Tip:
Highlight text to annotate it
X
- Ce vrei ?
- Bere.
Am doar Chango caldă ca pişatul.
Exact ce-mi place mie.
E atât de bună.
E cea mai bună bere
pe care am băut-o vreodată.
De fapt.
- Vrei ceva ?
Acum doar mă bucur că trăiesc.
Am trecut prin câteva oraşe mai jos.
Ştii Saragosa ?
Eram acolo la un bar.
Cam ca ăsta, se serveşte bere.
Nu aşa de bună, dar aproape.
Şi ce-am văzut, n-o să crezi.
Stăteam acolo de unul singur.
Şi barul ăsta,
era plin de nenorociţi.
Adică, nu ca în acest loc.
Ăia erau răi.
Ca şi *** n-ar fi buni de nimic.
Eram singur.
Îmi place mai mult aşa.
Între timp, se întâmplă chestii.
Chestii pe sub masă.
Nu prea evidente,
dar nici prea secrete.
Deci...
Stăteam
şi deodată intră
cel mai mare mexican
pe care l-am văzut vreodată,
de parcă ar fi fost proprietarul.
Şi nimeni nu ştia ***
să-l ia sau ce să creadă.
Dar iată-l. Apoi a intrat.
Era şi sumbru.
Nu vreau să zic negricios.
Asta e altceva.
Ca şi *** ar fi mers
întotdeauna în umbră.
La fiecare pas către lumină,
tocmai când credeai
că-i vei vedea faţa, nu apărea.
Era ca şi *** lumina scădea
fix pentru el.
Deci tipul ăsta
ia un loc la bar,
cere un suc, se aşază
şi nu spune nimic.
A cerut un suc ?
Nu m-a interesat ce bea.
M-a interesat ce avea cu el.
Un fel de valiză, oarecum grea.
Şi-a aşezat-o lângă el,
ca şi *** i-ar fi fost iubita.
Apoi, deodată, ticălosul a vorbit.
Era clar că nu glumeşte
fiindcă l-a supărat pe barman.
Mai ales când a pomenit...
A zis ceva de genul...
"***" sau...
"Bucho".
Asta a zis. Bucho !
L-a enervat destul de tare pe barman.
Şi câţiva dintre neplăcuţii ăia,
nu ca băieţii ăştia, ci ticăloşi,
s-au enervat şi ei.
Au început să scoată arme şi cuţite.
Au început să facă iureş.
Apoi străinul
a sărit de pe scaun.
S-a aruncat direct în mijlocul
camerei cu tot cu cutie.
Nu ştiu *** a făcut, dar din două
zgâlţâieli şi-a deschis cutia
şi-a scos cea mai mare armă de mână
pe care am văzut-o vreodată.
A fost doar începutul.
Ai stat acolo pur şi simplu ?
N-ai fugit să te ascunzi sau să te baţi ?
Îngheţasem.
Puteam doar să urmăresc...
*** făcea localul praf.
Era uimitor.
Jigodiile veneau şi îşi primeau
bine-meritata moarte.
Nu mă înţelegeţi greşit, nu erau
reuniunea de clasă care e aici.
Chiar deloc.
Nu, tipii ăia erau cei mai mari rahaţi.
Îmi pare rău,
dar au primit ce meritau.
Acolo a fost Noaptea Judecăţii.
L-a apucat pe unul din tipi,
singurul care mai respira.
Şi a început să-l descoasă.
Şi am ştiut după şoptit
că tipul a scos din el.
A dat tot din el.
A făcut declaraţii complete.
I-a spus străinului totul.
Totul ?
Îmi dai o halbă mai curată ?
Asta-i murdară.
Sictir.
Mai curată n-am.
În sfârşit...
Pe neaşteptate,
fără să lase să-i scape ceva,
străinul se întoarce...
Şi...
Mă vede.
I-ai văzut faţa ?
Faţa ?
Nu.
Ochii.
Şi nu ţi-a făcut nimic ?
Nu prea.
S-a întors la tipul de la podea.
Străinul l-a împuşcat,
s-a dus la barman,
a plă*** şi a plecat.
Barmanul a rămas în viaţă ?
Barmanul nu moare niciodată.
Dar...
Apropiindu-se de uşă...
CLIENTUL N-ARE
NICIODATĂ DREPTATE
Nu... Barmanul a luat-o
mai rău decât toţi.
