Tip:
Highlight text to annotate it
X
Ieşi mă!
Spatele la perete!
Hai!
Mişcă! Mişcă!
Hai!
Mişcă!
Un cartuş.
Ştii ce ai de făcut.
Ai mai fost pe-aici... odată.
Tragi numai la comanda mea!
(Rumoare. Se fac pariuri.)
Gata!
Unu...
Doi...
Acum!
Trage mă!
Să intre următorul.
Dezleagă-l şi adu-l afară.
Comisare..., am venit.
Dacă te-ai hotărât îţi promit că te vei muta sus.
- Vei trăi mai bine. - De zece ani putrezesc aicea d-le Golberg
Şi deodată... ai apărut d-ta, fost patron de baruri şi cazinouri...
şi îmi propui să trăiesc mai bine... într-o închisoare comunistă.
- Mă crezi tâmpit! - Treaba ta.
Dacă tu nu vrei mă duc la altul.
Stai!
Dezleagă-mă.
Linişte! Uite ăsta.
Asta e ruleta rusească. Cine scapă trăieşte mai bine.
Nu-i aşa comisare?
Tragi numai la comanda mea!
Unu...
Doi...
Acum!
(Rumoare în sală Se cere repetare).
Mare baftă ai mă rahatule.
Eşti băftos.
Ia să vedem încă-odată. Aşa, de dragul nostru.
Aftosule.
La comanda mea tragi!
Unu...
Doi...
Acum!
(Rumoare în sală)
Dedicaţie pentru Sorin
Operator subtitrare: Zoli
Taxi!
Te rog.
Hotel Ramina. În regulă.
Mână birjar...
şi du-mă-n noapte...
cât mai departe oriunde-ar fi...
Se pare că lumea asta nu e mare deloc.
Sunteţi român.
Aşa se pare.
Cred că ăştia din spate s-au îndrăgostit de pălăria mea.
Am observat şi eu.
Dar permiteţi-mi să vă spun... regula principală din acest oraş.
Spune.
Nimeni nu are nimic de ascuns.
Oamenii se privesc în ochi.
Pălăria trasă pe frunte, ochelari de soare...
barba... ca s-ascundă faţa...
asta poate da de bănuit.
Şi-apoi geanta. Mult prea mică pentru un turist oarecare.
E geanta unui om care nu stă mult şi cei interesaţi, dacă n-au, îşi fac de treabă.
Deci ce fac? Vă duc la hotel Ramina sau... încerc să scap de ăştia?
Încearcă.
Cât îţi datorez?
Plăcerea mea.
*** adică?
O să plătiţi data viitoare. Oricum o să mai aveţi nevoie de mine.
Oraşul ăsta, pe cât e de frumos, pe-atâta e de ciudat.
Dacă nu-i ştii toate chichiţele.
Vă las numărul meu de telefon. Oricând vă stau la dispoziţie.
Mulţumesc.
N-am să uit.
Ai spus că o să am nevoie de d-ta. La ce te-ai gândit?
D-le, ăsta-i un oraş de aur al Europei.
Un oraş în care banii se câştigă, sau se pierd, cu premeditare.
Pe urmă, proprietarul hotelului ăsta e şi el o mare figură.
Are relaţii cu tot ce mişună pe-aici de la turişti până la afaceriştii cei mai veroşi,
ceea ce nu-i un lucru de invidiat.
Oricum la un moment dat o să vi se facă...
un grozav dor de ducă. Şi atunci o să îmi telefonaţi.
"Pentru gura ta,"
"pentru ochii tăi senini"
"m-am jertfit cândva."
"Inima mea bate de-atâtea nebunii."
"Nopţi flori de mai,"
"le-am ales tot dorul meu,"
"când sufereai, atât de greu..."
"Pentru tine am făcut nebunii,"
Poliţia!
Faţa la perete, toată lumea!
Executarea mă! Mişcă!
Şi tu! Mişcă!
Hai! Faţa la perete!
Scoate banii mă!
D-le Golberg.
Un control de rutină nu te poate supăra. Ce spui?
Pot spera?
Comisare,
d-ta, eşti întotdeauna binevenit.
Şi-acuma măi băieţi...
vă pregătesc un cocteil.
Ghinion la joc...
baftă în dragoste.
Un moment vă rog.
D-le, vreţi să mă urmaţi, vă rog?
Nu, mulţumesc.
Vă rog, d-le.
Există room service.
Puteţi comanda orice vă doreşte inima. În privinţa mîncării.
La ora nouă venim după dvs.
În regulă. Mulţumesc.
Ce-i cu ăsta?
Omul ăsta nu-ţi aduce aminte de nimeni?
Aşa mi s-a părut şi mie.
L-am pus deja sub urmărire.
Totuşi, au trecut treizeci de ani.
Au trecut e drept. E bătrîn, are barbă.
Cinşpe ani de puşcărie comunistă l-au schimbat, nu?
Ce caut-aici?
A luat un taxi şi i-a arătat şoferului o carte de vizită de-a lui Golberg.
Ştii tu de care.
Golberg ăsta o să ne bage în căcat pe toţi.
Nu cumva i-a trecut prin cap să-l bage pe comisar în joc?
Da... L-au adus pentru joc.
- E diabolic. - Am oameni de jur împrejurul hotelului.
Eşti fraier. Ai dus oamenii acolo. I-ai de-acolo imediat.
Golberg i-a şi văzut deja.
Ştii la ce m-am gândit?
Dacă face babalâcul o tranzacţie să ne vândă pe noi şi să-i fie lui bine?
Da. Nu ştiu ce să spun. Dar totuşi nu cred că Golberg vrea să ne vândă.
Mă rog, io ca io, care-am fost un... hoţ de duzină... nu? Dar tu?
Hai lasă, nu mai trăncăni.
Spune-mi, comisarul a fost scos din poliţie?
În '50 l-au luat şi l-au dus la Făgăraş.
Închisoare de lichidare pentru poliţişti.
Auzi, închisoare pentru poliţişti.
- Am trăit s-o văd şi pe asta. - Haral.
Ţi-am spus să nu mai spui aşa?
Ţi-am spus?
M-a luat gura pe dinainte, ce să fac.
Dar dacă tot a venit vorba despre... vremurile Bucureştiului de altădată...
Avem un dialog total idiot.
Găseşte-mi-l pe canarul ala de Limbă să văd ce reacţie are.
Dacă se adevereşte că este comisarul tre să acţionăm rapid.
