Tip:
Highlight text to annotate it
X
Adaptarea Bubuloimare
LEGENDE DIN REGATUL BUFNITELOR
Zilele tale de terorizare a regatului
nostru s-au terminat.
Nu asa de repede. Nu poti face
fată armatei răului meu.
Poate...
dar mi-am făcut propria armată:
Gardienii din Ga'Hoole !
Dar eu, Lyze of Kiel, am făcut un jurământ
din a-i face pe cei slabi, puternici,
să repar ce este stricat
si să înving răul.
Eglantine, ce-i ?
Data trecută ai spus
că eu voi fi Lyze of Kiel.
Hai, data viitoare.
Bine ?
Ei bine, sper că nu-l minti...
pe Metalbeak.
Ciocul meu !
Gata, ajunge, e ora de culcare.
Te rog, gata cu povestile
despre Gardieni.
Dar povestile fac parte
din cultura si istoria noastră.
Învătăm din ele.
- Chiar si după a 700-a oară când o auzim ?
- Da, chiar si atunci.
Asta, dacă nu cumva stii
totul despre istoria noastră.
- Stiu că Gardienii înving.
- Soren este doar o poveste.
- Ba nu.
- O luăm de la capăt.
Adică, ai văzut vreodată un Gardian ?
Doar pentru că nu vezi ceva,
nu înseamnă că nu-i real.
E ca si *** ai simti ceva în pipota ta
iar prin pipota noastră, vocile străbunilor
ne sfătuiesc ceea ce-i bine.
Gata, e suficient pentru o noapte.
Mâine va fi o zi măreată.
E primul zbor.
- Acum, mergeti în pat.
- Haideti, copii.
Am făcut patul foarte moale
pentru tine, Eglantin.
Soren, chiar crezi că
Gardienii ăstia sunt reali ?
Tii minte ?
A fost lupta Ghearelor de Gheată.
Gardienii erau depăsiti numeric.
Lucrurile nu arătau prea bine.
Apoi, Lyze of Kiel a lovit
cuibul bufnitelor rele.
Gardienii au fost victoriosi.
Regatul bufnitelor
era liber încă o dată.
Apoi s-au întors acasă,
în Copacul din Ga'Hoole.
Dar unii spun că regele malefic
încă trăieste
si poară o mască de metal,
să-si ascundă fata desfigurată.
Opreste-te !
Asta e partea mea preferată.
Stiu. Am auzit-o de o mie de ori.
Soren, dar tu esti greu de cap.
Cred că tata ti l-a umplut
cu vise si povesti.
Nu-i nimic rău în a avea vise.
Ei bine, asta-i diferenta
dintre noi, frate.
Eu am minte când dorm.
Acum, ai vrea să te culci ?
Soren...
tata spune că visele ne reprezintă.
După *** spuneam...
Kludd, asteaptă !
Nu !
Priveste, tată !
Voi fi cel mai bun zburător.
Deoarece Tytos e cel mai bun în toate.
Nu-i asa, tată ?
Kludd, ai putere, dar...
bufnitele sunt vânători iscusiti
dintr-un singur motiv.
Da, stiu, zborul fără zgomot.
Când îmi voi scoate ghearele...
Soarecii vor fugi, iar tu si cuibul
tău veti rămâne flămânzi.
Tată, sunt gata.
Ei bine, tânăr Gardian, nu cred că
prima ta lectie de zbor
va fi asa de periculoasă.
Acum, nu te teme cât de mult
zgomot vei face la început,
trebuie doar să-ti întinzi...
aripile.
Bravo !
Norocul începătorului.
Stii Kludd, ajută când mă gândesc
unde va trebui să aterizez.
- Hai să ne întrecem.
- Bine, să mergem !
- Ai plecat primul.
- Ba nu !
- Ba da.
- Vă rog...
terminati cu cearta.
Noctus, să ducem băietii înăuntru.
E vremea să mergem.
Putem veni cu voi la vânătoare ?
Nu în seara asta,
dar când va sosi vremea,
ne vom asigura
că ai casca pentru asta.
- Frumoasă cască.
- Lasă-mă în pace.
Fă-o din nou.
Spune-o din nou.
Noctus, stiu că fiul nostru
e un pic visător,
dar îti faci griji pentru el ?
Îmi fac griji pentru amândoi.
Parcă ieri au iesit din găoace
si acum...
Curând vor creste si vor părăsi cuibul.
Vreau doar să fie pregă***.
Vor fi bine.
Haide !
Eglantine, esti bine ?
Dacă vrea să iasă, lasă-l să iasă.
E scârbos !
- Ce-i ?
- E prima regurgitare.
Prima ?
Vrei să zici că vor mai fi ?
Nu recunosti ce-i ?
A fost soarecele pe care l-ai mâncat.
Părul si blana lui.
Fiecare bufnită regurgitează.
Cred că am văzut
si prima regurgitare a fratilor tăi.
- Nu, nu !
- Poate ai vrea să le vezi.
Dnă Plithiver, nu din nou, vă rog.
Măi să fie, ce noapte mare
pentru copacul acesta.
- Kludd, vrei să iesim să exersăm zborul ?
- Poftim ?
Să iesim acolo si să te dai
din nou mare ?
- Nu prea cred.
- Poate că ai dreptate.
Poate ar trebui
să rămânem înăuntru
să ne jucăm ca Gardienii.
Kludd, vrei să-ti arăt *** se face
fără să te superi ?
Bine, arată-mi ***.
Înainte de a...
îmi imaginez că stau pe o culme
mare împreună cu Gardienii
pregă*** de luptă.
Plutesc usor,
iar aerul mă poartă.
Ajunge !
Kludd, esti bine ?
O, nu !
Suntem la sol.
Nu putem fi aici.
E prea...
Ăsta-i cel mai nepotrivit
loc pentru o bufnită.
E ciudat aici.
Nu, trebuie să ne întoarcem.
Nu putem fi aici.
Dacă am putea ajunge
la ramura aceea...
atunci ne-am putea târî până în vârf.
Hai să vedem.
Liniste !
Ce-a fost asta ?
Îmi pare rău.