Poftim.
E din partea casei
dacă-ţi aminteşti faţa lui.
Mulţumesc, dar nu, mulţumesc.
Eu ies de-aici.
Căci cred
că vine încoace.
Mulţumesc, băieţi !
Aveţi grijă de voi !
Treci înapoi.
Stai acolo.
Cine e ?
Singurul tău prieten.
Nu crezi că eşti puţin
prea prudent ?
Ai să te bazezi prea mult
pe asta şi-ţi vor zbura creierii.
Ce vrei ?
E aici.
I-am pomenit numele
şi s-au speriat.
Bucho e aici ?
Nu auzeau nimic din ce
le spuneam,
dar când am adus vorba de el,
nu se mai săturau să asculte.
Şi brusc au devenit interesaţi
de cine eşti.
Aşa că le-am vărsat povestea
gros şi frumos.
Cât de gros ?
Cam gros.
N-am văzut mexican
mai mare ca tine.
Minunat.
Am exagerat, dar a prins.
Acum fac pe ei cu găleata, promit.
Unde mă duc ?
Barul Tarasco e un început bun.
Nu-l face baie de sânge
ca data trecută.
- N-a fost vina mea.
- Sigur că nu.
- Ei au început.
- Mă rog. Ţine minte.
Bucho are mulţi flăcăi,
dar fără ei e mort.
Nu risipi gloanţele.
Brusc...
Eşti frate-meu mai mare.
Mă simt responsabil pentru tine.
- Pot să te întreb ceva ?
- Ce ?
Ce se întâmplă după ce moare ?
După ce moare Bucho,
se termină.
El e ultimul.
Sfârşitul răzbunării.
Ochi pentru ochi.
Vei fi, în sfârşit, satisfăcut ?
Aşa cred.
Aşa sper.
Nu mai suport asta.
Niciodată n-ai suportat.
Nici tu.
Am sunat la Barul Oro Verde
din Saragosa.
N-a răspuns nimeni.
Anunţă-mă dacă afli ceva.
Vreau să urmăriţi îndeaproape
toate operaţiile.
Verificări duble sau triple,
chiar şi la clienţii obişnuiţi.
Mă ocup eu.
Unde mi-e maşina ? E gata ?
Cât mai trebuie să aştept ?
Am trimis-o înapoi.
Iar ? Mi-o făceam şi singur
până acum.
- Asta ce e ?
- Nepotul surorii mele.
Are nevoie de lucru, aşa că
a vrut să-ţi arate *** luptă.
Şi lupta împotriva lui Pipon
o numeşti tu probă ?
Dacă nu-l bate pe Cristos,
nu mă interesează. Intră aici.
Pipon, ieşi !
Încă nu mi se pare deosebit.
Fă-l praf, Cristos !
Aşa mai merge.
N-o să mai danseze.
Cam atât cu Cristos.
Ţi-am zis.
Ascultă. Iată ce vreau să faci.
Mai ia nişte oameni şi pune-i
prin Tarasco şi La Azteca.
Columbienii se întreabă
dacă pot mai mult.
Şi aşa ne supraveghează îndeajuns.
Ce e ?
Şi el ?
Pune-ţi piciorul în ghips.
Şi bun venit în familie.
Cât face în dolari ?
18.000 de dolari.
Rahat.
Îi plătim sau îl ucidem ?
Mai mult pentru noi.
Am rată la casă.
Să-i omorâm.
Mă scuzaţi. Dar...
Am lucrat într-un bar
şi ştiu ce-nseamnă să serveşti lumea.
Aş dori să vă spun că
serviciul de aici
necesită îmbunătăţiri urgente.
Ce vrei să spui ?
Ce vreau să spun ?
Chelnerul nostru...
Unde-i ?
Să nu-mi spuneţi că
e încă la toaletă.
N-a revenit să vadă
dacă mai vrem altceva.
Nu ne-a adus nota.
Voiam nota ca să putem
pleca dracului de-aici.
Poftim.
Ar trebui să ajungă.
Să nu aştepţi bacşiş.
Dacă nu mă respecţi,
nu te invit în oraş.
Iar berea ta are gust de pişat.
- Ştim !
- Fiindcă ne pişăm în ea !
Asta nu-i tot !
Bere proastă, serviciu prost.
Nu ştiau să nu vină ?
Două cervezas.
Astea sunt pentru tine.
