Tip:
Highlight text to annotate it
X
Apocalipsa Cuanticã
La început a fost nimic.
Cumva, de la acest nimic a venit totul.
De la aceastã nimicnicie vibrantã,
materie, energie, spatiu, timp, constiintã, minte,
s-au ivit, au reiesit. (Voce de Dr. Fred Alan Wolf)
*** este care ceva astfel inconstient
ca materie creierului,
puteti vreodatã sã dea sã dati nastere la ceva asa cã imaterial ca experientã?.
Dacã dvs vreti sã vedeti frica în ochi unui fizician cuantã,
tocmai mentionati cuvintele" Problema de Mãsurãtoare".
Problema de Mãsurãtoare este aceastã:
Un atom numai apare într-un un loc special
dacã dvs îl mãsurati.
În alte cuvinte, un atom este
extins peste tot pânã
când un observator constient
hotãrãste sã îl priveascã la.
Astfel actiunea de mãsurãtoare, sau observatie,
creeazã universul întreg.
Doar existentele constiente pot sã fie observatorii, atunci
noi suntem îndeaproape conectatã la foarte existentã de realitate.
Fãrã pe noi acolo tocmai sã fie
acest a extins suprapunere de posibilitãti
cu nimic precise vreodatã de fapt nu întâmplând.
Nu sunteþi milioane ºi milioane de petele de cernealã de energie ºi luminã, fotoni ºi electronii?.
Ei dau din nou aceastã lume imaginarã solidã de trei dimensiuni,
care nu existã deloc conform cu Relativitatea sau Mecanica Cuanticã.
ªi oricând noi încercãm sã privim la particule
peste un precis nivel, foarte acþiune de supraveghere schimbã( lor) strãduþe.
ªi în plus, mai mult dvs priviþi la particulele individuale,
mai mult dvs daþi seama electronul nu existã.
Un electron sau o particulã elementarã oricare existã numai în relaþie la alte lucruri,
ca alte particule sau universul în mare.
Acest înseamnã cã în adâncime destul, când dvs într-adevãr vã scufundaþi în natura de materiei,
totul noi ºtim despre lumea de fiecare zi dizolvã.
Nu existã nici obiecte, existã numai relaþii.
Se aflã nici localitate, se aflã nici timpul.
Mai mult dvs priviþi la ceva amãnunþit, ºi ce noi credem sã fie solidul materia,
cu atât mai puþin i se pare precum solidul, ºi începe sã se parã...
Realitãþile unice care noi ºtim aceia acel creierul nostru fabricã.
Fiecare minut, un creier primeºte un milioane de semnale.
ªi noi îi organizãm în holograme care noi proiectãm exteriori pe noi înºine ºi îl chemãm" Realitate".
Dacã scoarþa cerebralã este de asemenea o hologramã, trei dimensionalã hologramã,
ºi dacã douã dimensionalã holograme reconstruiesc trei dimensionale imaginile,
atunci, deci, el rezultã cã-trei dimensionale hologramele
sã reconstruiascã acele de patru dimensiuni.
O holograma este o metaforă.
El este *** dvs luaþi N dimensiunile de informaþie
ºi dvs îi reduceþi în N-1 dimensiunile.
Un mod de de el relateazã paradoxurile care noi pomenim
în *** pentru a face o sãriturã de la acest concept la acel concept.
Categoriile conceptuale, care este, cuvinte care noi utilizãm sã descriem realitatea,
sunteþi fenomene înãuntru capul nostru, ei nu sunt afarã acolo.
ªi, cel mai timpului, acest este un subterfugiu filozofic.
Când dvs introduceþi la fizica cuanticã,
- ºi aceastã este una de motive pe care Bohm au sugerat ideea holograficã -,
el porneºte sã sã fi efectele reale. ªi unul de acei
este cã el este sã fie descoperit acel dacã dvs luaþi douã atomice particulele, ca electronii, în împrejurãri
când noi facem ceva la una el va influenþa întotdeauna alt nici un nu va avea importanþã *** îndepãrtat departe ei sunt.
Bine, *** puteþi acest sã fie?. Dar ce acest spune sã fim acea odatã ce materie este fiziceºte unitã,
chiar ºi când el devine separat, energia este încã acolo, el îl conecteazã.
ªi acest este de ce el este important la mine, deoarece dacã noi ne întoarcem departe destul cu timpul,
toate particule ºi materia de acest univers întreg, care extindeþi,
sã fiþi tot împletit
într-o particulã singurã, aproximativ dimensiunii o mazãrii verde.
Este ce ºtiinþa ne spune astãzi, ce modelele de calculator sã sugereze,
care dacã dvs aþi putea sã intraþi în universul astãzi ºi sã luaþi toate particule de materie,
ºi sã luaþi tot spaþiu între ei, ºi sã îl uniþi ºi sã îl compresaþi
în dimensiune unei mazãre verde singurã,
el înseamnã cã dvs, mã ºi încã multe altele oricine al ascultãtorilor noºtri, noi am fost toatã odatã ce parte de acea
particulã care creeazã acest univers întreg astãzi. ªi chiar ºi acum, care
acele particule sunt acum separate extind,
ºi studieazã sã demonstreze cã ei sunt,
noi suntem toþi încã legaþi cu energia.
Aºa cã, un atom, ºi electronul lui,
sunteþi obiectele multiversale, ºi care obiect multiversal
este ce Mecanica Cuanticã descrie.
Acum, care înseamnã cã aspectul de univers paralel
de realitate pe mãsura ce a descris cu Teoria Cuanticã,
trebuie sã fie adresat la obiecte de toate dimensiuni,
fiinţe umane, stele, galaxiile, totul.