Io am pus o maşină să-l urmărească.
Dar totuşi tipul este sub protecţia lui Golberg.
Controlează-l. Bosul ştie ceva.
Eu ştiu ce să fac. Tu fă ce ţi-am spus eu.
Ţi-ai găsit un loc frumos.
Dar ai intrat pe teritoriul meu.
Acuma eşti tu pe teritoriul meu.
Fi bine venit comisare.
Nu te-am uitat.
Ce faci?
Mi-e teamă că trebuie să vă sfătuiesc să nu jucaţi, d-le.
Nu ar trebui. Te rog.
Atuncea trebuie să vorbesc cu şeful meu.
Colegul meu a fost schimbat din lipsă de politeţe.
Adevărul e că toţi jucătorii trebuie să poarte aceste ecusoane,
pentru a fi recunoscuţi de oamenii noştrii.
Li se dă prea multă importanţă, d-le...
Fără d-le. E mai bine.
Oricum mă bucur, că deşi m-am născut în România,
n-am avut ocazia să vă cunosc.
- Bucură-te. - M-am exprimat greşit.
Faptul că am auzit atâtea despre temutul comisar..
Ce semnificaţie au... culorile astea?
Auriu bani şi negru moarte.
E un rezumat a ceea ce se întâmplă aici.
Intram normal, fără să mă împingeţi dvs aşa!
De ce-aţi mai trimis d-le mastodontul ăla după mine că...
puteaţi să-mi trimiteţi o vorbă că eu veneam...
oricând spuneaţi dvs, uitaţi... eu veneam.
Lasă trăncăneala!
Aveţi greţuri.
Fă-ţi o lingură de bicarbonat cu apă rece.
Limbă.
Ai fost azi la vînătoare-n gară?
În treacăt... aşa ca...
Şi?
Nimic... Mă rog, am stat...
N-ai... "periat" pe nimeni?
N-am putut. Aglomeraţie a dracului, dar... nimic.
- Pe controlate? - Da.
Vă jur... pe-onoarea mea.
Era aglomeraţie foarte mare,
clienţi mulţi, dar corobeţii...
defilau prin gară, aşa ca... de ziua naţională.
Pe ăsta l-ai văzut?
Nu pot să cred.
Numai Cel De Sus... poate să spună cine e că eu...
E o nălucă, e... de... Da cine e?
Păi asta vreau să ştiu şi eu.
E cazat la Golberg. Atârnă pe-acolo şi afli tot ce se poate.
Da? Da să nu te pună dracu să ciripeşti ceva de noi, că-ţi fac ciocu guler.
Ieşi.
Criminalilor.
Măi noroace, măi noroace.
Doamnelor şi domnilor,
dragi invitaţi.
E timpul să vă prezentăm...
Miss Europa!
Antoanella Begrinni!
Înainte de a începe,
aş vrea... să le mulţumesc...
jucătorilor noştrii!
Doamnelor şi domnilor vă prezint primul jucător: Scott Navy Sergeant!
Este un fost ofiţer al marinei şi a mai participat la această competiţie de trei ori.
Nume de cod: "Jocker"!
Lucrează în "Dark Summer" în Europa. Aceasta e a patra oară când participă.
Nume de cod: "Preotul"!
Vine din Germania şi este campion al jocurilor extreme.
Un campion francez care vine din Legiunea Străină.
Nume de cod: "Bravo"!
Spune că este aicea ca să câştige.
Nume de cod: "Moker"!
Este un mare norocos, norocul nu l-a părăsit niciodată.
Şi acum să alegem echipele.
Te rog.
Virahitt, contra lui...
Jocker.
Apoi Bravo contra lui...
Moker.
Şi acum, am plăcerea de a vă prezenta...
o legendă vie:
"Latin Lover"!
Doamnelor şi domnilor. Inegalabilul, unicul, neîntrecutul,
Cristian Vasile! Ultimul trubadur.
Nu a pierdut niciodată. Îi place să spună că iubeşte sensul vieţii, dar a câştigat de 12 ori.
Se teme de numărul 13? Nu, deoarece el este marele campion Latin Lover!
Pentru el, am invitat un alt mare jucător. I se spune: "Supravieţuitorul"!
Este un jucător foarte norocos, care a câştigat de 10 ori, în Asia...
- Cristian. Cristian mă recunoşti? -... care îşi forţează de fiecare dată norocul.
- Comisare încetează. Te rog. - Doamnelor şi domnilor a sosit momentul mult aşteptat.
Invitaţii noştrii de onoare vor încheia competiţia.
Cei doi, cei mai faimoşi şi mai renumiţi din lume:
Latin Lover contra Supravieţuitorului!
Doamnelor şi domnilor, pentru aceştia doi pariurile sunt peste un milion de dolari!
Şi acum, onoraţi invitaţi,
Miss Lory... şi trupa ei.
Avem tot timpul să discutăm.
Putem să discutăm despre jocul care îl faceţi între Cristian şi mine.
Cristian? La care Cristian vă referiţi?
Cristian Vasile. Ultimul trubadur, *** îl prezentai chiar d-ta, cu ani în urmă.
Omul care v-a umplut restaurantele şi cafenelele din Bucureşti cu clienţi.
Chiar credeţi că e acelaşi Cristian? Da nu mai seamănă deloc.
Ce amintiri teribile îmi răscoleşti comisare.
D-le Golberg. Ne cunoaştem, să zicem aşa, destul de bine.
Aţi fost întotdeauna un om al jocurilor de culise.
Mai ales că dvs trăgeaţi sforile.
Monşer, ce mi-a plăcut la d-ta întotdeauna este că...
ai ştiut să creezi în jurul d-tale o atmosferă incitantă.
Chiar şi-acum.
Iar dvs v-a plăcut întotdeauna să deţineţi controlul.
Nu deţii controlul? Laşi soarta să-şi facă de capul ei.
Şi-i păcat.
Aşa se pare.
Nu-ţi ascund cât m-am rugat să câştigi d-ta.
De altfel sunt singurul care... am pariat pe proverbialul d-tale noroc.
Eu ştiu. Îţi mai aduci aminte de Făgăraş?
Diferenţa-i că de data aceasta riscaţi un milion de dolari.
Frumoşi bani.
Comisare, eşti invitatul celui mai mare club de jocuri extreme.
Iar eu am devenit jucător. Nu mă interesează miza.
Plăcerea jocului.
