Tip:
Highlight text to annotate it
X
23.976 Ro
from PAL-RETAiL-CdinT
Nu, Dolores! Lasă-mă!
Dă-mi drumul!
Lasă-mă, Dolores!
Te rog... Dolores...
Aveţi o recomandată.
Să vă spun ce s-a întâmplat...
Dolores Claiborne, ce faci?
Doamne!
Ce-ai făcut?
Lasă-l jos! Mă auzi?
Iisuse!
Dumnezeule Mare! Ai omorât-o!
- Nu mai pune ilustraţia.
- Nu se poate!
- Ocupă jumătate de pagină...
- Să-i faci explicaţia!
- Peter, e important.
- E o aiureală.
- Acolo vorbesc despre campanie...
- E mai bine fără.
Ai spus că e excelent.
Am spus "minunat".
- E vreo diferenţă?
- Da. De jumătate de pagină.
Bine... Oricum tăiai textul.
Sunt gata să plec în Arizona.
Am un caz de incompetenţă medicală.
Am vorbit la telefon cu soţia
chirurgului respectiv 20 de minute.
- Dar nu ţi-am dat ţie cazul.
- O vei face.
Uşurel!
Peter, e interesant!
Merit să fac eu materialul.
Tu ţi-ai da viaţa pentru orice material.
Nu scrii numai tu aici.
Am o duzină de oameni.
Doar ştii asta.
Deci, acum,
după ce că nu te mai culci cu mine,
îmi mai şi dai cu flit.
- Da, Helen?
- Un fax pentru Selena.
- Din Phoenix?
- Nu, un articol din "Bangor Daily News".
"În urma morţii unei bogătaşe,
menajera a fost reţinută..."
Unde e faxul?
NU CUMVA E MAMA TA?
PRIMĂRIE
Dacă avem fax? Nici pomeneală.
Abia avem tehnologia secolului XIX.
Glumeşti! Nu avem motel.
Doar un singur restaurant.
Eu dorm în clădirea Primăriei.
Nu sunt în vacanţă.
Mă întorc imediat ce termin.
- Vă pot ajuta cu ceva?
- O caut pe Dolores Claiborne.
- Cine sunteţi?
- Fiica dânsei.
Eu sunt John Mackey.
- Detectiv al statului Maine.
- Bună ziua!
Chemaţi-l pe Constable Stamshaw!
Să vină acum!
Îmi pare rău, aici nu se fumează.
- Ne-am cunoscut, dră St George.
- Serios?
Aveaţi 13 ani.
În ce an a fost eclipsa?
În '75 trebuie să fi fost.
Am investigat cazul morţii tatălui dvs.
Ne-am întâlnit la audieri.
- Ce este?
- A venit dra St George.
Selena?
Doamne!
Eu sunt Frank Stamshaw,
fratele lui Marshall.
Ne-am cunoscut la Liceul Jonesport.
- E mult timp de atunci.
- Ba bine că nu.
E o surpriză să te văd aici.
Mama ta a spus categoric
să nu te anunţăm.
- Nu ştiam că te-a sunat.
- N-a sunat ea.
Ziarul Bangor mi-a trimis
un fax la serviciu.
Unde lucraţi?
Vin de la New York. E sau nu aici?
E sus.
Dar...
- E arestată?
- Practic, nu.
Detectivul Mackey a început
investigaţia abia aseară.
Ce investigaţi?
Medicul legist depune mărturie luni.
Peste weekend,
vom hotărî *** procedăm.
Atunci de ce e reţinută?
A murit Vera Donovan.
Azi dimineaţă s-a făcut autopsia.
Cauza morţii a fost căzătura...
La acel moment,
dna Donovan era numai cu mama ta.
Aceea îi era slujba.
Mă tem că în ziar
nu s-au publicat în întregime faptele.
Ce faceţi?
Strâng pe aici. E o mizerie cumplită.
Aici sunteţi inculpată, nu menajeră.
Lăsaţi-le aşa!
Vrea cineva să vă vadă.
V-am spus că nu vreau avocat.
E vorba de fiica dvs.
Dumnezeule!
Ce bine arăţi!
Te-ai tuns!
Tu ai sunat-o?
- Da' aveţi un tupeu...
- Nu, a venit singură.
Ia priveşte-te!
Sunt...
Dumnezeule!
Tu eşti, într-adevăr?
- Dnă Claiborne.
- Pe cine mai omorâţi azi?
Azi, nu. O să vă spun eu când.
- Unde e maşina?
- Acolo.
Nu vă puteţi întoarce în casa Verei...
Am şi eu casă.
Am dori să nu părăsească
insula în următoarele patru zile.
Dacă am să vreau să emigrez
în America de Sud, vă spun.
- Mulţumim.
- Şi încă ceva, dnă St George.
Numele meu este Claiborne.
Ştiţi bine că mi l-am schimbat,
după ce a murit soţul meu.
Mă scuzaţi.
Bună dimineaţa, Pam!
Îmi pare rău, dar ar fi mai bine
dacă v-aţi lua un avocat.
Ultima oară când ţi-a părut rău
a fost când ţi-ai pierdut
moneda norocoasă.
Sunt zăpăcită...
Nu ştiu ce să spun...
Eşti femeie şi arăţi atât de...
Ai devenit o femeie frumoasă.
Nu-mi vine să cred că ai venit.
Nici mie.
Trebuie să ai un motiv solid,
de te cerţi cu ei.
Câteodată, femeile nu se pot apăra
decât fiind nesimţite.
- Frumoasă maşină.
- E închiriată.
Ai luat-o cu ziua sau cu săptămâna?
Asta înseamnă că vrei să ştii cât stau?
Dar eşti mai surescitată decât mine.
Luni trebuie să fiu în Phoenix.
E important.
Am să încerc să nu merg,
dar s-ar putea să fiu nevoită.
Nu eu am omorât-o.
Nu eu am împins-o pe scări.
Asta voiai să ştii? Ţi-am spus.
N-am omorât-o *** nu port acum
o tiară de diamant.
Au un martor ocular,
care te-a văzut lângă ea
cu un făcăleţ în mână.
Fumezi?
Nu mă asculţi.
Eşti învinuită de crimă.
Noroc că n-a trebuit
să te scot pe cauţiune.
Înfiorător, nu?
Nu pot sta mereu aici.
Ce artişti!
NENOROCITO!
Ia uite ce-i aici!
Iisuse!
Nemernici de copii!
Ştiu şi cine a făcut-o.
Dă-mi voie mie!
Selena!
Intră în casă!
Intră imediat în casă!
Dar în casă sunt.
Parcă a fost furtună.
Bine că nu mi-au întrerupt curentul.
Am şi lemne. Încălzim imediat apă.
Şi sus parcă aveam lenjerie curată.
Cu cât stai mai mult aici,
cu atât e mai înspăimântător.
- E mort.
- De cel puţin trei ani.
Dacă te-aş fi sunat mai des,
aş fi ştiut, nu?
M-ai sunat de Crăciun la Vera.
Şi reciproca e valabilă.
Nu e bine. Am nevoie de un telefon.
Am să stau la motel.
E închis. Nu e sezon.
Şi hanul Riner?
A ars. Să fie vreo cinci ani de atunci.
Fir-ar să fie!
