Tip:
Highlight text to annotate it
X
Subtitles downloaded from www.OpenSubtitles.org
Actiunea se desfasoara in Berlin,
in seara zilei de sambata, 3 noiembrie 1923.
Un pachet de tigari costa 4 marci,
si cei mai multi oameni si-au pierdut speranta atat in viitor, cat si in prezent.
Dl. Abel?
Fratele dvs. e deja acasa. Asta e pentru amandoi.
Va multumesc, Frau Hemse.
Multumesc.
Poti sa iei loc.
Deci, nu vorbesti deloc germana?
A naibii nestiinta...
Fräulein Dorst si-a ruinat duminica.
- *** va numiti? - Abel Rosenberg.
Am 35 de ani. M-am nascut in Philadelphia.
Ai mei vin din Riga (Letonia).
Fratele meu Max si sotia lui Manuela,
am venit toti trei in Berlin acum o luna...
Nu, la sfarsitul lui septembrie.
Pe Max il durea incheietura, asa ca nu mai putea da reprezentatii.
Suntem artisti de circ. Aveam un numar la trapez.
Motivul sinuciderii fratelui dvs.?
Depresie? O dragoste neimplinita?
Bautura? Drogurile?
Caderile nervoase?
- Problemele vietii? - Nu stiu.
A fost un impuls inexplicabil, nu-i asa?
Ei bine, se mai intampla.
Ati luat legatura cu sotia dumnealui?
Am incercat aseara si de dimineata, dar nu am gasit-o.
N-ati locuit impreuna, nu-i asa?
Max si Manuela au divortat in urma cu 2 ani.
Dupa ce am plecat de la circ,
Manuela a plecat sa lucreze intr-un cabaret.
Ma duc maine de dimineata acolo sa o vad.
Deschid la 3.oo duminica.
Puteti sa imi aratati niste documente, va rog?
Da.
Sunteti evreu?
- De ce? - Doar intrebam asa...
Eram curios.
Puteti merge. Multumesc.
Ce planuri ai?
Cat o sa stai in Berlin?
Dupa *** stii, somajul este la apogeu.
N-o sa avem grija de tine cand ti se vor termina banii.
Da, stiu.
La revedere, dle. Rosenberg.
La revedere, lnspectore.
La revedere, Fräulein Dorst.
Abel!
Mergi sa iei pranzul? Si eu. Fac cinste. Haide.
*** merg lucrurile, draga Abel? Ce fac Max si Manuela?
Crezi ca i se va vindeca intinderea in curand?
Va simtitm lipsa, stii. Circul are nevoie de voi.
Te intrebi poate ce caut in Berlin, circul fiind in Amsterdam.
Caut numere noi, baiete. Hai, hai.
Candva gaseam vedete pe toate drumurile.
Stiau toti ca ii platesc in dolari.
Jucam cu sala plina mereu.
Puteam sa am si un cort dublu, ca tot il umpleam.
Iata ce am citit azi in ziar.
O sa incerc o traducere. Aici.
´´Timpurile actuale sunt groaznice,
´´din moment ce anticrestinii asiatici circumcisi
´´vor sa ne stranguleze cu mainile lor oribile.
´´Masacrul crestinilor
´´comis de jidanul lsaskar Zederblum, alias Mr. Lenin,
´´l-ar fi facut si pe Genghis Kahn sa roseasca de rusine.
´´Un grup terorist evreiesc, antrenat sa ucida si sa cucereasca,
´´s-a infiltrat in tara noastra,
´´masacrand cetateni onesti si fermieri.
´´O sa asteptati pana cand sute de germani
´´vor atarna ca lampadare in orase?
´´Vreti sa asteptati pana cand o comisie bolsevica
´´va demara actiuni criminale in orasul tau, *** se intampla in Rusia?
´´Vrei sa te holbezi la cadavrele sotiei si copiilor tai?
Existenta noastra e amenintata.´´
Ai nevoie de bani? Pot sa iti imprumut ceva.
Uite ce-i...
Ai aici cateva lovele. Ia-le. Nu am nevoie de ele.
De ce nu zici nimic, Abel?
Nu cred in rahaturile astea politice.
Jidanii sunt la fel de prosti ca si ceilalti.
Daca un evreu are necazuri, e numai din cauza lui.
Are probleme pentru ca s-a purtat prosteste.
Nu ma port prosteste, deci n-o sa am belele.
Acum stii, Papa Hollinger.
Mersi pentru supa... si bani.
Ma intalnesc cu Manuela la ora 4.oo.
Ai grija.
Buna, Abel.
Ce s-a intamplat?
Cand am ajuns aseara acasa, Max isi zburase creierii.
Am stiut c-o s-o faca.
Eu...am incercat sa il supraveghez
dar n-am crezut ca o sa...
A...avut tot felul de glume in ultimele saptamani.
Stii ce stare avea?
L-as fi intrebat uneori.
A zis ca stam bine cu banii,
si mi-a replicat sa-mi vad de ale mele.
Am o scrisoare pentru tine.
Scrisul lui e aproape imposibil de descifrat.
Nu pot. Tu?
Nu pot sa razbesc...
Stai.
Ceva...
´´Este...
o otravire in curs de desfasurare.´´
´´O otravire in curs de desfasurare´´?
Nu l-am mai vazut in ultimele zile.
Ati trait in aceeasi camera.
Ne-am certat...
...o bataie in toata regula...
...din pricina unei curve.
Nu l-am lovit tare.
Ma ingrijora umarul lui.
Iisuse, in sfarsit! Nu sunt pregatit. Ajuta-ma.
- N-am stiut ca dai reprezentatii. - Nici eu.