Sau şi una şi alta.
Nu înţeleg de ce s-au format perechi, doar nu ne duelăm ca-n vestul sălbatic.
Nu e vorba de nici un vest sălbatic. Acest gen de competiţie este creaţia mea.
Am gândit un joc strategic bazat pe un... conflict special.
O-adevărată artă.
Artă?
"Habar n-ai tu..."
"*** te alint în gândul meu, şi *** mă mint, mă mint mereu"
"că mă iubeşti şi tu..."
"De dragul tău în visuri *** mă pierd..."
"te dezmierd, habar n-ai tu..."
"În viaţa ta..."
"vei întâlni, ori vei găsi
"şi dezmierdări şi bucurie, toate poţi găsii..."
"Da dragoste curată ca a mea..."
"nu mai găseşti în viaţa ta..."
"Cânt cu gândurile mele..."
"covor de visuri îţi ursesc..." O adevărată comoară.
Nu v-aţi pierdut vechile obiceiuri.
Dacă sunt bune trebuiesc păstrate, d-le comisar.
Dar să continuăm.
Un conflict impersonal este atunci când între participanţi nu există interese comune.
Nici constrângeri.
Doar necesitatea-i pune faţă-n faţă.
Vă contraziceţi. Necesitatea înseamnă constrângeri.
Iar în final norocul decide cine-şi zboară creierii.
Nu m-aş exprima chiar aşa. Jocul meu are o strategie nouă.
- Strategie? - Da. O strategie făcută de mine.
Deaceea... trebuie să am grijă ca... toţi
participanţii şi invitaţii să plece de-aici satisfăcuţi.
- Chiar şi morţii? - A, nu. Familiile lor, da.
Nu putem evita vărsarea de sânge.
Se joacă pe mulţi bani.
Nu miza mă surprinde, ci plăcerea jocului.
Aşa e viaţa.
"Prin oraş hoinar, hoinar."
"L-a văzut un om, încruntat, şi s-a luminat."
"Hai coşar, coşar."
"Prin oraş hoinar, hoinar..."
"Ţi-a ieşit coşaru-n drum,"
"şi-ţi închipui că de-acum"
E suficient o singură femeie şi adio strategie.
Mda. De fiecare dată femeia.
Sunt prea multe necunoscute în ecuaţia jocului d-tale.
Da d-le comisar. E adevărat.
Jocul la care d-ta tocmai te-ai înscris se numeşte ruleta încrucişată.
Ceea ce înseamnă că revolverul d-tale stă la... tâmpla adversarului şi viceversa.
Asta-i ceva nou, n-am ştiut-o. D-ta chiar crezi că eu o să trag în Cristian?
De ce nu? Partenerul d-tale a câştigat de 12 ori.
Sunteţi doi mari campioni la ruleta rusească. De aceea v-am invitat aici.
Fără sentimente şi resentimente.
De altfel... numai noi doi ştim de cele 10 încercări din puşcăria Făgăraşului.
11, d-le Golberg... 11.
Jocul acesta inventat de d-ta e o crimă odioasă făcută cu premeditare.
Pe lângă el ruleta rusească e un joc de copii.
Să nu exagerăm, comisare.
"Toată ziua pe vapor,"
"eu sunt un navigator,"
"centrul călăuzitor,"
"vest, est şi iar vest!"
"Călători, boieri, lachei,"
"se înghesuie pe chei,"
"ca să-i ducem şi pe ei,"
"vest, est şi iar vest!"
"Un domn cu carte,"
"vrea să le bage..."
*** a ajuns acest om aici?
Dacă insişti am să-ţi spun.
Cristian Vasile. A încercat să se sinucidă cu nu ştiu ce porcărie care i-a ars corzile vocale.
De-atunci n-a auzit nimeni de el.
Latin Lover e... şi el un tip cu... mintea rătăcită.
Dar un foarte bun jucător de ruletă rusească.
L-am invitat aici, ca şi pe d-ta,
şi iată-l. Cu asta mă ocup. Ăsta-i jobul meu.
E-adevărat. Cristian Vasile pare puţin drogat.
Ce-l mână să participe la o astfel de întrecere?
Ştiu şi eu? Poate trecutul lui.
Poate cântăreaţa mea...
Dar pe d-ta ce te mână?
În închisoare ai venit şi m-ai convins să intru în ruleta rusească.
E drept că după un an ai dispărut.
Da. Taică-meu a plă*** în aur eliberarea mea.
După ce am fost pus în libertate în 1965 am fugit din ţară.
Mi s-a propus să lucrez ca salahor, sau să intru în bandele de mafioţi.
Într-o zi am aflat de ruleta rusească practicată în anumite cluburi,
selecte, bineînţeles.
Am participat de mai multe ori... şi iată-mă.
Comisare. Vreau să te rog un lucru, pe care ştii să-l faci foarte bine.
Nu încerca să-l stresezi pe partenerul d-tale cu identitatea sa.
Ştii că adversarul meu este un fost prieten.
Şi ne transformi în duşmani care se omoară între ei.
- Încalci orice reguli. - Ce reguli încalc?
Profiţi de rătăcirea lui mintală şi mă constrângi să particip la joc.
Sper că mai ai suficientă raţiune ca să nu strici afacerea.
D-le Golberg cred că mi-ai alterat hotărârea.
În cazul ăsta, n-ai decât să te retragi!
Voi aduce pe altcineva.
Cu-atât mai bine.
Comisare! Vreau să te rog ceva. Fii corect.
Prietenii adevăraţi nu pot fi în acelaşi timp şi duşmani.
- E corect? - Este.
Totuşi, mă mai gândesc.
"Cînd eram o fetiţă,"
"am întrebat-o pe mama ce o să fiu."
"O să fiu frumoasă, o să fiu bogată..." Eu sunt.
Omul nostru se pare că s-a prins.
- Vrea să renunţe. - Eşti prost?
Te ocupi de paza lui. În rest lasă-mă pe mine.
"Când am crescut şi m-am îndrăgostit,"
"mi-am întrebat iubitul *** o să fie."
"O să fie toate zilele frumoase?"
"Iată ce mi-a răspuns:"
"Ce va fi, va fi, oriunde vom fi,"
"viitorul ne va aparţine."
"Ce va fi, va fi,"
"ce va fi, va fi."
"Acum am la rândul meu copii,"
"care mă întreabă ce-o să fie."
"Voi fi chipeş, voi fi bogat?"
