Tip:
Highlight text to annotate it
X
Subtitles downloaded from www.OpenSubtitles.org
Orice asemănare
între Dictatorul Hynkel
şi bărbierul evreu
este o pură coincidenţă.
Aceasta este povestea
unei perioade interbelice,
o perioadă în care nebunia
s-a dezlănţuit,
iar libertatea a dispărut brusc
şi omenirea a făcut un pas înapoi.
Războiul Mondial din 1918
La sfârşitul războiului,
naţiunea tomaniană slăbise.
Aceasta trăia o revoluţie
şi cerea cu disperare pacea.
Pe front, armata se lupta
convinsă fiind că e invincibilă
şi că va zdrobi liniile duşmane.
Big Bertha, un tun cu bătaie lungă,
şi-a făcut apariţia
pe frontul de Vest
pentru a înfricoşa duşmanii.
Ţinta ei se afla la 120 km:
Catedrala Notre-Dame.
Distanţă: 95452.
Gata!
Foc!
La loc!
Corectăm distanţa: 95455.
Breşă închisă.
Pregătiţi-vă!
Pe locuri... Foc!
Obuz defectuos.Trebuie examinat.
Verificaţi detonatorul.
Da, detonatorul.
Atenţie! Fugiţi!
- Atac aerian!
- Ţintesc spre Bertha!
Folosiţi arma anti-aeriană!
Trageţi!
Hei, aţi înebunit?
Coborâţi de acolo!
Ridicaţi-vă! Ce faceţi?
Aţi înnebunit?
Raportez: duşmanul a străpuns
liniile noastre! Toată lumea pe front!
Adunaţi artileriştii.
Luaţi-vă grenadele, soldaţi.
Soldat, unde ţi-e grenada?
Daţi-i o grenadă.
Mişcaţi-vă, haideţi, grăbiţi-vă!
Mă scuzaţi, *** funcţionează?
Numeri până la zece şi o arunci!
Aruncaţi-le!
Nu e momentul să te scarpini!
Haide!
Ţine asta!
Înainte!
În linie!
Hei, tu, grăbeşte-te!
La arme!
Pregătiţi-vă de atac!
Înainte!
Aici eraţi!
Duşmanul! Să nu-l cruţaţi!
Bună ziua, pot să intru?
Prieten.
- Ce divizie?
- 21 Artilerie.
Ia asta, continuă să tragi,
ţine-i la distanţă. Vin imediat.
Camarade, ajutor!
Sunt epuizat.
Repede, du-mă la avion!
Mulţumesc, băiete, vei primi
Crucea Tomaniană pentru asta.
Pentru nimic.
Mă bucur că v-am ajutat.
Mi-ai salvat viaţa, mulţumesc.
Strâng centura bine.
Nu voi reuşi singur.
Trebuie să rămâi cu mine.
Ştii să pilotezi?
Pot să încerc.
Pune mâna pe manşă,
sunt prea slăbit.
Ia puşca aia, sergent!
Duşmanul, se apropie!
Pune-mi mâna pe comandă!
Îi vom face de râs!
Ţine depeşele acestea.
Dacă vor ajunge
la generalul Schmelloffel,
Tomania poate câştiga!
Am să leşin.
Nu spuneţi asta.
Îmi pare rău, bătrâne.
Unde sunt?
Nu mă recunoaşteţi?
Ba da, mă simt mai bine acum.
Mi se urcă sângele la cap.
Ce e dedesubt?
Pare a fi soarele.
Străluceşte în sus.
Ciudat. Şi gazele?
Groaznic! N-am dormit toată noaptea.
Nu, gazele, gazolina.
E pe terminate.
Aproape c-am ajuns. Cât e ceasul?
Ceasul? Douăsprezece fără un minut.
Ciudat.
Se pare că sfidăm legile gravităţii.
Apă, repede, am să leşin!
Un moment!
O să avem probleme
dacă leşinaţi mereu.
Staţi un pic!
Cred că...
Poftim!
O problemă...
Nu reuşesc să...
Nu mai e nimic!
Ce se întâmplă?
Mă strânge centura.
Slăbiţi legăturile!
Încerc!
Suntem cu capul în jos.
Ştiu!
Dă-mi manşa!
Imposibil!
Gata, nu mai avem benzină.
Cred că ăsta e sfârşitul.
O ţigară?
Nu acum.
Nu voi mai avea nevoie.
În ce lună suntem?
În aprilie. Primăvară în Tomania.
Hilda este în grădină
şi îngrijeşte narcisele.
Ce mult îi plac narcisele...
Nu le taie de teamă
să nu le rănească.
E ca şi *** ar ucide,
dacă ar tăia o narcisă.
Draga, blânda Hilda...
Un suflet delicat.
Îi plăceau animalele şi copiii.
Am aterizat! Depeşele!
Camarade, unde eşti?
Camarade, depeşele,
unde sunt depeşele?
Repede, du-mă la general!
Să ducem depeşele,
dacă nu, vom fi înfrânţi.
Războiul s-a sfârşit!
Am pierdut!
DEMPSEY ÎL ÎNVINGE PE WILLARD
LINDBERG
TRAVERSEAZĂ ATLANTICUL
REVOLTE ÎN TOMANIA
HYNKEL LA PUTERE
În acest timp, bărbierul evreu amnezic
rămâne în spital ani de zile,
ignorând schimbările petrecute
în Tomania.
Hynkel conducea ţara
cu o mână de fier.
Sub noua emblemă, Crucea Dublă,
libertatea era proscrisă,
nu se auzea decât vocea lui Hynkel.
Adenoid Hynkel a spus:
"Tomania a fost la pământ,
dar astăzi s-a ridicat."
"Democraţia miroase urât."
"Libertatea e respingătoare."
"Libertatea de cuvânt e criticabilă"
"Tomania are
cea mai puternică armată din lume."
"Cea mai puternică flotă militară."
"Pentru a rămâne puternici,
trebuie să strângem cureaua."
Se adresează Mareşalului Herring,
Apoi Ministrului de Interne,
D-lui Garbitsch.
Aminteşte eforturile de la început,
depuse de loialii săi tovarăşi.
Excelenţa Sa s-a referit la evrei.
În concluzie,
aminteşte că pentru restul lumii,
nu are decât gânduri de pace.
Un anunţ publicitar.
Radio Pari-mutual
v-a transmis în direct
discursul lui Hynkel
adresat fiilor Crucii Duble.
Traducătorul englez,
Hydrich Stick,
traducătorul său personal
citea, se pare, un text gata tipărit.
Revenim într-o clipă.
Excelenţa Sa va coborî scările.
Excelenţă, oh, v-aţi rănit?