O fata a facut "influenza" si eu am zis, ´´De ce nu pot prelua numarul?´´
Ai grija de banii lui Max. Aici nu avem unde sa ii ascundem.
E amuzant sa vedem lucrurile din aceasta perspectiva.
Incep sa te recunosc.
Am fumat prima tigara impreuna?
Nu?
Dar daca zic Amalfi, o zi de vara de-acum 26 de ani...
Casele parintilor nostri erau invecinate.
Aveai o sora mai mare... Sa vad...
Rebecca. Corect?
Te deranjeaza sa ma lasi? Ma grabesc.
De ce, desigur...Abel Rosenberg.
Asa ca...ridica-te de pe scaun
si da-ti jos haina uda.
Si-ti fac niste ceai adevarat,
bun si fierbinte.
O sa-ti faca bine.
E doar omul care schimba lucrurile din toaleta.
Vine in fiecare luni dimineata.
Doamne!
Obisnuiam sa ne petrecem verile in Amalfi.
Mama avea probleme cu plamanii.
Max ne jucam cu un baiat pe nume Hans Vergerus.
Ai lui erau din Düsseldorf.
Tatal lui era un om influent,
pe la Curtea Suprema de Justitie.
Mama nu-l indragea pe Hans.
Cred ca nimeni nu-l placea.
Dar toti credeau ca e un fel de geniu.
Odata...
...am prins o pisica si am legat-o.
Hans a taiat-o.
Era inca vie.
M-a lasat sa vad *** ii batea inima.
Repede, repede...
Am fugit de el acum zece ani in Heidelberg...
...cand am poposit acolo cu circul.
Da, imi amintesc.
L-am vazut iar astazi.
Hans?
L-ai vazut?
Era la cabaret.
Nu.
Manuela?
E dimineata.
Avantajul de-a cunoaste oameni importanti
e acela ca poti savura o cafea buna la micul dejun.
Focul creste uniform,
dar va mai trece un timp pana devine de-a dreptul fierbinte.
Obtii lemnele in acelasi fel?
Cunosc un taietor de lemne, de fapt.
Dar nu stiu pe nimeni care imi poate aduce unt,
asa ca vei manca marmelada.
E facuta din chimicale, dupa *** spune eticheta.
Iti datorez un dolar. Trebuie sa tin numarul.
Nu conteaza.
Pai, tu...
Ar trebui sa tii banii undeva, pana nu ii dau integral pe alcool.
- Bei asa mult? - Oricand am bani.
Nu te intorci la circ?
Ce rost mai are fara Max?
Ei bine, o sa ne luam un alt partener, desigur.
- Stii ca e imposibil. - Nu cunosc pe nimeni.
O sa facem un numar amandoi, doar tu si eu.
Abel, putem face un numar de magie.
Cunosc un magician grozav.
Markus, s-a pensionat. Ii putem prelua spectacolul.
Nu stiu.
De la treaba cu Max, sunt...
Din clipa in care l-am cunoscut pe Max, mi-ai devenit un fel de frate mai mare.
O sa ramanem impreuna acum.
M-am trezit dintr-un cosmar
si am aflat ca viata reala e mai rea decat in vis.
Abel, totul e in ordine.
Avem tot ce ne trebuie.
Nu-mi dau seama.
Aseara bateau un om. Politia a intors spatele.
Abel, asculta-ma. Esti teribil de obosit.
Ai baut prea mult in ultima vreme.
O sa am grija de tine acum.
In cateva zile, totul va fi mai bine. O sa vezi.
O sa rezolvam.
Dar acum trebuie sa ma grabesc. Merg la servici.
La munca?
Da, am doua slujbe.
- Asa de dimineata? - Da, asa de dimineata.
- Nu-mi permit sa intarzii. - Ce fel de slujba ai?
Pai, nu stiu exact. E secret oricum.
- Secret? - Nu, glumeam.
- E un birou. Lipesc timbre... - Ce fel de birou?
De import-export. Nu stiu exact.
*** se numeste compania?
*** naiba se numeste compania?
Ferkel. Ferkel si Sohn.
Unde are biroul?
ln Bayerstrasse.
Inceteaza sa ma interoghezi. Parca ai fi un sot gelos.
Vin pe la doua si mancam.
Incearca sa iei niste carne, cat timp mai ai acei bani.
- 22 de "bucati". - Suntem bogati.
- Dle. Rosenberg? - Da?
Sunteti dragut sa veniti putin?
Ma numesc Frau Holle. Sunt gazda lui Manuela.
Manuela mi-a povestit despre dvs. in drumul spre iesire.
Sunteti binevenit sa stati aici pentru o perioada scurta.
Aceste dureri de spate m-au obosit,
asa ca trebuie sa stau numai la pat.
Totusi, e bine ca avem soare in noiembrie,
nu-i asa, dle. Rosenberg?
Ati dori un pahar de sherry?
Sunt foarte atasata de Manuela.
Daca imi permiteti,
o consider ca fiind fiica mea.
Luati loc, dle. Rosenberg.
E asa buna si naiva.
Ca si *** lucrurile groaznice care se petrec in jurul nostru n-ar afecta-o deloc.
Cred ca a dvs. cumnata "o cauta cu lumanarea", dle. Rosenberg.
Un lucru interesant la Manuela e ca nu se poate proteja.
Nu trebuie sa i se intample nimic.
Si-a luat acum o slujba noua.
E ceva ciudat la mijloc.
Societatea pentru Democratizarea Bisericii-- ce e asta, dle. Rosenberg?
Nu e nici in cartea de telefoane.
Trebuie sa plec, doamna Holle.
Cat e chiria? Sa platesc in avans?
Nu are importanta.