Unde ne duceti ?
Casa noastră e pe-acolo.
- Nu puteti face asta.
- Tine-ti gura închisă
sau ti-o închid eu.
- Ce crezi, Jatt ?
- Vechea schemă cu închisul gurii.
Nu mă refer la asta,
ci la privirea mea malefică.
Lucrez la ea de săptămâni.
Am ratat-o.
Lasă-mă s-o văd.
- Impresionant.
- Îti place ?
Stii, privirea ta malefică
îmi aminteste un pic
de fata mea de intimidare.
Fără întrebări.
Fără: "***", "cine", "ce".
Veti vedea în curând.
Ce zici ? Privirea mea malefică
e un pic fortată sau naturală ?
- Complet naturală.
- Multumesc
Dă-mi drumul !
Ăsta are o muscătură puternică.
Ne va fi utilă.
Stii, Jutt, dacă folosesc
privirea ta malefică
combinată cu privirea mea
pe sub sprâncene
- obtin asta.
- *** o numesti ?
- Predatorul.
- Predatorul ?
Totusi e un pic prostească.
Jutt, priveste.
E Grimble.
- Arată-i noua privire.
- Cu sau fără sprâncene ?
Ridică sprâncenele.
Salut, Grimble.
Jatt, Jutt, mă bucur să vă văd.
Ce ai acolo Grimble ?
Jutt, e o bufnită elf.
Sunt foarte mici,
dar foarte muncitoare.
Esti prea bătrân să cari una mare ?
Foarte amuzant.
Ai pă*** ceva la fată, Jatt ?
- Nu.
- N-o spune acum.
- Eu sunt Soren.
- Eu, Gylfie.
- A spus că esti o bufnită elf.
- Din Camile.
- Esti un Tyto.
- Da sunt din pădurea Tyto.
Cine sunt bufnitele astea ?
Ai idee unde ne duc ?
Terminati cu vorba.
Familiile voastre v-au abandonat.
Deci, de acum în colo
veti fi clasificati ca orfani.
Destul de îngrozitor,
dar, din câte se pare ati fost salvati
si adusi aici la Saint Aegolious.
În timp, veti fi recunoscători
pentru asta
si veti răsplăti această bunătate
prin muncă.
Unii dintre voi vor fi culegători.
Eu nu vreau să fiu culegător.
- Iar unii dintre voi veti fi soldati.
- Gylfie, stai cu mine.
Întotdeauna o să-i serviti pe "Cei Puri".
- Lăsati-ne să plecăm.
- Liniste !
Nu vrem să lucrăm pentru "Cei Puri".
Liniste !
Eu sunt Nyra
general din Saint Aegolious.
Si perechea lordului Tytos.
Stiu că acum vă este dor
de familiile voastre,
dar cu cât mai repede veti întelege
că Purii sunt noua voastră familie...
Purii nu sunt familia noastră.
Dati-ne drumul !
Are dreptate !
Dă-ne drumul !
Ce-i asta ?
Tytos, nu-ti irosi vremea.
Nu-ti murdări penele.
Las-o în pace !
Avem unul spiritual.
Cât de emotionant !
Voi doi veti sta împreună...
veti fi culegători.
Să mergem.
Să ne grăbim.
Poate când îti vei amintiti
de noblete, Tytos,
vom face un soldat din tine.
*** rămâne cu fratele meu ?
- El unde-i ?
- Kludd !
Pui de cucuvea,
ăla zice că esti fratele lui.
Ai vrea să te alături lui ?
Nici eu nu credeam.
- Kludd ?
- Să mergem.
- Kludd !
- Aici avem un soldat !
Multumesc.
Soren, n-ar trebui să fii aici cu mine.
- Ar trebui să fii cu fratele tău.
- Gylfie, n-as putea să fiu ca Tytos-ii.
Nu vreau ca fratele meu...
Hei !
El ce are ?
Pare că a fost...
Bine, voi de acolo.
Să ne miscăm.
Fă exact ce spune sau nu vei mai vedea
lumina din Ga'Hoole.
- Asta a fost bună, Jatt.
- Mi s-a părut un pic fortat.
A fost minunat.
Multumesc Jutt.
- Vrem ca tu...
- Ce-ai spus, Jatt ?
- ... să te odihnesti.
- Să te odihnesti.
Voi de acolo, ciocurile sus
si întorceti-vă fetele spre lumina
gloriosului...
si culcati-vă.
Soren, nu trebuie să adormim.
Cred că încearcă să ne facă
să dormim pe lună plină.
Să dormim pe lună plină ?
Uneori, în desert, bufnitele devin
obosite si cad sub ele.
Când se trezesc, nu mai sunt la fel,
deoarece uită cine sunt.
Gylfie, noi vom pleca de-aici.
Cunosc stelele astea.
Ne pot duce departe de aici, dar...
singura cale de iesire
e să zburăm si nu putem.
Nu putem încă.
Dar vom învăta ***
si de fiecare dată când nu se uită,
de fiecare dată
când vom avea ocazia,
ne vom întinde aripile.
Soren, chiar crezi că vom reusi ?
Împreună, Gylfie, vom scăpa.
Mi-e frig.
Împreună...
Gata preaiubitele mele bufnite,
ajunge cu somnul de frumusete.
O, nu !
Miscati-vă !
- Acum unde mergem ?
- Gylfie...
trebuie să arătam ca si ***
ni s-ar fi sters memoria.
Continuă să mergi, nu dormi !
Nu trebuie să-ti pară rău
pentru cei de jos.
Fiind specii inferioare,
sunt norocosi
că pot servi unui tel superior.
Asa *** bufnitele Tytos
sunt superioare din nastere,
si tu faci parte din acel plan.
Un plan care va aduce ordine
în regatul bufnitelor
când Cei Puri vor conduce.
O nouă si nobilă eră va domni.
Acum, dovediti-vă măretia
si înăltati-vă.
Mai sus !
Mai sus !
Să înceapă petrecerea !
Începeti să ridicati alea...
- Regurgitările altei bufnite.
- Poate era mai bine să ni se steargă memoria.
Poftim !
Bună treabă, numărul 857...