Luaţi cealaltă maşină.
Excelenţa Sa
a fost întâmpinată
de mamele şi copiii din Tomania.
S-a oprit în faţa unei mame
cu un copil...
O fotografie.
Până şi copilul, încântat,
e numai zâmbet pentru Excelenţa Sa.
Părăsind locul triumfului,
se întoarce la palat
pe strada Hynkel,
plină de capodoperele
Tomaniei moderne:
Venus de astăzi,
Gânditorul de mâine.
- *** a fost?
- Discursul?
O, foarte bine.
În privinţa evreilor,
ar fi putut să fie mai violent.
Să stârnim mânia poporului.
Cu violenţa împotriva evreilor,
vor uita de foame.
Poate că da.
În ultimul timp, ghetoul a fost calm.
Bună dimineaţa, Dl. Jaekel.
De ce "bună"?
Ar putea să fie şi mai rău.
Dacă credeţi asta,
aveţi multă imaginaţie.
L-aţi auzit pe Hynkel?
N-am auzit nimic.
Am problemele mele.
Aveţi noroc.
Aveţi veşti despre bărbier?
E încă în spital.
E acolo de la sfârşitul războiului.
De ce nu închiriaţi frizeria.
Nu mă lasă.
În fiecare săptămână scrie că va reveni.
Ce păcat că e goală de atâta timp.
De ce te îngrijorezi?
Odată cu impozitele,
guvernul o va confisca.
Poate că ai dreptate.
Nu e o dimineaţă atât de bună.
Ai spus-o.
Hannah.
Poţi să-mi aduci punga cu tutun
de pe şemineu?
Toată lumea are probleme.
Da, toată lumea.
Uitaţi-vă la sărmana Hannah,
e muncitoare
dar nu găseşte de lucru.
Tatăl ei a murit pe front,
mama ei anul trecut.
Nu are cu ce
să-şi plătească nici camera.
Ce să fac, nu pot s-o dau afară.
Mai doriţi nişte tutun?
Mă duc la doamna Shoemaker.
Ar trebui să-ţi iei cheia.
Noi vom ieşi.
Voi încuia toate uşile,
în caz că miliţia
va reîncepe raidurile.
Uitaţi-vă, roşii şi cartofi!
Voi duce o ladă acasă.
Băieţi, camionul!
Nu aveţi dreptul.
Puneţi-le în contul meu.
Roşii bine coapte.
De ce nu faceţi nimic?
Dacă aş fi bărbat!
Ce ai face, drăguţă?
Sunteţi tari împreună
dar nici unul nu s-ar bate!
Camionul e ca să fugiţi
dacă cineva ripostează.
Te luăm cu noi!
Haideţi, luaţi-mă,
veţi fi decoraţi!
Atacaţi femeile
şi îi jefuiţi pe neajutoraţi!
Nu o jefuiţi pe sărmana fată,
băieţi, daţi-i înapoi roşiile!
Trebuie s-o iau de la capăt.
Porcilor!
Să intre pacientul 33.
Un caz interesant. Amnezie.
Un soldat evreu e aici din război.
Crede că au trecut doar câteva săptămâni.
Ştie ce s-a mai întâmplat
de atunci?
Nu, deloc.
Se gândeşte doar la frizeria lui,
I se pare că tocmai a părăsit-o.
Va fi surprins.
Mă tem că da.
Numărul 33 a plecat.
Trebuia să-l examinăm.
Ştiu, dar a dispărut.
Lasă-l, oricum nu era un caz grav.
De altfel, nu era nimic de făcut.
Haideţi, plecaţi de aici.
Ce faci?
Habar n-am.
Nu pune mâna.
Nu fi prost.
- Nu sunt prost.
- Mă bucur să aflu!
Spune "Heil Hynkel" şi salută.
Cine sunteţi?
Am să-ţi arăt eu! Vino la post!
E frizeria mea.
Nu-mi pasă. Vino aici!
Vrei să te baţi?
Vino cu mine la post!
Am să-ţi dau o lecţie.
Sunteţi de la miliţie?
Arestaţi acest bărbat!
Agresiune împotriva unui miliţian!
Îl voi chema pe avocatul meu.
Mi-a muşcat degetul.
Îmi pare rău,
nu am vrut să vă lovesc.
Aţi fost extraordinar.
Nu rămâneţi aici, plecaţi.
- Chem miliţia.
- Nu faceţi asta!
Aţi înebunit?
Atenţie, vin alţii...
- Ce alţii?
- O clipă.
Intraţi!
Ce faceţi, nu merită să faceţi pe eroul.
Ce e asta, cine v-a bătut?
Era o grup întreg.
Mergeţi să vă îngrijiţi.
Vom investiga mai târziu.
Cât e ceasul?
E în regulă, au plecat.
Mulţumesc, domnule.
Mi-a făcut mare plăcere.
Sunteţi curajos,
după *** aţi ripostat.
Ar trebui să facem toţi la fel.
Nu putem să-i batem singuri.
Ne-am descurcat bine, nu?
D-voastră sunteţi bărbierul!
Cel care a fost în spital.
Jaeckel vorbeşte des de dumneata.
Nu credeam că te vei întoarce.
Dar miliţienii te vor căuta.
Trebuie să te ascunzi,
îţi aduc cheia de la pivniţă.
El e acela?
Heil Hynkel!
Cine e el?
Nu te prosti,
am spus "Heil Hynkel".
O clipă, nu aici, să-l ducem afară.
Înainte să te ducem,
vei termina asta.
Haide, scrie!
Aşteptaţi o clipă, băieţi!
Am o idee, o idee formidabilă.
Comandantul Schultz!
Locotenent!
Sub-locotenent!
Ce contează, tu acolo!
Ce se întâmplă,
de ce e atârnat de felinar?
Am ordonat
să supravegheaţi curăţenia.
Am fost atacaţi de un evreu.
Unde e?
Aici erai! În picioare!
Tu! Nu mă recunoşti!
Mi-ai salvat viaţa!
Ciudat, întotdeauna
am crezut că eşti ***.
Sunt vegetarian.
Nu ţii minte,
am fugit de duşmani cu avionul meu.
Apoi ne-am prăbuşit.
Acum îmi aduc aminte.
Ce mai faceţi?
Ce a făcut prietenul meu?
Îi vopseam vitrina şi s-a opus.
Ca orice om curajos.
Îmi pare rău.
Nu face nimic.
Pe viitor, nu vei mai fi molestat.
Dacă vei avea probleme, anunţă-mă.
Cine a făcut asta?
Un prieten!
Palatul lui Hynkel era centrul
celei mai mari
uzine de război din lume.
