Tip:
Highlight text to annotate it
X
JANE EYRE
Traducerea: Flavius Gomei & Rafi
Subtitrari-noi Team
www.subtitrari-noi.ro
Facebook: Flavius Gomei
Voi muri.
Sf. John?
Am găsit-o la uşă.
E albă ca moartea.
Hannah, adu nişte lapte cald.
Sf. John, ar fi dat peste cadavrul
ei dimineaţă.
Şi ne-ar fi bântuit pentru moartea ei.
Nu e o vagaboandă.
Sunt sigur de asta.
Uite laptele pentru tine.
Poftim.
Întreab-o care e numele ei.
Care e numele tău?
Jane Eyre.
Spune-ne *** am putea să te ajutăm.
Numele tău?
Unde eşti?
Trebuie să mă ascund...
Sf. John, trebuie s-o încălzim.
S-o ducem sus.
Va muri?
Unde eşti, şobolanule?
Ştiu că eşti aici.
Dacă ieşi afară şi spui, "Iartă-mă,
stăpâne Reed,"
s-ar putea să te iau în considerare.
- Mamă.
- John.
Acolo eşti.
Cartea îmi aparţine mie, şobolanule.
Îi aparţine unchiului meu Reed.
Copil mizerabil!
- Mamă!
- Ruşine!
Mamă!
Neruşinato!
Ea m-a atacat.
- Te urăsc, John Reed! Te urăsc!
- Hilary, ia-o! Ia-o!
Închide-o în camera roşie.
Nu!
Te rog, te rog! Nu, e bântuită.
Te rog. E bântuită! Nu!
Te rog! Te rog!
Dacă nu te calmezi vei fi legată!
Ceea ce facem e pentru binele tău.
Roagă-te pentru iertare, domniţă Eyre,
sau ceva rău va coborî pe şemineul
ăla şi te va lua.
Daţi-mi drumul, vă rog!
Ai milă, mătuşă Reed! Te rog!
Jane Eyre, ştii unde merg cei răi
după ce mor?
Merg în Iad.
Şi ce este Iadul?
O groapă plină de foc.
Ai dori să cazi în groapa asta
şi să arzi acolo pentru totdeauna?
Nu, domnule.
*** ai putea evita asta?
Trebuie să mă păstrez în stare bună
de sănătate şi să nu mor.
Care este originea ei?
E orfană.
Mama ei a fost sora soţului meu.
Pe patul de moarte m-a îndemnat
să am grijă de ea.
Întotdeauna am tratat-o ca pe
o fiică de a mea.
Dacă o accepţi la şcoala Lowood,
domnule Brocklehurst,
fiţi cu un ochi pe ea.
Are o inimă a urii,
şi îmi pare rău să spun
că cel mai rău defect al ei, este minciuna.
Puteţi să fiţi sigură
că vom scoate rădăcina răutăţii
din această...
din această mică, nerecunoscătoare plantă.
Şi, cât despre vacanţe,
va trebui să le petreacă pe toate
la Lowood.
Poţi pleca.
Ai spus că sunt o mincinoasă.
Nu e aşa.
Dacă aş fi fost, ar fi trebuit să spun
că te iubesc, şi nu am făcut-o.
Te urăsc mai mult ca pe oricine
din lume.
Oamenii cred că eşti bună,
dar tu eşti rea şi cu o inimă împietrită.
Voi spune la toată lumea tot ce
ai făcut.
Copiii trebuie să fie corectaţi pentru
greşelile lor.
Înşelăciunea nu e defectul meu.
Dar eşti pasionată.
Unchiul meu Reed e în Rai, aşa ***
e şi mama şi tatăl meu.
Ei ştiu că mă urăşti şi mă vrei moartă.
Pot vedea asta.
Ei văd tot ce faci şi te vor judeca
pentru asta, doamnă Reed.
Ieşi afară.
Următoarea.
Arată-mi mâinile.
Opreşte-te acolo.
Foarte nobil.
Următoarea.
Ieşi din rochia ta rafinată.
Rămâi acolo.
Arată-mi mâinile.
Numele meu este Jane Elliott.
Pe cine putem trimite
ca să te putem ajuta?
Pe nimeni.
Nu trebuie să fiu găsită vreodată.
Alaturate-ne cu Tine Însuţi
Cu o bandă inseparabilă de iubire.
Pentru Tine, chiar dacă esti singur,
Să ii satisfaci pe cei care Te iubesc
Şi fără Tine, toate lucrurile sunt
deşarte şi goale.
Amin.
Amin.
E minunat să te văd pe propriile
picioare, domnişoară Elliott.
Săptămâna trecută ne-am gândit
că ar fi trebuit să te ducem
la un mormânt nemarcat.
A citit Mireasa lui Lindorf,
şi dintr-o dată toată lumea a devenit
fecioare triste şi decese dramatice.
Îmi pare rău că am cauzat atâtea probleme.
Prostii.
Tu eşti cel mai mirific lucru
care s-a întâmplat aici
de la predica Sf.John cu privire la
căderea Babilonului.
Sper că nu voi mânca mult timp pe
cheltuiala voastră, domnule Rivers.
Atunci, spune-mi unde să te ducem.
Arată-mi unde să caut de lucru,
e tot ce cer.
Nu eşti destul de însănătoşită
pentru a munci. Nu-i aşa, Di?
Nu. Rămâi cu noi.
Voi vă întoarceţi înapoi la locurile
voastre la sfârşitul lunii.
Ce ar trebui să facă domnişoara
Elliott, atunci?
Mă voi strădui să te ajut,
dacă asta e ceea ce doreşti.
Cu toată inima mea, domnule.
Şcoala asta la care aţi fost,
domnişoară Elliott,
această instituţie de caritate,
pentru ce v-a pregă***?
A fost o educaţie aprofundată?
Cea mai aprofundată.
Un pic de agerime.
Un pic de agerime...
Va servi.
Va servi...
Un om norocos.
Un om norocos.
Din nou. Un pic de agerime...
Un pic de agerime...
Va servi...
Va servi.
Un om norocos.
Un om norocos.
Burns!
Nu voi tolera această atitudine.
Toată lumea în picioare.
Văd că mortifici carnea acestei fete.
Domnule, ea nu a fost...
Este misiunea ta de a o face
smerită şi lepădată de sine.
Continuă.
Fată nouă.
Aceasta este piedestalul infamiei,
şi vei rămâne aici toată ziua.
Nu vei avea parte de mâncare
sau de băutură,
pentru că trebuie să înveţi
cât de sterilă e viaţa unui păcătos.
Copiii, vă îndemn s-o evitaţi,
s-o excludeţi,
s-o închideţi pe dinafară pe parcursul
acestei zile.
Să refuzaţi mâna prieteniei
şi să refuzaţi dragostea voastră
pentru Jane Eyre,
înşelătoarea.