Durează un minut.
Voiam să văd chitara.
Cânţi ?
Eu da, tu ?
Puţin.
Cântă-ne ceva.
Nu acum.
E a tatălui meu,
dar el nu mai cântă.
Nu ?
Nu prea mai e de lucru pentru un
mariachi. Acum se uită la TV.
Îmi pare rău să aud asta.
Oricum nu era prea bun.
Nu la fel de bun *** voi fi eu.
Ascultă.
Relaxează-ţi puţin degetele.
Aşa.
Înţelegi ?
Destinse...
*** faci asta ?
Bine...
Dă-mi asta.
Uită de mâna asta.
Vrei să fii mai rapid.
Iată secretul.
L-ai prins ? Bine.
Exersează asta.
În fiecare zi.
Toată ziua.
Data viitoare
am să-ţi arăt *** să
cânţi un cântec
cu ce ai învăţat.
Exersează.
Îmi aminteşte de o glumă.
Un tip intră într-un bar,
se duce la barman şi-i spune:
"Barman, hai să facem un pariu."
"Pariez cu tine 300 $ că am să urinez
în paharul de acolo"
"fără să vărs un strop."
Barmanul se uită la pahar.
E la 3 metri distanţă.
"Adică vrei să zici că
pariezi cu mine 300 $"
"că poţi urina, stând aici,"
"în paharul ăla,
fără să verşi un strop ?"
Clientul se uită şi zice:
"Exact."
Barmanul spune: "Facem pariul."
Tipul face: "OK, începem."
Îşi scoate chestia.
Se concentrează pe pahar.
Se gândeşte la pahar.
La scula lui.
Sculă, pahar, sculă, pahar,
sculă, pahar, sculă, pahar.
Apoi îşi dă drumul.
Se pişă peste tot.
Se pişă pe bar.
Se pişă pe scaune,
pe podea, pe telefon.
Pe barman !
Se pişă peste tot,
mai puţin în pahar !
Înţelegi ?
Barmanul râde.
Are cu 300 $ mai mult. Face...
Pişatul îi curge pe faţă.
Spune: "Eşti un mare idiot !"
"Ai nimerit orice
numai paharul, nu !"
"Îmi datorezi 300 $, jigodie."
Tipul face:
"Scuză-mă doar o secundă."
Se duce în spatele barului.
Acolo 2 tipi jucau biliard.
Se duce la ei.
Se întoarce la bar.
Face: "Poftim. 300 $."
Barmanul zice:
"De ce eşti aşa fericit ?
Idiotule, ai pierdut 300 $ !"
Tipul zice: "Îi vezi pe ăia ?"
"Am pariat cu fiecare din ei 500 $"
"că pot să mă piş pe barul tău,"
"pe podeaua ta,
pe telefon şi pe tine"
"şi tu numai că n-ai să te superi,"
"dar chiar o să-ţi placă."
E haios, nu ?
"Chiar o să-ţi placă !"
Ghici ce ?
El n-a trecut.
Tu...
Tu ai trecut foarte bine.
Ei bine, ştiam că am să trec
fiindcă eu şi Bucco...
- Ne ştim de mult.
- Bucho.
Şi cu el.
Şi cu ăsta.
- Abia azi l-am întâlnit.
- Intră.
Bună treabă.
- Bună treabă.
- Intră.
Mi-a plăcut *** ai pus punctul pe i.
E mişto prietene, mişto.
Ia-o înainte.
DEFECT
Acolo ?
Ce scârbos !
Ce vrei ?
Îmi caut de lucru.
N-avem de lucru aici.
Văd.
Aveţi ceva de băut ?
Ai ceva în cutie ?
Da.
Ce ?
Chitara mea.
Nu vrei să mă auzi *** cânt
înainte să spui că n-ai de lucru ?
Vrem doar să vedem
ce e în cutie.
Dacă e *** spui, bea cât vrei.
Dar v-am spus deja.
Sunt muzician.
Este chitara mea.
N-o atinge !
Daţi-l afară !
Repede.
Bună...
- Ce-i ?
- E o chitară.
E o chitară.
- Auzisem despre o cutie plină cu arme.
- Ştiu.
- Trebuia să mă asigur.
- Înţeleg.
El este !
Ei bine, da. Eu sunt.
Nu sunt împotriva voastră,
aşa că opriţi-vă. Liniştiţi-vă.