- Care o mai fi.
- Bine, lume, adunarea !
- Tu, cel cu expresia luminoasă !
- Asa sunt toti.
Fiti atenti, vorbeste !
Ăsta-i genul de regurgitat
pe care-l veti aduna.
Oase de soareci peste tot.
E standard.
Secretul acestui lucru constă
în ceea ce a mâncat dl soarece.
O particulă de metal.
O particulă de metal.
- Am o perceptie bună...
- Chiar are !
Si te detectez !
Ce mai voluntar,
să ducă particula asta
acolo unde-i este locul.
Priviti cu totii ?
Haide !
Soren...
Bine, mai multe cosuri de umplut.
Ce s-a întâmplat ?
Ascultă, Gylfie, păsările alea
fac ceva gresit.
Trebuie să zburăm
si să plecăm de-aici.
Si ce credeti voi doi că faceti ?
Odată ce am adunat destule bucăti,
vom face o capcană
si apoi, depinde de tine
să ne atragi dusmanii
în locul cuvenit lor...
în ghearele noastre.
Si-apoi, regatele de vest
si copacii, vor fi ale mele.
Ai cuvântul meu.
Ce plănuiesti să faci cu noi ?
Mergi !
- Ce-i locul acesta ?
- Intră...
si nu mai pune întrebări.
Stii, Purii nu vor fi fericiti
dacă nu ne duci la Palatorium.
Si nu vor fi prea încântati când vor afla
ce am de gând să fac cu voi.
Vă voi învăta să zburati.
- Să zburăm ?
- Acum poti să respiri.
Lucrurile au început
să se înrăutătească aici.
Mi-am spus că orice rasă
care-i isteată
si curajoasă,
si care reuseste să reziste,
ar fi bine s-o ajut.
Cred că azi, sunteti voi doi.
- Dar tu nu esti...
- Pur ?
Nu, îi urăsc.
Aproape la fel de mult cât urăsc
modul în care m-au transformat.
Penele mele nu aveau
tot timpul culorile astea.
Când Cei Puri ne-au invadat regatul,
eu am ripostat.
Au crezut că se pot folosi de asta
si mi-au luat familia.
Mi-au promis că dacă voi urma
ordinele, mă vor duce la ei.
De atunci, eu mă ocup
de treburile lor murdare.
Ati mai zburat până acum ?
Ei bine, eu am zburat din ram în ram.
Acum, nu mai ai privilegiul
de-a plana dintr-un cuib.
Trebuie să lucrăm la abilitătile tale
legate de putere.
Începe cu ce stii deja.
Arată-mi ce poti face.
Haide !
Bine...
Încearcă să pui în actiune fiecare pană,
fiecare muschi, în fiecare miscare.
Bine copii, ajunge.
Haideti, înapoi la antrenament.
Acum, cel mai bun dintre voi,
cel mai potrivit si cel mai istet.
Să vedem cât de multe ati învătat.
Ei bine... ?
Bravo !
Ai arătat obedientă
exceptională si disciplină.
Sotul meu va fi foarte multumit
de progresul tău.
Spune-mi, fratele tău are potential
asemănător ca zburător ?
Soren ?
Nu.
A căzut din copac când era mic.
E lamentabil.
Soldatule...
Să nu mă minti niciodată.
Pentru Lordul Tyto... avem nevoie
de cât mai multi zburători puternici.
Vino.
Să-i spunem fratelui tău
ce recompense sunt
pentru cei care-si recunosc
adevărata familie.
Dati din aripi !
Încă n-ai o formă
încercând să compensezi căderea.
Fă-ti aripile să pară una singură.
Nu-mi pot curba
destul de mult penele, Grimble.
Aripile mele sunt prea scurte.
Lyze of Kiel avea aripile mici
si asta nu l-a oprit.
Va trebui să mergeti mult
pentru a ajunge la Gardieni.
Gardienii din Ga'Hoole ?
De unde să stim unde vom merge ?
Trebuie să ajungi
la marea Hoolemere
acolo unde copacul e cuprins
de ceata magică...
ascuns de toti, în afară de cei
cu un tel nobil si inimă curată.
Exact.
As veni cu tine,
dar încă mai am speranta
de a-mi elibera familia.
Serios ?
- Plecati !
- Kludd, vino cu noi !
- Pleacă, acum !
- Prindeti-i !
Micuta ta bufnită nu va scăpa.
Soren, ce facem ?
- Soren, trebuie să plecăm.
- Stai.
Kludd, vino.
Acum e sansa noastră !
Ce mai astepti ?
Asta-i ocazia ta să mergi acasă.
Sunt... sunt acasă.
Ti-ai răni regina, Grimble ?
Tu nu esti regina mea.
Trebuie să sărim acum, Soren.
Acum !
Hai Gylfie, zboară !
Dă din aripi !
Duceti-vă si chemati Gardienii !
Acolo, văd lumină !
Unde ?
Gylfie !
Hai, urmează-mă.
Mai repede, Gylfie.
Haide !
Îmi pare rău, Soren, dar nu mai pot.
Trebuie să mă odihnesc !
Gylfie, hai odată !
Trebuie să reusim.
La dreapta.
- Cred c-au plecat.
- Poftim ?!
Esti sigur ?
Asa cred !
- Hei, stii ceva ?
- Ce ?!
Zburăm !
E asa *** te-ai gândit tu c-o să fie ?
Nu.
E mult mai bine.
Ce-ai de gând să facem acum, Soren ?
O să-i căutăm
pe Gardienii din Ga'Hoole.
Moartea lui Grimble a fost
un eveniment nefericit.
Dar tu, tu ai avut sansa
să-l urmezi pe fratele tău,
dar n-ai făcut-o.
Am început să cred că
tu meriti să rămâi.
Să fii unul de-al nostru.
- Îmi doresc cu ardoare asta.
- Telul nostru e puterea si succesul.
Tu ce ne poti oferi ?
Ce-mi poti oferi ?
Eu...
- Am o soră.
- Continuă.
E tânără, dar are caracter.
Si... e o legătură strânsă între noi.
Poate o poti aduce la mine.