*** suporţi să fii lovită?
Dra Scatcherd mă loveşte pentru
a mă îmbunătăţi.
Mă chinuie pentru păcatele mele.
Dacă mă loveşte, o să-i iau nuiaua aia
şi o să i-o rup chiar sub nasul ei.
Îşi va găsi alta foarte repede.
Tatăl meu obişnuia să spună,
că viaţa e prea scurtă
ca s-o petreci pentru îngrijirea
animozităţii.
La casa mătuşii mele, am fost
solitară şi dispreţuită.
A crezut că aş fi putut reuşi fără
un pic de dragoste sau de bunătate.
Eşti iubită.
Există o lume invizibilă
în jurul tău,
un regat de spirite ce le sunt
ordonate să te păzească, Jane.
Nu le vezi?
Jane?
Ai ceva pentru mine ca să fac?
Faci ceva, deja.
Pot să văd?
Sunt frumoase.
Sf. John...
Nu, Mary, te rog...
Vezi cât de pricepută e Jane?
Acesta e modul în care mă percepi,
dra Elliott?
Ei bine.
Cât de feroce sunt.
Jane.
Eşti îngheţată.
Picioarele tale sunt goale.
Vino în pat şi acoperă-te.
*** o mai duci?
Sunt fericită, Jane.
Mă duc acasă.
Înapoi la tatăl tău?
Mă duc la Dumnezeu.
Nu fi tristă.
Ai o pasiune pentru viaţă, Jane.
Şi într-o zi vei veni în regiunea fericirii.
Nu mă părăsi.
Îmi place să te am aproape.
Nu te voi părăsi.
Nimeni nu mă va lua de lângă tine.
Helen!
Helen!
Dle Rivers? Mă întrebam dacă aţi auzit
de vreo muncă pe care aş putea s-o fac.
Am găsit o situaţie cu ceva timp
în urmă, dar am întârziat să-ţi spun,
deoarece munca era umilă şi
mi-e teamă să-ţi dispreţuiască.
Nu o să mă deranjeze cu ceea ce
voi face.
Când am preluat parohia acum doi ani,
nu avea şcoală.
Am deschis una pentru băieţi.
Acum intenţionez să deschid una pentru fete.
Învăţătoarea va avea o reşedinţă
plă***ă de binefăcători
şi va primi 15 lire pe an.
Vei vedea câte de umil e,
cât de josnic este.
Dle Rivers, vă mulţumesc.
Accept.
Cu toată inima.
Dar m-ai înţeles?
Asta e o şcoală de sat,
o casă de fiice.
Ce vei face cu toate
realizările tale?
Le voi salva până când se vor cere.
Se vor menţine.
Jane.
Veţi fi destul de singură aici.
Nu mă tem de singurătate.
Asta e prima mea casă unde
nu mai sunt dependentă
sau subordonată de către cineva.
Vă mulţumesc, domnule Sf. John.
E mică şi simplă aşa *** ţi-am spus.
Atunci, mi se potriveşte perfect.
Drum bun, dră Eyre.
Mergi cu Dumnezeu.
La revedere, domnişoară Eyre.
- Drum bun.
- Mulţumesc.
La revedere, domnişoară Eyre.
La revedere, domnişoară Eyre...
Fetelor!
La revedere.
Thornfield, domnişoară.
Aşteptaţi aici, domnişoară.
*** o mai duci, draga mea?
- Eşti doamna Fairfax?
- Într-adevăr, eu sunt.
Ce călătorie obositoare,
trebuie să fi avut.
Ţi-au îngheţat mâinile, cred.
Poftim.
Dumnezeule.
Cât de tânără sunteţi.
Sunt destul de experimentată,
pot să vă asigur.
Bineînţeles că sunteţi. Sunt sigură
că suntem foarte norocoase să te avem.
Leah, vrei s-o rogi pe Martha
să aducă puţin vin fiert
şi să taie un sandwiş sau două?
Vino mai aproape de foc.
John îţi pregăteşte camera.
Te-am pus în partea din spate a casei,
sper că nu te superi.
Camerele din faţă au mult mobilier fin,
dar sunt atât de sumbre
şi solitare, cred.
Mă bucur că ai venit.
Pentru a fi sigură, aceasta
este o casă veche şi mare,
dar trebuie să mărturisesc că,
în timpul iernii
te poţi simţi un pic mohorâtă şi singură.
Leah este o fată foarte drăguţă, şi John
şi Martha sunt oameni buni, de asemenea,
dar ei sunt slujitorii.
Nu se poate vorbi cu ei
în condiţii de egalitate.
O voi întâlni pe domnişoara
Fairfax în seara asta?
Cine?
Domnişoara Fairfax, eleva mea?
Vrei să spui domnişoara Varens,
tutela domnului Rochester.
Ea va fi eleva dvs.
Cine e domnul Rochester?
De ce, proprietarul Thornfieldului.
Dl Edward Fairfax Rochester.
M-am gândit că Thornfield Hall
vă aparţine dvs.
Să fii binecuvântată, copilă, ce idee.
Eu?
Eu sunt doar menajera.
Iertaţi-mă.
Există o legătură îndepărtată între
domnul Rochester şi mine,
mama lui a fost un Fairfax,
dar nu am presupus niciodată.
Doamne.
Eu, proprietarul Thornfield?
Ar trebui să avem o casă veselă
în iarna asta.
Cu domnişoara Varens aici, şi cu tine,
vom avea un timp destul de fericit.
Sunt sigură că iarna trecută,
a fost una severă, dacă
nu a plouat a nins,
dacă nu a nins a bătut vântul.
Declar, ca niciun suflet nu a venit
aici din noiembrie până în februarie.
Când în cele din urmă a venit primăvara,
am crezut că e o mare uşurare
că nu am plecat distrasă.
Am pus-o pe Martha să-ţi facă focul.
Sper că te vei simţi confortabil.
Nu am văzut niciodată
o astfel de casă veche.
Cât frumos aţi păstrat-o.
Ei bine, vizitele domnului Rochester
sunt întotdeauna pe neaşteptate.
Nu-i place să vină şi să găsească
totul înfăşurat pe dos,
aşa că, am păstrat-o tot timpul promptă.
Acum, vino s-o cunoşti
pe domnişoara Varens.
V-am menţionat că e franţuzoaică?
Sophie plângea din cauză că nimeni
nu o înţelege.
Nimeni nu poate vorbi cu noi
cu excepţia domnului Rochester,
dar e plecat.
Vrei s-o întrebi de părinţii ei?
Domnul Rochester
nu mi-a spus nimic despre ea.
Unde ai locuit, Adele, înainte
să vii la Thornfield?
Cu mama mea,
dar ea s-a dus acum, la sfânta Fecioară.
Mama ei a murit.
Mama mea m-a învăţat să dansez
şi să recit poezii.
Când un domn venea s-o vadă,
mă lăsa să stau pe genunchii ei
şi să cânt.
