Tip:
Highlight text to annotate it
X
www.subtitrari-noi.ro -
Îmi pare rău, domnule.
*** de aţi ajuns să aveţi de plă*** de zece ori suma pe care aţi împrumutat-o?
Nu puteai să suni înainte?
De ce ai venit la mine acasă?!
Ieşi afară!
Scumpule, să sun la poliţie?
Da.
Domnule, eşti cu totul schimbat,
faţă de *** erai când ai împrumutat banii.
Şi ce dacă?
Aţi pus o dobândă foarte mare!
Ce are dacă nu am reuşit să plătesc câteva rate?
Ce-i? Vrei să-mi dai una?
Credeţi că puteţi folosi forţa cu noi?
Sunteţi proşti, cumva?
Dle Park? Vino puţin, te rog.
Clientul susţine că nu a greşit cu nimic.
Însă termenul limită a expirat de mult.
Ce-i de făcut?
Îmi pare rău.
Zice că suntem proşti.
*** naiba...
Nu poţi să-ţi faci treaba *** trebuie?
Parcă ziceai că vorba dulce merge cu unii,
dar nu cu toţi.
Scoate-ţi pantofii. Ridică-te!
Nu e politicos să intri încălţat în casele oamenilor!
Ce faceţi?!
Nu, domnule.
Nu e vina ta.
El e vinovat.
Trebuie să-l învăţ *** se cuvine.
Stai drept.
Aveţi un copil mic?
Deci, de asta...
Creştere unui copil costă mult.
E greu să-ţi plăteşti ratele.
Trebuia să-mi fi spus asta mai demult.
Vino încoa.
Unde ţi-a fost mintea?!
Domnule...
Mai daţi-mi o zi.
Ba nu, o oră. Vă rog.
O să plătesc.
PAINED
Nenorocitul naibii, în sfârşit plăteşte.
GHEAŢĂ
Pune-o pe faţă. S-a învineţit rău.
Şi şterge-ţi sângele.
Mergem să adunăm banii,
dar nu ne alegem decât cu mărunţiş.
Ştii câţi oameni din Seul
sunt cu adevărat de aici?
Ghiceşte.
Nu ştiu. Jumătate?
Doar 1,5 la sută.
Vin toţi de la ţară, ca şi mine,
căutând o viaţă mai bună.
Seul e plin de oameni din-ăştia.
Atunci, dintre toţi aceşti oameni, cine ajunge în vârf?
Cine dă lovitura?
E neapărat nevoie de hărnicie.
Şi de inteligenţă. Mai trebuie şi tărie.
Cei care le au pe toate ajung departe.
Ce urmează? Tu ce zici?
Tupeu. Ai nevoie de el.
Nu contează ce universitate de prestigiu ai absolvit
sau cât de puternic eşti...
Dacă nu ai tupeu,
treci prin viaţă ca o umbră şi mori. Ştiai asta?
E ceva mai important ca asta?
Cei care ajung deasupra
celor cu tupeu?
Gândeşte-te la asta până mă întorc.
Nam-soon, schimbă mâna! O să-ţi îngheţe degetele.
Vine repede!
Pot să-i văd pe aceia?
Ăştia? Bună alegere!
I-am făcut chiar eu.
Ai gusturi foarte bune.
- Ce părere ai? - Arăţi bine cu orice.
- Haide... Cine zice asta? - Eu!
Nu există nimic mai frumos decât mine.
- Hai să mergem. - Normal că nu există!
Las-o mai moale.
Nu-i lăsa să atingă totul.
Oricum sunt bijuterii false.
Cele mai murdare lucruri din lume
sunt cele pe care le ating oamenii.
Lucruri, animale...
Chiar şi oameni.
Obiectele tale vor fi acoperite de jeg şi alte alea.
Ji-sun?
Da?
Ce... Ce faci?
Îmi las jegul pe tine!
Râzi?
Ticăloaso.
Doar pentru că tatăl tău a murit...
Încă îmi mai datorează 6000 de dolari!
Nu-ţi mai cumpăra băutură, pune mâna să mănâncă ceva.
Băi...
- Doare? - Da.
Vezi?!
Te răneşti şi mori. Vezi ce vorbeşti.
E cineva acasă?
De data asta nu va fi uşor.
Da?
Cine e?
La telefon.
Sunt la muncă.
La ce oră?
Unde?
Rahat.
Mă scuzi.
Domnişoară?
Sunt Song Beom-no.
Am o întâlnire la ora trei.
O clipă.
Domnule? Dl Song e aici să vă vadă, la ora trei.
APRECIAŢI VALOAREA BANILOR
Cine eşti?
Plăteşte, nenorocito.
Tu eşti soţul lui Lim Gye-jung, corect?
Aha.
Te foloseşti de autoflagelare ca să ameninţi oamenii?
