Tip:
Highlight text to annotate it
X
Anterior în Fringe...
Vreau ce vrei tu.
Ce crezi că ar trebui să facem
în legătură cu asta?
Legile fizicii sunt perturbate aici.
Ca şi în celălalt univers,
lumea noastră începe să se desfacă
din încheieturi.
Eu sunt responsabil pentru asta?
Nu ştii sigur asta.
Din nefericire, ştiu.
Ce se întâmplă cu energia corpului
după moarte?
William avea teoria că noi putem
captura această energie folosind
ceea ce el numea magneţi de suflet.
Spunea că dacă are dreptate,
m-ar putea contacta din mormânt.
Ultima dorinţă şi testamentul
lui William Bell.
Nina, ceva să-ţi amintească de mine.
Nu mi-am dat seama decât târziu.
M-am trezit, iar ea era în patul meu.
Yoko.
El ce a spus?
Era în anii '70.
Ce-ar fi putut să spună?
E minunat, Kevin.
Stai aici toată noaptea,
privind monitoarele.
Ce loc de muncă magnific.
Nici CEO la Massive Dynamic
nu e un aranjament prea rău.
Trebuie să fie frumos cu toată
puterea aceea.
Intelectul lui Belly a făcut mare
această companie.
Tot ce am reuşit eu cu vastele resurse
a fost să creez brioşe glazurate
cu un gust nou.
Bacon şi afine.
Ei bine, n-a fost chiar nimic,
dar am lucrat pentru dl Bell foarte
mult timp
şi dumneata eşti cel mai bun şef
pe care l-am avut.
Uită-te la ei...
mişcându-se prin coridoare.
Există un ritm acolo.
O cadenţă.
Fiecare monitor este propria mişcare.
Se întrepătrund într-o frumoasă simfonie.
Ce e sala aceea?
Nimeni nu intră acolo.
Ştii ce este, nu-i aşa?
E biroul lui William Bell.
Walter, ce faci?
Am fost în biroul lui Belly
în ultimele două ore.
Am găsit cele mai surprinzătoare lucruri.
Percepţie animală, detector de moralitate,
fantezii virale, apă sub formă de pudră...
- Cele mai bune idei ale noastre.
- Walter, ce cauţi
în cercetările vechi ale lui William?
Ştii la fel de bine ca mine
că universurile noastre sunt
pe cale de coliziune.
Trebuie să protejez lumea noastră.
Dacă Belly ar fi fost aici,
n-ar fi lăsat baltă pe nimeni.
Walter, tu nu laşi baltă pe nimeni.
William ar fi aflat ce face maşina
şi ce legătură are cu Peter.
Şi ca să fac lucrurile şi mai rele,
pentru prima oară de când ne-am reunit,
Peter e cu adevărat fericit.
- *** aşa?
- Peter şi Olivia.
Credeam că ştii.
Acum formează un cuplu.
Asta e minunat...
Da, este.
Dar fericirea lui e o amintire constantă
a preţului eşecului meu
la ceea ce el ar pierde
dacă eu nu reuşesc.
Am stat acolo... uitându-mă la astea,
simţindu-mă deprimat, fiindu-mi dor
de vechiul meu prieten,
întrebându-mă dacă aş putea reuşi fără el,
gândindu-mă cât de buni eram împreună.
Dar atunci mi-am amintit
cât de buni eram împreună!
Şi mi-am dat seama
că aici ar putea fi soluţia.
Dacă citesc dosarele astea,
fiecare detaliu, fiecare tipar de gândire,
poate mi-aş aminti *** să gândesc
aşa *** o făceam,
aşa *** o făceam împreună
atunci când nu existau limitări,
atunci când totul era posibil.
Haide, haide!
Să mergem!
Alo!
Koenig!
Haide!
Să-ţi văd mâinile!
Dumnezeule!
FRINGE
Sezonul 3 Episodul 16
Subtitrarea Andrada2003-BlackAmber/SubTeam
pentru www.subs.ro
Comentarii pe www.tvblog.ro
Transcript elderman
Experiment şapte,
15 martie.
Testarea iniţială pe discurile de memorie
recuperate de la metamorfici
n-au relevat nicio informaţie.
Cu toate acestea, legarea lor în reţea
pare să le fi activat,
dezvăluind cumva mii de date
nedetectate anterior.