Pot să cânt pentru dvs, Mademoiselle?
Asta ar fi minunat.
Adele o să ne arate realizările ei.
Cât de franţuzesc.
Foarte bine. Foarte bine.
Acum, vom face o presă.
Închide cartea.
Fluture.
Şi ce a fost înainte de a fi un fluture?
Omidă.
"Ar trebui să plec, să mă duc în oraş"
"Nu pleca," imploră servitoarea ei."
"Gytrash colindă aceste dealuri".
Ce e?
Un spirit din Nord care aşteaptă
călătorii.
Găzduiesc corpurile fiarelor,
posed cai, lupi, câini mirifici.
Îi cunoşti numai după ochi,
care ard precum roşeaţa cărbunilor,
şi dacă unul are şansa de a ajunge
la tine...
De ce, ce va face?
Nimic. O poveste simplă.
Sophie mi-a spus că este o femeie
ce umblă pe holurile casei
în timpul nopţii.
Nu am văzut-o niciodată.
dar lumea spunea că...
că are părul negru ca abanosul.
Pielea albă ca luna.
Şi ochii ca safirul.
De asemenea, poate trece prin pereţi.
Ei spun că vine...
pentru a-ţi suge sângele.
Ce prostii.
Ce te aduce aici?
Te-am aşteptat să vii să bei ceaiul cu noi.
Nu am nevoie de ceai, vă mulţumesc.
Este o viaţă liniş***ă, nu-i aşa?
Această casă izolată, e încă o osândă
pentru o femeie tânără.
Aş dori ca o femeie să aibă parte
de viaţă, ca un bărbat.
Mă agită până la durere că orizontul
de acolo e toată limita noastră.
Uneori aştept o putere de viziune,
ce ar depăşi asta.
Dacă aş putea privi tot
ce îmi imaginez...
N-am văzut niciodată un oraş,
nu am vorbit niciodată cu un bărbat.
Şi mă tem că toată viaţa mea
va trece...
Acum, exerciţii fizice şi aer curat,
un tratament bun pentru orice, spun ei.
Am nişte scrisori de trimis.
Le duci tu?
Ridică-te! Ridică-te, bestie blestemată!
Ridică-te!
- Stai acolo.
- Eşti rănit, domnule?
Pot să fiu de ajutor?
De unde ai venit?
Din apropiere, de la Thornfield Hall.
Eu sunt guvernanta.
Merg să trimit o scrisoare.
Să aduc pe cineva să te ajute?
Guvernanta.
Poţi să mă ajuţi chiar tu.
Apucă-l de frâu şi adu-l la mine.
Dacă ai fi drăguţă.
Ar fi mai uşor să mă duci la cal.
Vino aici.
Trebuie să te implor ca să vii aici,
dra guvernantă.
Ţine-l.
Grăbiţi-vă cu scrisoarea voastră.
Pentru că, cine ştie cine ar putea trage
cu urechea prin pădurile astea întunecate.
Leah, du-te şi fă focul
în dormitorul stăpânului.
Şi spune-i lui Martha să se pregătească
pentru ceai.
Da, doamnă.
Domnul Rochester e aici.
Du-te şi schimbă-ţi rochia.
Doreşte să te cunoască.
- Leah, ia-i mantia.
- Trebuie să mă schimb?
Mă îmbrac mereu pentru seară,
când domnul Rochester e aici.
Dar toate rochiile mele sunt la fel.
Trebuie să ai una care să arate mai bine.
E într-un umor teribil.
Calul lui a căzut în Hay Lane,
şi şi-a luxat glezna.
E la doctor de jumate de oră.
Unde ai fost?
Las-o să se aşeze.
Am examinat-o pe Adele şi mi se pare
că ai luat măsuri extreme cu ea.
Nu e inteligentă, nu are talente,
şi într-un scurt timp s-a îmbunătăţit.
Mulţumesc, domnule Rochester.
Locuieşti aici de trei luni?
Da, domnule.
Şi de unde vii?
Care este povestea vieţii tale?
Pardon?
Toate guvernantele au o poveste de viaţă.
Care e a ta?
Am fost crescut de mătuşa mea,
doamna Reed din Gateshead,
într-o casă, chiar mai fină decât aceasta.
Am participat apoi la şcoala Lowood,
unde am primit
o bună educaţie aşa *** am sperat.
Nu am nicio poveste de viaţă, domnule.
Unde sunt părinţii tăi?
Sunt morţi.
- Îţi aminteşti de ei?
- Nu.
Şi de ce nu eşti cu doamna
Reed din Gateshead, acum?
M-a aruncat afară, domnule.
De ce?
Pentru că am fost împovărătoare
şi mă detesta.
Nicio poveste de viaţă?
Zilnic îi mulţumesc providenţei
pentru că ne-a trimis-o pe dra Eyre.
E o splendoare...
Nu te deranja să-i dai un caracter.
O voi caracteriza eu singur.
Trebuie să-i mulţumesc pentru
entorsa asta.
Domnule?
Mi-ai fermecat calul.
Nu este adevărat.
Îţi aşteptai oamenii pe drumul ăla?
Nu am niciun om, domnule.
Vreau să spun spiriduşi,
elfi şi omuleţii verzi...
Tristul adevăr, e că, toţi s-au dus.
Ţara dvs. nu mai este sălbatică sau
destul de necivilizată pentru ei.
Adele mi-a adus acestea.
Sunt ale tale?
Da, domnule.
De unde ai luat copiile?
Din mintea mea.
Din capul ăla pe care-l văd pe umerii tăi?
Da, domnule.
Cine e ăsta?
Luceafărul de seară.
- Erai fericită când ai pictat astea?
- Da.
Pictatul este una dintre cele mai
mari plăceri pe care le-am cunoscut.
Atunci, plăcerile tale au fost puţine.
Eşti mulţumită cu ele?
Nici pe departe. Îmi imaginez lucruri
în care am puterea să le execut.
Ţi-ai asigurat umbra gândurile tale.
Cu toate acestea, desenele sunt,
pentru o elevă, deosebite.
Noapte bună.
Haide, Adele.
Cel mai milostiv Tată,
îţi dăm umilele mulţumiri pentru
asta, pentru aceste roade speciale.
Amin.
- Amin.
- Amin.
Stai frumos, te rog, Adele.
Pilot!
Pilot, vino aici!
Haide, mai jos!
E foarte abrupt şi schimbător.
Ce fel de om este el?
E un stăpân bun.
E o companie bună, de asemenea,
atunci când...
Cu excepţia când e într-un umor bolnav.
Adele.
Trebuie să reîncarc.
La trei. Unu, doi, trei.
Gata?
- Cred că asta e, domnule.
- Du-l la rău.
Haide.
Păstrează-l.
Cutia mea, cutia mea...
Ia-o şi despacheteaz-o.