"Le răspund cu tandreţe:"
"Ce va fi, va fi, orice ar fi."
"Viitorul este al nostru, ce va fi, va fi."
- Hei! - Taci! Să mergem!
E curat.
Rahat!
- Vă pot ajuta? - Ia-o încet.
Vrem să-ţi arătăm o privelişe frumoasă.
- Nu mă interesează. - Taci!
- Ţine mâinile sus! - Taci!
Mişcă.
Mergi, haide, haide, mişcă, mişcă, mişcă!
Să nu faci prostii.
Mişcă! Haide!
Mergi, du-te!
Deschide uşa.
Deschide uşa!
Mişcă!
- Du-te! - Te loveşte cu uşa!
Staţi!
Sunteţi nebuni?
Alo! Eu sunt. Ne putem întâlni mâine seară pe la ora nouă.
La jocurile mecanice de la acelaşi hotel unde m-ai lăsat.
Să nu fii observat.
"Odată am avut un amant..."
"Vreau să-mi văd amantul..."
D-le comisar, v-aş fi recunoscător să nu mai dispăreţi fără să mă anunţaţi.
N-am nevoie de dădacă.
- Datoria mea este să vă... - Cine erau şi ce voiau de la mine?
Să zicem că aveţi o figură care atrage atenţia.
Am o figură care cere gloanţe şi să fie fugărită pe acoperişuri.
Da. Da pân-acum n-aţi fost un simplu trecător prin viaţă.
Vânzoleală mare şi prin lumea asta.
De-aceea vă dau un sfat. Permiteţi?
Nu mai umblaţi fără însoţitor, chiar şi aici în hotel.
Îţi dau şi eu un sfat. Nu-mi sufla in ceafă.
Voi plecaţi de-aici.
Lăsaţi-l.
Dacă ţi-ar fi reuşit, te-ai fi privat de-un câştig substanţial.
Când e vorba de comisar, nu mă interesează banii.
Pe omul ăsta eu l-am adus aici. Şi ştii din ordinul cui.
Îmi aparţine. Valorează o avere. Am pariat pe el un milion de dolari.
Am şansa, mă rog, avem şansa să câştigăm bani mulţi.
Aşa că n-am să te las să-mi strici ploile!
Vezi asta? Crezi că-i un capriciu?
Eu am o răfuială personală cu omul ăsta.
Dacă stai în banca ta, nici măcar n-are să te vadă.
Măi Haral. Nu fi prost mă.
Pe noi doi ne leagă multe.
Tu mai ţii minte Bucureştiul anilor '43, '44?
Ca ieri.
- La ce te gândeşti? - La ce crezi?
Să ştii că va trebui să te supui ordinului dat de Boss.
Căcat cu perje.
Care Boss? Ăla...
De când îl laşi tu p-ăla, să-ţi dirijeze ţie afacerile?
Haida-de! Haida-de! Mă crezi tâmpit?
Fi a tent. Sunt cu ochii pe tine.
Să nu te pună dracu să intri într-un căcat din ăla care ne duce pe amândoi la fund.
Iar Boss-ul nu trebuie să ştie nimic din toate astea. Clar?
Alo!
Eu sunt colonele.
Tocmai a plecat... Haral de la mine. Ştie de comisar şi vrea să-l lichideze.
- Unde-i acum? - La hotel.
Lasă-l că-l rezolv eu.
Tu să faci în aşa fel încât cei doi români să intre în ruletă.
Vezi că eu pariez două milioane pe comisar. Nu cunosc o jigodie mai norocoasă ca el.
Jocul trebuie să se ridice la minimum patru, cinci milioane. Nu dormi.
Grav e mă.
Extraordinar!
Dacă mă-npinge ăştia d-le ca... ca un căţel de-ăsta...
fără mamă, fără tată, fără stă... Hiii!
Aoleo! Doamne! Ajută-mă să n-am vedenii!
Dvs sunteţi domnule comisar?
- Limbă, ce faci tu aici? - Păi ce să fac? Prin străinătăţi.
M-a atras occidentul.
Dar dvs, unde...
Eşti singurul om pe care nu m-aşteptam să-l întâlnesc aici.
Parcă te-am văzut şi la gară. Te-ocupi tot cu...
E, şi pe-acolo, şi pe-acolo. Vă credeam de mult acolo sus, în concediu...
Aţi fost în concediu la Făgăraş. E, ce boierie mare-i acolo...
Curată boierie.
- Da. Da ce căutaţi pe-aici? Ce faceţi? - Nu vezi unde stau?
Aaaa. Nu cumva aţi venit pentru treaba aia: Pac! Pac!
- Ai ceva-mpotrivă? - Nu eu... Da cu cine-aţi căzut?
Unu, îl cheamă Latin Lover.
Nu ştiu de ce , mie nu-mi place treaba asta.
Da de unde ştii tu toate astea? Credeam că secretul ruletei ruseşti e un secret.
-Văd că-l ştie toată lumea. - Toată lumea? Păi noi suntem toată lumea?
Ştiţi cine mai e pe-aici?
Eu ştiu dar nu vreau să afle c-am spus eu asta că vă face... sarcofag.
Simţeam eu că... mai e cineva.
Haral şi Uri, bandiţii aia din Bucureşti.
Ei mi-au spus că v-au văzut în gară.
- Golanii ăia doi? - Da.
Le-a spus Golberg c-am venit?
Goldenberg nu e şef, are un alt şef.
Un alt şef, mai mare decât Goldenberg.
Da nu vreau să afle că nu ştiu ce se-ntâmplă...
Faci şi tu parte din reţea?
Doamne fereşte, ce sunt, tâmpit? Eu nu. *** o să fac asa ceva?
- Dacă am nevoie de tine... - Uitaţi, aveţi adresa aici.
Telefonul unui şofer. Putem conta pe el. O să am nevoie de amândoi, Limbă.
Dl Golberg aşteaptă răspuns de la dvs.
Spune-i că particip.
Vreţi să vedeţi *** se desfăşoară acţiunea? Că trebuie să înceapă.
- Bine. Să mergem. - Poftiţi.
Alegeţi-vă armele.
E în regulă?
Puştiul şi-a ales o armă frumoasă. Un Browning.
Celălalt şi-a luat un Colt. Marcă de renume americană.
Ocupaţi-vă locurile.
Doamnelor şi domnilor! Un glonţ din şase!
Sunteţi pregătiţi? Sunteţi pregătiţi!?
