat de ce te-au incitat
ideile tale în primul rând.
Nu a fost pentru faimă şi bunăstare...
Vreţi să plecaţi de-aici? Şi
tu, surioară, mişcă. Afară!
Te-am urmărit, chiar dacă
ai încercat să mă eviţi.
Taci!
Să nu crezi că n-am
observat *** te-ai schimbat.
Te consideram cândva un filfizon.
Sinceră să fiu, credeam că eşti imbecil.
Taci!
Apoi mi-am dat seama că eşti filfizon.
Cam lent poate, dar totuşi filfizon.
Poate nu eşti aşa de lent,
dar nici nu eşti filfizon.
Se pare că totuşi eşti un imbecil. Taci!
Nu mi-ai vorbit de o săptămână
şi acum voi spune ce am de spus.
Uite, n-am mai fost lăsată baltă...
de un tip până acum şi asta doare...
dar ceea ce doare cu adevărat e
să privesc *** rămâi fără suflet!
Goană după bani şi confort
şi respectul comisiei...
asta te face să fii fericit...
dacă tu...
Aş lucra într-o fabrică de ceasuri?
Taci! Exact.
Norville, nu îţi aminteşti
ce simţeai pentru Hoop?
Mi-ai spus că vei aduce zâmbetul pe
şoldurile tuturor celor din America...
indiferent de rasă, credinţa sau culoare.
În sfârşit, va fi o thingamajig
care va aduce pe toţi împreună...
chiar dacă îi desparte spaţial.
"Ştii, pentru copii."
Cuvintele tale, nu ale mele.
Te-am iubit, Norville Barnes.
Da, l-am iubit...
când era doar un filfizon plin de idei.
Acum ai capul prea mare pentru aşa ceva!
Consideră asta ca fiind demisia mea.
Începând de acum!
Amice, amice.
Amice.
Oh, amice.
Amice. Ai treabă?
Se pare că ai aţipit, amice.
Spune, ai un minut?
E important?
Cred că da. E o idee la care am lucrat.
Vezi tu, nu vreau să fiu liftier pe vecie.
Priveşte chestia asta!
Înţelegi? Incredibil de convenient, nu?
Ştii, pentru băuturi?
Uite *** stă treaba. Are creşte
pe margini ca să se îndoaie.
Nu mai trebuie să bei
aşa. Poţi să bei astfel.
Eu îi spun "Buzz-Sucker". Pricepi, amice?
Oameni ar muri pentru asta
şi ar fi foarte ieftin.
Stai puţin.
Nu are rost!
Dar, amice!
Ăsta e cel mai idiot lucru pe
care l-am văzut în viaţa mea.
Nimeni nu vrea un astfel de produs.
Vezi tu, Buzz, în lipsa
scânteii creative...
geniul pur care a creat ceva...
să zicem succesul Hula Hoop.
*** îndrăzneşti să intri aici şi
să-mi răpeşti din timpul preţios?
Am o companie de condus!
Nu pot să accept ca orice prăpădit de
pe statul de plată să mă necăjească...
cu creierele lor tâmpite.
Îmi pare rău, amice.
Un exemplu trebuie făcut!
- Ce vrei să spui?
- Eşti concediat!
E destul de clar?
Oh, amice!
Şi nu-mi mai spune "amice"!
Oh, te rog, domnule! Să
conduc liftul e tot ce am!
E ok dacă nu îţi place Buzz-Sucker!
Doar lasă-mă să-mi
păstrez slujba, te implor!
Ieşi din biroul meu!
Ridică-te! Sus!
Noi nu ne târâm, aici
la Hudsucker Industries!
Îmi pare rău, domnule!
Îmi pare rău!
Mulţumesc, Aloysius.
Ăsta e folositor.
Îmi pare rău c-am întârziat, Sid.
Chestia cu crosa 9 la Riverdale e durere.
E greu. O adevărată nebunie.
Ia loc, fiule.
M-am gândit că sala comisiei e un
loc bun să putem discuta în linişte.
Se pare că avem probleme
cu securitatea aici la Hud.
Nu mai spune.
În mod normal, nu te-aş stresa
cu aşa ceva, dar asta e jenant.
Te priveşte în mod direct.
- *** aşa?
- Nu e serios în sine.
Un liftier pe care l-ai
concediat a venit la mine...
susţinând că i-ai furat idea.
Ai furat-o de la el.