Din păcate, n-am absolut nicio idee
*** naiba să le citesc.
Bună.
- Credeam că o să dormi acasă.
- Credeam că o să mă laşi să dorm acasă.
M-am trezit devreme şi era chiar cald afară.
E un bazar grozav pe Memorial.
- Îţi place bazarul?
- Mă încântă un bazar bun.
Dar nici tu nu eşti aşa rău.
M-am gândit că, de vreme
ce eşti pe drum...
De fapt, nu sunt acasă acum.
M-am sculat devreme şi am plecat la sală.
N-aş vrea să-ţi întrerup antrenamentul.
Nu, aproape am terminat.
Fac un duş şi ne vedem în 15 minute.
Perfect. Mă învârt pe lângă casă.
Pa.
Spuneţi o comandă, vă rog.
Citeşte mesaj.
Am nevoie de tine şi cei doi Bishop.
E magic.
"Şi-au ridicat privirile"
"şi l-au văzut pe Icar plutind pe cer."
"Şi, luându-l drept Dumnezeu, "
"au rămas muţi de uimire."
Icar avea aripi.
Noi n-avem habar ce-i ţine pe ei acolo sus.
A fost împuşcat de un paznic
azi dimineaţă.
Paznicul zice că a găsit doi
coborând de pe acoperiş.
La ferestrele de sus nu sunt alarme.
Se pare că s-au folosit de abilitatea lor
să urce acolo.
- Ce mod minunat de a şterpeli.
- Şi celălalt a scăpat?
Omul acesta este mort.
Presupunând că e om.
Am crezut că-l văd ducând mâna la armă
şi l-am împuşcat,
dar el plutea.
Celălalt, cel care a scăpat,
arăta aşa?
Da, dar avea părul mai lung.
Ai vreo idee ce voiau?
Am verificat deja mare parte
din metalele preţioase, aurul, platina.
Nu pare să lipsească nimic.
S-au străduit foarte mult să ajungă aici.
Trebuie să fi căutat ceva.
Agent Broyles.
- Am găsit o cheie electronică la mort.
- Se foloseşte în clădire?
- Nu, folosim încă broasca şi cheia.
- Vorbiţi cu producătorul.
- Să vedem ce uşă descuie.
- Agent Dunham?
- Ai găsit ceva?
- Ştim ce au luat hoţii.
Ei bine...
Cred că ştiu *** au reuşit
să se echilibreze.
Cizmele au contragreutate.
Stai nemişcată, creatură infernală!
Încă mai crezi că nu e om, Walter?
Nu trebuie să exclud nimic.
Asta e ciudat.
Muşchii gambei sunt extrem de atrofiaţi.
Nu utilizezi muşchii atunci când pluteşti.
Astronauţii în spaţiu pierd 5%
din masa corporală într-o săptămână.
Dar, cu o deteriorare ca asta, trebuia
să fie imponderabil de ceva timp.
Pieptul şi umerii sunt normale.
- N-ar fi trebuit să afecteze tot corpul?
- Ba da.
Ştiţi ceva despre osmiu?
E un metal foarte dur.
E folosit la contacte electrice
şi peniţe de stilou.
De ce?
Din depozit lipseşte o cantitate însemnată.
Cred că asta au vrut hoţii.
E ciudat, deoarece osmiul e extrem de rar,
dar nu e foarte valoros.
Dar e ironic.
Osmiul e de două ori mai dens
decât plumbul.
E cel mai greu element de pe pământ.
E ca şi *** ai folosi baloane
să furi bile de bowling.
E necesar ca acea carlingă
să fie rezistentă la radiaţii
la altitudini mai mari, nu?
De ce nu încercăm să le combinăm
cu un compus puţin mai dens?
Aveţi ceva în minte?
Dr Krick?
Scuze, Scotty. Lasă-mă puţin, te rog.
- Ce faci aici?
- Koenig e mort.
Am dat peste paznic. L-a împuşcat.
Cadavrul?
L-am lăsat acolo. N-am avut încotro.
Ce facem?
Du-te acasă. Mă gândesc eu la ceva.
Mai e ceva.
Mi-a fost greaţă.
Şi mă omoară durerea de cap.
Ultima dată nu m-am simţit aşa.
