Tip:
Highlight text to annotate it
X
Downloaded From www.MySubtitles.com
E o poveste ce are drept loc
Frumosul Paris în Anul Domnului
- 1482 -
Poveste de dragoste ºi de dorinþã
Noi, artiºtii anonimi
Ai sculpturii sau ai rimei
Încercãm sã v-o transcriem
Pentru secolele ce vor veni
A sosit vremea catedralelor !
Lumea a intrat
Într-un nou mileniu
Omul a vrut sã urce spre stele
Sã-ºi scrie istoria
Pe sticlã sau în piatrã
Piatrã dupã piatrã, zi dupã zi
Dintr-un secol într-altul, cu pasiune
A vãzut ridicându-se turnurile
Pe care le-a construit cu mâinile sale
Poeþii ºi trubadurii
Au cântat melodii de dragoste
Ce promiteau omenirii
Zile mai bune ...
A sosit vremea catedralelor !
Lumea a intrat
Într-un nou mileniu
Omul a vrut sã urce spre stele
Sã-ºi scrie istoria
Pe sticlã sau în piatrã
A sosit vremea catedralelor !
Lumea a intrat
Într-un nou mileniu
Omul a vrut sã urce spre stele
Sã-ºi scrie istoria
Pe sticlã sau în piatrã
S-a dus vremea catedralelor ...
Hoarda barbarilor
E la porþile oraºului
Lãsaþi-i sã intre pe aceºti pãgâni, pe aceºti vandali
Sfârºitul acestei lumi
E prevestit pentru anul 2000
E prevestit pentru anul 2000 !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ! ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ! ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Suntem peste o mie
La porþile oraºului
ªi în curând vom fi
Zece mii, ºi apoi o sutã de mii
Vom fi milioane de oameni
Care îþi vor cere
Azil !
Azil !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ! ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Suntem cerºetori desculþi
La porþile oraºului
Iar oraºul e în Insulã
În Insula de la Cite
Lumea se va schimba
ªi se va amesteca
ªi vom merge sã jucãm
În Insulã !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oameni fãrã acte
Fãrã casã
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ! ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ! ªi îþi cerem
Azil ! Azil ! Azil ! Azil !
Domnule Phoebus de Chateaupers, Cãpitan al Arcaºilor Regelui !
Vã ordon sã-i vânaþi
Pe toþi cei în afara legii !
Trebuie împiedicat cu orice preþ Ca aceastã hoardã de strãini
Sã vinã, sã tulbure viaþa
Bravilor cetãþeni ai Parisului !
La ordinele voastre, Monseniore Arhidiacon
În numele Domnului, Voi merge pânã la masacru
Îi voi alunga de sub ochii voºtri
Pe toþi aceºti nevrednici, aceºti dezbrãcaþi
De unde vii, frumoasã strãinã
Fiicã a cerului sau a pãmântului
Frumoasã pasãre a Paradisului
Ce faci aici
Þigancã
Nimeni nu ºtie þara de unde vin
Þigancã
Sunt fiica drumurilor lungi
Þigancã, þigancã
Cine poate spune unde voi fi mâine ?
Þigancã, þigancã
E scris în liniile palmei mele
Mama îmi vorbea de Spania
Ca ºi *** ar fi fost þara ei
ªi de tâlharii din munþi
Din munþii Andaluziei
Din munþii Andaluziei
Nu mai am tatã, nici mamã
Am fãcut Parisul þara mea
Dar când îmi imaginez marea
Ea mã duce departe de-aici
Cãtre munþii Andaluziei
Þigancã
Nimeni nu ºtie þara de unde vin
Þigancã
Sunt fiica drumurilor lungi
Þigancã, þigancã
Cine poate spune pe cine voi iubi mâine ?
Þigancã, þigancã
E scris în liniile palmei mele
Mi-am petrecut toatã copilãria
Desculþã, în munþii din Provence
Pentru þigani drumul e lung
Drumul e lung
Voi continua sã rãtãcesc
Pe drumurile Franþei
Le voi urma pânã la capãtul lumii
La capãtul lumii
Un fluviu din Andaluzia
Curge prin sângele meu
Curge prin venele mele
Cerul Andaluziei
Meritã oare osteneala
Sã mã întorc la el ?
Þigancã
Nimeni nu ºtie þara de unde vin
Þigancã
Sunt fiica drumurilor lungi
Þigancã, þigancã
Cine poate spune ce va fi mâine ?
Þigancã, þigancã
E scris în liniile palmei mele
E scris în liniile palmei mele
Esmeralda, ºtii
Nu mai eºti o copilã
Îmi vine acum
Sã te privesc cu alþi ochi
Tu n-aveai nici opt ani
Când mama ta a plecat
Luatã de moarte
Cãtre Andaluzia ei
Ea mi te-a încredinþat
ªi cu gelozie
Þi-am vegheat viaþa
Pânã-n ziua de azi
Esmeralda, ºtii
Bãrbaþii sunt rãi !
Pãzeºte-te atunci când alergi
Pe strãzi, pe câmpuri
Mã înþelegi ?
Ajungi acum
La vârsta iubirii
Nimic nu mai e ca înainte !