Aici, tinerii sunt viitorul nostru.
- Ti-e foame ?
- De ce ?
Fii atentă aici !
Hei !
O, fain mod de a vâna !
Ar trebui să fii foarte mândru de asta,
să prinzi o creatură care
a fost deja prinsă.
- Stai asa ! Nici tu n-ai prins-o.
- A, nu ?
Era cât pe ce. Încă putin
si eram uite atâta de aproape.
Vai de mine !
Perfect !
Vai de mine ! O ambuscadă !
Nu cred că te asteptai la asta.
Îmi pare rău ! Noi n-am...
n-am vrut să-ti luăm cina.
- Dar nu era a lui.
- Ba da !
Căutăm un loc unde să ne ascundem
si să ne odihnim.
- În ce ordine ?
- Ce vrei să spui ?
Vreti să vă ascundeti mai întâi
sau să vă odihniti ?
Care-i diferenta dintre ele ?
Uriasă !
Dacă mai întâi trebuie să vă ascundeti,
eu vă zic că aveti o mare problemă.
Dacă v-ati fi gândit la odihnă,
v-as fi spus că situatia
nu e chiar asa dramatică.
Nu stii *** am putea ajunge
la Marea Hoolemere ?
Trebuie să-i găsim pe
Gardienii din Ga'Hoole.
Zău ?
Niste ageamii asa ca voi
nu vor ajunge niciodată la mare.
Pe-acolo sunt creaturi înspăimântătoare.
Creaturi înspăimântătoare ?
Dacă soimii n-o să facă tocănită
din voi, atunci o vor face bărzăunii.
Si dacă scăpati si de bărzăuni,
câinii dingo vă asteaptă în copaci...
- Iar când o să treceti pe lângă...
- Dorinta noastră e neclintită. Ne ajuti ?
Ai un loc pentru odihnă ?
Prietena mea e obosită.
Numele meu e Digger - Săpătorul.
Drumul către vizuină e pe aici.
- Mergeti spre mare, nu ?
- Da.
Stiti *** se numesc bufnitele
care zboară spre mare ?
- Nu !
- Pierdute ! În delir.
Mai am o glumă pentru voi
*** se numeste o bufnită...
Twilight - Amurg !
Avem companie.
Vorbesc serios !
Asta-i lipsă totală de respect.
Ni-no, ni-no !
O tin asa mereu,
până nu te opresti din trăncănit.
- Dnă Plithiver, sunt eu, Soren !
- Hopa !
Soren ?!
Nu se poate !
Toată ziua v-am căutat pe tine
si pe Kludd, si-apoi, a apărut ăsta.
Am fost înhătată de monstruozitatea asta.
Mon-stru...
Digger, cine-s bufnitele astea plăpânde
si de ce vorbesc cu Dinner - Cina ?
Numele meu nu e Dinner !
Uau ! Dinner e prost dispusă, nu-i asa ?
- Ea nu e cină. E dădaca mea.
- Detest să fiu tratată în halul ăsta !
- Bine.
- Sunt o adevărată doamnă.
- Într-adevăr !
- Dnă Pli, ei sunt noii mei prieteni.
Ei sunt Gylfie si Digger si...
- Si... Twi... Twilight, asa e ?
- Sunt încântat s-o cunosc pe Dinner...
A... adică pe dna Pli.
Vor să ajungă la Marea Hoolemere
ca să-i găsească pe Gardienii din Copa...
- Nu mai spune !
- Ce ?!
Nu, Soren !
Trebuie să te ducem acasă.
Părintii tăi sunt foarte îngrijorati.
Nu, d-ta nu întelegi, dnă Plithiver.
Eu si Kludd am fost răpiti.
Doamne, ai milă !
E tinut captiv. Trebuie să mă duc
să-i găsesc pe Gardieni.
- Doar ei îl mai pot salva.
- Nu !
E o aventură sortită esecului,
periculoasă si palpitantă !
- Asta merită un cântec.
- O, nu ! Nu începe iar !
Dar lucrurile astea
n-au efect asupra lor.
De asta sunt poet
si războinic destoinic.
Dacă-mi permiteti.
Dădaca îi pune: "nu"
Dar băiatul nu poate fi retinut
si zboară spre pericol
ca să fie învinetit
Chiar dacă-i un simplu cântec
asta nu-l face mai plăcut.
Dacă-ti vine să crezi, poemul acesta
a fost o inspiratie de moment.
- Eu cred că as putea crede.
- E un dar.
Oarecum.
Asa-i. Ei bine, trebuie să fac
o călătorie lungă, asa că...
Dnă Pli, stii bine că asta
si-ar dori si tata.
- Tocmai de asta am să vin cu tine.
- Poftim ?! Nu !
- Te rog, nu ne abandona aici.
- Da, tu esti primul suflet...
pe care l-am văzut
de opt luni, noi, încoace.
Dacă o să mai aud glumele lui
ridicole cu bufnite...
- Ce, tu esti soim ?
- Nu, nu sunt soim.
Dacă-l mai aud cântând o notă
am să-mi smulg capul.
Da ?! Dacă ti-ai închipuit,
fie si pentru o clipă...
Vă rog, nu plecati !
Stiti măcar drumul spre mare ?
Păi...
- Twilight cunoaste drumul.
- Normal că stiu drumul.
Mergem spre marea Hoolemere.
- Hoolemere...
- Hoolemere !
Dnă Pli, ai putea fi primul sarpe
care a zburat vreodată.
Stii ceva ?
S-ar putea să fie adevărat.
Îmi place la nebunie !
Măi să fie !
- Milord.
- Ce-i ?
Munca noastră din Saint Aegolious
e aproape terminată.
Ultimele bucăti sunt pe drum
si ti-am oferit această ofrandă
din toată inima.
Noii tăi soldati, gratiosi si puri.
Unul e mai presus de toti.
Arată un progres exceptional.
O să rămână la aprecierea mea.
Tu, soldatule.
Fă un pas în fată.
Da, e normal să te înspăimânte
prezenta mea.
- *** te numesti ?
- Kludd.
- Vorbeste mai tare !
- Kludd !