Ai făcut rost de ce ţi-am cerut?
Nu aici.
Du-te în laborator.
Aşteaptă-mă acolo.
Totul e bine?
Da, e bine totul.
- Ce caut aici, Walter?
- Orice legat de gravitaţie.
Cred că-mi amintesc că am văzut
un fişier pe flotoarele de acolo.
Sigur, e posibil să fie din perioada
în care Belly era în căutarea
scaunului perfect.
Încântător.
Toată lumea face ***, dragă.
- Dispozitive personale de flotoare?
- Citeşte-mi.
"Balonul trebuie înghiţit
şi apoi umflat cu heliu
"printr-un tub care e introdus
în..."
Da, da, n-am rezolvat această problemă
de design.
Presupun că de aceea n-am avut
mulţi voluntari.
Şi... în analizele de sânge, nu există heliu
şi nicio indicaţie despre ceva gazos,
hidrogen, metan.
Dar asta e interesantă.
Leucocitele lui sunt în număr mic.
Are sistemul imunitar slăbit.
Poate că ceea ce îl face să plutească
îi atacă apărarea organismului.
Ei bine, orice ar fi,
cred că efectele încep să treacă.
Salut. Vreo veste
despre al doilea subiect?
- Până acum nu l-am găsit în sistem.
- Tu ce-ai aflat?
Cardul găsit la omul balon...
Producătorul i-a dat de urmă la un depozit
în Allston.
Perfect. Să facem o plimbare.
- Ce e?
- Nimic.
Când eu şi mama ta ne curtam,
făceam plimbări lungi în parc.
Dar înţeleg *** de generaţia voastră
găseşte plimbarea la un depozit
la fel de încântătoare.
Bine.
Sunaţi-ne dacă aflaţi ceva.
Ce mi se întâmplă?
O, nu!
Nu înţeleg.
Ai spus că dacă mai iau,
va fi permanent.
- Lucrez la asta.
- Atunci de ce mi-e rău?
Nu poţi sfida gravitatea fără consecinţe.
Asta e problema.
Eşti un pionier.
Cei ca tine, participarea voastră
la acest experiment
mă va ajuta să descopăr o modalitate
de a elimina efectele secundare.
Cred că suntem pe cale să ajungem acolo.
Nu are niciun sens.
Aici nu e nimic care să altereze
densitatea corpului.
2:35. Astrid!
Walter, sunt chiar aici.
Ridică-l şi pune-l pe masă.
Corpul a scăzut 91 cm
în ultima jumătate de oră.
Ca un balon care se dezumflă.
Ai văzut vreun balon care îşi pierde
flotabilitatea atât de repede?
Nu, nu, nu. E ceva care mă păcăleşte.
- Walter, nu pot...
- Nu mă aştept s-o rezolvi tu, dragă.
- E o problemă foarte grea.
- Nu, eu mă refer...
Mă refer la el. E prea greu.
Doamne Dumnezeule!
Cântăreşte o tonă.
Ce...?
Ce este?
Ia altă probă de sânge.
Testeaz-o pentru osmiu.
Crezi că...
De ce l-ar face asta să plutească?
Bineînţeles că nu poate.
Asta mă pune în încurcătură.
E rândul tău.
- Am una.
- Bine.
Când privim la televizor
şi tu mă freci pe spate,
dar nu prea eşti atent
pentru că te gândeşti în altă parte.
Aşa.
Îţi roteşti mâna în cerc
iar şi iar şi iar...
N-aş zice că e chiar aşa,
dar, da, ştiu ce spui.
E ca şi *** ai scobi muşchiul
până la os.
Cred că am prins ideea.
Bine.
- Nu-mi place.
- Serios?!
N-am ştiut.
Bine, fără scobiri.
Îmi plac dezvăluirile astea complete.
De ce n-am făcut mai devreme
aranjamentul ăsta?
Păi, trebuia să fie despre ce simţim
unul faţă de celălalt, dar...
Nu, e vorba despre tot.
De ce? Ai reţineri?
Nu, nu, nu. Clarific.
E vorba despre încredere.
E un joc minunat dacă e jucat în doi.
Strada Doyle. Virează aici la stânga.
Se pare că am găsit al doilea hoţ.
Dar cred că e şi un al treilea.