Loviturile tale sunt scandaloase.
Deci, cât îţi datorează nevasta mea?
- Poţi să mă plăteşti acum? - Spune-mi cât!
Eşti religios?
Poftim?
Eu sunt budist.
Deci, mă gândeam...
Banii sunt importanţi pentru mine.
Însă cred că şi legăturile umane sunt importante.
Şi ce dacă?
Ar trebui să ne rezolvăm problema cu bani
sau cu trupuri...
Să ne gândim...
- Măi să fie! - Am zis!
Vorba dulce merge cu unii,
dar nu cu toţi.
Pleacă sau chem poliţia!
Plec, dacă plăteşti.
3500 de dolari plus 5000 de dolari, dobândă, fac în total 9000 de dolari.
Nu-i am!
Plăteşte, ticăloaso!
Stai! E a mea!
Măi...
Nu mă atinge!
Vrei să mori?!
- Plăteşte! - Dă-mi drumul!
Plăteşte!
Ce se întâmplă în casa mea?
Bunicuţo!
Ajută-mă! E cămătar!
Dintre toate...
Prinde-l!
Tu! Mută-te!
Dar e iarnă! Nu pot!
Nu mă interesează!
Dacă sângerez, mor.
Bine.
Nu vreau ca tatăl meu din ceruri
să fie vorbit de rău.
De asta voi plăti.
Dar mai trebuie să plătesc datorii şi în alte locuri.
9000 de dolari...
Fără dobândă, împărţit pe 42 de luni,
înseamnă 180 de dolari pe lună.
S-a făcut.
180 de dolari?
Vrei să mori?
Gândeşte-te, mi-am făcut asta doar pentru atât?
Nu mă sperie deloc.
Poftim?
Ameninţi provocându-ţi singur durere,
dar nu poţi să loveşti alţi oameni.
Ce naiba vorbeşti?
Am de-a face cu peste o sută de oameni pe zi.
Crezi că nu-mi dau seama?
Am mai văzut
oameni ca tine.
Mă întorc la ora unu dimineaţa, în timpul săptămânii,
şi la şapte dimineaţa, în weekend.
Dacă vii atunci,
voi avea pregătiţi cei 180 de dolari.
Ce naiba...
De ce trăieşti aşa când ai o astfel de faţă?
Spală-te, şi poţi să-ţi câştigi traiul
făcând măcar pe ***-ul.
A naibii...
Felicitări.
Ţi-ai spart ţeasta?
S-a împotrivit?
Are vreun peşte sau ceva de genul ăsta?
Am luat 5000 de dolari. S-a terminat.
Prostule.
Cine zice asta? Tu eşti şeful, cumva?
Dacă ducem banii ăştia,
noi cu ce ne alegem?
Nu are nimic de preţ.
Nu mă interesează! Pleacă de aici!
Bunicuţo!
N-am mai văzut pe cineva atât de dezgustător în toţi cei 70 de ani ai mei!
A venit dis-de-dimineaţă şi m-a forţat
să-i dau cei 5000 de dolari ai tăi, lăsaţi garanţie.
- Nu are sens! - De ce nu?
S-a dat cu capul de pereţi şi a împrăştiat sânge peste tot!
Ce puteam face?! Nu am avut de ales!
De ce nu ai chemat poliţia?
Poliţia!
Crezi că fac vreo treabă pe aici?
Nebunul naibii!
Şeful spune să modificăm dobânda
pentru cei 400 de dolari care au mai rămas de plă***.
Ce?
E clar că vor
să scoatem şi ultimul bănuţ de la oameni.
Pune mâna şi fă rost de bani de la ea.
- Rahat. - Lasă-mă să văd.
SAUNĂ FIERBINTE, BISERICA SALVĂRII LUI IISUS
Dacă ţii mâna aşa când loveşti,
face mai mult zgomot decât lovitura în sine.
Când loveşti cu pumnul,
celălalt se mişcă primul, aşa.
Vedeţi?
Dar, oricât de mult exersaţi înainte,
trebuie să pară că loviţi cu adevărat.
Priviţi. Când loveşti cu lemn...
Vedeţi?
Cu aşa ceva,
loveşti pe bune.
'ga-mi-aş...
Tipul ăsta s-a născut cu un corp de fier.
Dar, vedeţi?
Majoritatea oamenilor vor muri de durere
şi din cauza sângelui care le va ţâşni din gură.
Deci, preţul diferă între cel care loveşte
şi cel care este lovit.
Cât ne veţi plăti?
Ticăloşii naibii.
Ne oferă sume de nimic...
După toată prezentarea noastră.
Să-i ia naiba!
Rahat. Ce zici?
O fac.
Poftim?
Trebuie doar s-o încasez, nu?
- Ai grijă de tine. - Pa.