Caut un om numit...
Nu încă.
Ce dracu' se petrece ?!
Asta e acum ?
Ai grijă de el !
Ce dracu' se petrece ?
Prieteni de-ai tăi ?
Jur că n-am idee de
ce dracu' se întâmplă !
Rahat !
M-ai ratat !
Ridică-te.
Vino aici.
Îl caut pe unul
care îşi spune "Bucho".
Asta e tot.
Dar tu ai vrut să fie dificil.
Ascultă-mă.
Nu vreau să te ucid.
Vreau doar să mă duci la el.
Înţelegi ?
Ai încercat să mă împuşti prin spate.
Ticălosule !
Dacă vrei să pleci...
Pleacă.
Dacă vrei să rămâi...
Calmează-te.
Sictir !
Banii sunt în spate.
Şi marfa.
Curierul zace pe podea
cu 3 gloanţe în cap.
- Cred că Tavo l-a împuşcat.
- Unde e Tavo ?
Tavo e afară.
- Unde ?
- La două cvartale.
Spune-i să-şi mişte fundu-ncoace !
- Vreau să ştiu ce s-a întâmplat !
- E mort.
Îţi spun eu, şefu'.
Cine a fost, n-a venit pentru bani.
Au venit pentru mine.
ÎL CĂUTĂM PE BUCHO
- M
Aţi auzit poveşti despre omul
cu o cutie de chitară plină cu arme.
Sunt poveşti.
Asta e tot ce sunt, poveşti.
Nu pot să cred.
Nu vedeţi că am închis ?!
Trebuie să-l găsim.
Spuneai că ne urmăresc columbienii.
Deci să ne mişcăm rapid.
Probabil a părăsit oraşul.
Acum ştie că sunt aici.
Nu va pleca nicăieri.
Unde sunt ?
În librărie.
Librărie-cafenea.
Ce dracu' mi-ai dat ?
Calmante. Operez.
Unde sunt ceilalţi ?
Am închis devreme ca
să nu vină nimeni.
Oricum nu vine nimeni.
- De ce ?
- Nimeni nu citeşte.
Sunt ale tale ? Toate aceste cărţi ?
Sunt ale mele.
Mi-au murit părinţii.
Mi-au lăsat clădirea şi nişte bani.
Am un apartament sus.
- De ce o librărie ?
- Oraşul ăsta n-a avut niciodată librărie.
Aşa că am avut ideea asta genială.
Sigur ştii ce faci ?
De ce o librărie, da ?
Bine. N-aveţi spital ?
Crede-mă. Nu vrei să mergi
la un spital pe aici.
N-ai să găseşti
de lucru în oraşul ăsta.
- Ce ?
- Chitara.
Nimeni nu angajează cântăreţi.
Ştiu.
O folosesc la agăţat fete.
Zău !
- Îl vezi ?
- Îl văd.
Avea numele tău pe el.
Nici măcar nu-mi ştii numele.
Aşa este. Nu-ţi ştiu numele.
Fumezi ?
Nu.
Mersi.
E tot ce pot face pentru
că mi-ai salvat viaţa.
Mai ia câteva.
- Ce sunt ?
- Calmante.
Apă fierbinte.
Rahat !
- Ce-mi faci ?!
- Scuze.
- Eşti nebună.
- Linişteşte-te. Uite, apă rece.
Mai bine ?
Să te coasem.
Ieşi de aici !
- Ştiu cine eşti.
- Serios ?
Eşti tipul despre care
aud mereu poveşti.
Ucizi traficanţii.
Îl ştii pe Bucho ?
Sper că nu crezi
că-l vei prinde singur pe Bucho.
- Îl cunoşti ?
- Da.
Am nişte prieteni pe care pot să-i sun.
Îmi datorează o favoare.
Nu te plânge.
Ar fi fost mai drept dacă
nu te-ai fi mişcat atât.
Asta e mai rea.
Cine ţi-a făcut-o ?
Eu, cu mult timp în urmă.
Nu vreau să ştiu ce este.
Mi-a salvat viaţa
mai mult decât o dată.
- Ia-o tu.
- Nu, mulţumesc.
Nu, mă descurc.
Mă ajuţi ?
Nu cred că pot să te ajut.
Trebuie să-mi las puţin lucrurile aici.
OK.
- Pot să am încredere în tine, da ?
- Da.
- Sigur ?