La baza acesteia, se afla
energia lui Adenoid Hynkel,
al cărui geniu conducea ţara,
a cărei activitate neîncetată
îl ţinea ocupat zi şi noapte.
Mareşalul Herring vă aşteaptă.
Ajunge!
Excelenţă,
avem o adevărată descoperire.
O uniformă anti-glonţ,
uşoară ca mătasea.
Am organizat o demonstraţie
în anticameră. Va dura două minute.
Vă acord un minut.
Profesorul Kibitzen.
Să lăsăm faptele să vorbească.
O uniformă anti-glonţ.
100% sigură.
Trageţi!
Departe de perfecţiune.
Unde îmi este secretara?
Chemaţi-o!
Luaţi o scrisoare.
Aici Herring, în turn.
Vreau să vă arăt ceva extraordinar.
Voi urca.
Paraşuta cea mai compactă din lume.
Se poartă ca o pălărie.
Se deschide în 8 metri.
Demonstraţia, profesore!
De ce mă faceţi să pierd timpul?
Trimiteţi-l pe Garbitch.
Domnul Garbitch, Excelenţă.
Ajunge!
Ce înseamnă toate aceste milioane
cheltuite pe tabere de concentrare?
Ne lipseşte muniţia.
E vorba de câteva arestări.
Nimic exagerat. 5 sau 10.000...
pe zi.
Câţiva contestatari.
Ce contestă?
Timpul de lucru, salariile mici,
mâncarea artificială,
rumeguşul din pâine.
Ce mai vor?
E făcut din lemne de cea mai bună calitate.
Poporul munceşte prea mult.
Are nevoie de distracţie.
Poporul!
Am putea da foc
câtorva case evreieşti.
Un atac asupra ghetoului
ar fi distractiv.
Bine. Acum e momentul să atacăm
Osterlich. Când se poate?
În trei luni.
Prea târziu.
Napoloni ar putea să ne-o ia înainte.
Să atacăm acum!
Vom cere capital străin.
Împrumutaţi!
Băncile au refuzat.
Cineva ar putea accepta: Epstein.
Epstein! Un evreu?
Să trecem peste asta.
Vom împrumuta de la Epstein.
Va fi greu, având în vedere
politica noastră faţă de ei.
În acest caz, o vom schimba.
Ordonaţi-i lui Schultz să înceteze
persecuţiile împotriva evreilor.
Măcar până negociem împrumutul.
Nu înţeleg.
Totul e atât de liniş*** în ghetou.
Nu poţi să-ţi imaginezi
*** era înainte.
Situaţia cu Hynkel...
Tu nu erai aici,
erai în spital, amnezic.
Nu-ţi dai seama ce norocos ai fost...
În cel mai rău caz,
putem să mergem în Osterlich.
E o ţară liberă, încă.
Mai devreme sau mai tărziu,
va trebui să plecăm.
Oricum, mă bucur să te revăd.
E ca pe vremuri.
*** merg afacerile?
Foarte greu!
Toţi bărbaţii sunt în tabere.
Ar trebui să coafezi femeile.
Cu un coafor poţi să câştigi bine.
Te pricepi?
Ai putea să înveţi.
Încearcă pe Hannah!
Hannah, aşează-te,
te vom face frumoasă.
Frumoasă? De ce?
Încearcă să deschidă un coafor.
Nu-mi puneţi noroi pe faţă, nu?
Nu, îl vom da jos.
Mă veţi face frumoasă?
Sigur.
Nu poate să te facă mai urâtă.
D-na Shoemaker pentru haine.
Am să i le dau.
Rămâi aici şi distrează-te.
Ştiu, am văzut că îi faci ochi dulci.
Nu-l ascultaţi pe d-nul Jaekel.
Îmi place frizeria dumneavoastră.
Mi-ar plăcea să am o frizerie.
Menajul nu este de viitor.
Dacă economisesc,
aş putea deschide o frizerie.
Dar nu pot să economisesc.
Mi se scurg banii printre degete.
Am cheltuit întotdeauna
fiecare bănuţ.
De ce nu? Poate că mâine
nu mai suntem în viaţă.
Credeţi în Dumnezeu?
Eu da. Dacă n-ar exista, am trăi altfel?
Eu nu cred.
Viaţa ar fi frumoasă
dacă am fi lăsaţi în pace.
De o vreme ne e mai bine.
Poate datorită dumneavoastră.
Ne lasă în pace, în ultimul timp.
E prea frumos ca să fie adevărat...
Visaţi vreodată cu ochii deschişi?
Eu da.
E singurul moment
când sunt cu adevărat fericită.
Câteodată mă las dusă,
nu-mi mai dau seama ce fac.
Suntem aproape la fel.
- Suntem amândoi aiuriţi.
- Vi se pare?
Îmi plac oamenii aiuriţi.
Ca tipul care pune ceasul în apă
şi ţine oul în mână.
Se spune că toţi oamenii
inteligenţi sunt aiuriţi.
Ai mei nu erau de acord.
Dumneavoastră aveţi o scuză:
rana de război.
Eu m-am născut aşa.
Mă întreb de ce femeile
nu au mustaţă.
O, ce prost sunt!
Am să vă spăl pe cap.
Ce drăguţă sunt!
*** aţi făcut?
Ar trebui să încercaţi pe d-voastră.
Aţi fi arătos dacă v-aţi aranja.
Vânzătorul de cartofi.
Trebuie să plec.
Încetişor.
V-aţi lovit?
Aveţi grijă, data viitoare.
Bună ziua!
S-a întâmplat ceva.
Miliţienii m-au ajutat.
Dacă ar înceta să ne urască!
Dacă ne-ar lăsa să trăim
ca înainte!
Ar fi minunat
dacă n-ar mai trebui să emigrăm.
Nu vreau să plec.
Cu toate greutăţile şi persecuţiile,
îmi place aici.
Poate că nu va trebui să plecăm.
Ce bine ar fi dacă ne-ar lăsa
să trăim din nou fericiţi.
Nimic nu funcţionează.
Sunt înconjurat
doar de stenografe proaste.
Vă aduc un stilou.
Nu te deranja, nu o voi trimite.
Ieşiţi afară!
Tocmai am inventat cel mai minunat
şi extraordinar gaz toxic.
Va ucide pe toată lumea.
Mai târziu.
B76 îl cheamă pe Herring.
O doamnă, agentul meu secret.
Să intre.
Veşti de la Epstein?
Doar de bine.
Toţi directorii săi sunt arieni,
deci împrumutul e asigurat.
Grevă la fabrica de armament.
- Cine e şeful?
- Sunt cinci.
- Împuşcaţi-i!
- I-am împuşcat deja!