Dar daca aveti bani, nu ma deranjeaza.
Aveti dolari, nu-i asa?
Sa zicem 3$ pe luna? Sau e prea mult?
Nu, sigur ca nu e mult.
Ati plans?
Nu. De ce?
Mi s-a parut. Iertati-ma, dle. Rosenberg.
La revedere, d-na. Holle.
La revedere, dle. Rosenberg.
Te-am asteptat.
Pot sa te intreb unde ai fost toata noaptea?
N-am putut dormi in acea camera.
- Unde ai fost? - Alaturi de cumnata mea.
Locuieste in 35 Bergmannstrasse, nu-i asa?
- Da, cred ca da. - Crezi?
- Cred ca numarul este 35. - Ei bine, acum stii.
- Pot sa impachetez cateva lucruri? - Inca nu, Rosenberg.
Vreau sa vii cu noi la morga sa identifici un cadavru.
- Trebuie? - Ma tem ca trebuie sa insist.
Pai atunci...sa mergem.
Te sfatuiesc sa fumezi acolo. Ajuta.
- O recunosti pe aceasta fata? - Yes.
- Cine este? - Greta Hofer.
- De unde o stii? - A fost logodita cu fratele meu.
- Cand ai vazut-o ultima oara? - Acum o saptamana.
- Fratele tau se intelegea bine cu ea... - Da, cred.
Domnisoara Hofer a fost atacata.
Cauza mortii...inecul.
Il recunoasteti pe acest om?
Nu.
- Sunteti sigur? - Nu.
Ganditi-va bine, Rosenberg. E important.
- Seamana cu cineva. - Cu cine?
Cu tata.
- Poti mai mult de-atat. - Asta e tot.
Seamana cu tata. Care a murit acum 5 ani.
Cineva l-a intepat pe acest om cu un ac hipodermic in inima.
Un lichid i-a fost injectat in ventriculul stang,
o otrava care i-a provocat dureri oribile inainte de a-l ucide -
- agonia sa a durat cateva ore.
Deci nu l-ati mai vazut pe acest om?
Dar pe aceasta femeie?
Da.
Cine este?
Nu stiu.
- Dar am vazut-o. - Unde?
Cred ca imparte ziare.
Am intalnit-o in localul doamnei Hemse.
Odata, m-a ajutat sa cobor scarile
eu fiind prea beat ca sa pot singur.
- Numele ei este Maria Stern. - Nu stiam *** o cheama.
S-a spanzurat in camera sa
unde locuia cu sotul si cei doi copii.
Dar a lasat in urma o scrisoare stranie.
O ceata totala.
A zis ca a fost amenintata cu moartea,
si durerea e de nesuportat.
Nu cred ca pot sa vad asta.
Vino.
Vino.
L-ai vazut pe acest baiat?
Nu.
Lucra la cabaret. Nu l-ai vazut acolo?
Nu.
Statea langa intrare, manevrand reflectorul.
Trebuie sa-l fi vazut.
Da, e posibil.
Nu stim exact *** a murit.
Cred ca a fost calcat de un camion,
dar ceva imi spune ca inainte a fost torturat.
De ce vrei sa vad toate astea?
In ultima luna, sapte morti stranii s-au consumat...
in vecinatatea dvs, dle. Rosenberg.
Doar nu ma suspectati pe mine?
Cred ca am nevoie de o cafea.
Asta nu se poate numi "cafea", dar apreciez efortul.
Nu esti foarte vorbaret, nu-i asa, Rosenberg?
Ne poti spune ce ai facut
in seara zile de duminica, 28 noiembrie?
- Nu poti? - Eram baut.
Intreaba-ma de 19 octombrie. Si atunci eram beat.
M-am imbatat in fiecare seara de cand am plecat de la circ.
Ceva nu se leaga.
Nu?
Daca erai asa cunoscut--
cu un venit bun, o reputatie buna--
de ce te-ai apucat de baut?
Sunt un alcoolic.
Un artist la trapez faimos...alcoolic?
Poate nu m-am simtit binevenit in frumosul vostru oras.
De ce trebuie sa stau aici?
E posibil sa ma ajuti la elucidarea celor 7 crime.
Maine totul va disparea.
De ce va obositi pentru cateva crime?
Iti spune, Rosenberg. Ma agit pentru binele tau.
Stiu ca dezastrul poate poposi aici in cateva ore de-acum...
Au zis ca ponderea cursului valutar e de un dolar la cinci marci.
Francezii au ocupat Ruhr.
Tocmai le-am platit englezilor un miliard in aur.
In fiecare domeniu avem agitatori bolsevici.
ln Munich, un domn Hitler pregateste un puci
alaturi de mii de soldati infometati si cativa nebuni in uniforma.
Avem un guvern care nu stie in ce parte sa se incline.
Tuturor ne e teama. Si mie.
Nu pot dormi de frica.
Nimic nu functioneaza, cu exceptia terorii.
Vineri am vrut sa merg la Stettin s-o vad pe batrana mea mama.
Face 80 de ani. Dar nu era orarul in gara!
Era un tren care probabil ca mergea, dar niciun orar cu mersul lui, Rosenberg.
Imagineaza-ti! O Germanie fara mersul trenurilor afisat!
Deci ce face insp. Bauer?
lnspectorul Bauer isi face treaba.
Incearca sa creeze putina ordine
in toiul acestui haos.
Si nu e singurul, Rosenberg. In toata Germania,
milioane si milioane de oficiali amarati,
la fel de terorizati, fac acelasi lucru.
Te imbeti zilnic?
Esti de admirat, Rosenberg.
Dar as fi mai fericit sa sari la trapez alaturi de amicii tai.