Ale mele 14 primãveri îþi aparþin
Acest colier de diamante E pentru mine
Jurãmintele tale, de minþi
Nu le voi crede
Inima ta feciorelnicã îmi aparþine
Privirile tale îndrãgostite Sunt pentru mine
Stelele strãlucesc în cer
Mai puþin ca aceste diamante
Cel pe care-l iubeºte inima mea
E un cavaler frumos
Care nu ºtie nici el
Cât de mult îl pot iubi
De n-o ºtiu
O vãd în ochii tãi
Cel ce te va iubi
Va fi un bãrbat fericit
Nu mai cãuta dragostea
E aici
E aici pentru totdeauna
Cred
Va fi o zi frumoasã, ziua în care
Ne vom cãsãtori !
Tot aurul ce doarme încã
Sub patul pãmântului
Cu el îþi voi acoperi corpul
Pe care mi-l vei oferi ...
Toate vorbele de dragoste
Toate vorbele de dorinþã
Mai bine decît trubadurii
ªtii sã mi le spui
Nu mai cãuta dragostea
E aici
E aici pentru totdeauna
Cred
Va fi o zi frumoasã, ziua în care
Ne vom cãsãtori !
Nu mai cãuta dragostea E aici
E aici pentru totdeauna Cred !
Va fi o zi frumoasã, ziua în care
Ne vom cãsãtori !
Va fi o zi frumoasã, ziua în care
Ne vom cãsãtori !
Ne vom cãsãtori !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Lãsaþi-mã sã prezidez
Aceastã Sãrbãtoare a Nebunilor !
Aºa *** se face la noi Unde ºtim sã ne amuzãm
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Alegeþi-l pe cel mai respingãtor
Dintre trecãtori
Lãsaþi-i sã defileze În mijlocul pieþei
Din toatã ceata
Pe cel care ne va face
Cea mai frumoasã grimasã Îl vom alege
Papã al Nebunilor !
Papã al Nebunilor !
Pe el îl vom alege
Pe el îl vom alege
Papã al Nebunilor !
Sãrbãtoarea ...
Sãrbãtoarea ...
...Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Sãrbãtoarea Nebunilor !
Dar cine e acela
Care se ascunde acolo jos ?
Acest monstru nu e chiar Cel pe care-l vom alege
Papã al Nebunilor !
Papã al Nebunilor !
Cel pe care-l vom alege Cel pe care-l vom alege
Papã al Nebunilor !
E clopotarul
Cu cocoaºa sa pe spate
El e sigur cel mai urât E Quasimodo !
Iatã, pe deasupra a pus un ochi
Pe sãrmana Esmeralda
Cocoºat, ºchiop ºi chior Pe el îl vom alege
Papã al Nebunilor !
Pe el îl vom alege Pe el îl vom alege
Qua-si-mo-do !
Pe el îl vom alege Pe el îl vom alege
Papã al Nebunilor !
Pe el îl vom alege Pe el îl vom alege
Qua-si-mo-do !
Papã al Nebunilor !
Fetiþelor, Nu vã veþi mai bate joc
Când îl veþi vedea pe stradã Pe Quasimodo cocoºatul
M-au ales
Papã al Nebunilor
Astãzi e ziua Sãrbãtorii Regilor
ªi, pentru o zi, am toate drepturile
Mã vei iubi tu,
Esmeralda ?
Mã vei iubi oare ?
Dar þie nu-þi pasã
Esmeralda
Oh ! Þie nu-þi pasã
Cã m-au ales
Papã al Nebunuilor
Fetiþelor
Care recitaþi rondeluri
Imitându-l pe Quasimodo
Cu cocoaºa lui în spate
Ce vã pasã
Cã sunt aºa urât ?
Urãsc bãrbatul ºi femeia Care mi-au dãruit lumina zilei
ªi m-au abandonat Fãrã sã-mi dãruiascã dragoste
Mã vei iubi tu,
Esmeralda ?
Mã vei iubi oare ?
Dar þie nu-þi pasã
Esmeralda
Oh ! Þie nu-þi pasã
Cã m-au ales
Papã al Nebunuilor
Papã al Nebunuilor
Papã al Nebunuilor
Papã al Nebunuilor
Atenþie ! Aceastã fatã e o strãinã
E o þigancã O vrãjitoare
E o cãþea O pisicã de pe stradã
Un animal care se furiºeazã Desculþã pe pavaj
E un pãcat de moarte s-o priveºti
Ar trebui pusã în cuºcã
Ca sã nu mai provoace ravagii
În inimile, în sufletele Credincioºilor de la Notre-Dame
În seara asta O vom urmãri pe strãzile înguste
ªi o vom lua
O vom închide într-un turn
ªi îi vom arãta
Religia lui Isus Cristos
ªi a sfintei sale mame Maria
De mi-ai cere ceva Orice-ar fi
Aº face-o pentru tine ...
Orice doreºti ªtii prea bine
Orice doreºti
Voi face pentru tine Voi face pentru tine
Tu, care m-ai adoptat
M-ai adoptat ºi m-ai hrãnit
Pe mine, copilul gãsit
Copilul respins
De cei cãrora le-a fost ruºine
Cã au adus pe lume
Un monstru
Tu, care m-ai vãzut crescând
Tu, care m-ai vãzut suferind
Tu, care m-ai protejat
Contra lumii întregi
Tu mi-ai fãcut plãcerea
De a mã numi
Clopotar !