Există telefoane în oraş.
- Oricum mergem la cumpărături.
- Merg eu. Singură.
- O să plătesc eu.
- Nu ştii ce ne trebuie.
Presupun că de toate.
UCIS CU BESTIALITATE...
... Numărăm din 5 în 5.
Jucăm v-aţi ascunselea!
Unde-o fi? N-o găsesc pe Selena!
Am auzit tărăboi sus, dar Selena nu-i...
S-o fi pierdut...
Oare ce se aude?
Ce-am auzit?
Cred că am auzit ceva...
Să te ajut. Asta mi-e meseria.
- Cred că eşti lihnită.
- Am avut de dat telefoane.
A durat mai mult
decât îmi planificasem.
Apa e caldă.
O să vrei să faci o baie.
Mă ocup eu de astea.
Mi-a trebuit o oră să găsesc
un radiologist
şi să-mi spună că nu vrea să fie citat.
Faci un reportaj?
E apă caldă?
Du-te sus şi îmbăiază-te!
Du-te! Nu te muşcă nimeni.
Cred că e greu.
Să stai de vorbă cu toate celebrităţile...
Am păstrat şi o poză.
Cu tine şi Richard Nixon.
Voia să-i promovez o carte.
Am album.
Ţi-am păstrat toate articolele.
Mi le opreşte o farmacie din Jonesport.
I le citeam şi Verei,
cât mai era lucidă.
Te-ai descurcat.
Aşa crezi? Că m-am descurcat?
Dacă până şi aroganta de Vera
era impresionată...
Să fi văzut *** se uita la poza ta...
- Ar trebui s-o iei mai uşor.
- Îmi cunosc limita.
De unde ştiu eu replica asta...
- Eu n-aş deschide discuţia.
- Am băut şi eu la vremea mea...
Atât voiam să spun.
De ce să fi fost fericit?
Fericirea lui era să-i ştie
pe toţi săraci ca el.
De aceea l-ai omorât?
Cam grea întrebare.
Deformaţiune profesională.
Să nu te simţi prost,
am pus întrebarea şi Jeanei Harris.
Să recunoaştem, mamă, abia ne ştim!
E vina amândurora
că nu ne-am vorbit atâta timp.
N-ai omorât-o pe Vera, foarte bine!
N-ai de ce să te temi.
Dar dacă da, meriţi orice pedeapsă.
Dar să nu ne prefacem
că suntem o familie.
Îmi pare rău, dar asta e.
Iar în ceea ce-l priveşte pe tata,
cele câteva amintiri ce i le păstrez,
aş vrea să rămână intacte.
M-asculţi?
Tati! Am făcut tapioca.
- 'Ai nu mă înnebuni!
- Serios. Şi nu din plic.
Am făcut-o cu cremă.
Ai să-mi spui acum
că ai făcut-o pentru mine?
Ăsta e zâmbetul familiei St George.
- Semeni cu mama mea.
- Gata cu prostiile!
- Spune-i că nu şi-a făcut temele.
- Mai bine ţi-ai face temele.
A sunat Theo
în legătură cu grupul electrogen.
Dacă funcţionează,
îţi dă 250 de dolari.
M-am răzgândit, nu i-l vând.
Tu spuneai că nu face nici 100.
Are nevoie de el.
Nu trebuie să-ţi ajuţi colegii
din Asociaţia Antialcoolicilor?
"Să-mi ajut colegii..."
Dacă lucrez cu el, scot 250 pe lună.
Sucurile-s calde!
Le-am cumpărat abia
acum o jumătate de oră.
Nu e destul că beau sucuri...
Ce-i aşa nostim?
Ţi s-au rupt pantalonii exact în fund.
Nu-i aşa că-i nostim?
Te-ai înviorat dintr-o dată.
Aşa-i că Vera Donovan are frigiderul
plin cu răcoritoare?
Dă-i jos, că ţii cos după ce mâncăm!
Ce e, eşti prea ocupată cu bogaţii,
să mai ai grijă şi de mine?
Nu uita că taică-tău
spăla vapoarele lui tata,
aşa că să nu mă iei pe mine de sus!
Dacă le mai aveai,
acum nu mai trebuia să muncesc.
Ia uite!
O Lună zâmbăreaţă. Doar pentru tine!
Vrei să-i vezi şi zona întunecată?
Probabil te distrează.
Sper că n-o să umbli aşa...
De ce dracu mă obligi s-o fac?
De paisprezece ori patru fac 28?
Ce vorbeşti!
Sigur. Fac 14.
- Nu-i adevărat!
- Iei 14, împarţi pe jumătate...
- Pot să-mi mai pun?
- Nu, până la cină.
Ai avut dreptate cu crema.
Îi plac stafidele.
A spus că am făcut-o bună.
- Mamă, varza!
- Dă-o tu de pe foc!
Mă odihnesc şi eu un pic.
Aşa e, şi-a bătut gura până a ostenit.
Îi frântă.
Mamă?
- Să pun masa?
- Da. Mulţumesc.
Pe plaja din Alquinin,
avem o singură fată salvamar...
"Algonquin", bă deşteptule!
Sper să nu fie farfuria
din serviciul mamei.
Să te uiţi la ăsta!
Să vezi *** arată un bou...
Ăia de pe vas nu fac
decât să vorbească...
Şi ştii ce le răspund?
Îţi iau apărarea.
O fi urâtă,
dar când sunt beat nu-mi dau seama.
Mama m-a avertizat că aşa o să fie.
Cur mare, bucătăreasă proastă,
toată ziua baţi din gură...
Ia ghici! Nu-s mai frântă...
Vezi-ţi de treabă, de nu vrei
să te trezeşti cu ăsta-n cap!
Mami!
Du-te înapoi la culcare!
Noi avem ceva de discutat.
- Sigur e-n ordine?
- Da. Nu-i aşa, Joe?
Ca cristalul.
Haide, fetiţa mea,
du-te înapoi la culcare!
- Tati!
- Mişcă-te!
Nenorocito, o să-ţi primeşti tu porţia!
Dă-i drumul! Dar s-o faci repede!
Să nu vadă fata.
Vrei să mă umileşti? Dă-i drumul!
Poţi fi cât vrei tu de crud.
Dar să ştii că e ultima dată
când mai dai în mine.
Dacă mai îndrăzneşti,
unul din noi ajunge-n ţintirim.
Fă şi tu ceva, femeie!
Adu-mi un prosop!
Mi-am umplut cămaşa de sânge.
A fost singura dată
când i-a intrat în cap ceva.
Ai avut o zi grea.
Cred că eşti obosită.
Ce să-ţi răspund?
Mulţumesc pentru spovedanie?
Te-am căutat peste tot.
E frig, de parcă a venit Crăciunul.
- Ce faci?
- Nu puteam dormi.
O să răceşti.
Povesteşte-mi despre planul B!
Doar ai un plan, mamă.
Dacă te gândeşti la bani,
putem rezolva.
Am pensie.
Pot şi munci.
N-am nevoie de mulţi bani.
Ai nevoie de un avocat.
Nu ţi-au spus-o ei degeaba.
Eu la tine mă gândesc, Selena.
Să nu schimbăm subiectul!
Eşti fiica mea.
Deşi vrei, ignorăm asta,
dar e adevărat.