- Poate am fost mai dur cu el...
- Las-o baltă.
Nu trebuie să-mi explici
mie. E un om mic. Un nimic.
Concediază pe cine vrei.
Nu, problema e cine l-a angajat.
Acea damă.
Un spion, se pare.
Probabil a ajuns să
vorbească cu acel liftier...
iar ziarul ei se răspândeşte în oraş.
Sigur, am încercat să înăbuşim
povestea, dar Argus nu au fost de acord.
Problema comisiei e că tu ai
angajat-o pe această femeie...
şi ai păstrat-o în timp
ce ea te făcea de minune.
O problemă serioasă de judecată.
Afacerile sunt ca războiul, puştiule.
Nu iei prizonieri, nu acorzi a doua şansă.
Când comisia se va întruni
după anul nou, poziţia ta...
Se pare că eşti terminat.
Curăţat.
A 14 gaură la Riverdale...
unii folosesc crosa 5,
alţii folosesc crosa 9.
Crosa 9.
Îţi iei mai mult elan.
Acea damă...
ţi-a tăiat gâtul binişor.
Când eşti mort, stai mort.
Dacă nu mă crezi, întreabă-l
pe Waring Hudsucker.
Ghinion, tinere. Ai avut o urcare scurta.
Căderea e lungă.
- Nu poţi tipări asta!
- Ba da! Va ajunge pe străzi diseară.
Şi e dinamită!
Dar e o minciună! Norville mi-a arătat
desenul în ziua când l-am cunoscut.
Buzz nu o putea inventa.
Uită-te la el, e un imbecil.
Nu eşti tu una care bate recorduri?
Gunderson a creat asta. E o minune.
- Cine zice asta?
- Nu numai tu ai surse.
Smith are o sursă în
comisia Hud. Un om în vârstă.
Pariez că se numeşte Sidney J. Mussburger.
Ai pierdut. Te-ai înmuiat, se pare.
Te-ai îndrăgostit de un prost din Dubuque.
- Muncie.
- Mă rog!
Povestea e caldă şi tu nu te mai
ocupi de ea. E ştirea secolului!
Celelalte ziare nu vor
avea asta decât mâine!
Allemeinisher Zeitung, Le Figaro
vor avea praful nostru în ochi mâine.
Proştilor! Sunteţi folosiţi, nu vedeţi?
Ia o pauză. Ai muncit din
greu. Tu ne-ai făcut intrarea.
Dar te depăşeşte, iar Smith preia ştafeta.
Dacă vrei ceva tare, îţi dau eu!
Nu mă dai tu la o parte! Renunţ!
Consideră asta demisia mea!
Începând din acest moment!
Moale.
Deci, spune-mi de ce crezi
că această femeie te-a trădat?
Ce contează?
Toată lumea se pare că e împotriva ta?
Nu ştiu.
Unde e liftierul...
Buzz şi el lucrează împotriva ta?
Clasic.
Pacientul dă dovadă de
nepăsare, apatie, indiferentă...
şi părea foarte trist.
Când am întrebat ce reprezintă petele
Rorschach, pacientul a răspuns...
"Nimic. Nu ştiu. Doar
nişte pete. Mă depăşeşte."
Pacientul nu dă dovadă de
ambiţie, nu are vană, nici energie.
Acum are parte de călătoria...
care trece de la înălţimea
înşelătoare la disperare.
Acum e aproape, dar nu
e încă la punctul minim.
Când ajunge jos de tot, poate să
erupă şi să se pună în pericol...
pe el şi pe ceilalţi.
Diagnostic, dr. Bromfenbrenner?
Pacientul e un paranoic
maniaco-depresiv, tip B...
cu tendinţe acute de schizofrenie.
Deci, pacientul e...
- Exact.
- Nebun!
Reţeta?
3 lucruri. Devotament,
terapie electro-convulsivă...
menţinerea într-o instituţie securizată.
Da, e înalt. E un dezastru.
Uite, mai bine ai veni.
Spune că e prieten cu tine.
Nu a spus. Dar e din Squaresville.
Vreau un martini!
E ajunul anului nou. Merit un Martini.
E exact *** ţi-am spus...
Credeam că serveşti rataţi aici!
Aşa e. Dar nu vindem alcool.
Ce fel de bar nu serveşte martini?
E un bar cu suc şi
cafea, aşa *** ţi-am spus.
Exact. Deci, vreau un martini.