Tu m-ai învãþat sã vorbesc
Sã citesc ºi sã scriu
Dar nu ºtiu sã citesc
În profunzimea gândurilor tale
Îþi aparþin
Cu toatã fiinþa mea
Aºa *** niciodatã un câine
Nu ºi-a iubit stãpânul ...
Îþi aparþin Cu toatã fiinþa mea
Aºa *** niciodatã un câine
Nu ºi-a iubit stãpânul
Porþile Parisului
Se închid deja la lãsarea nopþii
Noaptea tuturor strigãtelor
A tuturor râsetelor ªi a tuturor dorinþelor
Noaptea tuturor viciilor Care se unesc
În patul Parisului
Cabaret al tuturor halucinaþiilor
Pe Pont-au-Change
În seara asta am întâlnit un înger !
Care mi-a surâs
ªi a dispãrut departe de privirea mea
Pe strãzile Parisului
Am urmat-o, am pierdut-o
Am urmãrit noaptea
Tuturor râsetelor ªi tuturor dorinþelor
Noaptea tuturor viciilor Care se unesc
În patul Parisului
Cabaret al tuturor halucinaþiilor
Porþile Parisului
Se închid deja la lãsarea nopþii
Noaptea tuturor crimelor
A tuturor râsetelor
ªi a tuturor dorinþelor
Sunt cãpitanul
Responsabil de securitatea
Tuturor cetãþenilor
ª a tuturor cetãþenelor
Permiteþi-mi sã vã readuc
În afara zidurilor Cetãþii
Unde trãiesc þiganii
Unde trãiesc þigãncile
Treceþi mai departe
Cred cã vã înºelaþi asupra mea
Esmeralda, domnule, nu e fata soldaþilor
Între câine ºi lup !
Mâine, la amurg
Îþi dau întâlnire
La cabaretul Val d'Amour
La cabaretul Val d'Amour
Aici suntem cu toþii fraþi
La bine ºi la greu
Nu vei gãsi la noi Nici Cerul nici Infernul
Nici Cerul nici Infernul
Suntem ca niºte viermi
Ca niºte viermi în burta putredã a pãmântului
Sângele ºi vinul Au aceeaºi culoare
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Fiicele plãcerii Danseazã cu hoþii
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Cerºetorii ºi tâlharii Danseazã acelaºi dans
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Pentru cã suntem cu toþii Candidaþi la spânzurãtoare
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Suntem din aceeaºi rasã
Rasa oamenilor care pribegesc
Nu vei gãsi la noi Nici religie, nici naþiune
Nici religie, nici naþiune
Hainele noastre ponosite drept steag
Culoarea pielii mele Contra celei a pielii tale
Escrocii ºi þiganii Cântã acelaºi cântec
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Pentru cã suntem toþi Evadaþi din închisori
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Hoþi ºi asasini Beau din aceeaºi cupã
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Pentru cã suntem toþi Infractori
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Poet Gringoire
Veþi fi spânzurat
Pentru cã, Precum un intrus
Aþi pãtruns în Cenaclul
Curþii Miracolelor
Aþi pãtruns în Cenaclul
Aþi pãtruns în Cenaclul Curþii Miracolelor
Doar dacã vreo femeie
Vã ia de soþ
Fiþi atent ! Proclam cã
Poeþii din Franþa
Sunt buni de spânzurãtoare
Poeþii din Franþa
Poeþii din Franþa Sunt buni de spânzurãtoare
ªi tu, frumoaso
Frumoasa mea Esmeralda
Vrei tu sã iei de soþ
Pe acest poet de doi bani ?
Pe acest poet de doi bani ?
Dacã-i de luat, îl iau
Þi-l dau de soþ Dar sigur nu de amant
Sângele ºi vinul Au aceeaºi culoare
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Fiicele plãcerii Danseazã cu hoþii
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Cerºetorii ºi tâlharii Danseazã acelaºi dans
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Pentru cã suntem cu toþii Candidaþi la spânzurãtoare
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Escrocii ºi þiganii Cântã acelaºi cântec
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Pentru cã suntem toþi Evadaþi din închisori
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Hoþi ºi asasini Beau din aceeaºi cupã
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
Pentru cã suntem toþi Infractori
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
La Curtea Miracolelor La Curtea Miracolelor
La Curtea Miracolelor
Acum, aº putea ºti
Pe cine am onoarea De a avea drept soþ
Sunt poetul Gringoire Sunt prinþul strãzilor Parisului !
E prinþul strãzilor Parisului !
Nu sunt un cuceritor De vrei, te voi face
Circe a mea, Muza mea, Doamna mea
Tu care ºtii sã citeºti ºi sã scrii
Tu, poetul, îmi poþi spune
Ce vrea sã spunã Phoebus
Pe Jupiter ! Cine pe lumea asta
Îndrãzneºte sã poarte Un asemenea nume ?