Asa te vei lupta mai usor cu frica dumitale.
Asa ca acum stii de ce sezi aici,
investigand ceva care e foarte straniu,
sa nu mai zic oribil...
Acum te rog sa faci putina liniste ,vreme de cateva minute,
ca sa ii scriu cateva randuri inspectorului Lohmann,
care lucreaza la alt caz la fel de ciudat.
Stai jos, dle. Rosenberg.
De ce ma suspectezi?
- N-am dreptul la un avocat? - Asta e o conversatie, nu interogatoriu.
Vorbesti cu mine.
Am nevoie de o tigara.
Stiu de ce imi faci asta.
Pentru ca-s jidan.
Sunt aici pentru ca vorbesc engleza.
Poti sa fumezi. Ai zece minute.
Am vorbit cu lnspectorul Bauer.
A fost intelegator.
Vrea sa te ajute.
A zis ca ai luat-o razna.
Ce s-a intamplat, Manuela?
Sunt ingrijorata.
Economiile mele au fost furate.
Banuiesc ca nu stii unde s-au dus.
N-am stiut ca ai economii.
Oricum s-au dus.
Din fericire, stapanesc banii lui Max.
Asta e. lnspectorul Bauer mi-a zis
ca au gasit banii lui Max la tine, cand te-au perchezitionat.
M-a intrebat daca stiu de unde avea Max acesti bani.
I-am zis ca erau economiile noastre,
de pe vremea cand stateam cu circul in Elvetia,
si unii artisti si-au schimbat banii in dolari,
inainte de a vizita Germania.
Cine crezi ca ti-a furat banii?
Ce ai spus?
Da?
Nu ma asculti.
Ti s-a facut rau.
- Ce s-a intamplat? - I s-a facut rau.
Sunt bine.
N-am mancat nimic azi.
Iti reamintesc ca mai ai cateva minute ramase...
- Manuela. - Da, dle. Rosenberg?
Esti liber, dle. Rosenberg.
In ciuda faptului ca m-ai atacat pe mine si colegii mei.
Doamne, cat ne-ai alergat!
Dar esti doar un circar.
La ce te uiti?
Nu ma uit, ma intreb...
Ma intreb daca ar fi bine sa iti zic la ce ma gandesc.
Cred ca nu.
Fräulein Dorst iti va arata de unde iti poti lua lucrurile.
O sa luam datoria fratelui tau.
O sa iti dam o chitanta, normal.
- Ce cauti aici? - Am venit la Manuela.
Am auzit de moartea fratelui tau.
Poti sa te duci naibii!
Ce?!
Ai tigari?
Sunt ceva tigari pe masa.
Cine e?
- Vin imediat, Manuela. - Sunt extrem de obosit/a.
Putem vorbi maine, cand vin acasa la cina?
Vreau sa iti vorbesc chiar acum.
Nu pot dormi din cauza durerii.
Dincolo de asta, imi fac griji.
Are de-a face cu mine?
N-ai fi intrebat asta inainte, Manuela.
Sunt racit/a rau. Cred ca am gripa.
Vreau sa ma culc.
E despre dl. Rosenberg.
Nu mai vreau sa stea in casa mea.
- De ce? - Pare de neincredere si arogant!
Dincolo de asta, politia nu aproba
fapta mea, de-a lasa un cuplu necasatorit sa stea intr-o camera.
M-am razgandit!
Dl. Rosenberg trebuie sa se mute maine!
Dar ti-a platit chiria.
Uite banii. Nu i-am schimbat in marci.
E ilegal sa detii dolari. Ca sa stii si tu.
Daca pleaca dl. Rosenberg, plec si eu.
Fa *** doresti.
Cred ca esti o putreziciune! O vrajitoare!
Ne descurcam. O sa vezi.
Cat timp stam uniti.
Te-ai culcat cu Hans Vergerus?
Da, am facut-o.
- Des? - Nu fii prostut, Abel.
Vreau sa stiu.
De trei ori, poate de patru. Nu stiu.
- Te plateste? -Nu.
Da...o singura data.
- De ce te-a platit doar o data? - Nu stiu.
- De ce nu stii? - Imi pare rau pentru el.
Esti indragostita de el?
- Nu stiu. - Nu stii?
Imi pare rau pentru el...
Poate are nevoie de ceva tandrete.
Unde ai fost azi?
Am fost la birou.
Apoi acasa unde am cinat cu tine.
E de import-export, sau are de-a face cu biserica
sau niciuna din astea? Ce este?
Lucrez intr-un bordel dimineata.
Nu e interzis, din cate stii.
E un bordel respectabil...
numai pentru diplomati, editori si actori celebri.
Are multa clasa.
Fii dragut cu mine, Abel.
Te rog fii dragut cu mine, Abel.
Fii dragut cu mine.
Marti, 6 noiembrie.
Ziarele sunt pline de rele, amenintari, si zvonuri.
Guvernul pare fara putere.
O confruntare sangeroasa intre partidele politice
pare iminenta.
In ciuda acestei realitati, oamenii merg la munca,
ploaia nu se mai opreste,
si frica se ridica intocmai ca niste vapori din asfalt.
Se simte ca un miros intepator.
Oricine o poarta ca pe o otrava,
care ii ucide usor,
care se simte ca un impuls mai puternic sau mai slab,
sau ca un spasm.
Abel, am intarziat. Am atipit.
La 2.oo sunt acasa pentru cina.
Nu stiu de ce te deranjez.
Ma numesc Manuela.
Tata a fost magician. Mama calarea la circ.
Am trait toata viata in circuri.
Sotul meu era de asemena circar.
Poate e gresit sa te abordez,
dar am nevoie sa discut cu cineva intelegator.