Eşti Selena a mea.
Eşti fata mea cea bună.
Nu pot să nu mă gândesc la tine.
Dumnezeule, ce mâini ai!
Urâte, nu?
Dacă vrei să afli povestea cuiva,
priveşte-i mâinile!
Asta au făcut din mine 22 de ani
de muncă la Vera Donovan.
Dnă Donovan,
vă jur că nu mai aduc băieţi aici!
Eşti liberă, Susan.
- Dar...
- Priveşte altfel!
Poate că nu mai ai slujbă,
dar ce-o să te mai distrezi
povestind prietenelor
ce ticăloasă e Vera Donovan.
Următoarea!
Lucrez de la vârsta de 13 ani.
Am fost mai întâi
femeie de serviciu la hotel,
apoi la liceu,
unde aveam trei etaje în grijă.
Am avut grijă de familie,
după moartea mamei.
Sunt măritată şi am o fetiţă.
E mare casa, dar şi eu sunt solidă
şi o să fac treabă bună.
Nu sunt o stăpână indulgentă...
Dolores...
Casa asta are nişte reguli.
Cu siguranţă le-ai auzit,
din altă parte.
Dar ţi le voi spune şi eu,
ca să evităm scenele penibile.
Toate ferestrele vor sta deschise
cel puţin două ore pe zi.
Avea tipicurile ei...
Nu ştiu dacă era bine,
dar le era prizonieră.
Argintul trebuie lustruit săptămânal.
Chiar dacă e curat,
vreau să-mi văd chipul în el.
Căzile se freacă zilnic
cu oţet şi bicarbonat de sodiu.
Feţele de masă şi şerveţelele
se spală de mână şi se apretează.
Mucegai, pe undeva înseamnă
concediere.
La cearşafuri,
n-aveai voie să greşeşti nimic.
Şi dacă-i tăiai nasul,
îşi dădea seama
dacă le-ai uscat la soare
sau în uscătorie.
- Scuzaţi-mă, dle Donovan...
- Chiar trebuie s-o faci acum?
Vorbiţi cu doamna!
Soţul ei, Jack,
venea doar o dată pe an,
şi cât stătea acolo,
o ignora complet.
Am fi putut întinde rufele
în spatele casei.
Dar nu şi ale Verei Donovan.
Trebuia să le fluture vântul
dinspre miazăzi.
Aşa că le scoteam de două ori pe zi.
Nu-i aşa că-i frumos, Jack?
Cu şase cârlige, Dolores.
Ştii că aşa îmi place.
Cu şase, nu cu cinci.
Jack, e 4,30.
Nu vrei un cocktail?
Mă cicălea întreaga vară,
dar îmi ţineam gura.
Aveam 40 de dolari pe săptămână.
Nu puteam spune nimic.
M-a certat ea toată vara,
dar cred că m-am descurcat,
fiindcă a venit Ziua Muncitorului...
Cu siguranţă,
ai un program pentru iarna aceasta,
dar trebuie să şteargă cineva
praful o dată pe săptămână.
Să ţină cineva de urât şoriceilor.
O pot face eu.
Mă gândeam să-ţi dau
12 dolari pe săptămână.
Bine.
Ne vedem de Ziua Eroilor.
În acea iarnă, Jack Donovan
a murit într-un accident.
Nu ştiam *** va reacţiona.
Pe Sfânta Cruce,
dacă n-a venit acasă fericită.
Credeam că ţi-am spus
că vreau să scrie "bun venit"
cu litere mai groase.
Îşi vânduse casa din Baltimore
şi se muta aici definitiv.
Puneţi-o acolo!
Şi luaţi sofaua asta oribilă!
I-a luat 2 zile să se instaleze.
Mi-a oferit pensiune completă
şi am acceptat.
Ştiam *** o să fie.
Răul nu te năpădeşte dintr-odată.
Se insinuează încet şi temeinic.
Începe să-ţi curgă nasul.
Mâinile îţi îngheaţă şi se aspresc,
încât ţi-ai dori să-ţi fie amorţite.
Şi e numai decembrie.
Până în februarie, crapă.
Dar continui şi nici nu-ţi dai seama
că spălatul rufelor
ţi-a mâncat 20 de ani din viaţă.
Nu te-a obligat nimeni să rămâi.
- Aveam nevoie de bani.
- Dar nu de 40 $ pe săptămână.
De tot mai mulţi.
Nu pentru mine, pentru tine.
Ce chestie! Deci e vina mea.
Crezi că lui taică-tău
i-ar fi păsat de viitorul tău?
Ce să spun!
Am pus toţi banii în contul tău.
Pentru a scăpa de aici definitiv.
Au fost ca un talisman.
Bună ziua! Vă plimbaţi?
Nu.
Îmi pregătesc şalupa
pentru marea evadare.
Vă putem ajuta cu ceva?
Am nevoie de un fir de păr.
Pentru analize.
- Serios?
- Doar o şuviţă.
Trecem peste asta.
Doar dacă vreţi, deocamdată.
V-am fi recunoscători.
- Ţi-ai adus foarfecele?
- Am spus nu!
După-amiază voi avea
hotărâre judecătorească.
Dacă-l vrei, taie-l!
De fapt, trebuie să-l smulg.
Ne trebuie rădăcina.
Luaţi cât vreţi!
Săptămâna asta,
n-am nici un concurs de frumuseţe.
- Altceva?
- Gata, mamă!
Am stat de vorbă cu Sheila Jolander.
A spus că te-a auzit
ameninţând-o cu moartea
pe Vera Donovan, e adevărat?
Dacă ar fi venit zilnic,
mă auzea de mai multe ori.
Intră în casă!
În ultimul timp,
cred că o spuneam la fiecare oră.
Haide, dle McKey! Scrie în carneţel!
Dar mai scrie şi că între
a spune şi a face e mare distanţă.
Probabil că ştiţi, de la soţia dvs.
Terminaţi!
Soţia mea, dnă Claiborne,
a murit acum 12 ani.
Din cauze naturale.
Frank, vreau să intru în casă la Vera.
Am lucrurile mele acolo.
Mâine, după ce-i scoatem
cadavrul de acolo.
E bine.
Ce-a fost asta?
- Nu e bine să ţi-l faci duşman.
- Îl păstrez doar, nu-l fac.
Adică?
Vrei să spui că nu-l mai ţii minte?
Ai spus că în momentul morţii tatălui tău,
erai la hotelul Jonesport, făcând curat?
Da.
O ştii pe dna Devereaux?
Ea mi-a spus că a rămas surprinsă
că erai noaptea în hotel,
fiindcă mama ta nu ţi-ar fi dat voie.
- E adevărat?
- Probabil.
Atunci de ce tocmai atunci v-a lăsat?
Aveaţi probleme acasă?
Părinţii dvs se înţelegeau bine?
- Dră St George.
- Datorită eclipsei...
Hotelul era plin, datorită eclipsei.
Aşa că aş fi câştigat dublu.
Deci, despre bani a fost vorba.
Mama m-a lăsat.
Spunea că voi câştiga dublu.
Atunci problema cu tatăl dvs
a fost doar o coincidenţă?
Mai continui mult aşa?
Voi înceta, îndată ce-mi spune adevărul.
Dacă vrea să tortureze pe cineva,
mă ofer eu.