- Numele meu e Kludd.
- Da, acum e mult mai bine.
Tine minte, slăbiciunea
e pentru speciile inferioare.
Niciodată pentru noi.
Si stii de ce ?
Pentru că noi suntem Tytos.
- Mai am una. Cioc-cioc !
- Te rog, nu răspunde !
- Cine-i acolo ?
- Nu-l încuraja.
- Noi, bufnitele.
- Bufnite si mai *** ?
- Acum vine si răspunsul.
- Ai dreptate. Bufnite si mai *** ?
- Eu nu mai suport !
- E foarte distractiv.
E o chestie foarte complicată...
ś Când se lasă întunericul...
ś Noi adormim, adormim...
ś Si continuăm să dormim...
ś Adormim...
ś Dar visele ne dau târcoale !
ś Acum suntem adormiti
ś Acum suntem adormiti
Stii ceva ? Am impresia
că corbul acela ne urmăreste.
Da, dar stau cu ochii pe el
de ceva vreme.
- Stii *** face o bufnită ciupită de un corb ?
- Serios, Digger. Chiar trebuie !
Asa-i ! Au !
Hei ! Plecati de-aici !
- Aoleu ! Ati pus-o !
- Twilight, esti liber.
Lasă-i în pace !
Mare scofală !
Vai de mine !
Aoleu !
- O, da !
- Doamnă Pli !
Vin !
Scuze !
Zboară !
Sunt prea rapizi.
- O să te duc mai aproape.
- Ce ?!
- Ai încredere în mine, stiu ce fac !
- Da, dar ai mai făcut asa ceva ?
Nu, dar mereu am vrut să-ncerc !
Tine-te bine !
Doamnă, Pli !
Plecati de-aici !
Plecati !
- Dnă Pli, sunteti teafără ?
- O, Doamne ! Sunt teafără.
Haideti să mai încercăm o dată.
- Chiar poti zbura !
- Multumesc, Twilight.
Ei bine, am ajuns !
Marea Hoolemere.
- E... foarte mare.
- E foarte mare, într-adevăr.
Nu stiu ce să zic.
Tu chiar crezi că Gardienii sunt acolo ?
Trebuie să fie.
Bau ! Salutare !
- Cine-i acolo ?
- Noii sositi, asa *** s-a prevestit.
S-a prevestit că trecătorii
vor trece pe tărâmul meu.
- Uite, nu vrem să-ti facem rău.
- Da, s-a prevestit si asta.
- A fost un drum foarte lung.
- Si asta s-a prevestit.
- Si suntem foarte obositi.
- Si asta s-a prevestit.
Vă cunosc eu pe voi, bufnitele.
Spuneti ce doriti.
- Păi...
- Stai ! Dacă într-adevăr cunosti bufnitele.
- *** se face că noi nu stim asta ?
- S-a prezis că ar fi una care se cam îndoieste.
- Are cineva probleme cu asta ?
- E drăgut din partea lui.
... până la casa Echidnei.
Stai ! Stai asa !
Tu nu esti o Echidna ?
Eu sunt acea Echidna.
S-a prezis că veti avea
nevoie de ajutor.
Atunci, ar trebui să vă spun
că-i căutăm pe Gardieni.
- Ar trebui, stie deja.
- Stiu, necredincioaso !
- Continuă.
- Spinii tăi ne pot călă***.
Si o vor face.
Pentru a ajunge la copac,
ghidati-vă de sus
după balenele din Glock.
Să nu iesiti în afara acestor stele.
Acum, plecati. Cu totii.
S-a prezis că grupul va ezita.
Dar s-ar putea ca în timp,
să devenim o familie.
Iar o familie are nevoie de toti membri
ca să-si poată juca fiecare rolul său.
- Războinicul...
- Un războinic poet, te rog.
Bine.
Puternic si nobil.
Căutătorul, rapid si credincios.
Navigatorul, care se îndoieste,
si liderul, a cărui credintă e puternică
si-n cele din urmă, bineînteles, sufletul.
- Ia stai putin ! Esti sarpe cumva ?
- Da, desigur.
Ati ajuns până aici, protejându-vă
unul pe celălalt,
asa că, mergeti.
Priviti cerul si zburati.
În regulă, să mergem.
Luati aminte !
Dacă aripile vă slăbesc, spiritul
vă va călă*** acolo unde-i nevoie.
- Ce-a spus ?
- Zburati acolo.
Asta ar trebui să fie o briză.
Suntem pierduti !
Nu mai văd urmele.
- Trebuie să găsim insula !
- Suntem înconjurati de ceată.
Copacul trebuie
să fie pe partea cealaltă.
O simt în pipotă.
În pipotă ?! Are cineva...
informatii solide despre
cât de departe este ?
- Digger, de ce zbori asa ?
- *** zbor ?!
- Stii si tu *** zbor eu.
- Nu-i bine.
Digger, aripile tale... !
Cred că...
Adio !
Digger !
Digger !
Vai de mine !
Digger.
Digger !
O, nu ! Nu !
- Poti zbura alături de mine ?
- Da.
- Suntem cinci.
- Da, stim.
Lăsati-mă si pe mine, vă rog !
Ce ?!
Lăsati-mă să văd. Lăsati-mă să văd !
Sunt îngrijorat de faptul că metalul ăsta
ar putea fi... Ar putea fi o armă.
Ar putea fi un scut nou
sau o armură.
Examinati-l, Majestate.
Există semne, nu vorbesc aiurea.
Ne fac să credem că puii acestia
curajosi de bufnite, ar zbura aici
de unii singuri. E o poveste.
Lordul meu, Allomere, crede altceva ?
Măi să fie...
Dar, Majestate...
dacă înteleg eu foarte bine treaba asta,
metalul dur nu-i un mit.
Vrea să adune o armată de bufnite
sclave si fără memorie
si plănuieste să cucerească lumea
cu particulele magice.
Nu vreau să par lipsit de respect,
mai ales fata de prietenul meu
care a trecut prin atâtea.
O asemenea poveste e...
doar o posibilitate.
Lucrul ăsta ti se pare amuzant ?