Cerule, e aşa de frumoasă.
- Frumos.
- Domnişoară Eyre.
Copiii nu mă plac.
Nu că nu mi-ar face plăcere, deosebita
minte a unei doamne în vârstă.
Dar m-ai putea adapta, dacă ai vrea.
***, domnule?
Prin a mă distrage de la gândurile
mele ponegre.
Domnule, îţi mulţumesc
de o mie de ori
pentru generozitatea dvs.
Aşa obişnuia să spună mama.
Exact.
Şi aşa mi-a fermecat aurul meu
englezesc
din buzunarul meu englezesc.
Să mergem şi s-o încercăm, bine?
Privirea ta este foarte directă,
domnişoara Eyre.
Mă găsiţi chipeş?
Nu, domnule.
Ce defecte găseşti la mine?
Am toate membrele şi caracteristicile.
Mă scuzaţi, domnule.
Ar fi trebuit să răspund că frumuseţea
este de puţină consecinţă.
V-aţi înroşit, domnişoară Eyre.
Şi chiar dacă nu mai eşti drăguţă
mai mult decât sunt eu chipeş,
trebuie să-ţi spun că ai dreptate.
Şi acum văd că sunteţi fascinată
de florile de pe covor.
Haide, vorbeşte cu mine.
Faptul este, domnişoară Eyre,
aş vrea să te scot în lume.
Ai mai degrabă aspectul unei
alte lumi.
Nu doresc să te tratez ca pe un inferior.
Cu toate acestea, îmi comandaţi
să vorbesc?
Sunteţi foarte rănită de tonul comenzii
mele?
Sunt puţini stăpâni care s-ar
deranja să întrebe,
dacă subordonaţii lor plătiţi
sunt afectaţi de comenzile lor.
Subordonat plă***?
Am uitat salariul.
Ei bine, pentru acest motiv interesant,
vă este permis să îmi vorbiţi
în mod egal
fără a gândi că această cerere
rezultă din insolenţă?
Nu aş greşi niciodată informalitatea
pentru insolenţă, domnule.
Una, nu îmi place. Şi celalt,
cei liberi nu ar trebui să se supună.
Aiureli.
Chiar şi pentru un salariu.
Cei mai mulţi, se vor supune
pentru orice, pentru un salariu.
Dar, mintal, îţi strângă mâna pentru
răspunsul dat.
Nici 3 din 3.000 de şcolăriţe guvernante
nu mi-ar fi dat răspunsul pe
care l-ai dat tu.
Atunci, nu v-aţi petrecut prea
mult timp în compania noastră, domnule.
Sunt acelaşi tip de pasăre netedă
ca restul,
cu povestea mea de viaţă comună.
Te invidiez.
***?
Deschiderea ta, mintea ta nepoluată.
Când eram de vârsta voastră,
soarta mi-a oferit o şansă.
Şi din moment
ce fericirea îmi este interzisă,
am dreptul de a obţine plăcere
în locul ei.
Şi o voi obţine, indiferent de cât
ar costa.
Apoi, mă veţi degenera tot mai mult.
Dar, domnişoară Eyre,
dacă plăcerea pe care o căutăm
era dulce şi proaspătă,
dacă ar fi fost o inspiraţie,
dacă ar fi purtat haine de înger,
atunci ce urma?
Să spun sincer, domnule,
nu vă înţeleg deloc.
Mă tem că, conversaţia noastră
a deviat de la subiect.
Ţi-e frică de mine.
Nu-mi este frică.
Pur şi simplu nu vreau să vorbesc aiureli.
Nu râdeţi niciodată, domnişoară Eyre?
Rareori numai, poate.
Dar nu eşti o austeră naturală,
*** nici eu nu mai sunt un vicios natural.
Pot să văd în tine, privirea
unei păsări curioase
care stă închisă în spatele gratiilor
unei cuşti,
o imagine vie, un prizonier agitat.
Să umble liber, să se avânte,
în înaltul cerului.
Leah, ai văzut-o pe dna Poole?
Da, doamnă.
Stăpânul nu mai acceptă alte greşeli.
Cine e acolo?
Treziţi-vă, domnule!
Treziţi-vă! Domnule! Treziţi-vă!
Plapuma! Dă-o încoace!
Un zgomot m-a trezit din somn.
Ce zgomot?
Era cineva la uşa mea.
Rămâi aici.
Nu scoate niciun sunet.
Nu spune nimic despre asta.
Nu vorbeşti prostii.
- Dar...
- Voi ţine cont de asemenea lucruri.
Nu spune nimic.
Da, domnule.
Asta e modul în care m-ai părăsi?
Jane, focul este o moarte oribilă.
Mi-ai salvat viaţa.
Nu trece pe lângă mine ca şi ***
aş fi un străin.
Dar ce să fac atunci?
Îţi sunt dator pentru viaţa mea.
Nu există nicio datorie.
Ştiam c-o să-mi faci bine într-un fel.
Am văzut-o în ochii tăi
când te-am văzut prima dată.
Expresia lor, nu mi-a lovit adâncul
aşa degeaba.
Oamenii vorbesc de simpatii naturale.
Tu...
Noapte bună, atunci, domnule.
Mă vei părăsi, atunci?
Mi-e frig.
Du-te.
Domnul Rochester nu are nicio
treabă pentru noi, astăzi?
De ce, a plecat.
Nu ai fost anunţată?
A plecat după micul dejun.
A plecat la Leasing.
E locul domnului Eston.
Cred că Blanche Ingram este acolo.
E o favorită de al lui.
Am văzut-o acum doi ani când domnul
Rochester a dat o petrecere aici.
Este o fată foarte elegantă.
Au cântat şi s-au duelat împreună.
Au făcut o armonie minunată.
Am fost destul de surprinsă
că nu a făcut o propunere,
dar ea nu are nicio avere.
În alte cuvinte,
ei fac o pereche splendidă.
Poate că asta e intenţia lui, acum.
E mult mai probabil să plece în Europa.
De mult ori pleacă fără a şti prea mulţi,
şi nu-l mai văd pentru un an.
Am colectat lenjeria arsă din
camera stăpânului.
Asta e bine.
Du-te şi aranjează patul.
Anglia este o mare putere, Adele.
Navele britanice şi-au ridicat ancora
de aici pentru a limita imperiul nostru,
navigând peste cele cinci oceane
şi cele patru colţuri ale lumii noastre.
Din Canada, aici, tot drumul
până în sudul Africii,
şi Capul Bunei Speranţe.
De-a lungul Oceanului Indian,
în Australia şi Noua Zeelandă,
şi în Birmania, China, India şi Malaya.
Nimic.
Pe aceste orizonturi îndepărtate,
vei găsi tot felul de oameni.
Se întoarce mâine.
Mi-a dat ordine să pregătesc toate
camerele.
Trebuie să aduc mai multe lucruri
de la George Inn.