- Da.
Bine.
Unde te duci ?
Trebuie să merg la biserică.
- De ce ?
- Ca să mă spovedesc.
- Sunt un păcătos.
- Ştiu.
Ţi-am mulţumit ?
Nu.
Am să-ţi mulţumesc.
Ce părere ai ?
Ferestre antiglonţ...
Blindaje...
Capota...
Exact ce ai cerut.
Ascultă...
Nu vor mai fi preluări azi,
în afară de una, în Hidalgo.
Nu merge acolo.
Restul oraşului e al tău.
Ia maşina asta şi găseşte-l !
- Am să-mi iau camioneta.
- Ia maşina. De aia am luat-o.
Dacă vezi vreun străin...
Ucide-l. Nu-mi mai permit să risc.
Acoperişul e antiglonţ.
Funcţionează ca scut
când tragi de deasupra.
Uită-te la ăsta.
Merge.
Acum du-te şi prinde-l.
Ia-o şi pe ea.
Ai nevoie de ajutoare.
Şi tu.
Iartă-mă, părinte, căci tocmai
am ucis nişte oameni.
Nu mă înnebuni !
Din ce-am auzit,
ai curăţat tot barul Tarasco.
Bună treabă. Fiecare asasin
din Coahuila te caută.
- Lucrurile mi-au scăpat din mână.
- Am spus fără băi de sânge.
Ţi-am spus. Bucho e ultimul.
Apoi am terminat.
Nu, eu am terminat.
Au ucis femeia pe care o iubeai.
Apoi te-au împuşcat în mână.
Reţine. Trezirea !
Nu există răzbunare pentru asta.
Pleacă.
Crede-mă, nu-i bine
să termini povestea asta.
Ce vrei să spui ?
Am făcut nişte verificări şi Bucho
nu e cineva cu care să te-ncurci.
Crede-mă.
Nu pot să plec fără Bucho.
Nu vrei să mai trăieşti mult ?
Foarte bine. Eu da.
Dacă mai ai nevoie de ajutor,
nu mă suna.
Sună-i pe Campa şi pe Quino.
Ăia sunt nebuni.
Trebuie să pot conta pe tine !
S-au dus vremurile alea.
Stai ! Haide !
Noroc ! Vezi să nu te împuşte.
Vrei să te spovedeşti ?
Poate mai târziu.
Pentru că de acolo de unde mă duc,
va trebui să mă întorc repede.
Uite ce-i...
Nu te-am sunat să-ţi spun
pentru că...
Pot să rezolv treaba.
Da, n-are unde se duce.
Oamenii mei îl caută chiar acum.
Ai trimis pe cineva ?!
De cât timp e aici ?
Cine este ?
Ce tot spui ?
Ne putem descurca.
Unul ca ăsta, doar distruge totul.
Face mult zgomot.
*** arată omul tău ?
Trebuie să ştiu.
Altfel poate fi ucis cine nu trebuie.
Data viitoare voi suna mai devreme,
dar ştiam că mă descurc cu...
Rahat !
Ce număr are telefonul
de la maşina mea ?
Idioţilor, ce număr are
telefonul din maşina mea ?!
Numărul !
E în maşina ta, şefu'.
Ce rahat de număr are
telefonul din maşina mea ?
Rahat.
- Ce faci ? Pleacă.
- Nu poţi pleca aşa.
Am nevoie de tine.
- Iar am visat despre ea.
- Şi ce dacă !
- Ascultă-mă !
- Ce ?
Ai dreptate.
Ai dreptate.
Să renunţ...
Ai spus ceva de bun-simţ,
pentru că îţi spun eu
dacă mai continui,
se va termina repede.
Jos !
Ai grijă !
Unde-i ? Trebuie să-l ucidem.
Tot eu sunt.
Omul pe care l-ai trimis...
*** arată ?
Doar ca să ştiu.
Să nu se încurce oamenii mei.
Păr negru, piele neagră.
Mi-am închipuit.
Alte detalii ?
Tatuaj pe piept.
Tatuaj cu femeie pe piept.
Altceva ?
Avea arme ?
Cuţite de aruncat.
Şi ?
Şi fise de telefon
ca să te anunţe *** stă.
Da, OK.
E suficient, mulţumesc.
Nu-i vom sta în cale.
Da, mulţumesc.
Rahat !
Despre asta vorbeam.