NU AVEM UNDE NE DUCE!
Vă întoarceţi împotriva patronilor de magazine
pentru bani mai mulţi.
Şi vă mai spuneţi oameni?!
Atunci, dă-ne în judecată!
Ăsta cine mai e? Nu l-am mai văzut până acum.
Tu-i reprezinţi pe patroni?
Ticălosule!
Ia uite! Ne filmează!
La naiba! Au camere de filmat!
Să mergem!
- Înapoi! - Haideţi!
Bravo.
Felicitări, oameni buni.
Ne vedem mâine dimineaţă.
Eşti bine?
Stai!
Taxi!
Surioară...
Surioară...
Plăteşte, ticălosule.
5000 de dolari e o afacere bună pentru tine.
Erau toţi banii mei!
Ţi-am zis că voi plăti câte 180 de dolari pe lună!
De ce mi-ai luat garanţia?!
Dispari, până nu-ţi recoltez organele ca să mai fac rost şi de ceilalţi 4000 de dolari.
E numai gura de tine. Şi te mai şi bâlbâi.
Ce?
Plec, pentru că trebuie să ajung la muncă,
nu pentru că mă tem de tine.
Mă întorc după asfinţitul soarelui ca să te bat la cap
până îmi dai garanţia înapoi.
Nu mai pot de frică...
Nici să nu-ţi treacă prin cap să dai bir cu fugiţii
sau va trebui să te uiţi peste umăr tot restul vieţii tale.
Rahat...
DEPOZIT
La naiba.
Vine sau nu?
Tocmai voiam să te vizitez în spital.
- Eşti bine? - Da.
Să-i ia naiba...
Cazul lui Joo ***-hyun... Cazul lui Han-jin...
Hai să colectăm de la ei şi să ne oprim.
Cămătarul soţiei mele vrea să-l ajut
cu evacuările, în locul banilor.
Zice că mă mai şi plăteşte.
Nu e chiar un tâmpit, până la urmă.
Îmi pare rău, dar poţi să mă ajuţi?
Desigur.
- Poftă bună. - Mersi.
Hai să mâncăm supă de sânge de vită. O să-ţi facă bine.
Chiar dacă nu simţi niciun gust, trebuie să te hrăneşti.
Iei vitamine, nu?
Mănâncă până nu se răceşte.
CONTRACT DE ÎMPRUMUT PENTRU JOO ***-HYUN
Nu are niciun gust.
- Pleci deja? - Da.
Du-te la un motel.
O să te îmbolnăveşti dacă o ţii tot aşa.
Mă duc în piaţa Myung-***.
Azi începe sărbătoarea chinezească.
Cu bine!
- Pa-pa! - Ciao!
Pleci de la muncă mai devreme intenţionat?
Rahat. Cu tine vorbesc!
Îndrăzneşti să mă ignori?
Ce-i asta, ticăloaso?
Ce naiba!
Cu tine vorbesc!
Ce faci?
Puneţi mâna pe ea! Mai repede, idioţilor!
Îmi datorezi bani! Nu mă ignora!
Îmi pare rău. Nu-mi fă asta, te rog.
Ce?! Chestia asta e adevărată?
Nebuna naibii!
Nici măcar nu-i poţi vinde organele.
Unde o s-o vinzi?
- E ***ă, nu? - Sigur, şefule.
Asta e bine.
Proştii care o să i-o tragă
or să se descurce cu sângerarea ei până la moarte.
O să moară?
Ce...
Ce...
Deschide!
N-o poţi mânca...
Deschide!
Cine naiba eşti?
Fata trebuie să-mi plătească mie, mai întâi.
Ce naiba?
Eu nu lovesc oamenii.
Atunci, mănâncă bătaie şi mori, idiotule!
Se mişcă maşina!
Vine o maşină!
Capul meu!
- Omorâţi-l! - Ticălosule!
Maşina merge cu spatele!
DUBIŢA MÂNCĂRII CU DRAGOSTE
Ce naiba?
- Dle inspector Park! - Da?
Vino aici.
Să mergem.
Eşti bine?
Nu te doare?
Îţi mulţumesc că m-ai ajutat.
Plăteşte, ticăloaso.
Mi-ai luat deja 5000 de dolari.
Nu asta era înţelegerea?
Totuşi, plăteşte.
Îţi place de mine sau ceva de genul ăsta?
Eşti nebună?
Atunci, de ce mă tot urmăreşti?
Nu am absolut nimic!
Nu am nici măcar o cameră în care să mă întind,
în lumea asta mare şi nebună.
Aşa că nu te mai lega de mine.
O să-mi pierd şi eu capul, în curând.
Ce naiba...
Dna Joo ***-hyun?
- Joo ***-hyun? - Da?
Am înţeles că sunteţi hemofilică.