Am băut martini în fiecare
bar până să ajung aici.
Martini e pentru cap sec, omule.
*** mi-ai spus, fiu de...
Ia uite cine-i aici. Amy Archer...
Câştigătoarea unui Sprizeter.
Cauţi un nătâng să-ţi cumpere prânzul?
- Tipule, aş vrea un Martini, te rog.
- Îmi pare rău.
Am încercat să-ţi spun
de atâtea ori, ca eu...
E greu de recunoscut când greşeşti.
Dacă ai putea găsi în inima ta...
loc pentru o a doua şansă.
"Nu iei prizonieri, nu
acorzi a doua şansă."
Te rog, Norville! Te rog
mai dă-mi încă o şansă!
Şi ţie mai da-ţi una!
Amândoi merităm asta.
Mai dă-ne o a doua şansă.
Împreună putem lupta.
Ştiu că ultima poveste a fost o minciună
şi putem dovedi. Dai o declaraţie!
- Te pot ajuta să o scrii!
- Ce contează?
Sunt terminat.
Mort.
*** sapiens sapicus.
Asta chiar că-i pune capac.
L-am văzut pe Norville Barnes,
tânărul în mare grabă...
şi l-am văzut pe Norville Barnes,
cel care se dădea important.
Dar nu l-am văzut pe acel
Norville Barnes care renunţă...
şi nu îmi place.
"Luptă"
Luptă, dragă Muncie
Luptă! Fură aurul şi albastrul cer.
Vei fi rupt, distrus şi suferind...
Odată ce Munce a terminat cu tine.
Hai...
"Eagles!"
Nu poţi renunţa, Norville! Nu uita...
"Luptă!"
Luptă!
Dragă Muncie...
Luptă!
Fură aurul şi albastrul cer...
Vei fi rupt, distrus şi suferind...
M-ai minţit.
*** ai putut să mă minţi?
Tu, o fată Muncie.
Dar, Norville, eu...
"Când eşti mort, stai mort!"
Întreabă-l pe Waring Hudsucker!
Extra, extra!
Ediţia din ajunul anului nou!
Creierul lui Barnes prins în flagrant!
Ideile surogat!
Omul din Muncie e un nătâng totuşi!
Citiţi totul!
Ediţia ajunului anului nou! Omul
din Muncie e un nătâng totuşi!
Nu eşti aşa lent şi nu eşti nici filfizon.
Şi se pare că eşti imbecil totuşi.
Dar prietenii tăi îţi spun "ticălos?"
"Nătâng, fraier, putoare?"
Te rog, amice, să conduc
liftul e tot ce am.
Norville, m-ai dezamăgit.
Şi pe dna Eisenhower. Ai
dezamăgit poporul american.
Şi când eşti mort, stai mort.
Puştiul e terminat, e oficial.
Băieţii de la azil îl caută acum.
Vom vedea *** le place ştirea,
celor de pe Wall Street...
că preşedintele de la Hudsucker
merge la azilul de nebuni.
Când Doc Bromfenbrenner termină cu el...
va avea nevoie de scutece şi biberon.
Dacă asta-i tot...
Să trăiască mult Hud!
Uită-te pe unde...
Bună, amice!
Ai ieşit în oraş? Ia ghici?
Dl Sid spune că îmi pot
primi slujba înapoi!
Merit a doua şansă, a spus.
Serios?
Se dovedeşte că nu e
chiar aşa rău, în fond.
E minunat.
A spus că ai furat idea aia
bună de la mine. Ca să vezi?
Eu niciodată...
A fost o idee bună.
Şi Sid spune că ai furat-o!
Ce aştepţi? Trage-i una!
E marele prefăcut!
Fraudă de pe Wall Street!
Mai nebun ca un fruct!
Să cheme cineva poliţia!
Afară cu vechiul, să vină noul!
Vorbind strict, nu ar trebui să fac asta...
dar ai o idee mai bună?
Îmi place piesa asta. Ce faci, tinere?
Dle Hudsucker?
*** îţi place asta? Toţi poartă asta sus.
E un capriciu.
Oricum, văd că ai probleme cu comisia.
Bănuiesc că Sidney te-a aranjat, Norman.
Norville.
Spune ce vrei despre etică să,
e un om de afaceri până la cer.
Te bate prin orice metodă. Merge
direct la jugulară. Foarte eficient.