Ce-i amuzant, e faptul că
v-ati acoperi de aceste...
Poate că bunul meu prieten Ezylry
doreste să plece la război.
O, nu !
Poate vrea să-si redobândească faima,
în timp ce restul...
Ei bine, nouă ni s-au "alterat" talentele.
Eu vă spun să fim precauti,
deoarece pierderile
ar putea fi foarte mari.
Nu v-as sfătui să pornim
orbeste la război,
dar pentru o cauză ca cea pe care
a descris-o băiatul acesta,
pentru a combate o încălcare atât de
gravă a păcii, bineînteles că m-as lupta.
Care sunt măsurile care trebuie urmate ?
Dacă credeti că sunt un las.
- O să mă lupt chiar acum cu voi.
- Liniste !
- Si-atunci, puteti judeca învingătorul.
- Majestate...
- Încerc să aflu adevărul.
- Adevărul ?
Dar v-am spus care-i adevărul.
Purii există.
M-au răpit, asa *** au făcut
cu mii de pui din cuiburi.
Ne fac sclavi pe toti si ne conduc
lumea fără pic de milă.
Da, singura dovadă pe care o am,
sunt cuvintele mele,
dar se pare că, zvonul *** că voi
ati exista cu adevărat, era o minciună,
si totusi, noi am crezut.
Însă voi puteti contrazice asta ?
- N-o să neg nimic.
- Maiestate.
O asemenea misiunea poate
începe la următoarea lună plină.
- Nu.
- Poate că...
Ar trebui să plecati de urgentă.
Ia cele mai bune bufnite Allomere.
Uau !
- Soren, ai reusit !
- Da.
Am fost norocosi. Să sperăm
că Allomere zboară în Aegolious.
Să fii o bufnită tânără
cu gustul aventurii
care soseste la copac
pentru prima oară.
Bine lucrat !
Copacul întotdeauna are nevoie
de câteva cuiburi puternice.
E o bufnită ciudată.
Cred că ne lipsesc câtiva
războinici talentati.
Si o baie bună.
Dacă vrei părerea mea, ai face bine
să stai departe de cuibul lui.
Cuib ?
O să vă povestesc
în timp ce mergem la cină.
Ati întârziat deja.
Stăpâna m-a instruit să vă arăt
*** merg lucrurile pe-aici.
- Să vă fac antrenamentul de bază.
- Stai, stai, stai.
- Antrenamentul de bază ?
- Nu devii Gardian asa, pur si simplu.
Îti ia o grămadă de timp.
- Numai cele mai bune bufnite sunt...
- Asteaptă !
Ai de gând să mă mai întrerupi mult ?
Dacă, prin absurd vorbind,
sunteti talentati,
veti fi selectati într-o escadrilă.
Avem: navigatie, prim ajutor,
căutători si salvatori,
interpretarea vremii.
Domeniul meu e navigatia.
- Apropo, numele meu e Otulissa.
- Eu... Eu sunt Soren.
Cred că prietenii vostri sunt acolo.
Digger !
Ce mai faci ?
- *** e mâncarea, Digger ?
- E... mai bună ca...
- A zis că-i bună.
- Ce ?
Dar nu crezi că ar merge si mai bine
cu un pic de muzică ?
- Ce ?!
- Si asta pare o companie decentă.
- E destul de bun, să stii.
- Cred că da, dacă îti place asa ceva.
Aici la măretul copac fiecare bufnită se
antrenează ca să deprindă diverse abilităti.
Noi le numim sarcini.
Veti învăta *** să urmăriti,
*** să navigati si *** să luptati.
Poate că sunteti fierar.
Stai asa, stai.
- Ha-ha-ha !
- Ce-i ?
Focul, băiete, e sângele
luminos al copacului.
Nimic nu-i mai periculos decât...
Salut !
Cred că glumesti.
Absurd !
Vino înapoi !
M-a luat prin surprindere.
Simtiti aerul !
Urmati-mă !
Soldatii mei.
Copiii mei.
Multi dintre voi ati auzit de mine
vorbindu-se în soaptă, noaptea târziu,
dar vă asigur că nu sunt un mit.
Sunt viu. Iar ceea ce mă face
să stau alături de voi, e purul adevăr.
Cei puternici îi subjugă pe cei slabi.
Cu mult timp în urmă am fost
atacat de lasul Lyze of Kiel,
pentru că am apărat acel adevăr.
Iar acum, port această mască
care-mi ascunde rănile.
Dar să stiti că metalul e puternic.
E simbolul Purilor si semnifică
puterea si hotărârea.
A sosit timpul să aprindem un foc
care să mistuie Regatul Bufnitelor
si să recuperăm ceea ce ne apartine.
Pentru că noi suntem Tytos,
noi suntem Cei Puri !
Iar eu sunt Metalbeak.
- Metalbeak.
- Metalbeak.
- Metalbeak.
- *** ?
- Metalbeak. Metalbeak.
- Mi-e dor de mama si tata.
- Mi-e frică !
- Să nu-ti fie. Acum esti cu mine.
Eglantine, asta-i căsuta noastră.
- Ei chiar apreciază lucrul ăsta.
- Dar, te rog...
- Vreau să mergem să-l găsim pe Soren.
- Hei, hei !
Uită de Soren.
Soren e neputincios.
Noi suntem Tytos.
Purii.
Promit că n-am să spun
nimănui ce faci.
- Vreau să mergem acasă.
- Bine.
- Te rog, hai să plecăm. Când ?
- Mâine.
Dar mai întâi,
trebuie să dormi la noapte.
- Bună !
- Faci cercetări nocturne ?
Da. E "Lupta Spiralelor de Gheată".
E povestea preferată a tatălui meu.
- Ne-o spunea tot timpul.
- Tatăl tău are bun gust la autori.
- Îti place ?
- Sincer ?
- Nu-i *** mi-a spus-o tata.
- Nu ?
- El *** ti-a spus-o ?
- Întotdeauna o făcea să pară...
- ... groaznic de eroică.
- Nu.
Ca o adevărată victorie.
Dar cronicile sună...
Ca naiba !
Hai, băiete.
E aproape dimineată.