Saptamana trecuta am fost la niste intruniri.
Sunt confuz.
Cineva mi-a spus ca sunteti american.
E mai bine. Germana mea nu e foarte buna.
Draguto, treci sau nu la subiect?
Am de lucru.
Inteleg.
Poate vii altadata.
Toata aceasta vina e prea mult pentru mine.
Simt ca Max a murit din cauza mea.
Esti responsabil pentru cineva, apoi esuezi in atributiile tale
si stai acolo inutil si rusinat,
intrebandu-te ce-ai fi putut sa faci.
Acum simt ca trebuie sa am grija si de fratele lui Max, Abel-
- si asta e si mai rau. - Mai rau?
E ca Max. Nu spune niciodata ce gandeste.
Se incarca asa cu toate sentimentele sale
si arata speriat.
Am incercat sa ii spun ca ne vom ajuta reciproc,
dar sunt numai cuvinte pentru el.
Si tot ce zic e inutil.
Singurul lucru real e frica.
Si sunt afectata. Nu stiu ce sa fac.
E ceva de iertat?
Vrei sa ma rog pentru tine?
- Crezi ca va ajuta? - Nu stiu.
- Acum? - Da, acum.
- E o rugaciune speciala? - Da, da. Lasa-ma sa meditez.
Noi...Noi locuim atat de departe de Dumnezeu...
...probabil nici nu ne aude cand ii cerem ajutorul.
Asa ca...
trebuie sa ne ajutam intre noi...
sa ne dam iertarea pe care Dumnezeu ne-o refuza.
Eu...iti spun tie...
...ca esti iertata pentru moartea sotului tau.
Nu te mai invinovati.
Si iti cer iertare...
...pentru apatia...
...si indiferenta mea.
Ma ierti?
Da, te iert.
Asta e tot ce putem face.
Trebuie sa ma grabesc.
Parintele se enerveaza daca intarzii.
Trebuie sa inchid, te rog.
Ce inseamna asta?
E locul in care putem sta.
E dragut, nu-i asa?
Ieri cand ai venit la cabaret,
tocmai ii spuneam lui Hans Vergerus de necazul nostru.
Mi-a sugerat imediat sa ne mutam in amplasamentul
Clinicii Sf. Anna, care nu mai e folosit.
E un loc liber.
Te rog, spune ca e dragut.
Nu trebuie sa platim chirie.
A zis ca poti lucra la arhivele clinicii.
Putem sta aici si vom decide apoi ce facem.
Sa fiu al dracu' daca stau aici
sau daca accept pomana acestui ticalos de Hans Vergerus.
Poate e mai bine daca ne descurcam singuri.
E posibil sa nu te mai vad o vreme.
E bine sa nu amestecam lucrurile.
N-are rost sa mai stau in Berlin.
Priveste in jur, dle. Rosenberg.
16 oameni, si ce program.
Sa va ofer ceva de baut? Un pahar?
Un coniac pentru dl. Rosenberg.
Ce parere aveti, dle. Rosenberg?
Un cabaret si un bordel... ln Beirut, de exemplu.
Un climat diferit. O ambianta diferita.
Inchidem mai devreme in aceasta seara si scurtam programul de lucru.
E inutil sa tinem deschis.
N-am vazut nimic mai rau ca ploaia aceasta.
E de vina inundatia.
Noroc, dle. Rosenberg.
*** gasiti accentul meu englezesc?
Minunat.
Am trait cativa ani cu o femeie-fachir din New Jersey.
M-a invatat toata engleza pe care o cunosc.
Am asteptat acest moment.
Nu poti sa dormi?
Trebuie sa fiu beat ca sa dorm.
Am o jumatate de sticla de gin in servieta mica din bucatarie.
Stii, e bine sa ai febra.
Poti sa visezi ziua.
Adormi si apoi te trezesti.
Totul e pe dos.
Intai ai sase ani, apoi eu am 15.
E totul clar.
Al dracului motor. A pornit din nou.
- Ce motor? - Nu-l auzi?
Aud ceva zvacnind.
Da! E un motor.
Halatul asta de baie pe care-l porti a fost al tatei.
E induiosator.
Imi amintesc *** stateam dimineata
uitandu-ma la tata *** repeta un nou numar.
Nu-i mergea foarte bine.
Mama a venit in vagon si i-a spus:
´´Nu te descurci.´´
Si i-a aratat ***.
A ramas drept si s-a rusinat
cu un zambet fortat pe fata.
Acum care e cel mai rau lucru?
Oamenii nu mai au viitor.
Oamenii si-au pierdut viitorul.
M-am imbatat in sfarsit... In sfarsit.
Sa ma prezint? sunt dr. Soltermann,
coleg cu dr. Silbermann.
Ne ocupam, dupa *** poate ai ghicit,
de arhivele clinicii Sf. Anna,
cel mai mare spital din Europa,
si unul dintre cele mai mari din lume.
Ocupam mii de metri patrati,
si index-ul nostru are peste 100000 de intrari.
Clinica Sf. Anna exista de 357 de ani...
in forme variate, evident.
Sa va arat locul dvs, dle. Rosenberg?
Da, multumesc.
Dr. Silbermann si eu suntem foarte onorati sa va avem ca asistent.
Ne-am plans mereu catre seful nostru, Profesorul Vergerus,
pentru ca de multi ani nu avem un ajutor.
Asa ca sunteti binevenit, dle. Rosenberg.
Sunteti binevenit, dle. Rosenberg.
Crezi ca Dr. Soltermann vorbeste bine engleza?
- Foarte bine. - Dr. Silbermann e foarte amabil.