Doar dacă nu şi-a făcut-o singur.
Corpurile au fost disecate,
dar nu asta le-a ucis.
Concentraţia ridicată de osmiu
din sânge.
Toţi au un nivel toxic.
Ce fel de expunere ar duce la asta?
Injecţie cu o seringă.
Şi de ce să taie cadavrele?
Mostre de ţesut, bănuiesc.
- Arată ca o tentativă de autopsie.
- *** ai putea să injectezi pe cineva
cu cel mai greu element
şi să-l faci să plutească?
N-ar fi trebuit să se întâmple.
E în contradicţie cu legile naturii.
- Păi *** e posibil?
- Nu ştiu.
Arăt eu ca şi *** aş avea răspunsurile?
Am eu câteva.
Sunt opt scaune cu rotile în totalitate.
Le-a găsit un poliţist.
Am identificat câteva cadavre.
Sufereau de distrofie musculară.
Au fost handicapaţi ani întregi.
Desigur.
O variaţie care afectează în primul rând
muşchii picioarelor.
Simplu.
De aceea pieptul şi braţele erau sănătoase.
Nu imponderabilitatea a provocat atrofia.
Boala a făcut-o. *** a putut să-mi scape?
De ce au fost ei vizaţi?
Are legătură cu boala?
Probabil s-au oferit voluntari.
Au fost limitaţi la scaunul cu rotile
timp de ani întregi.
*** să treacă pe lângă şansa de a zbura?
E un pact cu diavolul pe care
nimeni nu l-ar rata.
Stu!
Michael, Michael, atenţie!
Frumos.
Haide!
Haide, Michael.
Haide, haide, haide.
Da!
Timpul, dle arbitru.
Să ne mişcăm. Haideţi, băieţi.
Ai jucat nemaipomenit.
Sunt impresionat.
Începătorii ăştia nu ştiu
să joace în apărare.
- Chiar aşa?
- Da.
- Fără "D"?
- Fără "D".
- Michael.
- Da.
Arată-le ce poţi.
Salut.
Un sport violent, nu?
Brutal.
Trebuie să fie incitant.
De ce nu eşti acolo?
N-am fost niciodată
suficient de sănătos ca să joc.
Dar ţi-ai fi dorit, nu?
Mi-aş fi dorit multe.
Dar am încetat să cred
în spiriduşi şi miracole
de mult timp.
Şi dacă ţi-aş spune
că îţi pot oferi un miracol?
Ce-i asta?
Osmiu.
Din sângele mortului în formă solidă.
I-am rugat pe cei de la morgă
să-mi trimită sângele cadavrului
ca să îl pot izola.
Că veni vorba,
poate te scapi de surplus.
Pentru asta m-am dus la Quantico?
Deci toate victimele aveau medici diferiţi?
Şi cariere diferite în asigurări.
Trebuie să fi avut ceva în comun
în afară de boala lor,
ceva ce-i făcea ţinte uşoare
pentru cel care face asta.
Vrei o pizza?
Nu cred că Regina mai trimite acasă
aşa de târziu.
Nu, nu trimite.
Mă gândeam să mergem să ne luăm una.
Ţi-ar prinde bine o pauză
şi mie la fel.
Luăm dosarele în maşină, haide.
Trebuie să mănânc, bine?
Excelent.
Mergem după pizza.
Vreţi ceva?
Nişte sirop de lemn dulce.
Îţi iau unul de la automat, Walter.
Şi nu, mersi, cred
că mi-am pierdut pofta de mâncare.
Bine aşa. Ne vedem imediat.
Zâmbăreaţa asta mă îngrozeşte.
Nu te uita acum.
Bună, Nina.
Ce faci aici?
Am venit să aduc un dosar
pe care mi l-a cerut Peter
despre Massive Dynamic.
Dar te rog, nu-i da drumul mâinii
unei femei frumoase din cauza mea.
Ţi-a spus Walter, nu?
Da şi e foarte mulţumit,
ca şi mine.
Despre ce e dosarul?
Fac nişte cercetări asupra metamorficilor.
Nu mi-am dat seama. Ceva anume?
Nu, doar chestii de bază.
E Broyles.
Mă întorc imediat.
Dunham.
Trebuie să-ţi spun, cred că ai luat
o decizie foarte înţeleaptă
să mergi mai departe.