Veţi trage ca nişte bărbaţi, amândoi deodată. Număratoarea inversă începe de la trei.
Trei, doi, unu şi trageţi. E clar?
Trei!
Doi!
Unu!
Trageţi!
-A-nceput circul. - Şi eu ce tre' să fac?
Două lucruri.
Noaptea asta aştepţi în faţa ferestrei mele. Îţi voi arunca o geantă cu un milion de dolari.
(fluierat de mirare)
Da şi pe urmă să plec într-un loc...
cu verdeaţă de unde-a dispărut întristarea şi durerea, mersi... eşti mult prea mare.
Doi. Mâine noapte după întreceri voi veni eu sau oponentul meu... vechi prieten.
Fă tot ce poţi să-l scoţi de-aici şi-i dai şi banii.
- Şi dacă prietenul... pac? - Dacă există Dumnezeu ştie el ce face.
Când Golberg se joacă de-a D-zeu nu mai e loc pentru altă divinitate.
A pariat pe unul dintre voi.
Pe mine.
Oauuu... Atunci prietenul tău e ca şi mort.
Doar dacă n-aveţi norocul ăla porcesc
s-ajungeţi la cinci gloanţe din şase şi să scăpaţi amândoi.
- S-a întâmplat vreodată? - Niciodată.
Sau să muriţi amândoi, că asta s-a mai întâmplat.
Lucrează aici o cântăreaţă pe care o place prietenul meu.
Îi scoţi împreună.
Hai c-acuma ştiu cine-i prietenul tău şi cântăreaţa aia.
E cam... dus cu capul.
E de pomină pe-aicea, a scăpat de... 12 ori pân-acuma. E un record.
Poartă cu el o... cutiuţă de porţelan în care se spune că-s moaşte sfinte care-l ajută.
Eu am aflat că-i cenuşă umană. Mă rog, ce-a mai rămas dintr-un om.
-Ştii a cui e? - A fostei lui iubite. Cândva , demult.
Ce căutaţi voi cu poveştile voastre romantice într-un... joc ca ăsta?
Aicea sunt... creiere sfărâmate, hărţuite-n sânge.
Unul încearcă să ia viaţa altuia în numele unei distracţii pentru care unii câştigă bani,
foarte mulţi bani.
M-ajuţi sau nu?
Ce-ţi venii să-mi propui un milion de dolari. E-o avere. Să-i dau şi altcuiva. Sunt şi eu om.
- Aşa m-a apucat. - Da nu mai bine luăm noi banii, că pierde un ţăcănit
şi o ştergem dracului de-aici? Eventual şi gacica.
Dacă vreodată ai nevoie de-ajutor... apelează la omul ăsta. Îl cheamă Limbă.
De ce ai atâta încredere în mine?
Am fost poliţist într-o lume şi mai a dracului decât asta.
Dacă vrei să fugi cu banii... gheşeftul tău. Nu cred c-o să fugi.
Am să fac tot efortul să mă abţin.
Permiteţi? Unde-i Cristian?
- Care Cristian? - Prietenul dvs.
Mie nu mi-a spus că-l cheamă aşa. De fapt nu mi-a vorbit niciodată despre el.
Nici Golberg nu v-a spus *** îl cheamă? Sunteţi angajata lui?
Hm. Într-un fel. Mai degrabă proprietatea lui.
Vi l-a dat în grijă sau
Nu. Nu ştiu cine sunteţi sau ce vreţi de la mine dar,
am văzut că-l interesaţi pe prietenul meu aşa că am să vă răspund.
Indiferent ce m-a pus Golberg să fac, prietenul meu Cristian, *** îi spui d-ta,
este cel mai sensibil om pe care l-am cunoscut vreodată.
Nu eu sunt cea care vrea să-i facă rău.
- Vă satisface răspunsul? - Pe deplin. Constat că istoria se repetă.
- Vă căutam. Vă aşteaptă dl Golberg. - Mergem. Doamnă.
D-le, l-am adus.
Să intre.
Aţi câştigat o grămadă de bani în noaptea asta.
Ţi-am spus că aici se câştigă. Hai să-ti arăt ceva.
Uite, vezi? Ăsta deşi se pare c-a pierdut, tot a câştigat.
Şi-a lăsat familia-n siguranţă.
D-le Golberg m-am săturat de poveşti.
Am o condiţie. Un milion de dolari în avans şi cash.
- Dacă vrei să mă prezint. - Sper că glumeşti.
D-ta vorbeşti de un milion de dolari de parcă ar fi o găleată de dude.
De ce ţi-aş da banii ăştia?
Ştii la fel de bine ca mine că îţi vor rămâne destui bani şi ţie.
Eu n-am plă*** niciodată-n avans.
Faci o excepţie.
Da, de-acord, numai că aici lucrăm altfel.
Uite, vezi? Ai să râzi dar numai grămada mică este a mea.
Celelalte sunt pentru obligaţii. La dreapta, la stânga, sus...
Treaba ta. Condiţia mea e plata înainte.
Şi dacă nu rămâne nimeni în viaţă?
Pierzi un milion de dolari. Care-i problema?
Eu n-am pierdut niciodată.
Bine, stai! Stai. Accept.
Accept. Banii îţi vor fi aduşi în cameră.
Uşa e deschisă.
V-am adus geanta de la dl Golberg.
Vă rog să verificaţi conţinutul.
Aşteaptă un telefon de la dvs.
Am primit banii. Totu-i în regulă.
O seară cât mai bună comisare.
Golberg.
- A aruncat banii pe fereastră. - Ce?!
D-lor, eu cred că ăsta-i contractul care-o să ne-aducă bani... tuturor.
Iscăleşte.
Vreau să dansez.
- Cu permisiunea d-lui Golberg. - Sigur.
Dar te rog, te rog.
Să bem ceva atunci.
Un boboc de trandafir... şi inima mea.
Mă numesc Rada... şi-am s-aştept să mă chemi... când vei vrea să fii în tura mea.
- O cafea, vă rog. - Da d-le.
- Cafeaua dvs d-le. - Mulţumesc.
Mulţumesc d-le.
Ştii unde-i adresa asta.
Cred că acolo o să vă aştepte o surpriză. E un cimitir comisare.
Nu m-aşteptam la o întâlnire amoroasă. Dar chiar un cimitir...
"Să vii singur"... Auzi tu Ziţo.
Tâmpiţii dracului.
D-le comisar sunt convins că ăştia sunt criminalii ăia doi.