N-ar trebui să mergeţi la un spital?
Nu, nu am nimic.
V-aţi rănit undeva?
Nu.
Şi dl Park Nam-soon...
Aici scrie Park Nam-jin.
Acela e numele meu real.
Ei or să stea la răcoare puţin.
Măi să fie, te-au lovit destul de rău.
Veţi avea nevoie de cel puţin trei săptămâni de îngrijiri medicale.
Mergeţi la spital, mai întâi.
Nu mă doare nimic.
- Nu? - Nu.
Acum, nu mai am bani nici măcar să-mi iau lucrurile pe care le vând!
Cine are nevoie de cupoane pentru saună gratis, nu pot să mă duc!
Trebuie să locuiesc pe stradă!
Serios, nu mai am nimic!
Aşa că nu mă mai urmări!
Opreşte-te! Nu capeţi nici măcar o sută de dolari pe asta!
Trebuie să-mi câştig existenţa!
Nu eşti om, nesimţitule!
Am o cameră la mine acasă.
180 de dolari pe lună.
Dormi acolo până îţi plăteşti datoria.
Poftim?
M-am săturat să te urmăresc pentru o mână de bani.
Vorbeşti serios, domnule?
Ai fost amăgită toată viaţa ta?
Am centura neagră în Taekwondo.
Mi se rupe.
Când termini de plă*** datoria, dispari.
Da...
Atunci...
Mai am câteva lucruri aici.
Mai multe.
- Aproape am ajuns. - Ce naiba?
- Aici e? - Da! Vă mulţumesc.
Semnaţi aici.
Se semnez? Desigur.
Unde te duci?
Nu întreba încotro mă îndrept.
Nu-mi e uşor să te întreb.
Nu mă înţelege greşit,
nu cred că eşti de genul ăsta, dar ca să fiu sigură...
Îţi plac...
Nu simt nimic.
Fată nebună...
Mă numesc Joo ***-hyun.
Dacă vom locui în aceeaşi casă ar trebui să ne prezentăm.
Ştiu *** te cheamă.
Locuieşti singur, nu ai familie?
Sunt toţi morţi.
Şi eu, la fel.
Sunt morţi?
Nu poţi folosi şi tu alte vorbe?
*** ar fi că au decedat.
Au ce?
Mort înseamnă mort.
Spune-mi Nam-soon.
Park Nam-soon? Frumos nume.
Mă rog, *** vrei tu.
Ai grijă. Fii atent!
Foloseşte camera asta.
Aia.
Şi ăla. Nu le atinge.
Şi nu mă trezi, niciodată.
Dacă ai nevoie de bani, i-ai de aici.
Dar nu lua mai mult de 30 de dolari o dată.
Foloseşte vasele de aici, de sus.
Nu le atinge pe cele de jos.
Ce faci?
Nu mă întreba unde mă duc.
Te-am luat.
Acum, vă puteţi juca toţi aici.
Nu!
Analgezia...
insensibilitate la durere...
Mă scuzaţi.
Aţi auzit de hemofilie?
Eşti hemofilic?
Te-ai trezit?
Nu te-am trezit eu, nu?
Parcă ziceai că nu simţi nimic pentru sfrijita de mine!
Nu, mereu e aşa dimineaţa.
Nu intra acolo!
Ce-i asta?
Ce era aia?
Ser de coagulare a sângelui.
Ai auzit, sângele meu nu se coagulează.
- Ţi-ai făcut analize? - De ce? Nu sunt bolnavă.
Usturoi, ceapă,
morcovi, portocale, alune, alge de mare şi peşte.
Ajută la subţierea sângelui. Nu mănânc niciodată aşa ceva.
Dacă sângele mi se subţiază şi mai mult,
sângerez din ce în ce mai mult.
Aşa că am fumat în timpul gimnaziului,
ca să-mi îngroş sângele.
Ce eşti, vampir?
Aşa e!
Ascultă. Sufăr de hemofilie.
Vampirii au hemofilie porfirică.
"Hemo" înseamnă sânge. "Philia" înseamnă dragoste.
În ambele situaţii, există o mare dragoste pentru sânge.
De asta se foloseşte acelaşi cuvânt. Pricepi?
Sunt un vampir total.
Ţi-ai pierdut minţile...
Deci...
Nu simţi gustul lucrurilor, corect?
Nu ţi-am văzut actele medicale intenţionat.
Nu mă simt bolnav.
Aşa e! E o boală.
- Nu sunt bolnav. - Bine.
Mă bagi în sperieţi.
- Te-am văzut. - ***?
Ia uită-te.
Asta e foarte picantă.
Îţi dau lacrimile de picantă ce e!
În cărţi scrie că te poţi antrena ca să recunoşti gusturile.
Gustul este un simţ. Încearcă asta.