E cel pentru care bate inima mea
De-mi amintesc bine Din latina mea
Cuvântul Phoebus înseamnã Soare
Phoebus înseamnã Soare
E frumos ca soarele
E poate un prinþ, un fiu de rege
Simt dragostea *** se trezeºte
În adâncul meu
Mai puternicã decât mine
E frumos ca soarele
E un prinþ, un fiu de rege
De rege ...cred
E frumos ca soarele
E o haimana, un soldat
Când mã strânge la piept
Aº vrea sã fug, dar nu pot
E frumos ca soarele
E o haimana, un soldat
Soldat ...al Regelui
E frumos ca soarele
Minunea mea, omul meu
Mã va lua în braþe
ªi întreaga viaþã mã va iubi
E frumos ca soarele
Minunea mea, omul meu
E frumos ca soarele
Frumos
Ca soarele
Sfâºiat
Sunt un bãrbat sfâºiat în douã
Sfâºiat
Între douã femei pe care le iubesc
Între douã femei ce mã iubesc
Trebuie oare Sã-mi tai inima în douã ?
Sfâºiat
Sunt un bãrbat cu douã feþe
Sfâºiat
Între douã femei pe care le iubesc
Între douã femei ce mã iubesc
E vina mea Dacã sunt un bãrbat fericit ?
Una pentru zi
Alta pentru noapte
Una pentru dragoste
Alta pentru viaþã
Una pentru totdeauna
Pânã la capãtul timpului
Iar alta pentru un timp
Puþin mai scurt
Sfâºiat
Sunt un bãrbat sfâºiat în douã
Sfâºiat
Între douã femei pe care le iubesc
Între douã femei ce mã iubesc
Dar asta nu-mi face rãu mie
Sfâºiat
Sunt un bãrbat sfâºiat în douã
Sfâºiat
Între douã femei pe care le iubesc
Între douã femei ce mã iubesc
E vina mea Dacã sunt un bãrbat normal ?
Una pentru Cer
Cealaltã pentru Infern
Una pentru miere
Alta pentru fiere
Una cãreia
I-am fãcut toate jurãmintele
Iar cealaltã, cu care Le încalc !
Sfâºiat
Sunt un bãrbat sfâºiat în douã
Sfâºiat
Între douã femei pe care le iubesc
Între douã femei ce mã iubesc
Trebuie oare Sã-mi tai inima în douã ?
Nu
Sfâºiat
Sunt un bãrbat cu douã feþe
Sfâºiat
Între douã femei pe care le iubesc
Între douã femei ce mã iubesc
E vina mea Dacã sunt un bãrbat fericit ?
Sfâºiat
Sfâºiat
Sfâºiat
Sfâºiat
Sfâºiat
Sunt un bãrbat cu douã feþe
Sfâºiat
Între douã femei pe care le iubesc
Între douã femei ce mã iubesc
Trebuie oare Sã-mi tai inima în douã ?
Sfâºiat
Sfâºiat
Sfâºiat !
Cine e fata asta Care vine sã-ºi danseze
Dansurile infame În faþã la Notre-Dame ?
Fata asta e soþia mea
Ea mi-a fost dãruitã
De Regele Þiganilor
Aþi atins-o
Vasal al Satanei ?
Nu mi-aº fi permis
V-o interzic
Aº vrea sã vã arãt
O inscripþie gravatã
Pe o piatrã, în spatele
Galeriei Regilor
Spuneþi-mi ce înseamnã Acel cuvânt, Anarkia
Eºti un posedat
Grecescul Anarkia Înseamnã Fatalitate
Nu e Quasimodo
Cel pe care-l aduc acolo jos ?
S-a lãsat arestat, idiotul ...
Sã mergem sã vedem de ce !
Cocoºat ! ªchiop ! Chior ! Violator !
Clopotar al nenorocirii
Rugaþi-vã pentru el, biet pãcãtos
Fie-vã milã de el, Domnule
Milã pentru bietul Quasimodo
Care poartã deja în spate
Toatã nenorocirea lumii
ªi care nu vã cere Decât un strop de apã
Milã, privitori Pentru slujitorul vostru
Un strop de apã
Pentru Quasimodo
Sã bea
Daþi-mi sã beau !
Sã beau !
Sã beau !
Daþi-mi sã beau !
Frumoasã
Frumoasã
Frumoasã
Un cuvânt care Parcã a fost inventat pentru ea
Când danseazã ªi îºi aratã corpul, precum
O pasãre ce-ºi întinde aripile Pentru a-ºi lua zborul
Atunci simt eu Infernul Deschizându-se sub picioarele mele
Mi-am aruncat privirea Sub rochia ei de þigancã
La ce mã mai ajutã Sã mã rog la Notre-dame
Cine
E acela care va arunca Asupra ei prima piatrã
Acela nu meritã sã fie pe pãmânt
Oh, Lucifer ! Oh ! Lasã-mã doar o datã
Sã-mi trec degetele Prin pãrul Esmeraldei
Frumoasã
Oare e Diavolul cel care S-a întrupat în ea
Pentru a-mi îndepãrta privirea De Dumnezeu cel veºnic
ªi care mi-a pus în fiinþã Aceastã dorinþã carnalã
Pentru a mã împiedica Sã privesc spre Cer
Poartã în ea pãcatul originar
Sã o doresc, face din mine Un criminal
Cea
Pe care o credeam o fiicã a plãcerii, O fatã neînsemnatã
Pare sã poarte deodatã Crucea omenirii
O, Notre-Dame ! Oh ! Lasã-mã doar o datã
Sã deschid poarta Grãdinii Esmeraldei
Frumoasã
În pofida ochilor ei mari ºi negri Care te vrãjesc
Sã fie domniºoara încã ***ã ?