Câţi grevişti?
Toată fabrica, 3.000.
Împuşcaţi-i.
Nu vreau să am muncitori nemulţumiţi.
Sunt muncitori calificaţi.
Calificăm alţii
şi îi împuşcăm după.
Nici o milă.
Ritmul producţiei va fi afectat.
Bine, găseşte un alt ritm.
Cruţaţi greviştii şi
lăsaţi-i să se întoarcă la muncă.
Dar avertizaţi-i pentru viitor.
E de competenţa mea,
mă ocup eu de asta.
Ciudat, toţi şefii sunt bruneţi.
Nici un singur blond.
Bruneţii sunt mai răi decât evreii.
Eliminaţi-i!
Nu vă grăbiţi.
Întâi evreii, apoi bruneţii.
Nu poate să fie pace
dacă nu creăm o rasă ***ă pură.
Ce minunăţie!
O naţiune de blonzi cu ochii albaştri.
O Europă, o Asie, o Americă blondă.
Şi un dictator brunet
al lumii întregi.
De ce nu?
Cezar sau nimic.
Lumea e decadentă, epuizată.
Nici o naţiune nu vă va rezista.
Dictatorul lumii.
E destinul d-voastră.
Să omorâm vreii, să exterminăm bruneţii.
Visul nostru: o rasă ***ă pură.
Frumoşii arieni blonzi.
Vă vor adula ca pe un Dumnezeu.
Nu, nu spuneţi asta.
Mi se face frică de mine însumi.
Da, dictatorul lumii.
După Osterlich,
nici nu va mai trebui să luptăm.
Toate naţiunile vor capitula.
În doi ani, universul ni se va supune.
Lăsaţi-mă, vreau să fiu singur...
Cezar sau nimic!
Împăratul lumii.
Lumea mea.
Acesta este Ceasul cel bun.
Faceţi din muncă o plăcere,
munciţi pe muzică.
Urmează Dansul Maghiar
numărul 5 de Brahms.
Emisiunea noastră se încheie.
La ora 6,
Adenoid Hynkel se va adresa
copiilor Crucii Duble.
E ca pe vremuri, nu-i aşa?
Mă întreb cât timp va dura.
Nu citeşti ziarele?
Se pare că Hynkel
va înapoia drepturile evreilor.
Se poate.
Ce doriţi?
Afacerile merg mult mai bine.
Nu mai avem probleme.
Nu e mai bine aşa?
Problema d-voastră e că,
fiind atât de obişnuit cu problemele,
sunteţi nefericit fără.
Pantofii de duminică.
Sunt pe marginea geamului.
Nu-mi găsesc şalul.
Am eu unul.
Ce se întâmplă?
O îmbracă pe Hannah
ca să iasă în seara asta.
Are întâlnire.
Cu bărbierul.
Uită-te la mâinile astea.
Sunt atât de aspre.
Mai bine nu ies.
Nu fi prostuţă,
ştie că faci treburi casnice.
Voi împrumuta mănuşile d-nei Morris.
Vezi dacă e gata.
Nu încă,
lustruieşte chelia unui domn.
Veşti proaste!
Trebuie să amânăm invazia.
Epstein refuză să ne împrumute banii.
Epstein refuză?
Chemaţi-l pe Schultz!
Epstein refuză!
Ce-a spus?
S-a plâns de persecuţiile
împotriva evreilor
şi a spus că nu face afaceri
cu un nebun din Evul Mediu.
Va avea de-a face cu acest nebun
mai mult decât crede.
Mai întâi,
mă voi ocupa de poporul lui.
Adunaţi miliţia.
Vom organiza
o farsă medievală în ghetou.
Momentul e prost ales, Excelenţă.
Aceste incidente
demoralizează toată ţara.
Adevărat?
De când vă îngrijoraţi pentru ghetou.
Vorbesc în interesul
Partidului şi al omenirii.
Aveţi nevoie de un concediu.
De aer curat.
De exerciţii în aer curat.
Vă trimit
într-o tabără de concentrare.
Arestaţi-l pe comandantul Schultz.
Ascultaţi-mă bine.
Cauza d-voastă e sortită eşecului,
căci se bazează
pe persecuţia oamenilor nevinovaţi.
E mai rău decât o crimă,
e o greşeală îngrozitoare.
Trădătorule!
Eşti un democrat împuţit.
De ce m-ai abandonat, Schultz?
Excelenţă,
notele discursului d-voastră.
Mulţumesc.
Nu am nevoie de ele.
N-am să mă adresez
fiilor Crucii Duble,
ci fiilor Israelului.
Ştii, Hynkel ăla,
nu e un tip atât de rău.
Foarte nostim.
Cumpăraţi insigna lui Hynkel!
Mai bine ne întoarcem!
Mai repede!
Aşteptaţi.
Ce se întâmplă?
Opriţi radioul!
Ascultaţi! Miliţia!
Închideţi poarta!
Femeile şi copiii să urce!
Încuiaţi toate uşile!
Bărbaţii să rămână aici!
Trebuie să le ţinem piept.
Mai bine murim,
decât să trăim astfel!
O clipă!
Trebuie să facem o vizită cuiva.
Comandantul Schultz a interzis
să vă atingeţi de casa aceasta.
Aceşti evrei ne-au atacat.
Nu-mi pasă,
nu puneţi piciorul aici.
Ai văzut cu ochii tăi.
Ce pot să fac, acestea sunt ordinele.
Haideţi, să plecăm.
Ordine sau nu,
am s-o prind pe fata aceea.
Afară!
Schultz arestat!
Aţi auzit?
L-au arestat pe comandantul Schultz.
Un evreu l-a corupt
pe comandantul nostru.
Schultz a fost acuzat de trădare
şi d-voastră ştiţi de ce.
Era prietenul ghetoului,
prietenul bărbierului.
Să-l prindem pe bărbier!
Miliţienii sunt pe urma ta!
- Pe acoperiş!
- Nu, rămân aici.
Am să mă lupt.
Eşti nebun, te vor ucide!
Pe acoperiş, repede.
Aici este, sparge uşa!
Haideţi, băieţi
să-i tăiem părul bărbierului.
Unde sunt grenadele?
Adio, frizeria mea.
Nu-i nimic,
o vom lua de la capăt.
Să plecăm în Osterlich,
e o ţară liberă, încă.
Dl. Jaekel spune
că e foarte frumos acolo,
câmpii verzi, minunate,
meri, viţă de vie...
Fratele lui are o podgorie
în Osterlich.
D-nul Jaekel
mi-a promis că mă va duce cu el.
Vom pleca toţi împreună.
Ar fi minunat să trăim la ţară,
mult mai bine decât
într-un oraş plin de fum.