Vine domnişoara Ingram.
Mâncarea să fie de ajuns, lenjeria,
saltele...
Mă duc la George acum.
Nu, nu, îi voi spune lui Martha...
Pot să vă ajut, doamnă Fairfax?
Adele.
Ce spune?
Domnul Rochester este aici.
Toată lumea afară.
Edward.
Permiteţi-mi, domnişoară Ingram.
Am uitat cât de masculin e Thornfield.
Cred că ai nevoie de mai multe flori.
Le am pe cele mai frumoase lângă mine.
Haide, Adele.
În seara asta, vă vrea pe amândouă
în salon, după cină.
Nu eu, cu siguranţă.
Mi s-a ordonat să-ţi spun, dacă te opui,
va veni el însuşi.
Dar nu am rochie.
Nu-ţi face griji, copilă, cine va observa?
Mademoiselle!
Credeam că nu eşti pasionat de copiii,
domnule Rochester.
Nici eu, doamna Ingram.
Ce v-a indus să vă ocupaţi de ea?
Mi-a fost încredinţată mie.
De ce nu ai trimis-o la şcoală?
Are o guvernantă.
Bietul copil. Am avut aproape
6, în zilele mele,
toate detestabile.
E adevărat.
Domnul Rochester,
aveţi grijă la guvernante.
Mama crede că sunt, în
general, isterice.
Sau degenerate.
Mulţumesc cerului că am terminat
cu ele.
E un miracol
că supravieţuit educaţiei mele.
Îmi amintesc de domnişoara Wilson strigând:
"Copil mizerabil!"
Asta-i drept. A încercat să se impună.
Frecvent, aş putea adăuga.
Oricum, destul cu această
convorbire tristă.
Vom avea muzică,
şi un subiect nou.
Domnule Eduardo, ce ar trebui să cânt?
"Vă dau frumuseţea".
Nu e nimic nou de spus.
Vă dau înapoi frumuseţea
de sex masculin.
Ei bine, ăsta-i fiul meu.
Bravo, bravo.
Un bărbat nu ar trebui să-şi acorde
atenţie pentru *** arată.
El ar trebui să posede numai
putere şi valoare.
Domn sau tâlhar,
frumuseţea s-ar consta
în puterea sa.
Atunci, un pirat ar fi bun pentru tine?
De ce ai părăsit camera?
Sunt obosită, domnule.
De ce nu ai venit la mine să-mi spui?
Nu v-am văzut de săptămâni.
Ar fi fost normal şi politicos
să-mi urezi o seară bună.
Păreai implicat.
Arăţi palidă.
Sunt bine.
Ce ai făcut cât timp am fost
eu plecat?
Am educat-o pe Adele.
Eşti deprimată.
Ce înseamnă asta?
Ochii tăi sunt plini...
Ce e?
Este un domn care vrea să vă vadă, domnule.
Din oraşul spaniol, Jamaica.
Şi într-adevăr,
cred că vine dintr-un loc cald,
pentru că nu vrea să-şi lase haina
de pe el.
Dl Richard Mason.
L-am pus în camera de dimineaţă.
Am greşit făcând asta?
Adu-l în biroul meu.
Jane, e o cacealma.
Dacă era să merg cu acei oameni
şi ei se uitau la mine
cu răutate şi batjocură,
şi apoi mă lăsau unul câte unul,
tu ce ai fi făcut?
Te-ai fi dus cu ei?
Nu, domnule.
Aş rămâne cu dumneavoastră.
Ai îndrăzni condamnare de dragul meu?
De dragul oricărui prieten
ce-o merită.
Richard.
Fairfax.
*** naiba o mai duci?
Splendid.
Îmi pare rău.
Văd că ai oaspeţi.
Nu e nicio problemă.
Vino.
Ce naiba a fost aia?
- Unde este Rochester?
- Aşteaptă-mă.
Sunt aici. Fii liniş***ă. Un slujitor
a avut un coşmar, asta e tot.
Trebuie să vă văd înapoi în camerele
voastre,
deoarece, până când casa nu va
fi luminată,
nu se poate vedea exact.
Există ceva ce aş putea face?
Domnişoară Ingram, doamnelor,
vă rog,
întoarceţi-vă la cuiburile voastre
ca nişte porumbei ce sunteţi.
Vă asigur, totul este bine.
Zgomotoasă casă.
Vino, floare mea de crin.
Ţi-am spus, a fost nimic.
Vă rog.
Vino cu mine.
Poţi să cureţi asta?
Da.
Bea, Richard.
Îţi va da puterea ce îţi lipseşte.
- Mă va durea?
- Bea!
Trebuie să mă duc după un doctor.
Şterge-i sângele după ce se întoarce.
Dă-i apă, dacă vrea.
Nu vorbi cu el, oricare ar fi motivul.
Şi, Richard,
sub pedeapsa cu moartea,
nu vorbi cu ea.
*** se simte?
A adormit.
Grăbeşte-te, Carter.
Fii rapid.
Soarele va răsări în curând
şi el trebuie să fie plecat.
Să aruncăm o privire, bine?
Carnea se desprinde ca şi ***
ar fi fost tăiată.
Foarte, foarte neplăcut.
- Fairfax.
- Condu!
Ai trecut printr-o noapte ciudată.
Da, domnule.
Ai arătat că nu îţi este frică.
Mi-era teamă de camera interioară.
Nu ai fost în pericol.
Domnule Rochester, cine a produs
violenţa aia?
Nu pot să-ţi spun.
De ce îi protejezi?
Trec printr-o viaţă cu o eroare capitală.
Consecinţa aceasta îmi distruge existenţa.
De ani de zile, am căutat să scap.
În această primăvară, am venit acasă
cu inima amară şi sufletul uscat.
Şi am întâlnit un străin drăguţ a cărui
societate mă reînvie pe mine.
Cu ea, mă simt de parcă trăiesc din nou,
într-o manieră bună, într-un mod mai pur.
Spune-mi,
m-am justificat săritor într-un obstacol
pentru a-l obţine?
Există un obstacol?
Un simplu impediment convenţional.
Dar ce poate fi?
Dacă preţuim o afecţiune, domnule,
atunci, destinul nu te poate împiedica.
Da.
Şi dacă doamna e de neam nobil,
şi a indicat că asta e reciproc...
Jane, de cine crezi că vorbesc eu?
De domnişoara Ingram.
Întreb ce ar face Jane Eyre,
pentru a-mi asigura fericirea?
Aş face orice pentru dvs., domnule.
Totul, ce ar fi drept.
Mă străpungi destul.
Simt că pot să vorbesc cu tine acum,
ca unui personaj drag de-al meu,
pe care am întâlnit-o şi pe care
o cunosc.
E una rară, nu-i aşa?
Proaspătă şi sănătoasă,
fără pete sau depravare.
Sunt sigur c-o să se regenereze
cu o răzbunare pe mine.