- Să vedem ce surpriză ne pregătesc. - Aoleu. Ce surpriză?
D-le comisar, să ştiţi că nu stau bine cu pipota.
Numai când mă gândesc aşa m-apucă aşa nişte ameţeli că nu mă ţin pe picioare.
Cred că nu-noptăm la noapte-acolo.
Vezi să nu te ***.
*** adică, mă? Fac pe mine? Nu ţi-e ruşine?
Comisare da nu mă-ntrebi *** m-am descurcat cu geanta aia?
Hai, spune-o.
E clar. Tipi din ăştia au fost aleşi cu milionul pe geam.
Totul e-n regulă.
Ce te făceai fără Limbă?
Cred că pierdeam toţi banii.
Aoleu mamă ce-am pierdut! Milioane! Un milion de dolari era în geanta aia?!
Doamne... Îmi refăceam viaţa.
Îmi cumpăram casă. Un avion,
că şi-aşa-mi spun ăştia: "Ţigane, ai oră de zbor?"
Te-ai retras? La ora asta-au plecat turiştii dar sunt cam multe locuri dosnice pe-aicia.
- Încerc şi eu. - Şi eu ce fac?
Aştepţi. Dar să ştii că n-am mărunt să-ţi plătesc.
Ştiu.
D-le comisar! S-ar putea să aveţi nevoie de el.
Hm. Smith Wesson. E-o amintire.
Da pe mine... cui mă lăsaţi?
Limbă, Limbă. Ai ratat geanta. Sfatul meu e să ai grijă de bătrâneţile tale.
Dacă vroiaţi să am grijă de bătrâneţile mele, de ce aţi mai trimis după mine?
Ce frică mi-e de chestia asta. Criminalii.
Acum să te văd comisare. Patru din şase nu a reuşit nimeni pân-acuma la Făgăraş.
- Nu-i aşa Golberg? - Aşa-i d-le colonel.
Da de unde ştii mă? Că tu nu erai aici. Erai la Constanţa, s-o ştergi, peste graniţă.
- Sau nu e-aşa? - Aşa e d-le...
Spune-mi, l-ai cunoscut... ăă... înainte p-ăsta? Înainte, când erai patron.
- Nu-mi aduc aminte. - Comisare, l-ai cunoscut dinainte pe... Golberg?
Da.
Da. Mare mincinos erai, măi porcule.
- Tragi numai la comanda mea. - Baftă.
Pariez... c-o mierleşte.
Unu!
Doi!
Foc!
(rumoare în sală)
S-a născut în căcat.
Mare baftă ai. Nimeni n-o să ne creadă.
Vine. Mă duc la capătul aleii.
Grijania mamilor voastre.
Bună seara comisare.
Ce surpriză. Te credeam mort.
Şi noi pe tine. Se vede că ţi-a priit la Făgăraş.
Zvonuri. Ce vreţi?
O nimica toată comisare.
Frumos loc ţi-ai ales.
Al dracului noroc ai comisare.
Cât o fi norocul meu sau prostia ta, ţine tu socoteala.
Eu nu mai am timp.
De data asta... fac pariu c-ai mierlit-o.
Comisare, mă auzi? Am rămas numai noi doi.
Al treilea. Haralambie, mai sunteţi mulţi?
Acum numai noi. Jur.
Doar nu ţi-e frică de mine.
Singura grijă pe care o am în legătură cu tine e dacă te împuşc între ochi.
Rău eşti comisare.
Ai dat-o-n bară de data asta.
Nu mişca! Mâinile sus!
Întoarce-te să-ţi văd faţa!
Ţi-aduci aminte de un cimitir acum vreo 30 de ani?
- Deci tu erai? - Eu eram.
Bănuiam eu.
Ce deştept te credeai. Aruncă arma.
Ai uitat că la treba asta mă cam pricep.
Puţin cam sus.
Haideţi d-le comisar, ce a durat atâta? Am numărat gloanţele.
- Treizeci şi trei. - Fac eu ce fac, că numa de deştepţi am parte.
- Dumnezeu să ne-ajute. - Şi să ne ierte dumnezeu, comisare.
Alegeţi-vă armele.
Colt.
Sunteţi de acord?
Da, e bine.
Ocupaţi-vă locurile.
Comisare... Mult noroc.
Cristiane, să ai încredere în omul care vine din partea mea.
Nu mai vorbiţi. Să mă anunţaţi când sunteţi gata.
Comisare, n-ai înţeles că nu de mine trebuia să ai tu grijă?
Nici atunci, nici acum. Niciodată.
Am spus să nu mai vorbiţi!
Doamnelor şi domnilor! Un glonţ din şase!
- Eu plec. - Nu. Încetează.
- Nu pleci nicăieri. - Sunteţi pregă***?
Da.
- Dar dvs? - De asemenea.
O să trageţi la comanda mea. Aţi înţeles?
La comanda mea.
Şi acum, doamnelor, domnilor...
Inegalabilul, unicul, neîntrecutul, Cristian Vasile! Ultimul trubadur!
Bravo! Bravo! Bravo!
Ce-aţi dori să vă cânt în această seară?
Zaraza!... Zaraza!... Zaraza!
"Când apari seniorita în parc pe-nserat,"
"curg în juru-ţi petale de crin."
"Ai în ochi patimi dulci şi luciri de păcat"
"şi ai trupul de şarpe ferit."
"Gura ta e-un poem de nebune dorinţi,"
"sânii tăi un tezaur sublim."
"Eşti un demon din vis care tulburi şi minţi,"
"dar ai zâmbetul de heruvim."
"Vreau să-mi spui frumoasă Zaraza, cine te-a iubit?"
"Câţi au plâns nebuni pentru tine, şi câţi au murit?"
"Vreu să-mi dai gura-ţi dulce Zaraza,"
"să mă-mbete mereu."
"De a ta sărutare Zaraza, vreau să mor şi eu."
Ce faci comisare? Aduci ploaia?
Ştiai c-o cheamă Rada Moldoveanu?
Aproape ca pe d-ta.
Aproape. Ştiu că o-ntreţineai.
Chiar d-ta. Şi mai ştiu *** ai cumpărat-o de la ţigani când nu-mplinise 12 ani.
E-o doamnă. Felicitări.
Rochia pe care-o poartă... E de la Paris.
M-a costat peste zece mii de franci.
Bravo! Bravo! Bravo!
Câtă neruşinare.