Lucrând din greu şi
mâncând puţin, vom economisi,
şi vom cumpăra o fermă de pui.
Putem câştiga bine cu puii.
Priveşte steaua aceea!
Cât e de frumoasă!
Cu toată puterea lui,
Hynkel nu se poate atinge de asta.
Coborâţi, calea e liberă.
Schultz a evadat.
Se ascunde în pivniţă.
Ţine o şedinţă la miezul nopţii,
vrea vii şi tu.
Hannah, coboară şi tu
ca să ajuţi la cină.
Nu înţeleg, e o nebunie
cina asta de la miezul nopţii.
Ce vrea Schultz de la noi?
Vrea să aruncăm în aer palatul.
Evreii n-ar trebui să se bage
în treburi din astea.
Schultz vorbeşte atât de bine
încât toţi sunt ca hipnotizaţi.
Ştiam că pune ceva la cale.
În bucătărie, l-am surprins punând
o monedă într-una din prăjituri.
Nu vă îngrijoraţi, am aranjat totul,
veţi vedea.
Domnilor, atenţie, vă rog.
Ne găsim aici
pentru a elibera ţara de un tiran.
În acest scop,
unul dintre noi va trebui să moară.
Pe vremuri, tribul ***
al Langobardienilor,
aducea o jertfă umană zeului Thor.
Victima era trasă la sorţi.
În această seară,
unul dintre voi va fi ales.
Fiecare va primi o prăjitură.
Într-una dintre ele
veţi găsi o monedă.
Cel care o are, se va sacrifica
pentru eliberarea ţării.
Va completa lunga listă
a nobililor martiri
şi va elibera patria sa de un tiran.
Ştiu că fiecare dintre noi ar dori
să fie ales pentru
a muri pentru Tomania.
Regret, dar nu pot
participa la acest sacrificiu.
De ce?
Nu înţelegi, e prea cunoscut.
Trebuie să fie unul dintre noi.
Nu înţeleg de ce.
Dacă integritatea mea e pusă
la îndoială, e foarte jenant.
Îmi cer scuze pentru prietenul meu,
şi în numele meu şi
al prietenilor mei, consider
că e o onoare să murim
pentru patria noastră.
Voi ieşi până când soarta
va decide cine va fi eliberatorul.
Până atunci, Heil Hynkel.
O, dar ce spun?
Domnilor, onoarea noastră e în joc.
Să începem.
Domnilor, moneda e la mine.
Ce înseamnă asta?
Am fost traşi pe sfoară.
Ai dreptate.
Am pus câte o monedă
în fiecare prăjitură.
Să aruncaţi în aer palate,
să omorâţi oameni...
Avem deja destule probleme!
Hannah are dreptate.
Am fost nebuni cu toţii.
Locul nostru e acasă,
văzându-ne de treburile noastre.
Ziarele spun că Schultz
se ascunde în ghetou.
Citiţi!
Hannah, citeşte.
"Misterul dispariţiei
ex-comandantului Schultz."
"Miliţia crede
că se ascunde în ghetou."
"Un bărbier evreu,
prietenul lui Schultz, e căutat
pentru interogatoriu."
Dacă e doar pentru interogatoriu,
nu e grav.
L-au interogat pe Meyeberg,
şi de atunci nu l-am mai văzut.
Eu sunt, domnul Mann.
Aţi citit ce spun ziarele
despre comandantul Schultz?
Nu crezi că e periculos
dacă îl găsesc la tine acasă?
Spionii sunt peste tot.
Ce se întâmplă cu el?
E căutat pentru un interogatoriu.
Unde e comandantul?
În camera de alături.
Dacă îl găsesc pe Schultz aici,
tabăra ne aşteaptă,
şi ne vor tăia capetele.
Dar ce, spun eu ceva?
Atunci, scăpaţi de el.
Nu-l aruncaţi afară!
Bineînţeles că nu.
Dar aş vrea să ştiu cât timp
va rămâne aici, atâta tot.
Micul dejun e servit.
Mulţumesc,
al meu mă aşteaptă acasă.
Percheziţionaţi casele
de pe partea cealaltă.
Ce se întâmplă?
Îl caută pe Schultz.
Se pare că se ascunde
într-una din casele acestea.
Caută întotdeauna pe cineva.
Eu sunt, deschideţi!
Vin aici! Miliţienii
percheziţionează toate casele!
Anunţă-l pe comandant.
L-aţi anunţat?
Miliţienii vor percheziţiona casa.
Repede, urcaţi pe acoperiş,
amândoi.
Nu putem lăsa lucrurile aici.
Da, faceţi-mi valizele.
Împachetează asta.
Curăţă etajera, repede.
Să nu o găsească aici.
Au ajuns.
Urcaţi pe acoperiş, repede.
Nu trebuie să lăsaţi nimic în urmă...
Crosele de golf.
Merg cu el.
Rămâi aici.
Ne întâlnim pe acoperiş,
diseară.
Uită-te unde eşti!
Nu văd nimic, o clipă.
Mi-ai scăpat geanta!
Nu, e aici.
Nu o scăpa pe cealaltă.
Nu, crosele mele de golf...
Vino înapoi, o să te vadă.
Atenţiune.
Ai avut noroc
că nu ţi-ai rupt gâtul.
Îmi pare rău.
Mă scuzaţi,
vă deranjez din nou.
Iată-l.
Bună ziua, ce mai faceţi?
Aşa şi aşa.
Comandante, prietenul d-voastră.
Tăcerea ta va fi apreciată.
SCHULTZ CAPTURAT
PE UN ACOPERIŞ DIN GHETOU
TABĂRĂ DE DETENŢIE PENTRU SCHULTZ
Hei, unde pleci?
La fumoar.
Pe aici!
Osterlich!
Osterlich e o ţară frumoasă.
Are să vă placă.
Aşteptăm cu nerăbdare
eliberarea d-voastră
ca să fim din nou împreună.
Am plăcerea să vă anunţ
că în sfârşit,
vom putea invada Osterlich.
Şi aceasta, datorită geniului
în domeniu al mareşalului Herring,
căruia îi voi oferi
un semn de recunoştinţă.
Întoarceţi-vă.
Mareşalului Herring!
Pentru invazia Osterlich-ului!
Elefantule!
Napoloni şi-a mobilizat trupele
pe frontul osterlichian.
60.000 de oameni sunt deja la graniţă.
Va ocupa Osterlich-ul!
Nu-mi vine să cred!
Nu vă vine să credeţi!
Ne fură invazia!
Totul era pregă***...
Declarăm război lui Napoloni.
Dobitocule,
mobilizaţi toate diviziile armatei.