Oamenii noştri ne spionează.
E aici de dimineaţă, ne verifică.
Ticăloşii !
Găsiţi-l !
Să găsim pe cine ?
Altul nu mai e !
E columbian. Nu vor recunoaşte
că pe tine te caută.
Mai e cineva.
Şi vreau să-l găsesc acum !
Cine mai e ?
Chitaristul ?
- E un mit. Un mit.
- Nu eşti credincios.
Asta îţi va fi pierderea.
Vin cu tine.
Nu mai pot conta pe tine.
Acum piele mea e la bătaie.
Manito ! De ce nu exersezi ?
Ţi-am spus.
În fiecare zi, toată ziua.
Nu pot să cânt la asta.
Hai !
- Unde te duci ?
- Mă duc să-mi iau chitara.
- Te aştept aici.
- E acolo.
Ce e acolo ?
Chitara mea.
Vreau să-ţi arăt că am exersat.
Copil prost.
Stai acolo.
Aici nu trebuie să fie nimeni.
Vezi ? Vine.
Vezi ? La asta pot să cânt.
Nici să nu te gândeşti.
Dă-mi chitara.
Dă-mi chitara !
Pleacă.
Rahat.
E chitara tatălui tău ?
De asta nu mai munceşte ?
Schimbă chitările la câteva zile.
Tu ce primeşti ?
Tata nu trebuie să muncească.
Se uită la TV.
Zice că o ascund peste tot.
Doamne cu cărucioare,
biserica, librării.
Întreab-o pe Carolina.
O să-ţi spună.
Şi ea face la fel.
*** ? Iisuse !
- Ce i-ai spus ?!
- Cui ?
- Lucrezi pentru el ?
- Nu lucrez pentru nimeni.
Vreau să ştiu ce i-ai spus !
- Nimic.
- Nimic ?!
- Ce tot spui ?!
- I-ai spus că sunt la biserică !
- N-am zis nimic nimănui !
- Priveşte-mă !
Îl protejezi !
- Ba nu !
- Ba da !
I-aş fi spus că ai fost aici !
Nu vrei să moară !
Nu vreau să moară nimeni !
Nu uciderea lui e răspunsul.
Să văd ?! Ştii ce văd ?
Văd că eşti la fel ca el.
Acelaşi rahat !
- Oricine poate fi cumpărat.
- Nu oricine.
Eşti aşa de bun, da ?
Vezi librăria ? E a mea.
Cineva vine şi lasă ceva.
- Peste câteva zile...
- Cât ?
Altcineva vine şi-l ridică.
- Închiriez spaţiul ! Atâta tot.
- Cât ?!
- Doar camera din spate.
- Nu ! Cu cât te plăteşte ?!
- 50.000 $ pe an.
- 50.000 $.
Bani gheaţă.
Uită-te la tine. Iar eşti vraişte.
Vino aici.
Pe masă.
N-am deschis librăria
ca să dau faliment.
Nu făceam nici un ban.
Ar fi trebuit să închid.
Într-o zi, Bucho a intrat
cu o valiză plină cu bani
şi mi-a spus: "Carolina, ia-i"
"şi vezi-ţi de afacere."
"Îţi voi da 50.000 $ pe an."
Au făcut asta
cu mulţi oameni de aici.
Ne folosesc afacerile ca paravan.
Am folosit din banii ăia
ca să ţin aici deschis.
Restul l-am păstrat, gândindu-mă
că dacă într-o zi
lucrurile merg chiar prost
să am bani să plec.
Dar nu pot pleca.
Căci odată ce ai intrat,
nu mai poţi ieşi.
Cel care mi-a fost ca un frate,
tocmai a fost ucis.
Nu mă pot opri din ce am de făcut.
Nu pot.
La naiba !
Ai nevoie de ajutor ?
Nu. Încercam să mut casa.
Oricum îmi trebuie una nouă.
Aşa...
Ce te aduce aici ?
Nu prea mai vin pe aici, nu-i aşa ?
Nu.
- Ce mai faci ?
- Bine.
- Afacerile ?
- Afacerile merg.
Cât de bine pot merge.
Ţi-am spus...
Librării...
Nu în oraşul ăsta.
Şi tu ?
Caut pe cineva
care ne ameninţă afacerea.
Poate ai auzit ce s-a întâmplat la bar.
Da. Au fost împuşcături.