Meriţi să fii fericit.
Amândoi meritaţi.
Nu, nu, asta e pur şi simplu imposibil!
Mai am şi alte veşti rele.
Nu mai au sirop de lemn dulce.
Dar ţi-am adus nişte bomboane de mentă.
Cine le-a permis acestor oameni
să plutească
a alterat proprietăţile de bază
ale osmiului,
făcând cel mai greu element
să fie mai uşor decât aerul.
A sfidat legile fizicii.
Întregul nostru univers
stă într-un echilibru precar, nu?
Şi ştim ce se întâmplă
dacă se dereglează echilibrul.
Poate produce o reacţie în lanţ.
Se pune cu constantele fundamentale
ale lumii noastre!
Ar putea provoca haos.
Walter!
Nu cred că te pregăteşti
pentru un simpozion ştiinţific.
Aduc ceva de şters.
Nu, aduc eu.
Mă bucur să te văd, Astrid.
Walter, ce-i asta?
Am nevoie de Belly. Vreau să mă ajute.
Nu pot face asta de unul singur.
Cazul ăsta, cu Peter...
Dau chix, Nina.
Walter...
Ştiu că e mort, ştiu asta.
Dar poate îl putem aduce înapoi.
Uite, e unul din proiectele
la care lucra el.
Spune aici că sufletul unei persoane
sau conştiinţa
continuă să trăiască şi după moartea
persoanei.
Nu are nevoie decât de o gazdă în care
să se reîntoarcă.
Da, îmi amintesc.
A fost una din cele mai îndrăzneţe idei
ale lui William.
Nu trebuia decât să pregătească pe cineva
plasând un microscopic magnet de suflet
în interior.
Propunea să folosim injecţii, hrană
- sau o ceaşcă de ceai...
- Walter...
Dar dacă a reuşit? Dacă a făcut-o?
Dar dacă a făcut-o, Nina?
Atunci nu trebuie decât să ne dăm seama
*** să manevrăm magneţii
pentru a aduce sufletul
înapoi în gazdă
şi va fi din nou aici, cu noi.
Mi-a tăiat câteva bucăţi din creier, Nina.
Nu cred că sunt capabil de asta.
Walter, niciodată nu a fost intelectul tău
cel care te-a făcut un om de excepţie.
Eşti foarte inteligent, desigur.
Dar a fost vorba despre imaginaţia ta,
despre creativitatea fără margini.
Da, nu mai eşti complet întreg, Walter.
Dar cele mai bune părţi din tine au rămas.
Concentrează-te asupra lor.
Şi dacă dau greş?
Nu vei da greş.
De unde ştii?
Fiindcă nu poţi da greş.
Pur şi simplu.
Poftim. Gata.
Asta-i tot?
Da.
Nu simt nimic.
Eşti şi...
Dumnezeule!
Dumnezeule!
Bine. Stai în picioare.
Acum mergi.
Haide. Poţi face asta.
Pot să merg.
Poţi să faci mult mai multe, Vince.
Dumnezeule!
Uimitor!
Încet, încet.
Bine.
Vei avea tot timpul din lume mai târziu.
Bine, bine.
Ce mărime porţi, 42?
Da, de ce?
Poftim.
Te vor ţine cu picioarele pe pământ.
E foarte important să-i porţi
când eşti afară.
Fără pripon, vei pluti
în atmosferă.
Nu ştiu *** să-ţi mulţumesc.
Nu trebuie să-mi mulţumeşti.
Îmi doresc să fi avut suficient
să fie permanent.
Din păcate, a fost ultimul meu tratament.
Nu am ce-mi trebuie
pentru a mai face o doză.
*** mai facem rost?
Nina avea dreptate.
Trebuie să fiu creativ.
Walter, *** de azotul lichid
topeşte metalul?
Cine a făcut asta
a inversat legile fizicii.
Susul e în jos. Stânga e dreapta.
Iar ceea ce e fierbinte, e rece.
Deci temperaturile scăzute
vor topi elementele,
nu căldura.
Corect, draga mea.
Ce-i chestia aia albă?
Se pare că osmiul a fost amestecat
cu un alt element.
Un element misterios.
Sună-i pe Peter şi pe Olivia.
Spune-le să vină imediat.