Am petrecut sapte ani in Anglia, inaintea razboiului.
Tezele mele se ocupa de perversiunile erotice
in scrierile lui Ben Johnson, un subiect captivant, dar limitat.
Aici, va rog.
Pot sa va intreb, dle. Rosenberg,
daca aveti experienta anterioara in domeniul arhivelor?
- Nu, din pacate... - Mi-era teama, dar nu-i nimic.
Azi o sa iti dau o sarcina care necesita responsabilitate,
dar nu multa experienta.
Va sunt recunoscator.
*** ies de aici?
La cina vine dr. Silbermann sau chiar eu dupa dumneata.
Te poti baza pe noi. Nu te uitam pe-aici.
Apropo, am uitat ceva...
materialele noastre sunt strict confidentiale.
Nu trebuie luate de aici, sau citite cu atentie
si sa nu incerci sa descifrezi documentele care-ti trec prin fata.
Toate dosarele contin informatii despre suferinte umane de nedescris,
lucram in slujba stiintei, ale victoriilor si infrangerilor generate de aceasta.
Aici e locul dvs, dle Rosenberg.
Incepem munca la 8 dimineata si terminam la 6 seara.
Mancam la 1 :30.
Avem o bucatarie a clinicii.
Putem lua mancarea acasa in recipiente speciale.
In aceste zile, e un avantaj enorm...
Buna dimineata, dle Rosenberg.
Imi cer scuze ca intreb. Ce trebuie sa fac?
Vezi dosarele astea gri de-aici?
Sunt dosare galbene mai ieftine.
Prima ta ocupatie e sa muti continutul din dosarele gri...
...in cele galbene,
dupa care le numeri si le pui cate un semn,
intocmai ca dosarele gri.
Succes, dle. Rosenberg.
- *** merge? - E de munca.
- Nu esti bine. - Nu.
Ai mancat ceva azi?
Mancam in bucataria conducerii spitalului.
Cand inchideti?
Cred ca scap pe la 7.oo.
Pot sa iau supa din bucatarie. E pe salariul meu.
*** te descurci cu dosarele?
Bine.
Nu cred ca mai stau aici.
Sunt prea stricti.
Arati dintr-o data palida si slaba.
Sunt bine, Abel. Se putea si mai rau.
Ma grabesc.
- Nu poti sa zici ca ti-e rau? - N-am curaj.
- ---. - Multumesc.
- *** iti place la noi? - De-abia am inceput.
- Si Manuela? - Intreab-o.
Sa ne intalnim intr-o seara, noi trei.
Ma grabesc.
Dr. Soltermann a plecat acasa dupa cina.
E bolnav.
Raman singur cu dosarele mereu.
*** doctorul Soltermann nu e aici, pot sa iti spun.
Aici se intampla ceva teribil.
Ce?
Aici, in clinica.
Stii ce-s astea, dle. Rosenberg?
Nu stiu germana.
Sunt rapoarte, rapoarte detaliate, "marcate".
Asadar?
Rapoarte ce tin de unele experimente efectuate in cadrul clinicii
sub auspiciul doctorului Vergerus.
Nu inteleg.
Poti ghici ce fel de experimente, dle. Rosenberg?
*** as putea?
Experimente foarte ciudate.
Ciudate?
Experimente pe oameni, dle. Rosenberg.
Motorul ala ma scoate din sarite.
N-am observat.
Dar auzi, nu-i asa?
Da, cand imi aduci aminte.
- E o capcana. - Ce este?
Nu fi idioata. Suntem inchisi.
Nu deveni isteric, Abel.
Ma doare capul!
- Esti sigur ca acest gaz nu are scapari? - Nu are.
- *** poti stii? - Pentru ca l-am incercat.
Ai crezut deci ca poate avea scapari, nu-i asa?
Inceteaza sa strigi la mine ca un lunatic.
Daca vrei sa pleci, fa-o!
Deci vrei sa plec?
Am zis ca daca vrei, poti sa pleci.
Am facut tot ce am putut ca sa ramanem uniti.
Nu mai pot continua.
Ma auzi? Nu mai pot!
Nu dau doi lei pe teama!
Nu-mi pasa de tine!
Atunci vrei sa plec.
Nu.
Renunt. Renunt.
Nu pot.
- Stai aproape. - Nu, nu pot.
Stai nemiscat/a.
Nu pot sa stau asa.
Putin de tot, Abel?
Pleaca!
Vino acasa cu mine.
E cald.
Poti sa ma ai oriunde.
Ai dolari, nu-i asa?
Du-te naibii!
Unde te crezi?
Hai. Hai.
Incerci sa ma omori! Sa ma seci!
Incerci sa ma distrugi!
Stella a zis ca nu pot sa fac sex!
Curva aia reguleaza toata planeta.
Are negi in vagin, omule. Negi! In vagin!
I-am vazut! I-am vazut!
Mike, spune-i ca tu si eu
ne-am regulat de cel putin sapte ori in cel putin sapte feluri.
Mikaela, il stii pe Monroe,
si cunosti faptul ca nu poate sa se reguleze decat cu poponari!
Daca zici ca te-a regulat macar pe jumatate, si tot minti!
Iti aduci aminte? Iti aminesti, Stella,
cand te-ai dus la spital crezand ca ai sifilis?
- N-am avut sifilis! - Dar ai crezut ca ai!
Cine a fost scumpul baiat
care a dormit cu tine in fiecare noapte,
atingandu-te, alintandu-te, riscand sa ia si el boala???
Vrei putin? E bun/a.
- N-am avut sifilis! - Dar ai crezut ca ai sifilis!
Aratai jalnic!
Esti jalnica.
Erai frumoasa. Era frumoasa.