Si mâine e o zi.
Am să te învăt
*** să zbori cu adevărat.
Simtiti curentul.
Lăsati-vă purtati.
Trebuie să simtiti inelele din corp.
Inelele din corp ?
Putea să ne ofere un dictionar.
- Nu asa se învată !
- O, da ?
Exact asa voiam să învăt.
Într-un muson.
Asa, haide.
Cutreierăm diverse zone,
din înaltul cerului, la ocean.
Nu te poti lupta cu el.
Trebuie să-l simti.
Îl vedeti pe acela ?
Soren, vezi-l ? E acolo.
Du-te, Forest !
Asa, foloseste-ti intuitia, băiete !
E chiar în interiorul tău.
O vede.
O vede !
Stai. Stai asa !
- Hei, hei, asteaptă !
- Soren !
- Soren !
- Soren !
Vino-n vizuina mea.
Lord Allomere,
băiatul avea dreptate.
- Puii ăia. Trebuie să-i salvăm !
- Liniste !
Nu trebuie să ne avântăm orbeste,
fără să stim spre ce ne îndreptăm.
Vedeti, lilieci ?
Urmăriti-i si vom descoperi
întreg zăcământul de metal.
Opreste-te.
Mă ocup eu de ăsta. Voi ocupati-vă
de cei doi de pe platformă.
Asa !
Ce-i asta ?
Nu stiu ce mi s-a întâmplat.
Am zburat mult aici...
- ... si n-a fost nimic de genul acesta.
- N-ai de ce să te temi, băiete.
Recunosc, te-am ghidat
în vârtejul acela intentionat.
Am vrut să-ti testez simturile.
Ai fost exemplar.
Exemplar ?
Nu, aproape mi-am rupt aripile.
Capul îmi zicea să fac una,
iar instinctul alta.
Si ti-ai urmat capul.
Atunci ai esuat.
Stai...
Acesta-i semnul tău ?
Care, acesta ?
Deci tu ai scris cronica
"Lupta Spiralelor de Gheată"
Cred că da.
De fapt... da.
- Ai fost acolo ?
- Da.
Ca scrib ?
Nu, ca soldat.
Sau mai bine as fi spus
liderul soldatilor.
- Tu esti Lyze of Kiel ?
- Da.
Tu esti Lyze of Kiel ?
Da, nu mai repeta.
Chestia aia veche
nu mai e bună de nimic.
De ce ti se spune Ezylryb ?
Toate bufnitele din copac
stiu cine sunt.
Zilele mele ca Lyze of Kiel au apus.
Iar lupta aceea e o amintire veche.
Exceptând, poate, copilasii ca tine.
De ce nu mi-ai spus.
Ce importantă are care-i numele meu ?
Lyze of Kiel este eroul meu.
Ei bine, trebuie să-ti fie greu
să-ti întâlnesti eroul
si să vezi că nu-i un mit.
- Tu doar...
- La ce te asteptai ?
La un tip Tytos cu o armură strălucitoare
si gheare de luptă
si luna răsărind în spatele lui ?
Asa arată când te lupti.
Nu-i glorios, nu-i frumos,
nici măcar nu-i eroic.
Faci ceea ce-i corect.
Si o repeti la nesfârsit
chiar dacă într-o zi vei arăta asa.
Ceva nu-i în regulă.
Repede, un pic de ajutor !
Puii ăstia au nevoie de ajutor.
Hei, ce s-a întâmplat ?
Lordul Allomere a salvat doi pui.
Se pare că-i rănit.
Cred c-a dat de "Cei Puri".
Stii, înainte nu te-am crezut.
E-n regulă.
Nici eu nu m-as fi crezut.
Soren, vino repede.
E Eglantine.
Eglantine ?
Lăsati-mă să trec !
Crezi că o poti ajuta ?
Vom face tot ce putem, Soren.
Eglantine !
Eglantine...
Lupta a fost feroce.
Eram depăsiti numeric cu mult.
Am fost usor rănit,
multumită lui Glock,
dar ceilalti...
Allomere, poti estima numărul
celor înrobiti ?
Am văzut multi.
Dar pot fi si mai multi.
Si crezi că asta face parte
dintr-un plan mai mare ?
Cu sigurantă.
Majestate, astea nu-s vremuri
pentru jumătăti de măsură.
Barran, ascute ghearele de luptă.
Ezylryb, ridică-te !
Da, la amândouă.
Trebuie vin si eu. Trebuie să mă iei.
Absolut.
Un soldat neantrenat ca tine
poate rezista un minut în luptă.
Tine.
Vino !
Ne place ca cineva
să arunce în dusmani.
Sau ai putea să stai aici,
să ai grijă de sora ta
si să faci un dram de bine.
Dar ce stiu eu ?
Sunt doar un bătrân obosit.
Eglantine...
as schimba locul cu tine
dacă as putea.
Chiar as face-o.
As vrea să fiu eu în locul tău.
Soren...
As vrea să poti vedea locul acela
cu ochii tăi.
Stii, povestile tatei, sunt adevărate.
Sunt toate adevărate.
Stii tu, Gardienii si copacul Ga'Hoole.
Sunt toate adevărate.
Chiar si Lyze of Kiel este real.
E real.
Soren, ai promis.
Ai promis că data viitoare pot fi Lyze.
Eglantine !
Soren, dnă Pli,
nu suntem acasă, nu ?
Suntem la copacul Gardienilor.
Nu, nu se poate !
- Kludd e...
- Kludd greseste.
Am avut dreptate.
Am avut dreptate tot timpul.
Nu, vreau să spun că
Kludd era acolo,
cu mine.
El mi-a făcut asta, Soren.
E unul de-al lor.
Poftim ?
Nu, e...
Trebuie să fii confuză.
Nu se poate.
- E bine că Allomere te-a salvat.
- N-am fost salvată.
Kludd m-a dat bufnitei
care m-a adus aici.
Nu, e imposibil.
Asta ar însemna că Allomere
ar trebui să fie un...
un trădător.
E o capcană.
Allomere !
Vom urmări stelele.
Ar trebui să verificăm fumul acela.