O să trageţi la comanda mea! Aţi înţeles!
La comanda mea.
Trei!
Doi!
Unu!
Foc!
- Ai ratat comisare. - Se întâmplă.
Doriţi ceva de băut?
- Wiskey. - La fel.
Nu trebuie să vă grăbiţi. Avem timp.
Mă bucur să te văd prietene. Am avut parcă o presimţire.
- Puteam să evităm. - D-le, vă rog să nu vorbiţi.
Nu putem evita nimic.
Ce e Buri?
- Patroane ştii că eşti soarele şi viaţa... - Hai, hai, hai...
Năbădăiosul nu vrea să cânte înaintea trubadurului. Nu vrea şi cu asta basta.
*** adică? Şi contractul? Ce fac cu el? Mă şterg cu el la fund?
Bine. Să nu cânte.
- ***? Deloc? - Deloc.
Dacă vrea ca de-aici înainte să cânte doar la nunţi, s-o facă pe nebunul.
M-am săturat de toanele lui. Ce vrea? Cu mine nu-i merge.
- Eu l-am băgat în lumea bună a Bucureştiului. - Aşa e patroane, dar ai milă de el.
Ştii că suferă cu miocarda.
Gata Burilă, am hotărât.
Cântă înaintea lui Cristian Vasile, sau nu mai cântă deloc.
- Aşa-i. - Să se ducă la sanatoriu să-şi îngrijească inima.
Am să-i spun.
- Mă scuzi dragă. - Bine.
Ce-i d-le Golberg? Fac nazuri lăutarii?
Nu mă las d-le pâna nu-i învăţ ce înseamnă competiţia.
Zavaidoc ăsta îşi dă ochii peste cap ca muierile şi lăcrimează ca o primadonă.
E gelos, ca amantele sclivisite.
Nu degeaba i se spune "Ţiganul Sentimental".
A, uite-l pe "Măria-Sa" Zavaidoc.
Dar d-ta ce vrei? Sper că n-o să-mi distrugi seara printr-o razie de-a d-tale.
Nu. Sunt liber. M-a rugat Cristian să vin să stau la masă cu el şi cu Zarada.
După spectacol.
Frumos. Doar pentru-atât?
I se pare că iubita lui e în pericol şi crede că eu, "Bau-Bau", îi voi speria pe atacatori.
A făcut o mare pasiune pentru... Zarada.
Niciodată n-am înţeles mecanismele pasiunii.
Da nu contează... dacă-mi ies bani frumoşi din treaba asta.
Ştiam că şi banii stârnesc pasiuni.
Bineînţeles. Dar nicidecum o pasiune pentru o femeiuşcă-n călduri.
Cristian e sensibil. Şi destul de naiv.
Ştii, tot asta îmi spunea, înainte să vii d-ta, ţiganul acela despre Zavaidoc.
Nu e rău. Să fie sensibili, să fie geloşi, să fie pasionali...
...şi să-mi compună tangouri sau muzică de pahar, asta-i tot ce le cer.
Asta numesc eu competiţie. În lumea lor.
În lumea lor, gelozia şi pasiunea fac adeseori un cocteil mortal.
- Zarada n-a apărut încă? - Apare întotdeauna la momentul oportun. Uite-o.
"Sânge rău, ce mi-aş face"
"şi pe cine să te mânii."
"Este-o veche zicătoare:"
"Bate vântul, latră câinii."
"De când ne-a surprins mulţimea,"
"făcui dragoste cu tine."
"Ne vorbeşte zi şi noapte,"
"Cînd de rău şi când de bine."
Bravo! Bravo!
"Seara când ţi-am spus iubirea mea... sus pe cer lucea..."
-Cîte gloanţe ai încasat pân-acum, comisare? - Cine le mai ştie numărul?
Văd eu cîte gloanţe o să număr până la urmă. Contează al câtelea o să fie?
- Faci o vrajă? - Nu, constat o vrajă.
Să ştii că n-ai să mori de glonţ comisare.
Ai o linie a vieţii lungă.
Plictisitor. Prefer să nu se-adeverească profeţia.
Întotdeauna se-adevereşte.
"...Pe cer s-a stins o simplă stea,"
"în ecou de ghitară"
"cu ea s-a stins, vraja ce-ai aprins"
"şi iubirea ta."
Nu voi ... Sunt şi eu aici.
Ssst. Nimeni şi nimic nu ne poate apăra de propria soartă.
Să ţii minte asta.
Gelozia e o ciupercă otrăvitoare care ucide în chinuri.
Eh. Cristian? Gelos?
El e soarele meu. Cristian e sufletul meu, stăpânul meu.
Despre cine vorbeşti?
Vorbesc despre cel care m-a făcut altceva decât ceea ce sunt.
- Am fost a lui Golberg. - Ştiam. Şi ce?
Cristian a iscălit un contract cu Golberg. Eram şi eu în acel contract. El nu ştie ce-a semnat.
- De ce ţi-e frică? - Îl iubesc pe Cristian.
- Te mai întâlneşti cu Golberg? - Mă obigă. Prin contract.
Am fost împreună o dată doar pentru succes la public.
De... gorilele lui Golberg mi-e frică.
"...noapte, unde e iubirea mea?"
"Pierdut în noapte o caut în orice stea."
"Pe cer s-a stins o singură stea,"
"steaua iubirii"
"şi noaptea a plâns inima mea,"
"un vis pierdut."
Bravo! Bravo! Bravo!
Doamnelor şi domnilor! Două gloanţe din şase!
- Sunteţi pregă***? - Da, sunt.
Mă duc eu.
Ooo! Ce plăcere.
- Cristian! A venit comisarul. - Comisare! Fi binevenit!
Oamenii lui Burilă s-au angajat să te lichideze ca să-i alunge amocul lui Zavaidoc.
Am aflat că face crize de isterie când aude pe cineva fredonând "Zaraza".
Zice că tu i-ai furat publicul.
Poate că ar trebui să cereţi protecţia cuiva.
Cui să cerem protecţie comisare?
Din lumea lor am fost luată şi nici a voastră nu mă priveşte cu ochi buni.
Comisare! Mi-e teamă că nu pe mine vor să mă omoare, ci pe ea.
Ar fi fost... prea frumos să am parte de tinereţe, glorie... şi o iubire fără seamăn.
Informatorii mei mi-au spus că tu eşti ţinta.
Am fost. La început. Până şi-au dat seama că eu nu sunt nimic fără ea.