Arăţi ridicol.
Jocul ăsta e ridicol.
Scuzaţi-mă, domnule.
Vrea creatura asta să te vadă?
Scuză-mă.
Asta e de la vechea mea
asistentă, Bessie.
Spune că verişorul meu John Reed a murit.
Şi-a risipit toată averea
şi apoi s-a sinucis.
Veştile au şocat-o pe mătuşa mea,
şi acum e terminată.
Ce, mătuşa ta te-a dat afară?
Acum mă caută.
Am plecat de lângă ea prosteşte,
iar acum nu-i pot neglija dorinţele.
Promite-mi că nu vei sta mult.
Domnule Rochester,
n-am avut niciun salariu.
Am nevoie de bani pentru drum.
Cât îţi datorez?
Treizeci de lire.
Poftim cincizeci.
E prea mult.
Ia-ţi răsplata, Jane.
Nu pot s-o fac.
Atunci îţi dau doar zece.
Acum îmi eşti dator.
Într-adevăr, sunt.
Între timp, o s-o ţin aici.
Ai încredere în mine s-o ţin eu?
Deloc, domnule.
Nu se poate avea încredere
în dvs. deloc.
Jane Eyre.
De două ori am făcut ceva
rău pentru tine tine...
Am rup jurământul care
i l-am făcut lui Reed.
Te rog, nu te gândi la asta.
Deschide cutia aia.
Scoate scrisoarea şi citeşte-o.
"Doamnă,
O să ai bunătatea de a-mi trimite
adresa nepoatei mele, Jane Eyre?
Vreau ca ea să vină la mine, la Madeira.
Bogăţia mi-a binecuvântat strădaniile,
şi din moment ce n-am copii,
aş dori s-o adopt pe ea
şi să-i las prin testament după
moartea mea tot de ce-ar putea avea nevoie.
A ta, John Eyre, Madeira."
E de acum trei ani.
De ce n-am văzut-o până acum?
Pentru că eu i-am scris
că ai fi murit de tifos la
Şcoala Lowood.
Ai chemat moartea pe urmele mele.
M-ai blestemat.
Te-aş fi iubit dacă m-ai fi lăsat.
Te-ai născut ca să-mi faci
mie viaţa amară.
Atunci iubeşte-mă sau urăşte-mă,
după *** doreşti.
Eu te-am iertat.
Rămâi în pace.
Dragă unchiule...
Acum câţiva ani, mătuşa Reed te-a informat
greşit *** că aş fi murit.
Îţi scriu că să ştii că sunt
perfect sănătoasă, în viaţă,
şi de asemenea, sunt onorată
să aflu că am o rudă.
Toate cele bune,
sper că într-o zi o să ne întâlnim.
Momentan locuiesc în Thornfield Hall,
unde sunt educatoare la curtea
Domnului Edward Fairfax Rochester.
w w w.s u b t i t r a r i-n o i.r o
Aici erai.
Exact ca unul din obiceiurile tale,
să urmăreşti *** apune soarele.
Dacă aş îndrăzni, te-aş atinge să văd
dacă eşti reală.
Vino, Jane.
Acceptă-mi prietenia.
Mulţumesc, domnule Rochester,
pentru atâta bunătate.
Sunt nespus de fericită că mă întorc aici.
Nu-i nimic cert deocamdată,
dar şi-a aranjat bijuteriile de la banca sa,
şi acum se pregăteşte
să călătorească în Europa.
Domnişoară.
A fost luat să cânte,
operetele care-i plac atât
de mult domnişoarei Ingram.
Vom auzi anunţul în curând, sunt
sigură.
Eşti în pragul nunţii.
Văd că dna Fairfax mi-a imitat intenţia
punându-şi gâtul în ştreangul sacru.
Adele ar trebui să meargă la şcoală,
iar eu trebuie să caut altceva
de lucru.
Felicitări, dle.
Thornfield e un loc uimitor
pe timp de primăvară, am dreptate?
Da, domnule.
Îţi va părea rău dacă vei lua parte.
Întotdeauna viaţa e plină de surprize.
Abia te-ai stabilit
şi cineva strigă: "Ridică-te şi mergi
mai departe!"
O să-ţi găsesc ceva nou de lucru, Jane,
ceva ce sper că vei accepta.
Ar trebui să fiu gata să receptez
ordinul tău, când vei cere să plec.
Chiar trebuie să pierd un subordonat
credincios ca tine?
Trebuie.
Am fost prieteni buni, nu?
Da, dle.
Am un sentiment ciudat când te privesc,
ca o sfoară prinsă între coastele mele,
sfoară pe care ai putea s-o simţi şi tu.
Şi dacă ar fi să pleci,
mă tem că acel cordon de comuniune
se va rupe.
Şi am o idee pe care aş lua-o cu
mine în mormânt mai degrabă.
Cât pentru tine, mă vei uita oricum.
***?
Am trăit o viaţă întreagă aici.
N-am fost călcată în picioare.
N-am fost petrificată.
N-am fost exclusă din niciun eveniment
fastuos.
Te-am cunoscut pe tine, dle Rochester,
şi mă omoară gândul că trebuie
să plec de lângă dvs.
Atunci de ce trebuie să pleci?
Din cauza soţiei tale!
Nu am nicio soţie.
Dar eşti pe cale să te însori.
Jane, trebuie să rămâi.
Şi pe urmă să nu fiu doar a ta?
Ţi se pare că sunt o maşină
fără sentimente?
Crezi că din cauză că sunt săracă,
necunoscută, simplă şi mică,
crezi că sunt fără suflet sau fără inimă?
Am atâta suflet cât ai şi tu
şi am aceleaşi sentimente.
Şi dacă Domnul m-ar fi binecuvântat pe mine
să fiu frumoasă şi bogată,
te-aş fi făcut pe tine să te
desparţi de mine cu atâta greutate,
la fel *** faci tu cu mine.
Nu vorbesc cu tine ca şi cu un muritor.
Spiritul meu se adresează
spiritului tău
ca şi *** am fost trecut de porţile Raiului,
stând la picioarele Domnului, ca egali.
- Precum şi suntem.
- Suntem.
Sunt o fiinţă liberă
cu o fire independentă,
care acum vrea să te părăsească.
Atunci lasă-ţi voinţa să-ţi hotărască
destinul.
Îţi ofer mâna mea, sufletul meu.
Jane,
te rog să-ţi petreci viaţa
alături de mine.
Eşti egală mie, asemeni mie.
Vrei să fii soţia mea?
Glumeşti?
Te îndoieşti de mine?
Absolut!
Mireasa ta e dra Ingram.
Domnişoara Ingram?
E ca o maşină fără sentimente!
Tu eşti aleasa.
O fiinţă nepământeană.
Aşa săracă şi necunoscută *** eşti,
te rog ia-mă de soţ.
Trebuie să te am, doar pentru
mine.