ªi iatã de ce noi îl chemãm" Teoria de Univers Paralelã",
mai mult decât doar" Teoria de Electron Paralelã".
Deoarece de noi înºine suntem atomii înþeleg din, la urma urmei.
Noi suntem... ªi, ºi, ce..., care corect. ªi aceeaºi teorie
care spune cã atomii sã existe în mai mulþi decât loc unul în universurile diferite,
spune cã noi umani de asemenea existã în mai mulþi decât loc unul,
ºi în mai mult decât starea de spirit una ºi aºa mai departe, în universurile diferite.
ªi astfel, ce acel înseamnã, discutând cu cuvinte,
este cã acolo nu este separare între electroni.
Mai mult, se aflã nici o separare între oameni.
Totul este interconectaþi.
ªi, mare secret de tot,
la mine, este întinderea la care realitate individualã este o iluzie.
Iluzie vine de la *** minþile noastre sã percepã.
Iluzia mea vine de la mintea mea, iluzia dvs vine de la mintea dvs.
Dvs nu aveþi nevoie de sã cãutaþi oriunde altfel pentru sursã de iluzie.
Oriunde noi cãutãm la exterior noi sã nu gãsim sursa de iluzie
deoarece iluziile dvs venite de la în mintea dvs.
Important noi vorbim despre aici este
un mod de a gândi nou despre acest noi chemãm" persoana",
de sine", existenþa, eu".
ªi când noi începem sã modificãm pe care noi însemnãm cu acei,
noi putem sã începem sã vedem ºi atingerea pe aceastã regatul infinit care eu vorbesc despre.
Infinitatãþile" sunt parte graniþei a existenþei dvs,
care este, vizualizatã de la aceastã perspectivã, totul pot sã fie împãrþiþi pânã la infinitatea.
Dacã dvs aveþi vreodatã întrebaþi de ce energia nuclearã este un timpuri de milion mai mult puternice
decât o energie chimicã,
este deoarece energia chimicã rezultã de la mânuirea de atomi într-o moleculã.
Energia nuclearã rezultã din mânuirea de particule nucleare într-un nucleu.
Scara extra unitã de mie milion, milion, timpurile de milion mici este virtual
infinit în dinamismul lui.
Dacã dvs cãutaþi infinit, ce trusa de instrumente dvs aveþi sã cãutaþi infinit?.
Doar organele senzoriale, nu este el?. Aºa cã, prin organele senzoriale dvs, dacã dvs cãutaþi infinit,
el este ca vrea sã meargã la luna cu o cãruþã de bou.
Nu este el astfel?.
Care este situaþia dificilã de omenire, chiar acum: Cu o percepþie limitatã,
ei încearca sã apuce acei este care este peste.
Aºa cã noi încercãm sã percepem nivelul ultim de realitate,
ºi noi cãutãm pentru oricare gen de metodã,
de exemplu, tehnologie nouã, energia atomicã, etcetera.
Dar, cãutaþi ca putem, noi nu putem sã percepe nivelul ultim de realitate
utilizând aceste mecanisme.
Nivel ultim de realitate este fundamental goalã,
ºi nu vizibilã utilizând aceste metode ºtiinþifice.
ªtiinþã este implicat în un perceptiv ( materialist) întreprindere, nu în primul rând în câºtigând cunoaºtere.
Cunoaºterea apare dar cunoaºterea este cu-produs.
ªi, meu înþelegãtor, lucrul dvs puteþi în mod coerent lãsat la contact cu el
este o datã pe mai puþin coerent, el aratã cã puterea de înþelegere noastrã este corectã.
Aºa cã noi trebuie sã facem deosebire între apariþiile corecte ºi apariþiile incorecte( sau iluzorii).
Aspectul dvs acum este pe care noi chemãm" rezidual de sine-imagine.
El este proiectarea mintalã a dvs digitalã de sine.
Acest nu este real?.
Ce este" real"?.
*** dvs definiþi" real"?.
Dacã dvs vorbiþi despre ce dvs puteþi sã vã simþiþi, ce dvs puteþi sã mirosiþi, ce dvs puteþi sã gustaþi ºi sã vedeþi,
atunci" real" este pur ºi simplu semnalele electrice interpretate cu creierul dvs.
Creierele noastre iau informaþia în, ºi uneori dã formular la ea.
Nu este care ilustraþia stã" afarã acolo".
Este care noi primim informaþiile care noi transformãm în o ilustraþie,
conform cu sistemele de încredere noastre proprie, conºtiente ºi inconºtiente.
Noi ºtim ce se întâmplã. Este cã lumina intrã în prin ochii,
loveºte în spate retinei, cauzeazã impulsurile electrochimice
care cãlãtoreºte prin fibrele nervoase la spate creierului,
unde creierul, foarte cu inteligenþã, în despre al zecelea de o secundã,
îl pune toatã împreunã ºi spune: Iatã *** el seamãnã cu afarã acolo".
Bine, unde" dvs creaþi tunelul de realitate dvs propriu",
dar el nu înseamnã care dvs creaþi realitatea
de la realitatea unde" adevãrul" este.
De la fluxul infinit de energie, dvs creaþi tunelul de realitate dvs propriu,
ºi cel mai populaþi sã fiþi inconºtient de acel.
Toatã materie este numai energia a condensat la o vibraþie lentã.
Atunci noi suntem tot una conºtiinþã încercând pe el însuºi subiectiv.
Moarte nu existã.
Viaþã este numai un vis.