Când miºcãrile ei mã lasã sã vãd Rotunjimi ºi minuni
Sub juponul ei Colorat precum curcubeul
Dulcineea mea, Lasã-mã sã-þi fiu infidel
Înainte de a te duce la altar
Care
E bãrbatul Ce ºi-ar întoarce privirea de la ea
Sub pedeapsa transformãrii Într-o statuie de sare
O, Floare-de-Crin
Nu sunt un un om de încredere
Voi merge sã culeg Floarea iubirii Esmeraldei
Am pus ochii Pe rochia ei de þigancã
La ce bun sã mã mai rog La Notre-Dame
Cine
E acela care va arunca Asupra ei prima piatrã
Acela nu meritã sã fie pe pãmânt
Oh, Lucifer ! Oh ! Lasã-mã doar o datã
Sã-mi trec degetele Prin pãrul Esmeraldei
Esmeralda
Prietenii mei de piatrã Care vegheazã asupra ta
Te vor pãzi de toþi imbecilii
Când vei avea nevoie de un adãpost
Nu va trebui decât sã vii Sã ceri azil
Notre Dame de Paris
E casa mea, e cuibul meu
E oraºul meu, e viaþa mea
Aerul, acoperiºul, patul meu
E cântecul ºi strigãtul meu
E raþiunea ºi nebunia mea
Pasiunea mea, þara mea
Închisoarea mea, patria mea
Prietenii tãi de piatrã Sunt ºi ai mei
Mã fac sã râd Ziua când mã plictisesc
Iar tu le semeni, ªi îmi placi pentru asta
Chiar dacã mã tem de tine De fiecare datã când te vãd
În casa mea
E întotdeauna frumos
Iarna nu-i aºa frig
Vara nu-i aºa cald
Vei veni când doreºti
În orice anotimp
Casa mea, dacã vrei
Va fi ºi casa ta
Când vei avea nevoie de un adãpost
Nu va trebui decât sã vii Sã ceri azil
În casa mea În casa ta
E întotdeauna frumos E întotdeauna frumos
Iarna nu-i aºa frig Iarna nu-i aºa frig
Vara nu-i aºa cald Vara nu-i aºa cald
Vei veni când doreºti Voi veni când doresc
În orice anotimp În orice anotimp
Casa ta, dacã vrei Casa mea, dacã vreau
Va fi casa ta
Va fi casa mea
Ave Maria
Iartã-mã
Dacã în faþa ta Stau dreaptã
Ave Maria
Eu, care nu ºtiu Sã stau în genunchi
Ave Maria
Pãzeºte-mã
De mizerie, de rãu ºi de nebuni
Care conduc pe pãmânt
Ave Maria
Strãinii vin de peste tot
Ave Maria
Ascultã-mã
Fã sã cadã barierele dintre noi
Cei care suntem cu toþii fraþi
Ave Maria
Vegheazã asupra zilelor ªi nopþilor mele
Ave Maria
Pãzeºte-mã
Vegheazã-mi dragostea ºi viaþa
Ave Maria
Simt cã viaþa-mi se înclinã
Cãtre un teren necunoscut
Vãd mulþimea ce dã îndãrãt
Când merg pe stradã
Sunt un om descoperit
Un om descoperit
Acest ocean de pasiune Care clocoteºte în venele mele
Care-mi provoacã devierea Deruta, nenorocirea mea
Dulce în el voi plonja Fãrã ca vreo mânã sã mã reþinã
Încet în el mã voi îneca Fãrã vreo remuºcare
Tu mã vei distruge Tu mã vei distruge
Iar eu te voi blestema Pânã la capãtul vieþii
Tu mã vei distruge
Tu mã vei distruge
Puteam s-o prezic Încã din prima zi
Încã din prima noapte Tu mã vei distruge
Tu mã vei distruge Tu mã vei distruge
Pãcatul meu, obsesia mea Dorinþã nebunã ce mã chinuie
Care mã aruncã în derizoriu Care mã sfâºie ºi mã urmãreºte
Micã vânzãtoare de iluzii Trãiesc doar aºteptând
Sã-þi vãd fluturând juponul ªi sã dansezi ºi sã cânþi
Tu mã vei distruge Tu mã vei distruge
Iar eu te voi blestema Pânã la capãtul vieþii
Tu mã vei distruge Tu mã vei distruge
Puteam s-o prezic Încã din prima zi
Încã din prima noapte Tu mã vei distruge
Tu mã vei distruge Tu mã vei distruge
Eu, care mã credeam iarnã Iatã-mã un arbore verde
Eu, care mã credeam de fier Contra focului cãrnii
Mã aprind ºi mã consum Pentru ochii unei strãine
Care au mai mult mister Decât lumina lunii
Tu mã vei distruge Tu mã vei distruge
-Iar eu te voi blestema Pânã la capãtul vieþii
Tu mã vei distruge Tu mã vei distruge
Puteam s-o prezic Încã din prima zi
Încã din prima noapte Tu mã vei distruge
Tu mã vei distruge Tu mã vei distruge
Tu mã vei distruge
Tu mã vei distruge
Tu mã vei distruge
Tu mã vei distruge ...