Să atacăm Bacteria!
- E în defavoarea noastră!
- Executarea!
Semnaţi aici.
Semnez! Ce e asta?
Declaraţia de război.
Semnez! Un stilou.
Semnez!
Napoloni la telefon.
Vorbiţi-i d-voastră.
Ce să-i spun?
Fiţi amabil, plăcut.
Ce mai faceţi?
Nu a jucat mult, în ultimul timp.
Aţi ajuns în jur de 92, adevărat?
Doriţi să vorbiţi cu Excelenţa Sa?
E puţin răguşit,
pentru moment.
Nu, nu poate să vorbească acum.
Doriţi să-i lăsaţi un mesaj?
Spune că ştiţi despre
mişcările trupelor sale,
şi că vrea să vă vorbească.
Să vină aici!
Excelenţei Sale i-ar face mare
plăcere să vă invite în Tomania.
Voi lua măsurile necesare.
Va veni.
Va asista la cea mai mare
paradă militară din lume.
Convins de forţa mea,
îmi va lăsa invazia Osterich-ului!
Ce să fac cu asta?
Declaraţia de război!
Declar pace!
2.975.000 de cetăţeni nerăbdători
s-au adunat în faţa gării
pentru a-l aştepta
pe Benzino Napoloni.
Conducătorul nostru mult iubit
aşteaptă să-l întâmpine.
Această întâlnire istorică
va cimenta
prietenia dintre conducătorul nostru
şi dictatorul Bacteriei.
Excelenţa Sa îl salută
pe Ambasadorul Bacteriei.
Ocupaţi-vă de fotografie.
Aveţi grijă ca presa
să-l fotografieze bine,
Din faţă, nu din spate.
Trenul lui Napoloni intră în gară.
Din vagonul roz cu alb,
Napoloni şi soţia sa vor coborî
pe covorul roşu
unde Hynkel va rosti
discursul de întâmpinare.
Ce e încurcătura asta?
Vino, au mers prea departe.
Aduceţi covorul!
Tati, de ce nu coborâm?
Nu avem covor.
Cui îi pasă?
Eu, Napoloni,
nu cobor dacă nu am covor.
Pleacă înapoi!
Hai să coborâm până e oprit.
Taci din gură!
Luaţi-l de aici!
Rămâneţi pe loc până se hotărăsc.
Aveţi covorul, puneţi-l pe jos.
Prietene!
Ce plăcere!
Bine aţi venit în Tomania. Pe aici.
Excelenţă, fotografiile.
Încă una, vă rog.
Ce plăcere să fiu aici,
prietene Hynkel.
Încă o fotografie?
Unde e ambasadorul meu?
Aici erai, Spook.
Ocupaţi-vă de Mami.
Hynkie, ai făcut cunoştinţă
cu soţia mea?
Ea este. Haideţi!
Tomania... Foarte frumos.
Ceasul e în urmă cu 2 minute.
Foarte drăguţi oameni!
Spuneam că oamenii
sunt foarte drăguţi.
Mulţumesc.
E soţul meu!
Napoloni nu va invada Osterlich-ul,
ţara aceea îmi aparţine.
Nu vom aborda subiectul Osterlich.
Întâlnirea are un singur scop:
să-l impresionaţi,
să simtă superioritatea d-voastră.
Napoloni e agresiv şi dominator.
Trebuie să-l puneţi la locul lui.
Exact, dar ***?
Psihologie aplicată.
Făcându-l să se simtă inferior.
Există mijloace subtile.
În timpul acestei întâlniri,
va trebui să ridice ochii
spre d-voastră,
şi d-voastră, îl veţi privi de sus.
Se va afla în poziţie
de inferioritate.
Îl vom aşeza aici,
lângă bustul d-voastră
care îi va arunca o privire aspră.
Unde e acum?
Se odihneşte.
Am aranjat să intre
din celălalt capăt al biroului.
Un alt triumf psihologic.
Jenat, va trebui
să vină până la d-voastră.
Excelenţă,
d-nul Napoloni părăseşte camera.
Vine. Repede! Daţi-mi o floare.
Mereu deasupra şi înaintea lui,
pentru a intra sau a ieşi,
mereu primul.
Salut, Hynkie!
*** te simţi?
Fratele meu dictator!
Eşti un omuleţ de treabă.
Mă bucur să te revăd!
Prietenul meu Garbitch.
Ce birou frumos!
Mă simt bine, aici.
Tocmai am făcut un duş rece.
Când va fi reparat,
va fi perfect.
Excelenţă, luaţi loc.
Prietenul meu Hynkie, dictatorul...
Cred că trebuie să mai cresc.
Mi s-a dat un scaun de copil!
Scaunul acesta nu e pentru mine.
E mai bine aici.
E o ţară foarte frumoasă,
oamenii sunt foarte drăguţi.
V-au întâmpinat cu mult entuziasm.
Bineînţeles! Le plac noutăţiile.
Îmi pare rău de ce s-a întâmplat
cu d-na Napoloni, la gară.
Îmi pare rău de Napoloni
ce s-a întâmplat...
Doamna Napoloni la gară.
Nu e obişnuită cu viaţa publică.
Chibrit!
Nu te scuza, am găsit.
Îmi place la nebunie palatul acesta.
Fildeş şi aur, ce combinaţie reuşită.
Nu ca ornamentele astea
extravagante.
Spune-mi, Garbitch,
care e programul?
În această seară, un bal.
Şi după-amiază, o paradă militară.
Nu va dura mult!
Mi-e teamă că da.
Deci aveţi o armată mare?
Modestia nu ne permite...
Da, am auzit ceva de ea.
În acest caz, trebuie să mă rad.
Avem o frizerie aici.
Hynkie, ce zici, mergem împreună?
Cu multă plăcere.
Frizeria e pe aici! Pot să o simt...
E frumos, foarte frumos.
Fosta bibliotecă a împăratului.
Foarte potrivit.
Prea demodat, vreau ceva modern.
Când mă rad,
îmi place să mă uit la ceva.
Voi pune sticlă peste tot.
Când voi întoarce capul,
voi vedea munţii.
Şi pe aici, voi vedea prin tavan.
- Ce se vede?
- Sala de bal.
Şi în palatul de vară am o frizerie.
Tot cu pereţi de sticlă?
Serios?
Cu peştişori aurii înăuntru.
Peştişori în pereţi?
*** îi hrăniţi?
Nicicum. Sunt morţi.
De aceea construiesc o altă frizerie.
Aici stadionul Hynkel,
în faţa a 500.000 de spectatori,
are loc cea mai mare
paradă militară din lume.