Cine mă acuză că mi-am ucis soţul
să-mi spună pe nume.
Înţelegeţi că-şi face datoria.
Făcând crimă dintr-un accident?
Făcând o fată care şi-a pierdut tatăl
să plângă noapte de noapte?
Dacă asta îi e slujba,
puteţi să-i daţi o primă.
Să le separăm!
- Mai uşor, John!
- Doar cinci minute singură.
- Ajunge!
- Am nevoie doar de cinci minute.
Am spus "ajunge"!
Să nu-mi vorbeşti tu mie de făcut inamici.
Ticălosul a aşteptat mult timp
să pună gheara pe mine.
Dă-mi toporul!
Ia uită-te la fereastră!
Copii nesuferiţi.
Ar trebui să-i pun
pe părinţii lor să plătească.
Am de cumpărat geam
şi Dumnezeu ştie mai ce...
Ar fi putut da şi foc la casă.
Nu articolul despre incompetenţă
e cel mai bun material?
Dacă aveam numărul tău, te sunam ieri.
Radiologistul despre care
ţi-am vorbit dă înapoi,
dar am un internist, Levitt,
care e dispus să vorbească.
Ce-i cu mama ta?
O mică problemă de familie.
Pot fi marţi la Phoenix.
Problemele de familie
îţi consumă energia...
Îţi spun eu că mă descurc.
Vrei şi tu să mă ocup eu de material.
Luni termin aici.
Vrei ceva tare?
Să vezi ce scot de la Levitt.
Mai eşti la telefon?
I-am dat subiectul lui Maureen.
Nu te puteam aştepta, îmi pare rău.
Ştii că nu am nimic împotriva ta.
Deci acum te culci cu Maureen.
- Ce-i cu tine?
- Nu puteai să-mi spui în faţă?
- Nu ţi-am spus nicio...
- Proxenet împuţit!
- Ai grijă!
- Am nevoie de subiectul ăsta!
Mai sunt şi altele, mai bune.
Rahaturi! Ăsta era bun.
- S-a dus.
- Nu trebuie să...
Încă unul!
N-ar trebui să fii la laborator,
să-i analizezi părul mamei?
Mă gândesc cât de greu trebuie să-ţi fie.
E o dură, nu?
Mai trăieşte încă 50 de ani.
Următoarea eclipsă e în '96.
Dacă scapă şi de data asta,
va mai putea ucide pe cineva.
Vrei să mai ai o crimă pe conştiinţă?
Şi eu am avut probleme cu băutura.
Semănăm mai mult decât îţi imaginezi.
Suntem burlaci... fără copii...
Slujba mea e şi familia.
În 30 de ani,
am avut 86 de cazuri de homicid.
85 le-am rezolvat.
Pe mama ta, am subestimat-o.
Nu se va mai întâmpla.
Tu mi-ai trimis faxul, nu?
"...Dumnezeu va aduce
orice faptă la judecată,
iar judecata se va face cu privire
la tot ce este ascuns,
fie bine, fie rău."
Nemernicule!
E vina mea că a fost ucisă Vera Donovan.
Următoarea va fi din vina ta.
Nu pot să nu-mi amintesc...
cât de bună bucătăreasă erai.
- Fii serioasă!
- Dar aşa e.
Acum nu mă descurc
nici cu semipreparatele.
Din cinci seri, în trei, tu găteai.
Eu lucram şi când veneam acasă,
casa era curată şi masa pusă.
Atâta doar că n-ai mai exersat.
Să ai tu pe cineva pentru care să găteşti,
şi o să-ţi reaminteşti totul.
Cineva pentru care să gătesc...
Trebuie că ai prieteni.
Eşti frumoasă, deşteaptă...
- Deci nu ai pe nimeni?
- "Nimeni" am destui.
Bădărani împuţiţi!
Vino afară, Dolores!
Nenorociţilor!
Să pleci de pe insula noastră,
ucigaşă nenorocită!
Veniţi încoace, puşti găozari!
- Hai, veniţi, laşilor!
- De data asta, o să fii închisă.
Ştiu cine sunteţi.
Chester Lavelier şi gaşca lui...
Haideţi încoace! Aveţi ceva de spus?
O să ajungi pe scaunul electric.
Ce faci?
- Tu ce crezi?
- Selena, ai băut.
- *** dracu să nu?
- N-ar trebui să mai iei.
Uită-te la mine!
Vezi în ce hal sunt?
Ce bine îţi fac?
În zece minute, o să mă simt mai bine.
Lasă-mă doar zece minute!
- Selena!
- Păsuieşte-mă zece minute!
L-am văzut pe tatăl tău aseară.
Ai ajutat-o pe maică-ta să-l omoare?
Cine e?
Vacă grăsună!
Dacă te găsesc, îţi atârn ouăle de far.
Încetează!
- Iubito, o să se rezolve.
- Nu-i adevărat.
- Dumnezeule!
- Lasă-mă!
A fost doar o pasă proastă.
Ai mai avut şi altă dată.
Pasă proastă?
A fost o depresie nervoasă, băga-mi-aş!
Nu mai vorbi aşa!
A fost un moment dificil şi l-ai depăşit.
- Ce fac?
- Aveai nevoie de odihnă.
Ţi-ai revenit.
Nu puteai fi bolnavă psihic
şi să fii admisă la Vassar cu bursă.
A fost doar o pasă proastă.
Mi-am pierdut minţile de m-am întors aici.
Aici!
- Ce i-ai făcut?
- Nimic. Îţi jur!
Băga-mi-aş!
La dracu!
Dă-mi voie să le iau eu.
Dolores, mergem sus.
Am să te rog să fii atentă pe scări,
mai avem de examinat petele de sânge.
Dacă te simţi mai bine,
poţi urca pe scara servitorilor.
John, îşi poate lua lucrurile de sus?
Da.
Are mandat de percheziţie,
aşa că le poate lua ca probe.
- Aşa e procedura.
- Bine, hai să terminăm odată!
Poţi lua tot ce nu e sigilat.
Deşi n-au rămas prea multe.
Îmi pare rău, Dolores!
Să-ţi dau o mână de ajutor!
Ai luat tot?
Nu, mai am ceva în camera Verei.
Acolo nu se intră.
Mai am ceva lucruri de verificat.
Ce-i asta?
E albumul meu.
Sunt articolele Selenei,
i le citeam Verei.
Era să scape, nu?
Ăsta l-am citit. A fost bun.
L-ai făcut să se destăinuie.
Bursă... Vassar.
Sfinte!
Nu puteaţi vărsa asta?
- Pune-o înapoi!
- Şi asta e probă?
- Exact.
- Pune-o înapoi!
Încerc să-ţi fac un serviciu.
Nu plec de aici până nu-mi dai albumul.
Scuze, John!
Ne vedem poimâine, la 9, la Primărie.
Nu te burzului, Frank. O să vin.
Simt că putem rezolva repede.
Şi nu ca data trecută.
- Zău?
- Hai să mergem!
Ascultă, dle Mare Specialist,
m-am săturat de aburelile tale.
Moartea soţului meu a fost
un accident şi ştii prea bine.
Mai exact, "întâmplare nefericită".
Deşi există lume care spune
că aveam motive să-l ucid.