Ai văzut pe cineva
care ar putea părea...
Suspect ?
Nu.
La dracu'.
Tipul pe care-l caut
e în mod evident periculos.
Nu-ţi cer să-l înfrunţi.
Dar...
Dacă-l vezi...
Mă suni ?
Sigur.
Adică...
Nu mai putem admite împuşcături.
Dar nu l-am văzut.
Nu m-ai minţi...
Nu-i aşa, Carolina ?
Nu.
- Ai cam făcut deranj.
- Da.
Să strâng.
Mersi pentru cafea.
Sună-mă.
Da.
Dacă îl văd.
Sigur te sun.
Sună-mă.
- El era ?
- Da.
Dar nu-i face nimic
că ne omoară pe amândoi.
Şi nu vreau să mor din asta.
Stai departe de fereastră.
Asta nu e aşa de rea.
De fapt, e aproape drept.
De ce nu i-ai spus că sunt aici ?
Nu ştiu.
Ştiu că tu îl crezi
o persoană îngrozitoare.
Draga mea, este.
Este.
Nu tocmai.
Are şi o latură bună.
Şi doar asta îl mai poate salva.
- Ce e asta ?
- Era pentru tine.
Era pentru mine ?
Nu mai e pentru mine, nu-i aşa ?
Bine, ţi-o dau.
Nu ţi-am dat cutie,
căci aveai deja una.
E minunată. Mulţumesc.
Şi mă gândeam că poate
poţi să scoţi armele
şi să pui asta în loc.
Poate.
- Cântă ceva.
- Nu.
Să te ajut.
- Iartă-mă !
- Ai grijă.
E-n regulă.
- Nu, nu mai pot cânta.
- De ce ?
Păi uite la mâna mea. E...
- Nu pot.
- Improvizăm. Te ajut.
- Improvizăm ?
- Da.
Cânţi ?
Puţin.
În regulă.
Asta nici măcar nu e o notă.
Să-ţi arăt ***.
Pune-ţi degetele aici.
- Aşa ?
- Da.
Bun. Aşa e bine.
Ia să văd.
În regulă.
Memo...
E în librărie.
Da, sunt sigur de asta.
Verifică, oricum.
Dacă e înăuntru şi ea îl ascunde,
omoară-i pe amândoi.
Fă să pară un accident.
E o librărie.
Dă-i foc.
Mişcă !
Hai ! Grăbeşte-te !
- Ia asta !
- Ce ?
Ia asta ! Haide, mişcă !
Haide !
- Ce !
- Trebuie să-mi iau poşeta !
Dă-o dracului !
Stai ! Stai ! Stai !
Uite...
Arăţi minunat.
Mulţumesc.
- Unde mergem ?
- Jos, prin faţă.
Ia asta.
Iisuse Cristoase !
Ce vrei să faci ?!
Să ieşim de-aici !
Să ieşim de-aici !
Să mergem !
Hai ! Hai ! Hai !
N-ai păţit nimic ?
Îmi pare rău, Carolina.
Îmi pare rău.
- El este.
- *** ?
El e Bucho ?
Îl pot împuşca de aici.
Ticălosul.
Ce-i ?
Ce faci ?
Împuşcă-l. Împuşcă-l !
Librăria era toată viaţa mea.
Nu înţelegi ?
Nu înţelegi ?
O să mă omoare.
Haide !
La naiba !
Ce s-a întâmplat ?
Ai avut ocazia perfectă !
Ce s-a întâmplat ?
De ce nu l-ai ucis ?
Haide.
Haide.
Haide !
Stai puţin !
Una este
să nu poţi găsi
pe cineva în oraş
şi se ascunde unde vrea.
Asta înţeleg.
Dar ce nu pot înţelege
e *** îl poţi lăsa să plece
când ştiai unde e ?
Mergi prin oraş,
vezi un necunoscut, îl împuşti.
Cât de greu e ?
Priveşte acolo.
Nu-l cunosc.
Nu l-am mai văzut niciodată.
Uite, o armă !
El trebuie să fie.
Ce e aşa greu ?
E cât se poate de simplu.
Uite. Cine sunt ăia ?
Nici pe ei nu i-am văzut.
Ce e aşa greu ?
Pac !
Poţi face asta ?
Sau trebuie să fac eu totul ?
Pot face asta.
Normal că poţi.
Ia maşina mea !
De asta am cumpărat-o !