Conducătorul mult iubit
şi Napoloni asistă
pasionaţi
la acest eveniment istoric.
Nimic, mestec.
Vrei câteva alune?
Nu, am luat deja câteva...
Artileria grea a Tomaniei.
Nu e rău.
Aş vrea să-ţi arăt bombardierele,
le-am chemat acum o 1/2 de oră.
De unde vin?
- Din Aroma.
- E la 700 de km!
Exact, ar trebui să fie deja aici,
nu ştiu ce îi reţine.
Artileria uşoară a Tomaniei.
E foarte uşoară.
Şi acum tancurile blindate,
mândria armatei tomaniene.
Ultimul răcnet
în domeniul armelor.
Unde sunt elicele?
Pentru a merge sub apă!
Tancurile, sub apă?
N-ai auzit niciodată
de tancuri aero-marine?
Care merg sub apă şi
zboară în aer?
Da, dar e deja demodat.
Ne ocupăm de vasele zburătoare.
Avioanele mele!
Cea de-a 34 divizie aeriană
a lui Hynkel.
Avioanele noastre!
Ai dreptate, sunt ale tale.
Oh, Garbitch...
Invazia Osterlich-ului!
E simplu. Trupele noastre
se vor ascunde la graniţă.
Pentru a nu fi bănuit,
veţi pleca la vânătoare.
La momentul potrivit, veţi apărea,
veţi regăsi armata
şi veţi trece graniţa în Osterlich.
Herring şi cu mine
vă vom aştepta în capitală.
Înainte, Napoloni trebuie
să-şi retragă trupele.
Vom vedea diseară.
Unde e?
Am să-l caut.
În acest timp, ar fi de dorit
să dansaţi cu d-na Napoloni.
Un argument cu greutate.
Greutatea va fi pe mine.
Găsiţi-l şi anunţaţi-mă imediat.
- Sunteţi atât de tristă...
- Pentru că nu vorbesc.
Acordaţi-mi acest dans, vă rog.
Doamnă, dansaţi superb.
Încântător!
Foarte bine!
Bine!
- Dragă Adenoid!
- Benzino!
Te-am căutat toată seara.
Să luăm un sandwich şi să mergem
într-un loc liniş*** să discutăm.
Excelentă idee! Să mergem la bufet.
Un vechi proverb tomanian spune:
Mi-ar fi plăcut să îl înţeleg.
În ceea ce priveşte graniţa.
Nici o problemă.
Nu e nici o problemă.
Şi d-voastră, afară!
Afară.
După *** spuneam, graniţa...
E un detaliu, o simplă formalitate...
Căpşuni.
Muştar englezesc?
Chestia aceea iute.
Frişcă.
Din punctul meu de vedere,
e foarte simplu.
Tu te angajezi
să nu invadezi Osterlich-ul,
eu mă angajez să nu o fac.
Semnăm un acord
şi îmi retrag trupele.
Când retrageţi trupele, voi semna.
De acord.
O clipă, nu înţelegi.
Întâi semnezi,
şi apoi îmi retrag trupele!
Da, semnez când retrageţi trupele.
Spook, acordul.
Ţine asta.
Uite. Mai întâi semnezi acordul.
După aceea, îmi retrag trupele.
Care e problema?
Vrei să retrag trupele!
Nu voi semna
cât timp sunt la graniţă.
Nu le retrag până când nu semnezi.
De ce nu? Osterlich e o ţară liberă.
Soldaţii voştri sunt la graniţă.
Şi vor rămâne până când semnezi.
Sau până îi retrag.
Nu vom ajunge nicăieri, aşa.
După *** spune
un vechi proverb latin...
Căpşuni.
Unde e sandwich-ul meu?
Daţi-mi altul.
Nu sunt tratat ca un musafir, aici.
Şi dacă am sta de vorbă cu calm?
Sunt calm.
Să semneze şi voi retrage trupele.
Ce va crede poporul meu
dacă voi semna în timp ce
soldaţii voştri sunt la graniţă?
Nu voi retrage nici un soldat
până nu semnezi.
Nu, până nu înlăturaţi soldaţii.
Atunci vor rămâne!
Îi voi evacua!
Un gest, şi artileria vă va face praf!
Avioanele mele vor bombarda
artileria voastră.
Vrei un război mondial?
Îl vei avea.
Tu şi lumea, vă arunc în ocean.
Căpşuni!
Excelenţă, un foarte important...
Tunurile mele sunt în trecătoare,
dacă încearcă ceva, îl distrug.
Excelenţă, ce se întâmplă?
Nu vă recunosc.
Vino să vezi, Garbitch!
Ce se întâmplă cu Hynkie?
Şi-a pus muştar pe căpşuni.
La ce poţi să te aştepţi de la el?
Bacteria...
Tomania...
Nu puteţi trata Bacteria astfel!
Bacteria, uite ce fac cu ea,
o rup în două!
Uitaţi-vă ce face,
e o insultă la adresa poporului meu!
Rupe spaghetti în două!
Dacă nu semnează, declar război!
Dar aveam întâlnire.
Presa internaţională.
*** e conferinţa?
Foarte bine. *** aţi intrat aici?
*** a intrat aici?
Nu lăsaţi pe nimeni
să între în palat astă seară!
Trebuie puse la punct
câteva mici detalii...
Mă scuzaţi, suntem foarte ocupaţi.
Presa e afară!
Lumea va afla că vă certaţi.
Nu putem să cădem de acord?
Să semneze!
Nu voi semna!
Trebuie să vă vorbesc
între patru ochi.
Semnaţi!
Să-i dau dreptate?
Ce contează, e o bucată de hârtie.
Când veţi semna, îşi va retrage
trupele şi vom putea invada.
Voi semna.
Micul meu Hynkie!
Fratele meu dictator!
Ştiam că se va sfârşi cu bine.
Doi prizonieri au evadat
în uniformă de ofiţeri.
Sunaţi alarma,
doi prizonieri au evadat.
Avioanele ne caută.
Să ne îndreptăm spre pădure.
Nu, graniţa e pe aici.
Invazia Osterlich-ului...
Acum sau niciodată.
Raţele!
Ai auzit?
A venit de acolo! Haide!
Un tirolez!
Unde ai găsit hainele?
Nu răspunde!
Unde e colegul tău, Schultz?
Nu răspunzi?
Va vorbi când va ajunge în tabără.
Aici e. Satul Pretzelburg.
Dacă trecem, vom fi în Osterlich!
Prin pădure?
Este plină de soldaţi.
Ne-ar suspecta imediat.
Trebuie să le înfruntăm privirile.
Să-i păcălim.
Adu-ţi aminte, eşti miliţian.
Vin spre noi!