Consider-o ca un fel de reabilitare.
Gura mare...
Ia uite. Lingurile noastre s-au sărutat.
Asta e a ta, frate. Asta e a mea.
La naiba...
Cui îi zici tu frate?
Idiot, prost,
unchi, domn şi frate.
Am ales cea mai plăcută variantă.
Atunci, ce zici de surioară?
Spune-mi pe nume.
Dle Nam-soon? Domnule?
- Renunţă la "domnule". - Doar Nam-soon?
Nam-soon?
Ne-a mai rămas doar zona asta de dărâmat.
Vreun progres cu despăgubirile?
Despăgubiri?
Când cineva care trăieşte într-o baracă
aude de reamenajări,
imediat cere un apartament de 65 metri pătraţi.
La naiba... Seul e un iad
plin de lăcomie şi dorinţe pământeşti.
Ce naiba-i asta?
Rahat!
Ticălosule!
Rahat.
E vreun telefon prin apropiere?
M-am uitat peste tot şi n-am găsit niciunul.
Nu are şi ea un mobil...
Nu am mobil.
Îmi plac mai mult telefoanele publice.
De ce au dispărut lucrurile bune şi ieftine
şi au fost înlocuite cu chestii scumpe?
Erau pline de praf...
Unde te duci?
Ca să cumperi lipici pentru farfuria spartă?
Stai aşa!
Am un lipici foarte puternic.
Îl folosesc ca să fac accesoriile mele.
Îmi pare rău. Nu mă voi mai atinge de ele.
Erau ale familiei mele.
Îmi pare foarte rău.
Uite, ar trebui să...
Sunt foarte pricepută la lipit. Mă laşi pe mine?
Du-te la culcare!
Nu trebuie să urli.
Vezi? Lasă-mă pe mine.
Dă-i drumul!
Stai aşa!
Doare.
Nu te purta ca o fată. Smulge-o.
Unu, doi!
Nu!
Eşti ca un doctor.
Desparţi chirurgical doi gemeni siamezi.
Dacă sângerezi, nu se mai opreşte?
Foarte, foarte încet.
Până se scurge tot sângele din mine.
Şi, totuşi, nu te duci la spital?
- Nu. - De ce?
Pentru că oamenii mor în spitale.
Doctorii nu sunt gropari.
Amândoi părinţii mei au murit în spital.
Şi am pierdut totul pentru a plăti spitalizările.
Aşa că mă tratez de una singură.
Am citit multe cărţi medicale
şi altele, chiar şi în limba engleză.
Vrei să studiez mai mult şi, într-o zi, să te fac bine?
Ai zâmbit.
- Şi? - Ştii *** să zâmbeşti.
- Îţi stă bine. - Prostii.
Asta e o prostie.
Nu mai vorbi aşa.
Crezi că merge?
Deloc.
Măi să fie...
Ce?
Ce e?
Cred că siamezilor le e foarte greu.
Urgenţa? Pe acolo.
Mulţumesc.
Ce secţie v-ar interesa?
Bună întrebare.
Nu aveam de gând să-ţi spun
şi voiam să mă descurc de unul singur.
Ticălosul se foloseşte de datoria nevestei mele
ca să se poarte cu noi de parcă am fi câini.
Zice că vrea să fii ca Deungsinbul.
Ce-i aia?
Îşi dă foc,
ca ofrandă pentru Buddha,
şi devine un cocoşat, un martir, apoi o statuie budistă.
Să-mi dau foc?
Nu asta.
Provoacă un accident mare,
şi dacă cineva e rănit grav,
el va aduce presa
şi-i va atrage pe oameni de partea lui.
Ticăloşii naibii.
De parcă ne vom lăsa atraşi în aşa ceva.
Ţine minte, cei care au tupeu înving.
Care-i planul?
Ştii iepurele ăla?
Ăla cu dinţii mari,
care merge împreună cu şefu'?
Da.
E nepotul şefului. Îi vin eu de hac.
***?
Ia-te la ceartă cu el,
apoi lasă-te înjunghiat în burtă.
Asta o să-mi şteargă datoria
şi o să te alegi şi tu cu ceva bani.
Eşti sigur că are un cuţit?
L-am văzut jucându-se cu el.
E unul mic.
- O să mă gândesc. - Ce? Să te gândeşti?
Se pare că amicul meu se gândeşte mult, zilele astea.
Aşa e.
Nu banii contează. Amicul meu, Nam-soon, contează.
Hai să terminăm treburile pe ziua de azi.
Iar ai fost rănit?
De ce trăieşti aşa?
În viaţă se întâmplă multe lucruri neplăcute.
Nu ţi-e ruşine faţă de familia ta?
- Ce zici? - Să trăieşti aşa...
Familia ta din ceruri veghează asupra ta.
Plâng cu toţii.