Chiar vrei să fiu soţia ta?
Jur.
Mă iubeşti?
Da.
Atunci, domnule, o să mă mărit cu tine.
Noapte bună.
Noapte bună dragostea mea.
Noapte bună.
Sunt oare un monstru?
E chiar aşa de imposibil ca dl Rochester
să mă iubească?
Nu.
Demult am observat că erai un fel
de animăluţ preferat al lui.
Dar eşti atât de tânără şi ştii atât
de puţine lucruri despre bărbaţi.
Nu vreau să te supăr, copilă,
dar eu vreau doar să te avertizez.
Domnii de nivelul lui...
Ei bine, să spunem că
nu obişnuiesc să se însoare
cu guvernantele lor.
Până când nu eşti căsătorită,
să nu ai încredere nici în tine nici în el.
Te rog,
ţine-l la distanţă.
Vino.
Ce e?
Jane Eyre nu spune nimic?
Totul pare ireal.
Sunt eu destul de real.
Dumneavoastră, dle, sunteţi cel mai ireal.
De acum nu mai sunt Jane Eyre.
Edward!
Mişcă!
Încărcaţi trăsura şi fiţi gata într-o oră.
Fii curajoasă, Jane.
Voi fi.
Haide.
Amândoura vă cer şi vă sfătuiesc,
deoarece veţi da socoteală
în Ziua Judecăţii de apoi,
când vor fi dezvăluite secretele
tuturor inimilor,
dacă careva dintre voi doi
aveţi vreo piedică,
care să nu vă permită să vă uniţi destinele
conform legilor bisericeşti,
spuneţi acum.
Edward Fairfax Rochester...
Căsătoria nu poate avea loc!
Există un motiv întemeiat.
Continuă.
"Spun că pot demonstra...
Continuă!
"Că Edward Fairfax Rochester a fost,
"acum 15 ani, căsătorit cu sora mea,
"Bertha Antoinetta Mason,
la Biserica Sfântul. James,
"În oraşul spaniol, Jamaica."
O copie a registrului este acum
în mâinile mele.
Semnat, Richard Mason.
Ea locuieşte în Thornfield Hall.
Fata nu ştia nimic despre asta.
A crezut că totul e cinstit şi legal.
Nu a crezut niciodată că a fost prinsă
într-o uniune falsă
cu un nenorocit escroc.
Vino, Jane.
Veniţi cu toţii. Întâlniţi-o pe soţia mea.
Înapoi!
Plecaţi, cu toţii.
Plecaţi!
Ai întârziat 15 ani.
Doamna Poole.
Trebuie să anunţaţi, domnule.
Ea e Bertha Antoinetta Mason.
Nevasta mea.
Antoinetta. Sunt eu, Richard.
Aici trăieşte în linişte
şi îşi descărcă furia.
Ferestrele sunt închise,
ca nu cumva să se arunce.
Nu are nici mobilier, ca să nu-şi
poată face o armă din el.
În fiecare zi o plimb pe acoperiş,
ţinând-o cu putere,
deoarece crede că poate zbura.
Propriul meu demon.
Jane.
Iartă-mă. Nu valorez nimic.
*** aş putea?
Jane.
Nicio lacrimă?
De ce nu plângi?
De ce nu ţipi la mine?
Merit să fiu ars pe rug.
- Am nevoie de nişte apă.
- Desigur.
Jane.
*** eşti acum?
Voi fi bine în curând.
Te cunosc.
Te gândeşti.
N-are rost să vorbeşti, te gândeşti
*** să acţionezi.
Totul s-a schimbat, dle.
Trebuie să vă părăsesc.
Nu. Nu!
Jane, mă iubeşti?
Lucrurile esenţiale au rămas la fel.
Fii soţia mea.
Ai o soţie.
Îţi făgăduiesc onoarea, fidelitatea mea.
Nu poţi.
Dragostea mea, până ce moartea
ne va despărţi.
Ce adevăr?
Ţi-aş fi spus adevărul.
Sunteţi un om rău, domnule.
Am greşit când am ascuns asta de tine.
Îmi dau seama acum.
Am fost un laş.
Ar fi trebuit să apelez la caracterul
tău precum fac acum.
Bertha Antoinetta Mason.
Fratele meu o dorea din cauza
bogăţiei sale.
Cu greu am vorbit cu ea
înainte de nuntă.
Am stat cu ea timp de
patru ani.
Temperamentul ei imatur, viciile sale
duse la extrem,
violentă şi desfrânată.
Doar prin violenţă am putea-o calma.
Eu nu apelez la aşa ceva.
Am fost legat de ea pe viaţă, Jane.
Nici măcar legea nu m-ar putea elibera.
Ai pus vreodată piciorul
într-o casă de nebuni, Jane?
Nu, domnule.
Deţinuţii sunt ţinuţi în cuşti
şi hrăniţi ca nişte bestii.
Măcar am evitat să păţească
şi ea asta.
Jane.
Îmi pare sincer rău
pentru dumneavoastră.
Nu.
Pe cine ai supăra dacă vei trăi cu mine?
Cui i-ar păsa?
Mie.
Ai prefera să ajungi în
pragul demenţei,
decât să încalci unele
legi omeneşti?
Trebuie să mă respect.
Ascultă-mă.
Ascultă.
Te-aş putea omorî cu propriile
degete
doar ca să te simt aproape
de mâinile mele.
Orice aş face în închisoarea asta,
nu pot să ajung la tine.
Vreau să fii sufletul meu pereche.
De ce nu faci ce îţi spune sufletul?
Doamne, ajută-mă!
Jane!
Jane!
Jane!
Te-am întrebat *** eşti.
Mă descurc foarte bine.
Ţi s-a părut munca prea grea?
Absolut deloc.
E singurătatea apăsătoare?
Nu prea reuşesc să îmi dau seama.
Mulţumesc, fetelor.
Da, doamnă.
Atunci, probabil te gândeşti la lucrurile
din trecut.
Când am bătut la uşa d-voastră,
nu aveam nimic.
Acum am o muncă, cinstită şi onorabilă.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru
generozitatea prietenilor mei.
Cine erai înainte să te cunosc,
asta nu ştiu.
Dar te sfătuiesc să rezişti
şi să te opui tentaţiei
de a privi înapoi.
Asta intenţionez să fac.
Acum un an, eram şi eu foarte amărât.
Mi-am învins slăbiciunea asta,
am luptat împotriva ei
şi am învins.
Mă întreb dacă nu cumva noi
semănăm izbitor de tare.
Cred că eşti ambiţioasă.
Iar această şcoală amărâtă,
nu te va ţine mult timp aici.
Asta e a ta?
Da.
E vreo problemă?
Nimic.
Noapte bună.
Jane.
Domnişoară Eyre.
Ce te aduce aici într-o vreme ca asta?
Sper că nu aveţi veşti proaste.