Cine este acest bãrbat
E umbra mea ce mã urmãreºte Sau o fantomã în noapte
Pentru ce umbra mea
Poartã un palton Poartã o pãlãrie
Cine sunteþi ?
Demascaþi-vã !
Apropiaþi-vã !
Prezentaþi-vã !
Sunt conºtiinþa ta Ascultã-mã
De nu vrei sã sfârºeºti La spânzurãtoare
Soldat al Regelui
Îndepãrteazã-te de acest loc
Oriunde te-ar mâna paºii !
Soldat al Regelui eu sunt
Dar spuneþi-mi,
Dvs care m-aþi urmãrit
Pânã aici
Nu sunteþi slujitor al Domnului
Desigur !
În susul strãzii Saint-Denis
E un loc binecuvântat
Unde se vãd lumânãrile arzând La cãderea serii
Acolo jos, în mijlocul câmpului
E destul sã vii o datã
Ca sã revii mereu La cabaretul Val d'Amour
La Val d'Amour, Femeile plãcerii
Fac dragoste pentru câþiva bani
Nu-i nevoie de aur Sau de bijuterii
Fãrã discursuri Fãrã cuvinte dulci
Doar câþiva bani Pentru a face dragoste
La femeile plãcerii De la Val d'Amour !
Andaluzienii, evreii, maurii, Vin de peste tot, din toate porturile
Cãlãtorii ºi negustorii Vin sã se relaxeze în trecere
Catalanii ºi flamanzii κi aruncã aici toþi banii
Femei ale plãcerii care mã ascultaþi,
Ãsta-i discursul unui trubadur
Care vine sã-ºi plângã necazul iubirii La cabaretul Val d'Amour
Bateþi tobele împrejur
Sã vinã lumea La Val d'Amour
Nu sunteþi în pericol Sã vã îndrãgostiþi
În decorul de la Val d'Amour
Veþi gãsi sub catifea
Flori de-o noapte Plãceri de-o zi !
Când corpul mi-e bolnav de dragoste
Mã-ndrept de îndatã Spre Val d'Amour
Nu se pleacã decât la ore mici De la cabaretul Val d'Amour
Domniºoarelor, mã scuzaþi
O aºtept pe frumoasa Esmeralda
Ea a crezut cã-ºi citeºte destinul În liniile palmei mele
Poarta de Nord Spre Faubourg
La intersecþia de la Popincourt
Toate haimanalele Toþi pungaºii
Au întâlnire La Val d'Amour
Oamenii de la Curte Se dezonoreazã aici
Sunt vãzuþi ameþiþi ªi beþi peste mãsurã
La Val d'Amour, Femeile plãcerii
Fac dragoste pentru câþiva bani
Nu-i nevoie de aur Sau de bijuterii
Fãrã discursuri Fãrã cuvinte dulci
Doar câþiva bani Pentru a face dragoste
La femeile plãcerii De la Val d'Amour !
La cabaretul Val d'Amour
La cabaretul Val d'Amour !
Voluptatea
Pentru mine, voluptatea
Acestui corp încã nepãtat
Pentru mine, toatã voluptatea
Nimeni în afarã de mine
Nu te va atinge
Înger negru al vieþii mele
Te-aº iubi În cea mai secretã dintre nopþi
Cu o singurã privire Ai adus focul în viaþa mea
Culorile pielii noastre
Ca într-o singurã flacãrã
Vreau sã te iubesc, Chiar riscându-mi viaþa
Ia-mã ! Ia-mã, dacã acesta mi-e destinul
Sã vedem, Sã vedem dacã acesta þi-e destinul
Phoebus
Esmeralda
Fatalitate
Stãpânã a destinelor noastre
Fatalitate
Când ne ieºi în cale
Fatalitate, De suntem prinþi sau nulitãþi
Fatalitate
Reginã sau femeie uºoarã
Fatalitate
Vieþile noastre sunt în mâna ta
Fatalitate
Fatalitate
Fatalitate
Vorbeºte-mi de Florenþa
ªi de Renaºtere
Vorbeºte-mi de Bramante
ªi de "Infernul" lui Dante
La Florenþa se spune
Cã pãmântul ar fi rotund
ªi cã ar mai fi un alt
Continent în lumea asta
Navele au pornit deja pe ocean
Pentru a cãuta poarta Cãtre Indii
Luther va rescrie Noul Testament
ªi suntem în zorii Unei lumi în scindare
Un anume Gutemberg
A schimbat faþa lumii
Sub presele de la Nurnberg
Se imprimã în fiecare secundã
Poeme pe hârtie
Discursuri ºi pamflete
Idei noi
Care vor spulbera totul
Lucrurile mici preced întotdeauna Lucruri mari
Iar literatura va ucide arhitectura
Cãrþile din ºcoli Vor ucide catedralele
Biblia va ucide Biserica Iar Omul îl va ucide pe Dumnezeu
Acesta îl va ucide pe acela
Navele au pornit deja pe ocean
Pentru a cãuta poarta Cãtre Indii
Luther va rescrie Noul Testament
ªi suntem în zorii Unei lumi în scindare
Acesta îl va ucide pe acela
Acesta îl va ucide pe acela !