Nu întrece măsura.
Am văzut, când am spart farfuria,
cât de rău îţi pare de ei şi cât de dor îţi e de ei.
- Şi lor e le dor de tine. - Ieşi afară.
Dispari!
Îmi pare rău că am întrecut măsura.
Mă voi muta mâine dimineaţă.
Cred că e dintr-o familie regală.
O familie regală?
Ultima oară, am văzut o femeie ţinându-l de mână şi plângând.
Poate că era bona lui.
Ba l-am văzut ieşind din Universitatea Yonsei.
Probabil că nu i-a plăcut cea care i-a fost aleasă,
aşa că s-a refugiat aici, în ziua dinaintea nunţii.
Priviţi, dacă vă interesează ceva.
De ce ai venit aici?
Fără niciun motiv.
Nu am vorbit serios să te muţi.
Ai venit ca să-mi spui asta?
Ai făcut asta în loc să dormi?
Da.
Vorbiţi undeva în privat.
Am eu grijă de taraba ta.
Sincer,
câteodată îmi vine şi mie să renunţ.
Să renunţi la ce?
La viaţă.
Există doar 7 femei în lume,
ca mine, care au trecut de 20 de ani.
De tânără, am avut probleme cu încheieturile, din cauza bolii.
Dacă nu eram atentă, mă învineţeam.
Când mă durea trupul
ştiam că va veni ploaia.
Aşa că porecla mea era "bunicuţa".
Ieşiri la iarbă verde cu şcoala, excursii...
Nu am fost niciodată.
Un suferind de hemofilie
nu dă bine în public.
Dar când copii erau pedepsiţi,
pe mine mă treceau cu vederea.
Când eram în scoală,
copiii îmi zgâriau corpul cu cuţite,
fără ca eu să ştiu.
Aşa că, într-o zi, am pus mâna pe unul şi l-am lovit.
Nu a mai văzut cu un ochi.
Aşa că am ajuns la puşcărie.
Acolo l-am cunoscut pe tipul cu care lucrez acum.
Dar acum,
nu mai vreau să iau bătaie.
Pot să te întreb de ce foloseşti numele surorii tale?
Ca să nu uit.
Sora ta cred că e mândră.
Nu sunt sigur.
Nu-mi amintesc prea multe.
Familia mea a murit din cauza mea.
Din cauză că am vărsat suc în maşină.
Doar pentru că m-au durut degetele,
mi-am ucis chiar şi sora.
Viaţa e plină de griji şi minciuni.
Din când în când,
suntem deziluzionaţi de viaţă
şi ne dorim să murim
şi să ne dăm bătuţi.
Dumnezeu poate face orice.
Să ne rugăm ca darurile noastre să devină uneltele Domnului.
Să urmăm învăţătura lui Hristos.
Foloseşte-l.
Am găsit un telefon public,
dar e mult prea departe.
E prima oară când cineva s-a gândit la mine...
De ce plângi?
După ce plâng zdravăn,
mă simt eliberată şi răcorită.
E de parcă m-aş da cu alifie pe piept.
De asta ai plâns?
Ca să te răcoreşti?
Da.
Ce faci?!
Înainte,
când îmi venea să plâng,
făceam aşa ceva.
Dar nu mă durea deloc, aşa că nu vărsam nicio lacrimă.
Atunci, îmi doream
ca cine să mă întrebe...
Ce s-a întâmplat?
Joo ***-hyun...
Îmi poţi spune orice.
Lucrurile care te fac să râzi sau să plângi.
Nam-soon, având grijă de mine,
îmi aminteşti de tatăl meu.
Îmi e atât de dor de el...
Stai...
Asta...
Ştii *** se simte?
*** e?
Nu pot să-ţi explic.
E-n regulă.
Nu simţi nimic
pentru o sfrijită ca mine, nu?
Dacă ai fi perforat-o, s-ar fi rupt.
Dar tu ai presat-o puternic.
Nimeni nu va şti că-ţi e dor de ei.
Hai să schimbăm geamul.
De acum înainte, spune-mi când vrei să plângi.
Voi plânge eu pentru tine.
Sunt prea sfrijită?
Nu, eşti perfectă.
- Am o limbă lungă? - Da.
Vreau să trăiesc mult.
Şi eu.
La naiba! Prostul ăla.
Rahat!
Dacă porneşte, o fac eu. Dacă nu, plec.
La naiba!
Ce s-a întâmplat cu mâna ta?
Nu poţi servi clienţii aşa.
Mâinile sunt cele mai importante.
Trebuie să atragi clienţii.
Dar nu poţi face asta aşa *** arăţi acum.
Poţi zâmbi?
Tăiaţi!
Tăiaţi! Încă o dată!
Haideţi!
Se presupune că eşti nervos!
Asta e tot ce poţi să faci?