Ce uşor vă speriaţi, domnişoară Eyre.
Te rog, nu vrei să iei un loc?
Mulţumesc, domnişoară Eyre.
Am văzut o reclamă în The Times
de la un emiţător pe nume Briggs,
întreba de Jane Eyre.
Eu ştiam doar de Jane Elliott.
Hârtia asta mi-a confirmat suspiciunile.
De asemenea, i-am scris şi eu.
Spunea povestea unei tinere
guvernante:
Şi despre stăpânul său, un oarecare
domn pe nume Fairfax Rochester...
Domnule Rivers.
Îţi cunosc sentimentele,
dar te rog ascultă-mă.
Dacă ştiţi atât de mule,
mi-aţi putea spune *** este el?
- Cine?
- Domnul Rochester.
Nu mă interesează nimic despre el.
Dar m-a căutat?
Nu, nu te-a căutat.
Domnul Briggs te-a căutat.
Şi ce vrea dânsul de la mine?
Doar să-ţi spună că unchiul tău,
domnule John Eyre din Madeira, e mort,
şi că ţi-a lăsat ţie toate
proprietăţile sale,
şi că acum eşti bogată.
Poftim?
Eşti bogată,
moştenitoarea averii sale.
Vei întreba cât de mult valorează?
Cât valorează?
Douăzeci de mii de lire.
Dacă ai comis cumva o crimă
şi eu voi afla,
cu greu vei fi mai îngrozită de atât.
Trebuie să fie o greşeală.
Nu e.
Arăţi groaznic acum, trebuie să admit.
Te rog,
ia loc. Te-am şocat.
Domnule John.
Banii pe care vi-i datorez dumneavoastră
şi surorilor...
Nimic.
Mi-aţi salvat viaţa.
Vă rog să le scrieţi.
Banii ăştia ne vor elibera.
Vor avea cinci mii fiecare,
la fel şi d-voastră, dacă-i
veţi accepta.
Nici gând.
Şi dacă m-aţi accepta ca pe o soră,
poate am putea trăi împreună,
la Casa Moor.
Ţi-am spus veştile prea devreme.
Eşti confuză.
Singura mea rudă e moartă.
Tu ai familie.
Nu ai de unde să ştii ce înseamnă izolarea.
Şi nu poţi ştii ce înseamnă să fii bogat.
Am fost întotdeauna singură.
Nu am avut niciodată un frate sau o soră.
Te rog, lasă-mă să fiu a ta.
Eziţi să mă doreşti?
Nu, domnişoară Eyre.
Dimpotrivă.
Îi voi scrie surorii mele,
aşa *** mi-ai cerut.
Frate.
Încercăm să lucrăm atât timp cât este ziuă.
Când noaptea vine, atunci nimeni
nu va lucra.
Ajutaţi-ne să alegem calea cea mai grea,
pentru că stăpânul nostru
este într-o suferinţă mare,
aşa că şi noi trebuie să fim.
Amin.
- Amin.
- Amin.
- Noapte bună.
- Noapte bună.
- Noapte bună.
- Noapte bună.
Noapte bună.
Jane nu e şi ea sora noastră?
Noapte bună.
Jane.
Plec în India peste 6 săptămâni.
Pot vedea ce sunt darurile tale
şi de ce ţi s-au dat.
Dumnezeu te-a însărcinat pentru
a fi o soţie misionară.
Vreau să te revendic.
Nu sunt potrivită pentru asta.
Am încredere în tine cu toată inima.
Ştiu asta,
în tine,
recunosc sufletul unui prieten.
Voi merge cu tine la India.
Jane.
Mă voi duce, dacă voi fi liberă.
Liberă?
*** pot să iau în India o fată de 19 ani,
dacă nu e soţia mea?
Te iubesc ca pe un frate.
Ca pe un soţ, nu.
Inima mea este mută.
Atunci, trebuie să vorbesc pentru ea.
Ai spus c-o să vii.
Ne vom căsători.
Şi, fără îndoială,
vom urma destulă dragoste.
Destulă dragoste?
Da, destulă.
Dragoste?
Da. În toate formele sale.
Iartă-mă, dar numele dragostei
este un măr al discordiei
ce stă între noi.
Fratele meu drag, abandonează-ţi
intriga ta de căsătorie.
De ce acest refuz?
Nu are niciun sens.
Cu sinceritate doresc să fiu
prietenul tău.
Nu poti da o jumătate de sacrificiu.
Trebuie să-l oferi tot.
Să mă căsătoresc cu tine, mă va ucide asta!
Să te ucidă?
Să te ucidă?
Aceste cuvinte sunt nefeminine
şi neadevărate.
Ştiu unde se schimbă inima ta
şi de ce se agaţă.
Spune-i numele.
Spune. Spune!
Jane.
De ce nu ai zdrobit aceasta
pasiune fărădelege?
Jane!
Mă deranjează pe mine şi-L ofensează
pe Dumnezeu!
Ce este?
Unde eşti?
Aşteaptă-mă.
De ce vorbeşti cu aerul?
Jane.
Jane.
- Vin!
- Jane!
Aşteaptă, te rog, domnişoară.
Jane Eyre.
Am crezut că au venit ţiganii.
Şi apoi te-am văzut pe tine, şi m-am
gândit, că nu se poate,
eşti o fantomă.
Nimeni nu ştie *** a început.
Mă aştept ca doamna Poole
să fi băut prea mult gin şi apă,
şi că a adormit.
Doamna Rochester, a dezlegat cheile.
A făcut ceea ce ea nu a reuşit
să facă acum un an de zile,
să dea foc la tot locul acesta.
Am fi murit toate din cauza fumului,
dar domnul Rochester nu s-a oprit
până nu am fost toate în siguranţă.
Apoi, a intrat înapoi după ea.
Flăcările s-au înălţat foarte tare,
încât i-a adus pe oamenii din sat.
Am văzut-o stând pe acoperiş.
Pe margine.
L-am auzit pe domnul Rochester
*** o implora să coboare.
Dar ea a sărit.
Domnul Rochester a rămas,
ca şi *** nu s-ar mişca până
când focul nu îl consumă.
Nu ştiam.
Nu ştiam că era soţia lui, îţi jur.
De ce ai fugit, copilă?
Te-aş fi putut ajuta.
Am avut nişte bani salvaţi.
Trebuia să fi venit la mine.
Unde e?
Pilot.
Cine e acolo?
Mâna aceasta...
Jane Eyre.
Jane Eyre.
Edward, am venit înapoi la tine.
Fairfax Rochester, nu ai nimic de spus?
Eşti cu totul o fiinţă umană, Jane.
Aşa cred şi eu.
Un vis.
Trezeşte-mă, atunci.
Traducerea: Flavius Gomei & Rafi
Subtitrari-Noi Team
www.subtitrari-noi.ro
Facebook: Flavius Gomei