Dar acum esti cea mai nasoala curva din Steinstrasse.
Pot sa ma regulez oricand. Doar ca...
curva asta cu gura mare ma face nervos/nervoasa!
Pot sa ma regulez cu tine...
Pot sa te regulez de multe ori!
Vezi, nu sunt homosexual!
E doar o minciuna pe care o vechiculeaza Stella in jur
pentru ca nu m-am varat intre picioarele ei!
Un om poate muri acolo!
Cu tine m-as culca oricand!
- Aici? - *** adica aici?
Ai zis oricand.
- Poti acum? - Asa!
Sigur, sigur, pot! Sigur!
Crezi ca te las sa urmaresti pe gratis...te inseli.
Hai, Monroe, sa-i aratam clasa.
- Pariez pe asta. - *** adica?
Esti un om bogat, Monroe.
Hai, Monroe, pana nu sunt jos.
Poti sa iei toti banii de la tipul ala care nu ne spune numele lui.
Asteapta, asteapta, asteapta.
Liniste. Nu mai radeti.
Il ajut eu.
Trebuie sa fie pe cont propriu.
Spune-o, spune-o. Spune-o, spune-o, spune-o.
Nu functioneaza!
Spune-o! Spune: "Fa-o , tati!"
Spune: "Fa-o, tati!"
Spune-o!
Monroe, nu plange. Nu plange, Monroe.
Am castigat! Am castigat!
Incetati sa mai radeti! Incetati sa mai radeti!
In dimineata zilei de miercuri, 7 noiembrie,
in Berlin nu mai era nicio picatura de lapte.
Multe bacanii s-au inchis. Nu aveau ce sa vanda.
Marca Reich-ului a incetat sa mai existe.
Datoriile se calculau in greutate,
ignorandu-se valoarea printata.
Cand ai inceput munca,
am zis ca ziua de lucru e intre 8 si 18.
Poti sa ma conduci spre locul meu de lucru?
Nu gasesc drumul.
Sigur.
Mai sunt si altii aici la dosare?
Sigur.
In fiecare zi suntem vizitati de cercetatorii altor institutii.
Da-mi cheile.
Da-mi cheile.
Te porti urat cu un om batran.
E absurd si umilitor.
Realizezi ca n-o sa-ti zic nimic,
indiferent de duritatea ta.
Spre deosebire de tine, eu am o conceptie.
Ceva nestiut se intampla in Munchen.
S-a nascut un salvator.
Inlocuirea se face in durere si sange.
Vin timpuri groaznice.
Dar ce sunt 30-40 de ani de suferinta si moarte?
Ce conteaza pentru noi?
Conteaza milioanele de vieti?
Existe destule fiinte umane, dle. Rosenberg.
Ucide-ma pe mine, dle. Rosenberg. N-o sa ma opun.
Corpul meu este slab, dar sufletul puternic.
Inchid usa ca sa nu ne deranjeze nimeni.
Dr. Soltermann m-a avertizat vizavi de tine,
dar nu l-am crezut.
N-ai zis nimic.
Priveste imaginile, poate ti se vor parea interesante.
Au fost luate in timpul experimentelor
consumate in clinica Sf. Anna.
E un experiment de rezistenta.
Aceasta femeie, in varsta de 30 de ani,
s-a oferit voluntara sa ingrijeasca un bebelus de patru luni,
care sufera de o afectiune a creierului, tipand zi si noapte.
Am vrut sa vedem ce se intampla
cu aceasta femeie normala, inteligenta,
daca o inchidem intr-o camera alaturi de un copi care plange non stop.
Dupa 12 ore, e inca bine.
Au trecut 24 de ore.
Putem vedea ca e afectata.
Simpatia ei fata de copilul bolnav s-a dus,
transformandu-se intr-o depresie profunda,
care paralizeaza orice initiativa.
A lasat copilul in voia sortii.
Aici vedem clar
ca se gandeste *** sa scape de copil.
Dar i-au mai trebuit inca 6 ore sa se hotarasca,
o rezistenta remarcabila.
Din pacate, camera noastra nu a reusit
sa imortalizeze intocmai.
Tehnica noastra lasa de dorit.
Vrei sa vezi mai multe, nu-i asa?
Pentru sapte zile, acest om a fost paralizat,
astfel incat sa nu isi poate misca bratele, picioarele sau capul.
In plus, a fost privat de orice sunet
si lasat in intuneric total.
Stiu ce vrei sa zici, Abel.
Te intrebi *** s-ar oferi cineva
voluntar pentru asemenea torturi.
Nicio problema, te asigur.
Oamenii ar face orice pentru niste banuti si o masa calda.
Aceste imagini nu sunt educative,
dar pot fi de interes psihognomic.
Subiectul a fost injectat cu Thanatoxin,
un drog care provoaca stari violente.
Vei vedea un om supus agoniei maxime.
Aici il vezi dupa ce a fost injectat.
Observi ca e catusi de putin echilibrat,
rade si glumeste.
Dintr-o data, un baiat ciudat.
Era student la stiinte politice in universitate.
Acum am ajuns la conditia crizei,
care devine tot mai apasatoare.
In cateva momente, se va sinucide.
Priveste atent. Se intampla brusc.
Isi scoate pistolul. Nu se vede bine.
Acum poti sa vezi.
Si-l pune in gura.
Arma nu e incarcata, evident.
Dupa cateva zile, chiar s-a impuscat,
desi efectul drogului Thanatoxin nu mai era prezent in organism.
Fratele tau Max...
a avut acelasi ghinion.
A fost unul dintre cei mai buni asistenti pe care i-am avut.
Era interesat de experimentele noastre.