- Lasă-mă să văd. - Am primit un mesaj.
Iepure!
Am venit să-ţi dau asta.
Dacă-ţi pică dinţii,
bagă-ţi astea în locul lor.
Semeni cu un iepure,
dar te-ai putea da şi drept râs!
Eşti o glumă!
Tu cine eşti?
Poftim?
Tu cine eşti de mă iei la întrebări?
Ratatule!
O să-ţi scot dinţii ăia de iepure,
o să-ţi despic burta
şi o să-ţi prăjesc măruntaiele!
Ce-i?!
Înjunghie-mă!
Opriţi-vă! Ce faceţi?
Mă mut la ţară.
Îmi fac o fermă de căpşuni.
Nu mă mai căutaţi, niciodată.
Tăiaţi!
Tipul ăsta a lovit pe bune.
Dle regizor! Tipul ăsta e serios!
Mănâncă.
- Dl Park Nam-soon? - Da?
Am uitat.
Actorul principal vrea să te lovească pe bune
în următoarea scenă.
Te plătim. Ce zici de 150 de dolari pe zi?
- Desigur. - Bravo.
5000 DE DOLARI LUI JOO ***-HYUN
Nu-i rău.
- Park! - Da?
Hai să încercăm şi altceva, în următoarea scenă.
Să vină din alt unghi?
Cât costă asta?
Tăiaţi! Perfect!
Pentru cine e?
Ia te uită...
Pentru că n-ai vrut să fii un Deungsinbul,
a făcut-o nepotul meu, în locul tău.
Aşa că l-am cinstit cu o întâlnire
cu una din frumoasele mele fete.
Dar tu ai încercat să-l înjunghii, nu?
Nu, domnule. Nu e vorba de asta.
Daţi-i jos pantalonii. O să-l pocnesc.
Nu! Vă rog!
Staţi!
Ce e?
Nu poţi?
Atunci, plăteşte pierderile provocate de întârzierea construcţiilor.
E-n jur de un milion de dolari.
O fac! Vă jur!
Perfect! Următorul!
Bine! Nam-soon, sari!
Am venit la cineva!
Când sari de la înălţime, trebuie să aterizezi *** trebuie.
Nam-soon! Dispari!
Nam-soon!
E doar un spectacol, o nimica toată.
Atunci, de ce te plătesc 50.000 de dolari?
E greu pentru alţii,
dar pentru tine e uşor.
Tu nu simţi durere.
Tratează-te după.
Frate.
Nu-mi mai aduce nimic de muncă.
- Poftim? - Vino doar ca să stăm de vorbă.
Ai cunoscut vreo fată?
Rahat. Ţi se scoală măcar scula?
Adică, mă bucur pentru tine.
Trebuie să câştigi mulţi bani.
*** o să vă câştigaţi traiul?
Orice, în afară de a lua bătaie.
Pe lângă faptul că avem scule,
lucrurile pe care trebuie să le facem pentru fetele noastre...
Dar,
dragostea nu ţine de foame.
Alo?
Ce faci?
La muncă.
Unde?
În locul obişnuit.
Vino repede acasă.
Mă îngrijorează tusea ta e dimineaţă.
Serios, scumpule?
Bine, atunci. Cumpăr nişte alimente şi...
Alo?
Acesta era singurul ei număr din telefon.
Nu mă lasă să sun la 112.
Zice că o să moară într-un spital.
Unde e?
- Ajutor! - Întinde-o.
Ce s-a întâmplat?
A leşinat pe stradă.
Du-o înăuntru.
- Suferă de hemofilie. - Eşti îngrijitorul ei?
Nu i se opreşte sângerarea.
Calmaţi-vă, domnule.
Suferă de hemofilie...
A folosit serul mult prea mult timp.
A dezvoltat anticorpi şi a devenit ineficace.
Atunci, ce se poate face?
Există un ser făcut în Franţa,
care combină chiar ADN-ul ei...
Însă este foarte scump.
Cât costă?
O va costa, probabil, zeci de mii.
Poate chiar o sută de mii de dolari.
Are pneumonie şi e şi la menstruaţie.
Trebuie să fie internată.
Puteţi face rost de ser?
Voi face rost de bani, cumva.
Da, e casa fratelui meu.
Nu e treaba mea
ce faci cu casa.
Dar după tot ce am făcut pentru tine...
Ai făcut atâtea probleme
şi ai ajuns în puşcărie...
Acum vii aici şi ceri un împrumut pentru casă?
Nu vreau să fie trecută pe numele meu.
Nu pot.
Am ipotecat-o deja,
ca să deschid acest magazin.
N-aş putea, chiar dacă aş vrea.
Îţi plac căpşunile?
Vreau să gust.
Vrei să trăieşti la ţară?
Ne mutăm.