Dar pe Vera de ce dracu s-o fi omorât?
Am rămas şi fără slujbă şi fără găzduire.
N-ai nevoie de slujbă, nu?
Vrei motivaţia?
Cred că un milion şase sute
de mii de dolari e o motivaţie.
Poftim?
Mama ta e milionară.
Ce tot spui?
Am discutat cu avocatul Verei
noaptea trecută.
Ţi-a lăsat totul.
Fiecare centimă.
Nu se poate! Minţi!
Eşti milionară.
- Nu e momentul să...
- Lasă-mă să vorbesc!
E nebun.
Pur şi simplu nebun.
N-ar fi făcut aşa ceva.
Nu ţi-a spus nici ţie, Selena?
Sau tu ai ştiut?
Fiindcă testamentul e de opt ani.
Aştepţi până vine procurorul, luni,
sau mărturiseşti acum?
Treci în maşină, mamă!
Mişcă dracului în maşină!
- Nu ştiai că ţi-a lăsat banii?
- Jur!
Peste un milion de dolari.
Ticăloasa! Aroganta şi cicălitoarea!
Termină cu prostiile! Ia-ţi un avocat!
Aveţi probleme cu maşina?
Ne descurcăm, mulţumim.
Mi-aş dori s-o fi omorât eu.
Să-mi lase ea toţi banii...
Mai bine o făceam.
Mai bine o omoram eu.
Ce s-a întâmplat acolo?
Dolores!
Sună clopoţelul!
Ia te uită cine s-a trezit!
Sunt udă.
Altceva?
- Cât am dormit?
- Vreo două zile.
Şi nu m-ai schimbat, nu?
Asta fiindcă nu mai sunt lucidă,
să fiu cu ochii pe tine.
Da, cât ai dormit tu, am dat un bairam.
Unde mi-e purceluşul de porţelan?
Sunt vreo 200 pe aici.
Pe care-l vrei?
- Faci pe deşteapta?
- Nu, Vera.
Dacă eram deşteaptă,
îmi dădeam demisia de mult.
Vrei să te murezi?
Hai să te pun pe ploscă!
Aşa!
Caleaşca vă aşteaptă, Înălţimea Voastră!
Ţine-te cu mâna zdravănă!
Sprijină-te pe piciorul zdravăn!
Nu ştiu de ce te mai ajut...
Nu-mi place cămaşa asta de noapte!
S-au dus vremurile
mătăsii şi satinului, Vera.
De acum înainte, porţi bumbac.
Mă otrăveşti, nu?
Încet, dar sigur...
Nu-i adevărat.
Când am să te omor,
nu voi folosi otravă.
Am să te arunc peste fereastră.
O ticăloasă mai puţin pe Pământ.
Te-ai sculat cu faţa la cearşaf,
Dolores Claiborne?
Vreau purceluşul de porţelan!
Mişcă-ţi fundul şi ţi-l ia!
Ştiu că poţi.
O să-ţi facă bine.
Ai nevoie de mişcare.
Am nevoie de cineva
care să-mi asculte poruncile.
Nu întrece măsura, Vera!
Întrec ce vreau eu.
Dacă asta-i viaţă,
măcar să pot spune ce vreau.
Purceluşul care bea şampanie,
purceluşul care mănâncă fasole...
Am să-ţi fac un ceai.
O să te simţi mai bine.
N-o să mă simt mai bine.
Niciodată.
N-am să mă mai simt bine vreodată.
Ce dracu faci?
Dă-te din calea mea, Dolores!
Unde ai de gând să pleci?
Ce Dumnezeu te-a apucat?
Lasă-mă, Dolores!
Mă duc să chem un doctor.
Nu vreau doctori, nu vreau la spital.
O să-ţi revii. Doar nu te mişca!
O să fie bine.
Dolores Claiborne
spune că o să-mi fie bine.
Ce uşurare să auzi părerea
unui specialist!
De ce?
De ce ai făcut asta?
Fiindcă nu-mi place să fiu bătrână.
M-am săturat şi vreau să curm totul.
Mă ajuţi, Dolores?
Te rog... mă ajuţi să mor?
Nu mă mai pune să mă chinui să trăiesc!
Omoară-mă!
Dacă vrei să mă ajuţi, grăbeşte-te!
Am o recomandată...
Nu mă crezi, nu?
Crezi că eu am ucis-o.
Ce cred eu nu contează.
Gândeşte-te ce crede lumea!
Am scos o listă cu avocaţi.
Sunt cele mai mari firme din New York.
O să dureze două zile,
aşa că luni să nu spui nimic.
Ia-o!
În caz că n-ai priceput,
încercam să te ajut.
Crezi că dau doi bani pe ce spun ei?
Părerea ta contează.
Eu nu te pot băga la închisoare.
Crezi că va fi sfârşitul lumii?
Ar fi bine.
Stau şi dorm...
îmi dau trei mese pe zi...
Eşti mai fericită săracă. Aşa e?
Dacă asta te face să suferi mai puţin...
Era o ticăloasă rea şi mizerabilă.
De ce n-ai plecat?
*** se face la New York?
Când nu-mi convine ceva, plec.
Şi am învăţat asta
înainte să ajung la New York.
Eu nu ţi-am făcut nimic.
Adică? Te referi la el?
Asta vrei să discutăm?
Era beat. Abia se mai putea ţine.
De acord, poate că te-a lovit,
nu-mi mai amintesc.
Nu-ţi mai aminteşti multe.
Nu era capabil să se apere.
Sincer, nu-ţi mai aminteşti, nu?
Uite lista aici. Faci ce vrei cu ea.
De aceea ai rămas... necăsătorită.
"Necăsătorită"?
Vrei să spui "uşuratică".
- Haide să ne definim termenii!
- Selena!
Dacă vrei să spui ceva,
foloseşte cuvintele corespunzătoare!
Ia şi bea!
Nu, mi-am băut porţia.
Stai aici şi lasă
atitudinea asta superioară!
O să stăm la masă şi o să bem ceva.
După aia, poţi să te duci sus
şi să iei ce pastile vrei tu
ca să te simţi bine.
Să nu scoţi o vorbă!
Înainte să te îmbeţi,
uită-te pe carnetul de note!
L-am văzut şi ce-i cu asta?
Oricine mai greşeşte câteodată.
Pot să plec?
Nu, până nu-mi spui *** un premiant
ajunge în două semestre
să ia doar note de trecere.
Las-o în pace!
Nici tu n-ai fost geniu la şcoală.
Nici un Claiborne nu s-a născut
la spital.
- Vă rog, pot să plec?
- Nu.
Ba da. Du-te, iubito!
Mulţumesc.
Învaţă să te stăpâneşti,
altfel o să fugă de acasă.
Mamă, ce cauţi aici?
Voiam să ne întoarcem acasă împreună.
E frumos, nu?
Şi tu erai frumoasă. De ce nu mai eşti?
Când te-ai spălat ultima oară pe cap?
Te droghezi, nu?
Te-ai schimbat.
La 13 ani, fumezi marijuana.
De unde o iei? De când ai început?
Nu mă droghez, mamă.
Orice necaz mi-ai face,
tot la fel de mult te iubesc.
Dar nu te pot ajuta,
dacă nu-mi spui adevărul.
- Eşti gravidă?