Avem să le arătăm ceva.
- Gata, Michael?
- Gata.
Mulţumesc.
Şi: unu...
... doi.
Pleci undeva, tată?
Am ceva treabă la birou.
E aproape miezul nopţii.
E vorba despre proiectul cel nou.
Îmi dă de lucru.
Te suprasoliciţi, tată.
Da.
Sunt aproape de ceva măreţ, Michael.
O descoperire care va schimba totul.
Va schimba vieţi.
Dar nu găsesc încă răspunsul.
Îl vei găsi, tată.
Ştiu că îl vei găsi.
N-ai dat niciodată greş înainte
şi nu vei da nici de data asta.
Noapte bună, puştiule.
Noapte bună, tată.
Michael.
Da.
Ne vedem dimineaţă.
Luteţiu. A fost amestecat cu osmiu.
Luteţiul este dens, Walter.
Extrem de dens, la fel ca osmiul.
Corect. La un loc, nu ar trebui nici măcar
să formeze o moleculă,
dar câte unul ar putea face oamenii
să plutească.
Deci, Walter, acest element e la fel de rar
ca şi osmiul?
Da. Foarte rar. La ce te gândeşti?
Dacă e rar, probabil că are
o rezervă limitată.
Deci va trebui să facă rost de mai mult.
Walter, unde anume în Boston
am putea găsi luteţiu?
Se găseşte mai ales în meteoriţi.
Crezi că suspectul e extraterestru?
Probabil nu.
Unde crezi că îl putem găsi
pe Pământ, Walter?
Ar avea nevoie de nişte mostre,
deci undeva unde sunt meteoriţi
din abundenţă.
Muzeul Ştiinţei.
Muzeul Ştiinţei
are o aripă dedicată astronomiei.
Îl sun pe Broyles.
BPD trimite un echipaj la muzeu.
Bine. *** e paza?
După spusele custodelui,
e un paznic de noapte de serviciu
şi toate aripile sunt încuiate individual
din interior.
Pare destul de solid.
Nu suficient de solid.
Eşti sigur că ai dezarmat alarma?
Am făcut exact *** mi-ai spus.
Aşa *** am exersat.
Haide.
Nu prea avem timp.
Dacă am fi fost jefuiţi, aş fi ştiut.
Avem camere pe toate uşile.
Nu au intrat pe uşă.
Eşti aproape gata?
Aproape.
Vine cineva.
Grăbeşte-te!
Deschide uşa aia acum!
Haide!
- Să mergem!
- Stai, nu poţi să mă laşi aici!
Am nevoie de ajutor!
Alo!
Stai!
Întoarce-te.
Ajutor!
Alunecă.
Nu mă mai pot ţine!
Tată, nimeni nu-mi spune
ce se întâmplă.
Le-am făcut rău unor oameni, Michael.
- Poftim?
- Am încercat să-i ajut,
am vrut să-i "repar".
Erau în scaune cu rotile, ca şi tine.
Ştiam eu că ar fi trebuit
să-ţi spun mai devreme.
Poate dacă aş fi făcut-o,
nu s-ar fi ajuns aici.
Am făcut-o pentru tine, Michael.
Când ar fi fost perfecţionat,
ţi l-aş fi dat ţie.
Aşa mă vezi tu?
Ca pe ceva ce trebuie "reparat"?
Nu, nu.
Nu.
Sigur că nu.
Am vrut doar să fii fericit.
Eram fericit.
Mă duceam seara la culcare
ştiind că am un tată care mă iubeşte.
Michael.
Michael.
Dedal i-a făcut aripi fiului său Icar
ca să poată zbura.
Ca să poată fi liber.
Aripile pe care i le-a făcut
l-au ucis pe fiul lui.
Cred că eu am noroc.
Părinţii noştri nu au fost
atât de norocoşi.
Trebuie să ştiu *** ai făcut.
*** ai sfidat legile fizicii?
Am lucrat în industria aeronautică.
Acum câteva luni, am primit un contract
să fac un aliaj nou
pentru avioanele militare,
un metal suficient de dens
încât să-i protejeze pe piloţi
când se trage în ei de la sol,
dar care să permită zborul.
Nu am avut prea mare succes.
Apoi am combinat două elemente.
Elemente rare.