Clopotele nu mai bat
Catedrala a tãcut
Quasimodo e nefericit
Quasimodo e îndrãgostit
El face grevã la clopote
De trei zile deja
Quasimodo e trist
Quasimodo e nebun
Pentru cã se stinge din dragoste !
Clopotele pe care le bat
Sunt dragostea mea, Sunt amantele mele
Vreau ca ele sã sune
Sã batã ºi sã cânte
De cade grindina sau tunã
De plouã ori e furtunã
Vreau ca ele sã rãsune
La bucurie Ca ºi la durere
Acelea care sunã când ne naºtem Acelea care sunã când murim
Acelea care sunã zi de zi Noapte de noapte, orã de orã
Acelea care sunã când ne rugãm
Acelea care sunã când plângem
Acelea care sunã pentru poporul Care se trezeºte dimineaþa devreme
-Pentru Sãrbãtoarea Floriilor Pentru Sãrbãtoarea de Quasimodo
Pentru ziua de Crãciun ªi cea a Tuturor Sfinþilor
Pentru Bunavestire Pentru Înviere
Pentru Sf. Valentin ªi pentru Vinerea Mare
Pentru celebrãri ªi pentru procesiuni
Cea mai frumoasã e aceea Numitã Sãrbãtoarea Domnului
Ziua Anului Nou, ziua Regilor, Ziua Paºtelui, ziua Bucuriei
Ziua Rusaliilor, Cu limbile ei de foc
Pentru confirmãri, ªi pentru comuniuni
Clopotul de Angelus ºi clopotul morþii Dies Irae Dies Illa
Ziua Înãlþãrii Ziua Adormirii Maicii Domnului
Pentru Osana, ªi Aleluia
Dar cele pe care le prefer
Între toate aceste femei de fier
Sunt cele trei Marii
Prietenele mele cele mai bune
E Maria Micã
Pentru copiii ce-i înmormântãm
E Maria Mare
Pentru marinarii ce pleacã pe mare
Dar când o bat pe Maria Grasã
Pentru iubiþii ce se cãsãtoresc
Inimii mele nu-i vine sã râdã
Ci mai degrabã sã moarã
Sã-i vãd atât de voioºi Sã-i vãd atât de fericiþi
Eu, cel pe care nici o femeie Nu-l va privi vreodatã în ochi
Sã-i vãd unindu-ºi destinele Sã-i vãd plutind de fericire
În mijlocul stelelor Sub bolta cerului
Toate clopotele pe care le bat Kyrie Eleison
Osana, aleluia Dies Irae Dies Illa
Toate aceste clopote ale nenorocirii Toate aceste clopote ale fericirii
Toate aceste clopote care N-au bãtut niciodatã pentru mine
Clopotele pe care le trag
Sunt prietenele mele, Sunt iubitele mele
Vreau ca ele sã rãsune
Dacã Esmeralda trãieºte
Pentru a spune lumii cã Quasimodo o iubeºte pe Esmeralda !
Gringoire, ce-ai fãcut Cu soþia ta ?
Pe care n-o mai vedem Dansând la Notre Dame
Nu ºtiu nimic de ea, Sincer sã fiu
Sunteþi preot, iar eu poet
Noi n-avem femei
Aceeaºi religie, aceeaºi poezie
Unde e ea Esmeralda ta
Strãzile Parisului
Sunt triste fãrã ea
Ea e singurã într-un foiºor
Departe de cei ce se tem
Sã nu fie vrãjiþi
Ce vrei sã spui, poete ? Ai limba bifurcatã
Nu face piruete
Spune-mi dacã ai vãzut-o
Unde e ea Esmeralda mea
Curtea Miracolelor ªi-a pierdut regina
Ea seamãnã cu o rândunicã
Cãreia i s-au tãiat
Cele douã aripi
O veþi gãsi La închisoarea "La Sante"
Dacã n-o salvaþi Va fi condamnatã
La spânzurãtoare
Nu-mi spuneþi mai mult !
Unde e ea Esmeralda noastrã
Strãzile Parisului
Sunt triste fãrã ea
Ea seamãnã cu o rândunicã
Cãreia i s-au tãiat
Cele douã aripi
Pãsãrile puse în colivie
Oare mai pot ele sã zboare ?
Copiii pe care-i respingem
Oare mai pot sã iubeascã
Eram ca o rândunicã
Soseam odatã cu primãvara
Alergam pe strãduþe
Cântând cântece þigãneºti
Unde eºti tu, clopotarule ?
Une eºti, Quasimodo al meu
Vino sã mã salvezi de ºtreang
Vino sã îndepãrtezi zãbrelele
Unde eºti, Esmeralda mea
Unde te ascunzi de mine
Iatã, de cel puþin trei zile
Nu te mai vedem pe aici
Ai plecat în cãlãtorie
Cu frumosul tãu cãpitan
Fãrã logodnã, fãrã cãsãtorie
Precum la pãgâni
Fi-vei moartã poate
Fãrã rugãciune, fãrã coroanã
Nu lãsa niciodatã un preot
Sã se apropie de tine
Aminteºte-þi de o zi de bâlci
În care m-au pus pe roatã
Când þi-am dat sã bei
Am cãzut în genunchi
Am devenit din acea zi
Prieteni pe viaþã ºi pe moarte
Se întâmplã, între tine ºi mine
Ceva atât de puternic
Pãsãrile puse în colivie
Oare mai pot ele sã zboare ?