- Revino-ţi!
Vrei să ajungi ca mine?
Fără nici o ieşire?
Crezi că te-am pus să înveţi,
ca să ajungi să speli după alţii?
- Asta vrei?
- Nu sunt gravidă.
Atunci, ce dracu-i cu tine?
- Lasă-mă!
- Nu te las.
Stăm pe vapor până îmi spui tot.
Lasă-mă!
- De ce nu-mi vorbeşti?
- Nu mă atinge!
Încetează!
Te-am prins.
Ce se petrece cu tine? Vorbeşte-mi!
De unde ai asta?
De ce... E a bunicii St George.
- E a mea.
- *** ai căpătat-o?
Ai furat-o din dulapul lui taică-tău?
- Ai furat-o?
- Dă-mi-o! E a mea.
Dumnezeule...
După *** vedeţi,
contul a fost lichidat de soţul dvs.
*** e posibil?
Erau economiile mele?
*** le-a scos,
dacă, carnetul e la mine?
Dnă St George, e contul cu alocaţia,
aşadar oricare dintre părinţi
poate scoate bani.
Dar pe carnet nu scrie nimic.
*** i-aţi dat, fără carnet?
Dnă St George,
vă rog să nu mai ţipaţi!
Conform declaraţiei soţului dvs,
"carnetul s-a pierdut".
A cerut altul. Se întâmplă.
La dracu se întâmplă!
Eu am deschis contul.
Cine credeţi că a pus banii?
Îmi pare rău,
dar ceea ce am făcut a fost legal.
Poate a fost legal, poate nu.
Dar nu-mi vine să cred
*** nu aţi dat un telefon
persoanei pe numele căreia era contul.
Îmi pare rău, dar...
Dacă mai spui o dată,
îţi dau la şuturi în cur,
până rămâi cocoşat.
Lydia.
Asta fiindcă sunt femeie.
Dacă veneam eu cu povestea
cu carnetul pierdut
şi ceream altul,
sau dacă retrăgeam din banii
adunaţi timp de 11 ani,
l-aţi fi sunat pe Joe.
Acum, una din două.
Ori i-a îngropat în grădină,
ori a deschis alt cont.
Nu trebuie să-mi spuneţi,
dar gândiţi-vă ce bine era
dacă îmi dădeaţi un telefon.
Spuneţi-mi dacă a deschis alt cont,
sau e cazul să încep să sap grădina!
După ce termini de curăţat argintăria,
vreau să aeriseşti camera de oaspeţi.
Vreau să pui aşternuturi
pe sofalele din birou.
Nu-mi place combinaţia de culori.
Schimbă-le!
Ai verificat florile...
De ce eşti aşa îngândurată?
Peste 36 de ore vei trăi experienţa
unei eclipse totale de Soare.
Am oaspeţi care vin de la mii
de kilometri pentru asta,
iar tu nu trebuie
decât să te uiţi în sus.
Ai înţeles, Dolores?
Vreau să te asiguri
că au tot ce le trebuie.
Am făcut o listă.
Nu vreau să rămânem pe ultima clipă.
Mă asculţi?
Pamela, vrei să faci un ceai?
- Ai terminat?
- Da, dnă Donovan.
Spune-mi Vera!
Femeile care fac crize
în camera mea îmi pot spune pe nume.
"Luminează-mă", Dolores!
Ce a transformat o femeie dură
ca tine într-o plângăcioasă?
Joe mi-a furat banii.
Am fost la bancă...
Erau banii strânşi pentru Selena.
Trei mii de dolari!
Am fost să-i iau şi nu mai sunt.
Nu te uita la mine!
Deşi am bani cash.
- Voiai să investeşti?
- Voiam să plec.
Voiam să fug cu Selena,
înainte să se întoarcă el.
Ce palpitant!
Şi de ce anume să fugi?
Spune-mi, Dolores!
Poate că nu e chiar aşa rău *** pare.
Dă-mi-o!
Dumnezeule!
Taică-tău s-a dat la tine, nu?
- Poftim?
- Ce ţi-a făcut?
- Nimic.
- Te-a atins, nu?
- Nu.
- Da' ce ţi-a făcut?
Spune-mi adevărul. E important.
Lasă-mă-n pace!
Nebună bătrână!
Eşti bolnavă mintal.
- Crezi că mint?
- Tu ai spus-o.
- *** de nu-ţi aminteşti?
- Îmi amintesc când l-ai lovit.
Îmi amintesc că avea sânge pe faţă,
că era beţiv,
că vă băteaţi, dar asta nu.
Nu eşti tu vinovată.
Mackey are dreptate.
Eşti periculoasă.
- Du-te dracu!
- Trebuie să mă crezi.
Nu-i adevărat.
Nu mă opri!
Mă duc la hotel.
Mai au nevoie de oameni.
- Vin peste câteva zile.
- Am mai discutat asta.
Puţin îmi pasă ce-am discutat.
Nu vreau să fiu aici
când ai să-i spui toate astea.
Întoarce-te!
Lasă-mă-n pace!
Pentru cineva care a dormit 12 ore,
arăţi groaznic.
Trebuie să plec în Arizona.
Am un subiect bun acolo.
Ştiu.
Ţi-am făcut bagajul.
Aveai lucrurile împrăştiate.
Cafeaua e pe sobă.
- Ce-i asta?
- Raportul lui Mackey.
Nu-l vreau.
Ce curajoasă eşti, mamă!
Am să dau nişte telefoane.
Telefonul ţi se deschide mâine.
Iau eu raportul.
Am să-l trimit unui avocat.
Apoi aştepţi să te sune.
Când vorbeşti cu el,
ar fi bine să faci ce-ţi spune.
Ai să pierzi feribotul.
Dacă vrei să fii condamnată,
bate-ţi gura la audiere!
Îmi pare rău, mamă.
Uneori,
femeile trebuie să fie ticăloase.
La dracu!
Sper să înregistreze,
fiindcă n-am mai umblat cu aşa ceva.
Japonezii ăştia fac
cele mai năstruşnice invenţii.
Acum tu dormi şi ştiu că vei pleca.
Când vei asculta asta,
vei fi în Arizona.
Totul va fi terminat.
Renunţă la avocat!
Am să merg mâine să vorbesc cu ei
şi n-am să-i mai atac.
Îţi spun acum,
ce-am să le spun lor mâine.
M-am gândit că ar fi bine
să o ştii de la mine.
Cât de departe a mers, Dolores?
Ea spune că nu i-a făcut nimic.
Neagă atât de vehement, încât o cred.
Trebuia să-mi dau seama,
după felul în care se poartă cu el.
Cât de departe a ajuns?
N-a fost întotdeauna aşa.
- Era ca un vis...
- S-a culcat cu ea?
Nu ştiu.
Nu ştiu.
Dar dacă n-a făcut-o,
o va face curând.
Mâine se va întoarce.
Voiam să folosesc banii,
ca să plecăm cât de departe.
Cât de departe? În Jonesport?
În Bangor?
N-ai fost niciodată nicăieri.
Cât crezi că-i va lua să vă găsească?
Trăim într-o lume a bărbaţilor.
- Poate mă înşel.
- Şi dacă nu?
Soţii mai şi mor, Dolores.
Poate cât plângi tu aici,
chiar moare unul.