Vezi ce fac.
- Privesc spre noi.
- Nu te uita. Continuă!
Au început să ne urmărească.
Fugim?
Nici vorbă!
Doar un pic?
Continuă să mergi!
Am putea grăbi pasul...
Hotărăşte-te.
Poate să încetinim...
- Nu, mergi.
- Nu ne grăbim!
E aici!
Sunaţi adunarea!
Nu ne întoarcem?
Nu, continuă!
Excelenţă, totul este sub control.
Am continuat să comunicăm
cu mareşalul Herring.
Controlăm drumul.
În spate avem 200 de tancuri, 50 blindate
şi 500 de mitraliere.
Sunteţi gata să începem?
Schultz, sunt fericit să vă revăd.
Unde mergem?
Invadăm Osterlich-ul.
RAZIE ASUPRA GHETOULUI
PROPRIETĂŢILE EVREILOR
CONFISCATE
Uitaţi-vă, vin aici!
OSTERICH-UL
ÎŞI AŞTEAPTĂ CUCERITORUL
Lumea aşteaptă discursul d-voastră.
Ce i s-a întâmplat? Pare ciudat.
Şi ce caută Schultz aici?
A fost graţiat, bănuiesc.
Excelenţă, d-nul Garbitch.
Secretar de Stat,
Ministrul Propagandei.
Victoria se cuvine
celor care o merită.
Astăzi, democraţia,
libertatea şi egalitatea
sunt cuvinte care
păcălesc poporul.
Nici o naţiune nu poate să
progreseze cu ele.
Împiedică acţiunea, deci le abolim.
Pentru viitor, fiecare cetăţean
se va supune ţării.
Atenţie, celor care vor refuza.
Drepturile civile vor fi retrase
evreilor şi non-arienilor.
Aceştia sunt inferiori,
deci duşmani ai statului.
Este de datoria fiecărui
*** adevărat să-i urască.
Această naţiune e anexată
Imperiului Tomanian,
şi se va supune legilor
conducătorului nostru iubit,
dictatorului Tomaniei,
cuceritorul Osterlich-ului!
Viitorul împărat al lumii.
Va trebui să luaţi cuvântul.
Nu pot.
Trebuie, e ultima noastră speranţă.
Speranţă...
Îmi pare rău,
dar nu vreau să fiu împărat.
Nu e treaba mea.
Nu vreau să conduc sau să cuceresc.
Mi-ar plăcea să ajut pe fiecare,
evreu, creştin, negru sau alb.
Toţi dorim să ne ajutăm reciproc.
Aceasta e natura umană.
Să trăim din fericirea celorlalţi,
nu din suferinţă.
Nu vrem să urâm sau să dispreţuim.
Este loc pentru fiecare.
Pământul este destul de bogat
ca să-i hrănească pe toţi.
Viaţa poate să fie liberă
şi frumoasă.
Dar am luat un alt drum.
Lăcomia ne-a otrăvit sufletele,
a ridicat bariere de ură,
ne-a redus la ură şi
la vărsare de sânge.
Am dezvoltat viteza,
dar ne-am închis în ea.
Mecanizarea înseamnă abundenţă,
dar ne lipsesc multe.
Ştiinţa noastră ne-a făcut
cinici şi brutali.
Raţionăm prea mult şi
simţim prea puţin.
Avem mai degrabă nevoie
de umanism.
De bunătate, nu de abilitate.
Fără aceste calităţi,
violenţa ne va domina vieţile.
Avionul şi radioul ne-au apropiat.
Natura acestor invenţii
apelează la bunătate,
frăţie universală, unitatea tuturor.
Acum, vocea mea
ajunge la milioane de oameni,
femei, copii care sunt disperaţi,
victime ale unui sistem de tortură
care întemniţează
oameni nevinovaţi.
Celor care mă ascultă,
le spun: nu descurajaţi.
Suferinţa noastră e doar
rezultatul lăcomiei,
amărăciunea celor cărora
le e frică de progresul uman.
Ura va dispărea,
dictatorii vor muri,
şi puterea luată de la popor
va reveni poporului.
Atâta timp cât oamenii vor trăi,
libertatea nu va dispărea.
Soldaţi!
Nu vă supuneţi acestor ticăloşi
care vă dispreţuiesc şi vă subjugă,
care vă ordonează vieţile,
gândurile şi sentimemtele.
Care vă tratează ca pe animale
şi vă transformă în maşini.
Nu cedaţi
acestor oameni denaturaţi
cu creiere şi suflete de maşini!
Nu sunteţi nici maşini,
nici animale, ci oameni!
Voi purtaţi dragostea în suflet!
Nu urâţi! Doar cei care
nu sunt iubiţi pot să urască.
Nu luptaţi pentru sclavie,
ci pentru libertate!
Sf. Lucian scria: "Regatul lui
Dumnezeu e în sufletul omului."
Nu al unuia singur, sau al unui grup,
ci al tuturor oamenilor.
Voi, poporul, aveţi puterea
să construiţi maşini,
să fiţi fericiţi!
Aveţi puterea să faceţi viaţa
liberă şi frumoasă,
să devină o aventură minunată.
În numele democraţiei,
să profităm de această putere,
să ne unim!
Să ne luptăm pentru o lume nouă
care va da tuturor şansa de a munci,
un viitor tinerilor
şi o siguranţă bătrânilor.
Promiţându-vă acestea,
ticăloşii au ajuns la putere.
Dar au minţit!
Nu şi-au ţinut promisiunile.
Dictatorii se eliberează
dar asupresc poporul.
Să luptăm pentru
îndeplinirea promisiunilor!
Pentru eliberarea lumii,
pentru abolirea graniţelor naţionale,
pentru înlăturarea lăcomiei,
urei şi intoleranţei.
Să luptăm pentru o lume raţională
în care ştiinţa şi progresul
ne vor arăta drumul spre fericire.
Soldaţi! În numele democraţiei,
să ne unim!
Hannah...
mă auzi?
Oriunde te-ai afla, ridică-ţi privirea!
Norii se împrăştie! Soarele răzbate!
Ieşim din întuneric
şi intrăm în lumină!
Intrăm într-o lume nouă,
o lume mai bună,
unde oamenii vor fi deasupra
urii, a lăcomiei
şi a violenţei.
Ridică-ţi privirea!
Sufletul omului are aripi
şi în cele din urmă,
începe să zboare.
Zboară spre curcubeu,
spre speranţă, spre viitor,
viitorul glorios care
îţi aparţine ţie,
mie, nouă tuturor!
Ridică-ţi privirea, Hannah!
Hannah, ai auzit?
Ascultaţi!
Best watched using Open Subtitles MKV Player