Zamira, stai aici.
Cineva competent
trebuie să rămână aici !
Grăbeşte-te !
N-am fost întotdeauna aşa.
Văd asta.
Am fost muzician.
Erai bun ?
Da...
M-au împuşcat în mână.
Ştii...
e mai uşor să apeşi pe trăgaci
decât să cânţi la chitară.
E mai uşor să distrugi
decât să creezi.
Au ucis-o femeia pe care o iubeam.
Mi-au distrus viaţa.
Oamenii lui Bucho au făcut-o.
De ce nu l-ai ucis pe Bucho ?
Bine...
Uite care e planul.
Încă mai poţi pleca
fără ca să trebuiască să-l ucid.
- Ai bani.
- Nu mai sunt.
- Poftim ?
- S-au dus.
Erau ascunşi în cărţi.
Au ars.
Fir-ar să fie !
Nu am nimic. Nimic.
Perfect.
Rahat !
Şi dacă îţi suni prietenii ?
Campa.
Quino.
Ar distruge oraşul.
Bucho tot ar scăpa.
Nici vorbă.
Poate nu contează pentru tine,
dar m-ar urmări peste tot
până voi muri.
Pentru mine contează.
Campa ?
Quino e acolo ?
Cât de repede puteţi ajunge
amândoi la Santa Cecilia ?
Vă aştept.
Mulţumesc.
Campa,
aduceţi-vă chitările.
AUTOBUZUL BISERICII
Dă-mi puterea
să fiu ce-am fost.
Şi iartă-mă pentru ce sunt.
Din nou împreună.
Să începem.
Acoperă-te !
Rahat !
Nu sunt sigură că ăsta e locul.
Acesta e locul.
Vin cu tine.
Manito.
Ce faci aici ?
Credeam că-l caut
pe diavol în persoană.
Şi de fapt era propriul meu frate.
N-am ştiut că eşti tu.
Am aflat abia azi-dimineaţă.
Ar trebui să te ucid chiar acum.
M-ai dezamăgit.
Am ştiut că nu eşti bun de nimic.
Nu credeam să ajungi aici.
Deci frăţiorul meu a venit
să-mi dea o lecţie.
Să-mi arate ce e bine şi ce e rău.
Eşti un chitarist.
Ce cauţi împuşcându-mi oamenii,
distrugându-mi afacerile ?!
Mi-au ucis femeia iubită.
I-ai omorât !
Ce mai vrei de la mine ?
Nu ucid oameni nevinovaţi.
Pe ei doar îi cumperi.
Nu-i ucizi
decât când nu-ţi mai trebuie.
Nu pe ea o iubeşti acum ?
Când luăm ceva,
îl înlocuim cu altceva.
E o lucrătură bună.
Crede-mă. Ştiu.
Păcat de librărie.
Ţi-am spus că se va risipi ca fumul.
Dacă ştiam că te culci cu fratele meu,
aş fi procedat diferit.
Cesar...
Am învăţat să citesc
în ochii omului.
Ce citeşti în ai mei ?
- Înfrângere, frate. Înfrângere.
- Înfrângere ?
Uită-te la tine.
Ai venit aici să mă ucizi.
Tata n-ar fi mândru de tine.
Erai micul lui guitarrista.
Micul lui mariachi.
Şi acum
eşti doar un rahat ca mine !
Vrei să mă ucizi ?
Să-ţi spun ceva.
M-ai ucis deja !
Mâinile sus, manito.
- Să plecăm de-aici.
- Ţine-le sus !
Scuze.
Nu vreau să faci un act de eroism
când o pedepsesc pe Carolina
fiindcă m-a trădat.
Dar lasă-mă să fac asta
şi suntem chit.
Tabula rasa.
Mi-ai ucis oamenii. OK.
Ce-a fost, a fost.
Cu mine oricum s-a terminat.
Dar acum,
o ucid pe Carolina.
Iar tu vei privi.
Cu bine, Carolina.
Toţi cei pe care i-am ucis
erau tatăl cuiva,
fiul cuiva,
fratele cuiva.
Exersează.
Unde te duci ?
Nu ştiu.
Carolina ?
Ţi-am mulţumit ?
Nu.
Am s-o fac.
Aşa...
Vreau să-mi mulţumeşti chiar acum.
Mulţumesc.
Nu se ştie.
E drum lung până în oraşul următor.