Mor şi lasă banii nevestelor.
Eu ştiu mai bine, nu?
Dacă vin de la amante
şi au frânele stricate...
Un accident poate însemna
consolarea femeilor nefericite.
Vă place bossa nova?
Am cunoscut formaţia la New York
şi-am adus-o aici.
Du-te şi vezi ce face zgomot
în bucătărie!
Îmi pare rău, dnă Donovan!
Ne mişcăm cât de repede putem.
Totul e perfect.
S-a anunţat ploaie.
Am să te trimit acasă, Dolores.
Ai făcut treabă bună şi ne descurcăm.
Vreau să împărtăşeşti
experienţa cu soţul tău.
Se întoarce azi?
Cred că da.
V-am dat patru aparate de privit eclipsa.
M-am gândit că o să vă bucuraţi.
Nu pot.
Câteodată trebuie să fii fără milă
ca să supravieţuieşti.
Uneori femeile trebuie să fie ticăloase.
Mulţumesc, Vera.
Acum, du-te acasă!
O să strângă Pam şi Sheila.
Nu uita! Eclipsa e la ora cinci.
N-aş rata-o pentru nimic în lume.
Am un binoclu. Mă duc să-mi caut un loc.
Porneşte!
Aparat de rahat!
Ce dracu cauţi acasă?
Am liber. Bun venit şi ţie!
Nu începe!
Unde-i Selena?
Lucrează la hotel.
Ai cumpărat tot magazinul.
- Ce-s astea?
- Să sărbătorim eclipsa.
Eclipsă de rahat.
Mă simţeam bine
şi voiam să-mi împărtăşesc fericirea.
Şi ce-i asta?
Iisuse!
N-o vrei? O pot vărsa.
Ne-a dat Vera nişte chestii
să putem vedea eclipsa.
Puţin îmi pasă!
Nu vreau să ne certăm.
- Să ne bucurăm de ziua de azi.
- Cu asta, nu mi-e greu.
Ce de lume?
Parcă ar fi debarcarea în Normandia.
Uită-te la ei! E toată insula aici.
Sper să plouă. Să-i scufunde pe toţi.
Ce-i cu tine?
Nu e decât un nor care întunecă Soarele.
Mănâncă până nu vin muştele!
Asta aşteptau toţi proştii ăştia?
Mişcă-te încoace!
Într-adevăr dispare.
Mai am o surpriză pentru tine.
A inventat cineva vreun medicament
împotriva urâţeniei?
Banii din contul Selenei...
- Ce-i cu ei?
- Tu i-ai luat.
Nu prea pari supărată.
- Ţi se pare nostim?
- Da.
Te-am păcălit bine de tot, nu?
M-ai păcălit tu de multe ori,
dar te-am prins.
Ai cheltuit deja 500. Pe ce, Joe?
La poker? Pe bere?
- Iar mă enervezi.
- Îi păstrasem pentru şcoală.
Ai cheltuit toţi banii noştri,
acum ai intrat în ai ei?
Pentru şcoală...
În ziua de azi, poţi să
te ştergi la cur cu 3000 de dolari.
Am stat toată ziua la bancă.
*** ai făcut asta?
I-ai minţit,
şi-au încălcat regulamentul...
- Şi ce-ai făcut acolo?
- I-am recuperat.
Mai puţin 500 de dolari
pe care i-ai risipit.
Aşa că poţi s-o iei în mână.
Dacă ţi se mai scoală...
Ţi-am spus ce păţeşti,
dacă mă mai jigneşti.
- Acum mă crezi?
- Da, Joe...
Ia priveşte!
O stea...
O să vezi numai stele,
dacă nu-mi spui unde-s banii.
I-am îngropat în grădină.
Pune-i de unde i-ai luat!
Şi vezi să fie toţi!
Păstrează-ţi ameninţările
pentru amicii tăi!
Cât de bărbat or să te creadă
când vor afla
că singura femeie pe care poţi s-o atingi
e propria-ţi fiică de 13 ani.
- Nu ştiu despre ce vorbeşti.
- Serios?
Atunci de ce arăţi de parcă
te-a strâns Diavolul de ouă?
E o mincinoasă.
*** ai putut?
După tot ce-am făcut pentru ea,
să-şi bată gura aşa, minţind...
Când vine acasă, am s-o bat.
Mă duc să-mi iau centura.
Da, o să iei o vacanţă
la închisoarea Shawshank,
pentru corupere de minori.
Nemernico!
Cu cât fugi mai mult,
cu atât ai s-o păţeşti mai tare.
Lasă-mă!
O să-ţi primeşti porţia.
Şi nu în bani.
Te-am prins.
Dă-mi mâna, te rog!
Ajută-mă, la dracu! Nu ştii ce faci...
Unde pleci? Ce faci? Vino înapoi!
Te rog!
Nenorocito! Îţi jur că te omor!
Ajutor!
- La dracu!
- Nu te aude nimeni.
Roagă-te să nu ies de aici!
Eclipsa a durat
şase minute şi jumătate.
Au spus că a fost un record.
A fost mai mult decât
un "nor întunecând Soarele".
A fost minunat.
Am ars rochia
şi am aruncat sticla de whiskey
când m-am dus să întreb
dacă nu cumva l-au văzut pe Joe.
Înainte să apară Mackey,
a fost mai simplu decât îmi imaginam.
Ăsta e purul adevăr.
Nu-mi mai pasă cine-l află.
Cred că-mi mai pasă doar...
şi mi-a păsat dintotdeauna...
să te ştiu pe tine bine.
Am minţit...
M-am minţit pe mine însămi.
Acum, trebuie să dau socoteală.
Poftiţi! O cafea, un dolar.
Mi-aţi dat cinci...
Deci, o cafea şi o cacao,
60 de cenţi.
Nu face nici jumate.
Se pare că-ţi clănţăne dinţii.
Bea, o să te mai încălzeşti.
Nu-ţi trebuie? E ciocolată caldă.
Scoate-i capacul!
Mai ai ce ţi-am dat?
Ia să vedem!
E ceva foarte special.
Mama îl avea de la mama ei.
Nu l-aş fi dat nimănui.
E pentru tine, iubito.
Ţine! Ceva special pentru tine.
- Ai mâinile reci...
- Nu-i nimic.
- Dă-mi mâinile!
- N-am nimic.
Nu ne vede nimeni.
Hai, dă-mi mâinile!
O să se verse cacaoa.
Îţi cumpăr alta.
- Să te şterg pe mâini.
- Bine.
Ai mâinile reci!
Nu pot...
Nu, tată, te rog!
Ştii *** să faci, doar ţi-am arătat.
Mai ştii *** ţi-am arătat?
Hai că nu ne vede nimeni!
Mai ţii minte?
Asta e!
Te iubesc, Selena!
Tu eşti fetiţa mea cea bună.
Restul!
Păstraţi-l!
Trebuia s-o omor.
A încercat, dar nu murise.
Mă implora să termin ce începuse ea.
Nu ştiam dacă o pot face.
Când m-am întors din bucătărie,
era moartă.
Norocul tău.
- Aţi refuzat asistenţa?
- Da.
Şi la cununie vin oamenii cu avocat.
Haideţi să concluzionăm!