Tu îţi deschizi un mic magazin.
Eu mă ocup de o fermă de căpşuni.
Nu te vei îmbolnăvi de nimic,
pentru că se cultivă iarna.
Cine zice?
Scenariul...
Adică, cartea.
Poate că voi ajunge cascador.
Îmi ziceau că m-am născut pentru asta.
Urăsc chestia asta.
Ce urăşti?
Că sunt bolnavă.
Ziceau că dacă mănânci bine şi de odihneşti, vei fi bine.
Noi doi...
Suntem o povară, unul pentru celălalt.
Pentru mine, nu eşti.
Vreau să am o viaţă lungă.
Aşa că vreau să cunosc pe cineva sănătos
şi pe picioarele lui.
Voi sta la o prietenă, un timp.
Apoi, mă voi duce la unchiul meu, în Australia.
Chiar vrei asta?
Da.
Sper să cunoşti şi tu pe cineva sănătos.
Eu nici nu pot avea copii.
Nu am nevoie de copii!
Nu-mi îngreuna situaţia.
Vreau să-ţi cer o favoare.
Spune.
Lasă...
Odihneşte-te.
Găseşte-ţi pe cineva sănătos.
Promite-mi...
O să parchez, în secret,
un camion plin cu cutii aici.
Doar sari în el
şi nu te vei răni prea mult.
Şi banii?
Am primit jumătate ca avans.
Voi primi restul la locul faptei,
aşa că i-ai pe aceştia.
Mersi.
Vreau să-ţi cer o favoare.
Orice! Ce este?
E doar...
E un loc unde vreau să merg, înainte să mor.
Aşa că nu vreau să mor, de data asta.
Prostule! Nu vei muri!
Nu-ţi face griji, te voi salva eu, chiar de va trebui să-mi dau viaţa!
Deci, unde vrei să ajungi?
Nu acum. Poate mai încolo.
Nu-ţi face griji.
Alaska sau Africa, o să mergem, cu siguranţă.
Îţi mulţumesc mult, Nam-soon.
Îţi sunt foarte dator.
***-hyun.
Poate că nu vrei să mai vorbeşti cu mine,
aşa că îţi las mesajul ăsta.
1130 e codul primei cutii
în care ai avut lucruri.
E ziua în care ne-am cunoscut.
Ce frumoasă e.
Nu am vrut să stau acolo fără tine,
aşa că mi-am vândut casa.
Banii din cutie sunt ai tăi.
I-ai cu tine.
Dar voi merge în Australia, într-o zi, şi te voi căuta.
Chiar dacă
vei fi măritată cu altcineva,
promite-mi că te vei întâlni cu mine o dată.
Te rog...
La revedere.
Am fost atât de prost şi n-am putut să-ţi spun, atunci...
Îţi doresc să cunoşti pe cineva sănătos
şi să ai o viaţă foarte, foarte lungă.
Opriţi demolarea!
Plecaţi!
Opriţi demolarea!
Nam-soon!
Urcă peste reclame.
Ţi-am pregă*** o frânghie acolo.
- Bine. - Poftim.
De ce eşti transpirat?
Du-te!
Frate!
- Cine e? - Ce?
Cel care e mai puternic decât cel care are tupeu.
Un nebun norocos.
Tu eşti norocos.
Eşti singurul care a supravieţuit accidentului.
Du-te! Eu mă duc după camion.
Alo?
Tocmai s-a dus.
Daţi-mi restul banilor.
Prostule. Du treaba la bun sfârşit, mai întâi.
- Noroc! - Scumpule...
Gye-jung!
O mie de poliţişti au venit
pentru a împrăştia protestatarii.
Protestatarii se opun
evacuărilor forţate
şi se luptă pentru posibilitatea de a-şi câştiga traiul.
Vin!
Rahat!
Vine camionul cu scară!
Avansaţi spre punctul stabilit.
Camera e pregă***ă.
Blocaţi în spate.
***-HYUN A MEA
Rahat!
Nam-soon!
Nu! Nam-soon!
***-hyun?
***-hyun!
Nam-soon...
Trebuie să mă duc la ***-hyun...
A căzut, iar noi l-am filmat.
Nu te du...
***-hyun...
Eşti bine?
Nu doare.
Nu plânge.
Dumnezeule,
îmi cer scuze că-ţi cer asta
când eu nici măcar nu merg la biserică.
Dar, chestia e că...
Oricât de mult sunt lovit...
Oricât de mult sângerez...
Nu mă interesează.
Dar când ***-hyun plânge,
când plânge ea,
simt că mi se frânge inima.
Aşa că, te rog, veghează asupra ei.
Dacă va trebui să mor pentru ea,
voi muri.
Traducerea şi adaptarea: BCHMan - Subtitrări-Noi Team
www.subtitrari-noi.ro -