A vrut sa incerce Thanatoxin.
L-am avertizat sa n-o faca, dar n-am avut succes.
Ne-a ajutat si logodnica sa.
Erau atasati unul de celalalt, au trait amandoi
intr-unul din apartamentele in care chiar tu...
Acesta este cel mai interesant si recent experiment efectuat de noi.
Subiectilor li se administreaza
doze controlate de Kapta Blue,
un gaz inodor (nu miroase).
La inceput, gazul se joaca cu zona comportamentala,
generand stari emotionale confuze.
Subiectii sunt eliberati de scutul lor social,
lasa inhibitiile deoparte, jongleaza
cu diferitele stari prin care trec.
Reactiile lor sunt atat de grotesti,
incat ne e greu sa nu radem.
Expunerea repetata la Kapta Blue
poate cauza afectiuni.
Poate te intrebi care sunt intentiile mele
cu tine si Manuela,
ei bine, vreau sa va pun in acea camera.
Ma crezi daca iti spun ca nu am intentii rele?
Vreau doar sa te ajut.
Cladirea din spatele camerei tale a fost golita.
Acum ceva timp, am fost obligati
sa ne mutam in alta parte.
Trebuie sa avem mare grija.
Resursele noastre economice sunt limitate.
Suntem finantati de persoane private.
Nu sunt un monstru, Abel.
Ceea ce ai vazut sunt pasii necesari
unei dezvoltari rationale.
Stiu ca i-ai spus inspectorului Bauer despre experimentele noastre.
Stiu ca justitia, reprezentata de inspector,
a inceput sa se miste, greu dar sigur.
In curand, va fi aici, alaturi de politaii lui cu pusti ruginite.
Dar in cateva momente,
o sa inghit aceasta capsula cu cianura.
Am vrut sa ard dosarele,
sa distrug rezultatele muncii mele,
dar mi s-a parut prea melodramatic.
Justitia ne va confisca munca si o va clasa undeva.
In cativa ani, stiinta va cere aceste documente
si va continua experimentele la scara gigantica.
Esti in calea noastra, Abel.
Noi vom fi sacrificati.
E logic.
Intr-o zi sau doua,
gruparile national-socialiste din sudul Germaniei se vor revolta,
conduse de un destept pe nume Adolf Hitler.
Va fi un fiasco total.
Domnul Hitler duce lipsa de intelect si strategie.
Nu realizeaza ce forte majore
e pe cale sa acapareze.
Va fi sters ca o frunza
intr-o zi furtunoasa.
Priveste acea poza.
Priveste-i pe acei oameni.
Sunt incapabili sa conduca o revolutie.
Sunt prea umiliti,
prea speriati, prea lingai.
Dar in zece ani...
Pana atunci...
cel care are acum 10 ani va avea 20...
cel care are acum 15 ani va avea 25...
La ura mostenita de la parintii lor,
vor adauga propriul lor idealism si propria lor nerabdare.
Cineva va iesi in fata, punandu-le sentimentele in cuvinte.
Cineva va promite un viitor.
Cineva va cere.
Cineva va vorbi despre maretie si sacrificiu.
Cei tineri si neexperimentati vor da la schimb siguranta
pe un viitor nesigur si periculos.
Atunci va fi o revolutie,
si lumea noastra va cadea in foc si sange.
In zece ani, nu mai multi,
acesti oameni vor crea o societate *** nu s-a mai vazut in istorie.
Vechea societate era bazata pe romantisme
si bunatatea umana.
Era complicat, din moment ce ideile nu se potriveau cu realitatea.
Noua societate se va baza pe realitatea
potentialului si limitelor Omului.
Omul e o malformatie, o greseala a naturii.
Aici ajung experimentele noastre.
Avem de-a face cu o constructie de baza si o remodelam.
Eliberam forta productiva si o ingradim pe cea inutila.
Exterminam ce este inferior si pastram ce este util.
Mi-ati placut mereu, tu si Manuela.
Mi-a aratat o afectiune pe care chiar am crezut-o adevarata.
In ciuda judecatii mele, am incercat sa te ajut.
Amuzant, nu-i asa, Abel?
Intr-o zi ii vei spune toate acestea unui om care ar vrea sa te asculte.
Nu te va crede nimeni
desi oricine face un minim efort
poate prevede viitorul.
E ca un ou de sarpe.
Printre membranele subtiri,
poti deslusi o reptila aproape perfecta.
Ti-au dat Veronal. Ai dormi doua zile.
Ce zi e azi?
Dimineata, 1 noiembrie.
- Imi dai niste apa? - Da.
Am luat legatura cu Hollinger.
Crede ca te poate folosi in circ.
Statul german iti va plati un bilet pana in Basel.
Acolo va stationa circul pentru 2 saptamani.
Nadajduiesc ca o sa accepti oferta lui generoasa, nu-i asa?
Cred ca da.
Ar fi cea mai simpla cale, dle. Rosenberg.
Va urca cineva cu tine in tren.
Trenul de noapte va pleca la 23.30.
Multumesc.
La revedere, dle. Rosenberg.
Apropo,
domnul Hitler a esuat cu puciul sau din Munchen.
Intregul plan a fost un fiasco.
Dl. Hitler si gasca sa au subestimat
democratia Germaniei.
La revedere, dle. Rosenberg.
In seara zilei de duminica, 11 noiembrie,
Abel Rosenberg a evadat de sub escorta politiei,
care il insotea in tren.
N-a mai fost vazut niciodata de-atunci.
TRADUCEREA SI ADAPTAREA: SILVIU 11.08.2007 /Ingmar Bergman/1977/The Serpent's Egg
Best watched using Open Subtitles MKV Player