Soren, priveste !
Allomere, e diferit
când vezi consecintele
trădării tale ?
Cred că sunt liliecii care sângerează.
Bineînteles. Dar ei n-au pipotă
să fie atrasi de raza albastră.
Acum, dragostea mea ?
Ar fi crud să-i facem să mai astepte.
Termină-i !
Nu-i putem lăsa acolo, suferind.
- Putem ?
- Nu întelegi.
Când am fost înăuntru,
am văzut ce-i pot face unei bufnite.
E groaznic ce pot să facă
cu pipota ta.
Nu-i asa, Soren ?
- Avem lilieci acolo.
- Nu vă temeti. Pot doborî 100.
Câti naiba sunt 100 ?
Nu vom afla stând aici.
- Haideti !
- Asteptati. Doar asteptati.
- Soren, ce-i ?
- Flăcările.
Asta e ! Cred că am găsit
o cale de a salva Gardienii.
Soren, nu poti zbura în foc.
Ascultă Gylfie, trebuie
să am încredere în pipota mea.
Twilight, te poti ocupa de lilieci ?
Îti voi oferi cât de mult
timp pot,
dar grăbeste-te si ai grijă.
Haide !
Twilight, cred că intrăm
împreună în luptă
va trebui să cânti unul din
cele mai bune cântece de luptă.
- Serios ?
- Da, chiar vreau să aud unul.
Cântă cel mai inspirant
cântec cu putintă.
Minunată idee, Digger.
La luptă noi vom merge.
- Nu cotează dacă vom muri !
- Ce ?!
Se presupunea că
trebuie să ne inspire.
Asteaptă încă n-am ajuns
la partea bună.
Nu !
Nu !
Ne-ai spus că vei aduce toti Gardienii !
- Nu sunt Gardieni.
- Soren.
N-au nicio sansă împotriva inflexiunii.
Totusi nu cred că mai putem
avea încredere în tine, Allomere.
Nu, nu, nu, nu. Mi-ai promis.
Mi-ai promis că voi fi regele copacului.
Trebuia să stii Allomere...
că e loc doar pentru un rege.
Foloseste-ti pipota, băiete.
Depinde doar de tine !
Soren !
Nu.
Of, Soren.
Haide, Soren !
A fost bine,
dar încă n-am terminat, băiete.
O, da.
Haide.
Nu contati pe mine.
Bună treabă, prietene !
Toată lumea la atac !
Striviti-i !
Repede până nu se recuperează !
Gardieni, trebuie să ne
respectăm jurământul.
La luptă !
Tu trebuie să stai aici cu prieteni tăi
si să-i aperi pe puii acestia.
Haideti !
Kludd ?
Soren !
Bună, frătioare.
Legendarul Lyze of Kiel.
Încă o dată totul se rezumă la noi doi.
Acum pot să mă răzbun...
pentru asta.
Ar trebui să-mi multumesti.
Se pare că ai progresat.
Pretiosii tăi Gardieni
sunt terminati, Soran.
Purii vor triumfa
si Tytos îsi va putea lua locul
ca lider de drept al Regatului Bufnitelor.
Si va fi glorios.
Purii sunt niste monstrii.
Ai văzut ce făceau.
Transformau în sclavi bufnitele alea.
Esti slab, Soren,
încă trăiesti în visele tale.
Visele mele mă fac mai puternic.
Ele m-au condus la Gardieni.
Păcat că nu va mai rămâne
niciun Gardian după ziua de azi.
Nu înteleg *** de te-ai putut alătura
Purilor după tot ce ne-au făcut ?
Ce ne-au făcut ?
Ei au crezut în mine,
asa *** nimeni altcineva n-a făcut-o.
În sensul că cei puternici
vor supravietui.
Cei suferinzi sunt scutiti de chinuri.
Iar onoarea... onoarea e încă
un cuvânt pentru neputintă.
Kludd, stiu că nu gândesti astfel.
Atunci, nu mă cunosti deloc.
Soren, aripa mea e ruptă.
Ajută-mă.
Sunt fratele tău.
- Nu !
- Dumnezeule, nu !
Metalbeak !
Atunci, termină cu asta.
Nu te voi lăsa să mai rănesti
niciun suflet.
Băiete, tu nu mă lasi ?
Ce păcat să irosesc un tânăr asa
de puternic si plin de încredere.
Nu, Soren.
- Îl cunosti pe bosorog ?
- E maestrul meu.
E eroul meu.
Dar eroul tău te poate învăta
o ultimă lectie despre Cei Puri,
Nu misca.
... lăsându-te să-l privesti *** moare.
Puri, retragerea !
După mine.
Soren, ai făcut ceea ce trebuie.
Si te-ai descurcat.
Se pare că trebuie să notăm în cronici.
*** era în vremurile de demult,
asa era si acum.
Gardienii si-au tinut jurământul...
Eu v-am prezis asta !
Pe cei slabi i-au făcut puternici
iar pe cei răniti i-au îngrijit.
Iar când soarele a răsărit
în dimineata aceea,
cu totii au putut spune
că au izgonit răul.
Soren !
Soren !
Suntem asa de mândri de tine.
Povestile... sunt adevărate.
Tu le-ai făcut adevărate, Soren.
Cu pacea reinstalată,
era timpul să sărbătorim
si să le fim recunoscători bufnitelor
care au ajuns la copac
si care acum se află în fata Regelui
si a Reginei, ca tineri Gardieni,
pregă*** din tot sufletul
să depună jurământul acela antic,
să-i ajute pe cei răniti,
să-i facă puternici pe cei slabi,
si să izgonească fără ezitare răul.
Din câte stim Nyra a scăpat.
Iar Kludd...
n-a fost găsit niciodată.
Să mă opresc ?
- Te rugăm, nu !
- Nu vreau să provoc nimănui cosmaruri.
Haide, trebuie să fie mai mult, trebuie.
Ascultă-i, Soren, vor mai multe povesti.
Haide băiete, nu-i dezamăgi.
Se apropie o furtună puternică,
iar dacă suntem norocosi
va fi plină de vârtejuri.
Adaptarea Bubuloimare