Între timp cineva a schimbat ordinul. Am şi eu... admiratorii mei.
Conflictul e stârnit de succesul melodiei "Zaraza". Nu de tine, nu de personaj.
Melodia şi personajul sunt totuna. Dacă dispare personajul... dispar şi eu.
Numai în tine mi-e speranţa.
Heei! Ce faceţi mutrele astea lungi?
Ce-o fi, o fi.
Trei!
Doi!
Unu!
Foc!
Vai de mine comisare.
*** vrei.
Şi tu şi eu... am avut un duşman mult mai perfid decât credeam.
Doamnelor şi domnilor! De data aceasta avem trei gloanţe din şase!
Domnilor, sunteţi pregătiţi?
Da.
Trei!
Doi!
Unu!
Foc!
Aceasta-i dovada că e un joc corect.
Jucam pe degete.
Aşa am făcut întotdeauna.
Chiar şi în noaptea-n care-a plecat.
- Alo! - Rada?
- Da. - Sunt Tudor Moldovan. Vă deranjez?
- Nu, deloc. - Pot vorbi cu Cristian?
Stai o clipă. Comisarul vrea să-ţi vorbească.
- Ce faci comisare? - Am auzit că m-ai căutat.
Nu vrei să vii încoace? Îţi fac o cafea excelentă.
-Bine, vin. Sunt aproape. - Perfect. Te aşteptăm.
Nenorocire. Nu mai avem ţigări.
Păi dacă fumezi ca o turcoaică...
O să-ţi iau o narghilea.
-Mă duc să cumpăr. - Nu te duci nicăieri.
Vi înapoi în pat. Aşteaptă să vină comisarul şi mă duc eu.
- Iubitule nu îţi fă griji. - Iubita mea...
Dragostea mea.
Iubirea nu trebuie trăită cu teamă.
Şi-apoi ştii că de ce ţi-e scris în frunte nu scapi niciodată.
Tainele mele sunt copleşite de gânduri negre.
Ţi-am spus vreodată cât de mult te iubesc?
Cu fiecare privire, cu fiecare surâs.
Cu fiecare cută, care-mi arată că-ţi faci griji pentru mine.
Hai că devenim prea serioşi. Mă-ntorc repede. Am nevoie de-o ţigară.
Să nu te prind cu alta-n pat...
Nu s-a mai întors.
Fie-vă milă de-un orb. Fiţi milostivi.
Fie-vă milă de-un orb. Fiţi milostivi.
Stai!
Stai aici.
Poliţia! Unde sunt?
- Sunt de-ai lui Burilă? - Nu e.
Oamenii lui Burilă-au fugit.
Stai!
Poliţia!
Stai!
Ţi-ai găsit un loc frumos. Dar ai intrat pe teritoriul meu.
Ai avut noroc.
D-le comisar, prea multe probe concludente nu s-au găsit la faţa locului.
Dânsul e... logodnicul d-şoarei.
De-a ta sărutare Zaraza, am să mor şi eu.
Omule...
Viaţa mea s-a terminat.
Doamnelor şi domnilor! Patru gloanţe din şase!
De... gorilele lui Golberg mi-e frică.
D-lor, la numărătoarea mea!
Trei!
Doi!
Unu!
Foc!
Să ştii că n-ai să mori de glonţ, comisare. Ai o linie-a vieţii lungă.
Ştii prietene? Mi-a spus odată că dacă nu m-ar fi întâlnit pe mine, tu ai fi fost cel ales.
Mie mi-a spus că nimeni nu poate scăpa de soarta sa.
Şi că n-ai să mori de glonţ.
Chiar crezi asta?
Foarte mult.
Ştiai că eu l-am convins pe Golberg să te-aducă aici?
Mare greşeală. De ce?
Pentru că voiam să mai fim înc-odată, toţi trei împreună.
I-ai dat satisfacţie lui Golberg. Singurul lucru ce îşi dorea mai mult, în afară de bani.
Arată-mi gloanţele.
Doamnelor şi domnilor. Priviţi aici. E în regulă.
Uitaţi şi aici.
Scuzele mele d-lor.
Nu din cauza lui Zavaidoc a fost ucisă Zarada.
Haral şi Uri au executat ordinul tău.
Recunoşti?
Rada-şi încheiase contractul... şi n-a mai vrut să se întoarcă la mine.
Şi acum ordinul cui execuţi?
- Dumnezeu hotăreşte. - Nu vorbi de Dumnezeu. Canalie!
Dumnezeu e iubire.
Ce-a zis? Ce-a zis?
A zis că Dumnezeu înseamnă iubire.
Nu-L amesteca-n căcaturile tale!
Calmează-te Cristian. Calmează-te.
Doamnelor şi domnilor... specacolul continuă.
Baftă comisare. Baftă.
Doamnelor şi domnilor! Este un moment unic în istoria acestui joc!
Sunt primii jucători care au cinci gloanţe din şase!
D-lor, sunteţi pregătiţi?
- Da. - Da.
Veţi trage la comanda mea. Aţi înţeles?
La comanda mea.
Trei!
Doi!
Unu!
Foc!
Vili! Unde sunteţi mă!
- Ce cauţi aici colonele? - De ce respiri aşa greu?
Să ştii că eu am jucat corect.
Am avut mare încredere în tine, dragă Golberg.
Nu!
Prima dată la Făgăraş... Cinci din şase gloanţe.
Pariez... c-o mierleşte.
Da pe comisar nu pariază nimeni mă?
Eu d-le. Pariez... salariul pe-o lună pe comisar.
Unu!
Doi!
Foc!
Afară. Toată lumea afară!
Ai fost la ruletă de 11 ori în 5 ani.
De fiecare dată ţi-am dat o condiţie de viaţă mai bună.
Recunoşti?
Azi ai fost aici pentru ultima oară.
Ăsta e decretul de graţiere.
Graţiere! Toţi deţinuţii politici sunteţi eliberaţi.
Mâine ieşiţi din închisori.
Tu n-ai nimic de spus mă?
N-am terminat.
Iată-ne din nou împreună, d-le colonel.
Ştiam eu că e cineva în spatele lui Golberg.
- Simţeam prezenţa. - Îmi pare bine să te văd, comisare.
Baftă d-le Golberg.
Baftă.
D-le colonel îţi acord aceaşi şansă pe care mi-ai dat-o de 11 ori la Făgăraş.
Operator subtitrare: Zoli