Osmiu şi luteţiu.
Şi atunci s-a întâmplat.
Am combinat două dintre cele mai dense
elemente de pe pământ,
iar rezultatul a fost o nouă moleculă,
una mai uşoară decât aerul.
- Asta-i tot?
- N-ar fi trebuit să funcţioneze niciodată.
A fost un accident.
Un miracol.
Walter.
Ştiu ce face oamenii să plutească.
Da.
Am auzit că s-a făcut o arestare.
Dacă aţi găsit vinovatul, îl preiau eu.
Avem pe cineva arestat,
dar nu dr. Krick este persoana vinovată.
Eu sunt.
Serul dr. Krick n-ar fi trebuit
să funcţioneze niciodată.
Omul acesta nu a schimbat legile elementare
ale naturii.
Cred că s-au schimbat singure.
Cred că a profitat de asta.
Nu vezi, Nina?
Universul nostru începe să se distrugă
din cauza a ceea ce am făcut
acum 25 de ani.
Ceea ce vedem întâmplându-se
de cealaltă parte
începe să se întâmple şi aici!
Păi, se pare că accepţi foarte bine
veştile.
Fiindcă mi-am dat seama, în sfârşit,
*** să opresc asta.
Bună.
Bună.
Mulţumesc pentru că ai acceptat
să ne întâlnim.
De-asta m-ai rugat să ne întâlnim
în campus,
nu în laborator, ca să ne afişăm
în faţa studenţilor, nu a tatălui tău?
Nu. Nu chiar.
Nu am fost complet sincer cu tine.
Indiferent ce se întâmplă
între cele două universuri,
oricare ne-ar fi soarta,
eu sunt în mijlocul ei.
Peter, toţi suntem de partea ta.
Vom lucra împreună să găsim o rezolvare.
Ştiu că toţi vreţi să mă ajutaţi,
dar nu voi sunteţi în poza aia.
- Eu sunt.
- Ce vrei să spui?
Lucrez la ceva de câtva timp.
Ceva despre care n-am vrut să spun nimănui
fiindcă, sincer, nu am încredere în FBI
şi, oricât de mult ţine Walter la mine,
e prea grijuliu.
Nu am încredere în judecata lui.
Dar am în a ta.
Nu vreau să mai fie niciun secret
între noi doi.
Deci, dezvăluire completă.
"Magneţii de suflet".
Walter, credeam că am discutat deja
despre asta.
William e mort.
Nu-l mai poţi aduce înapoi.
Poate că aş putea.
Notiţele lui Belly sunt incomplete,
dar cred că am avut dreptate
în privinţa declanşatorului.
Cred că există un instrument
care poate atrage conştiinţa lui Belly
în noul recipient.
- Ce faci, Walter?
- Şi cred...
Belly l-ar fi lăsat cuiva
în care avea încredere.
Nu. Nu se poate să vorbeşti serios.
Conştiinţa unei persoane,
sufletul, este energie.
Energia nu poate fi creată sau distrusă.
Nu contează unde este conştiinţa lui Belly,
vibraţiile armonice emanate de acest clopot
o vor atrage
din orice recipient a ales înainte.
Walter, eşti...
Belly?
Nu, Walter. Tot eu sunt.
Desigur.
Ei bine...
- Şi acum?
- Dacă am dreptate...
Indiferent unde ar fi Belly,
ne va găsi.
Asta-i tot ce ştim despre maşinărie,
fiecare schemă, fiecare bucată de date,
fiecare diagnostic.
Astea sunt...
Discurile de memorie
ale metamorficilor morţi.
De unde le ai?
Încă funcţionează.
Totuşi, informaţiile de pe ele
sunt criptate.
M-am gândit că poate îşi dă seama Astrid,
dar n-am vrut s-o amestec în asta.
Le-am verificat
cu toate programele de decodare
pe care le am,
dar n-am reuşit deocamdată să sparg codul.
Fiindcă, de fapt, cheia de decodare
este în biroul meu.
Poftim?
La FBI?
Nu.
La Massive Dynamic.
Bună, Peter.
Mă bucur să te văd din nou.
Traducerea Andrada2003-BlackAmber/SubTeam
pentru www.subs.ro
Comentarii pe www.tvblog.ro
Transcript www.addic7ed.com