Ai avut vreun motiv să nu-i
dai scrisoarea mea albastră?
Norman, ultimele cuvinte ale unui om pe
moarte şi dorinţele sale, nu-i mare lucru.
Cred că am pierdut-o pe undeva.
E în buzunarul şorţului
tău, exact unde ai lăsat-o.
Imbecilule.
Dacă uiţi să livrezi scrisoare
eşti pedepsit prin concediere.
E anul nou. Nu vreau să-ţi măresc durerea.
Vrei s-o citeşti? Ai putea învăţa ceva.
Te-ar putea face să nu mai
sari de la alte ferestre.
"Scrisoarea albastră de la
biroul lui Waring Hudsucker..."
către Sidney J. Mussburger,
cu privire la decesul meu.
"Dragă Sid,"
Pe când vei citi tu asta, eu
voi fi în organizaţia de sus...
"şi mă voi bucura de noi
începuturi. Voi avea fon..."
Amintiri.
"Ale anilor petrecuţi de noi doi..."
Rahaturile standarde de demisie.
Treci la al doilea paragraf.
"Fără îndoială te vei
întreba de ce m-am decis..."
să-mi termin activitatea atât
la Hudsucker cât şi pe pământ.
Conform situaţiei financiare a
firmei, sigur, totul mergea bine.
Dar în viaţa personală,
am făcut erori grave.
Am lăsat succesul să
devină identitatea mea.
Prosteşte am jucat drept marele om...
şi am privit *** viaţa mea devenea,
drept urmare, tot mai goală.
Vanitatea mea a dispărut,
ea care mă putea salva.
Da, am iubit o femeie odată,
Sid, aşa *** bine ştii.
O femeie frumoasă şi răsunătoare...
"şi un înger care, în înţelepciunea
ei, te-a ales pe tine în locul meu."
Sări peste partea asta.
Pagina următoare!
"Asta mă aduce la compania
noastră, Sid şi la viitorul ei."
Viitorul preşedinte trebuie
să aibă libertatea mea...
"să experimenteze şi chiar să cadă..."
Să eşueze.
"fără frica capriciilor acţionarilor
sau a unei comisii nerăbdătoare."
Noul preşedinte trebuie
să poată să cadă...
Eşueze!
Şi să înveţe să eşueze...
Să cadă!
"şi să se ridice din nou
aplicând ceea ce a învăţat."
*** ar fi afacerile. Sau viaţa.
"De aceea, las moştenire toate
acţiunile mele la Hudsucker Industry..."
celui pe care tu şi
comisia îl veţi alege...
să mă urmeze ca preşedinte.
Presupun că tu vei fi acela, Sidney.
Dacă nu, dacă comisia alege pe
altcineva să fie preşedinte...
"atunci..."
Nasoală treabă!
Asta o să-l înveţe minte pe ***!
Continuă.
"Te îndemn să lucrezi cu noul preşedinte..."
şi să-i aminteşti ceea
ce trebuie reamintit...
ca eşecul nu trebuie să ducă la disperare.
Disperarea priveşte doar spre trecut...
în afaceri şi în dragoste".
Viitorul e acum.
"Viitorul e acum."
Când viitorul preşedinte are nevoie...
Waring Hudsucker... prin asta îi lasă...
o a doua şansă".
Livrează acea scrisoare de dimineaţă!
Şi aşa a început 1959.
Anul Nou.
Când a aflat că Norville deţine
compania, Sidney s-a supărat la început.
E un lucru bun ca Doc
Bromfenbrenner era acolo...
fiindcă el a putut să-l oprească
pe Sidney să nu îşi facă rău.
I-a prescris o odihnire
prelungită... În sanatoriu...
La azilul de nebuni.
Acum, Norville a continuat să conducă
cu înţelepciune şi înţelegere...
şi a început să viseze
la noi idei incitante.
Ştiţi, pentru copii.
I-am pus pe băieţii de la
R&D să facă acest prototip...
că discuţia noastră să aibă o bază...
şi ca să vă ofere vouă,
domnilor, o primă impresie.
Asta e povestea despre ***
Norville Barnes a urcat...
până la etajul 44 al clădirii Hudsucker...
şi apoi a căzut până jos,
dar nu a fost zdrobit.
Ştiţi, se spune c-a fost un om
care a sărit de la etajul 45.
Dar asta-i altă poveste.
Traducerea şi adaptarea: MARIUS VOICU POP