Înainte să semnez raportul,
vreau să-mi clarificaţi câteva lucruri.
Dnă Claiborne, am martori
care v-au auzit
ameninţând-o cu moartea
pe Vera Donovan.
E adevărat, nu?
Întrebaţi-mă exact ce vreţi să ştiţi!
La momentul potrivit.
- Aţi ameninţat-o?
- Bineînţeles.
V-a spus-o şi sâmbătă.
Ne pare rău, audierea nu e cu public.
E mama mea, şi nu suntem la tribunal.
Am dreptul să fiu prezentă.
Selena St George.
Să ne întoarcem la subiect.
Raportul e incomplet.
Înainte să-l semnaţi...
Eram în plină audiere.
Mama nu a ucis-o pe Vera Donovan...
Acolo, 30 de pagini spun contrariul.
Sunt doar circumstanţe.
Am fost acreditată la destule procese,
ca să ştiu că nu are probe.
Circumstanţe?
Citiţi declaraţia lui Sammy!
Spuneţi-le ce nu e în raport!
Aţi avut un weekend la dispoziţie
să angajaţi un avocat.
Ce nu scrie în raport?
Cele două femei se iubeau.
Serios?
Ne-ar plăcea să auzim ***.
Asta n-am constatat, nu-i aşa, Frank?
Povestiţi-mi despre această
mutuală... afecţiune.
Observaţiile dvs personale.
*** se înţelegeau
când veneaţi dvs în vizită?
De Crăciun, la zile onomastice,
în vacanţe,
când puteaţi renunţa
la reportajele de la Tribunal.
Povestiţi-ne, dră St George!
Când aţi fost ultima oară în vizită?
Acum 15 ani.
O, aveţi multe amintiri!
Au stat împreună 22 de ani.
Timp de 10 ani a îngrijit-o pe Vera
24 de ore pe zi,
365 de zile pe an,
cu 80 de dolari pe săptămână.
Opriţi-vă la timp!
Dânsul spune că se urau?
Dacă e aşa, de ce au rămas împreună?
Existau şi alte slujbe, mai bune.
De ce să accepţi 20 de ani de iad?
E jenant...
Sunteţi o profesionistă, nu?
Am stabilit deja că nu le-am vizitat.
Dar cine le vizita?
Cine a mai intrat în casă,
în ultimii ani?
Dr Collin venea o dată pe lună.
Şi Sammy Marchant.
Nimănui nu-i păsa dacă ele mai trăiesc...
Se aveau doar una pe cealaltă.
De aceea aţi rămas împreună?
Rămâi cu cineva pe care îl urăşti?
Îţi rişti viaţa cu 20 de cenţi
pe oră pentru asta?
Foarte emoţionant!
Un milion şase sute de mii de dolari
înseamnă mai mult
decât 20 de cenţi pe oră.
Nu ştia de testament.
Fiţi serioasă, dră St George!
Testamentul e făcut de opt ani.
Frank, ai fost acolo
când i-a spus Mackey.
Crezi că ştia?
- Nu el e acuzat aici.
- Nici ea.
A părut foarte surprinsă.
Aşa am perceput eu.
Bune prietene şi în opt ani
n-au discutat despre asta?
Oamenii pot ţine secrete
mai mult de opt ani.
Un secret de 1.600.000?
Să fim serioşi!
Aveaţi cunoştinţă despre testament,
dnă Claiborne?
Nu.
Vera spunea că ia totul cu ea.
Mă gândeam că o să-mi lase
doar nişte rufe la spălat.
- Convenabil, nu?
- N-o credeţi?
Dle detectiv,
ne aflăm în faţa celui mai bun criminal.
De opt ani e pe cale de a deveni
cea mai bogată femeie de pe insulă.
Şi ce face pentru asta?
Aşteaptă un an să se înece Vera în cadă?
Se chinuie trei ani s-o înfometeze?
Mergi prea departe.
O înăbuşe în somn? O droghează?
Nu, planul mamei e mult mai strălucit.
Vă rog...
Aşteaptă opt ani de spălat plosca,
de schimbat scutece,
până când Vera e cu un picior în groapă
şi atunci ce face?
- Ştim bine ce a făcut.
- Asta-i teoria dvs.
Aşteaptă s-o arunce pe scări.
Să pară un accident.
Accident?
Şi cotrobăie bucătăria după un făcăleţ.
Liniştiţi-vă!
O bate până o omoară,
ca să pară accident.
S-a panicat, ca şi dvs acum.
Sammy Marchant aduce corespondenţa
în fiecare zi la prânz.
- De ce nu a mai aşteptat?
- Se panicase.
De unde ştiţi?
Am 14 ani de experienţă.
- Şi nu v-aţi înşelat niciodată.
- Din câte ştiu, nu.
Aţi rezolvat 85 din 86 de cazuri.
- La un pas de perfecţiune.
- În raport e tot adevărul.
Adevărul? De ce nu spuneţi
cu adevărat de ce suntem aici?
Haideţi! Spuneţi-i!
Fiindcă a mai făcut-o.
Are antecedente, John?
Nu. N-am condamnat-o.
Acum 18 ani,
tata a băut şi a căzut într-o fântână.
Mackey n-a crezut că a fost accident,
şi de aceea ne aflăm acum aici.
Tu ce părere ai, Selena?
Că-ţi datorez scuze.
Te-am făcut ticălos.
Ai spus că semănăm şi aveai dreptate.
Timp de 18 ani,
am pedepsit această femeie.
Am venit amândoi aici,
cu convingerea că e vinovată.
Am uitat că aici e vorba
despre Vera Donovan,
şi nu despre tatăl meu.
Şi dacă nu a fost accident?
Au trecut 18 ani.
Nu ştiu cu tine *** a fost,
dar îţi spun eu că e o obsesie.
Am trăit cu ea zi după zi.
Am greşit. Şi n-am să repet greşeala.
Iar dacă eu pot spune asta,
tu de ce nu poţi?
N-a ucis-o pe Vera Donovan.
Tot weekendul ai căutat
o probă indubitabilă.
Nu există.
Ai 30 de pagini de descriere
a unei crime.
Te întreb acum, ca pe un om onorabil,
cu experienţa pe care o ai,
după tot ce ai văzut,
ne-am fi aflat aici, dacă nu era vorba
despre Dolores Claiborne?
În raport e tot adevărul.
Vreau să-ţi spun că,
dacă intri în proces cu acest caz,
vei pierde din nou.
Întreabă-te *** vrei
să ţi se încheie cariera!
Am o listă de avocaţi
care ar voi să pledeze cazul.
Mamă... Să mergem!
Nu-ţi mai pot face nici un rău.
John? E decizia ta.
Las totul în sarcina ta.
Haide!
Aici, chiar când e cald, mi-e frig.
În Arizona nu e aşa.
Nu mai plec.
Nu trebuie să plec.
A fost o minciună.
S-a terminat totul.
Trebuie să-mi mai fac griji
în privinţa ta?
Eu nu ştiu ce să cred despre tine.
Şi poate n-am să aflu vreodată.
Dar ştiu că ai făcut-o pentru mine.
Nu vreau să te pierd iar.
Du-te! N-ai să mă mai pierzi.
Du-te!
SFÂRŞIT
Romanian subtitles conformed by
SOFTITLER