Copiii pe care-i respingem
Oare mai pot sã iubeascã
Condamnaþi
Arestaþi
Acuzaþi
Închiºi
Vânaþi
Expulzaþi
Exilaþi
Deportaþi
Culoarea
Pielii mele
Contra celei
A pielii tale
Muzica
Pe care o cânþi
Contra celei
Pe care o dansez
Durerea
Exilului
Pe strãzile
Oraºului tãu
*** sã construieºti o lume
În care n-ar mai fi
Oameni excluºi !
*** sã construieºti o lume
Fãrã mizerie ªi fãrã frontiere
Umiliþi
Respinºi
Oprimaþi
Revoltaþi
Torturaþi
Striviþi
Decimaþi
Masacraþi
Þara mea
Pe care o port
În inimã
În corp
Þara ta
Care-mi aduce
Nenorocirea
ªi moartea
Cãldura mea
De amiazã
Sub cerul tãu
Mereu gri
Dar *** sã construieºti o lume
Fãrã mizerie ªi fãrã frontiere
*** sã construieºti o lume
În care n-ar mai fi
Oameni excluºi !
Condamnaþi
Arestaþi
Acuzaþi
Închiºi
Vânaþi
Expulzaþi
Exilaþi
Deportaþi
Condamnaþi
Condamnaþi !
Esmeralda, eºti acuzatã
Cã l-ai rãnit pe ºeful arcaºilor
Dacã e rãnit înseamnã cã e viu
Oh ! Lãsaþi-mã sã-l vãd, Doar o clipã
L-ai sedus ºi l-ai vrãjit
Cu o loviturã de cuþit l-ai rãnit
Nu eu, jur pe viaþa mea
Dar erai singurã cu el În acel pat
Un preot infernal mã urmãreºte
Îmi apare pretutindeni în noapte
Fata asta are halucinaþii
Care sunt fructele imaginaþiei sale
Vã seamãnã puþin, Monseniore
Priviþi focul pe care Îl are în ochi
E o vrãjitoare, e o strãinã
E o þigancã, e o pãgânã
Recunoaºteþi crima De care sunteþi acuzatã ?
Eu sunt victima N-am nimic de mãrturisit
Sã o torturãm
Sã o interogãm
Dacã rezistã E pentru cã are voinþã !
Puneþi-i picioruºul În menghinã ºi apoi strângeþi
Strângeþi !
Recunoºti ?
Îl iubesc ! Mãrturisesc !
Eliberaþi-i mâinile ºi picioarele
Asasini ! Asasini !
Fatã þigancã, ai recunoscut Faptele tale de magie
De prostituþie ºi de hãrþuire Contra lui Phoebus de Chateaupers
Vei fi dusã în cãmaºã, Cu picioarele goale, streangul la gât
În piaþa de Greve Unde vei fi atârnatã
În spânzurãtoarea oraºului
Phoebus
Dacã din fericire nu e mort Spuneþi-i cã-l iubesc încã
Phoebus
De mã auzi, vino sã mã salvezi Vino sã le strigi adevãrul
Phoebus
Spune-le cã nu te-am ucis
Phoebus
Acel cuþit pe care-l aveam L-am pus pe podea
Phoebus
Acest bãrbat în negru ce ne urmãrea Asupra ta l-am vãzut aplecându-se
Phoebus
Cu cuþitul meu te-a lovit
Phoebus
Promite-mi cã vei pãstra Amintirea Esmeraldei
Phoebus
Cea care dansa în piaþã ªi care þi-a dat viaþa ei
Phoebus
Oh ! Vino sã mã duci departe de-aici
Cãtre munþii Andaluziei
Phoebus ...
Eram un bãrbat fericit Înainte de a te cunoaºte
Reprimasem în adâncul fiinþei mele
Aceastã forþã a sexului Înãbuºitã în adolescenþã
N-aveam decât douã stãpâne: Religia ºi ºtiinþa
Oh ! Sã fii preot ªi sã iubeºti o femeie
Sã o iubeºti cu toatã patima !
Contra vânturilor ºi mareelor Eram de neclintit
Drept ºi mândru Ca un turn de catedralã
Pânã când ai venit tu, ca un vierme Sã mã mãnânci pe dinãuntru
ªi sã trezeºti în mine Focul unui vechi vulcan
Oh ! Sã fii preot ªi sã iubeºti o femeie
Sã o iubeºti cu toatã patima !
Trãiam departe de femei, Flagelat în poftele cãrnii
Când, în inima nopþii, A fost ca un fulger
Deranjat în rugãciune, Am deschis fereastra
Cãtre ziua ce se trezea Pentru a te vedea apãrând
Oh ! Sã fii preot ªi sã iubeºti o femeie
Sã o iubeºti, da, cu toatã patima !
Oh ! Sã fii preot ªi sã iubeºti o femeie
Mângâie-mã cu o mânã, Tortureazã-mã cu cealaltã
Fã-mã sã-mi plãtesc greºeala
În Infernul în care vei merge Voi merge ºi eu
ªi acela va fi Paradisul meu
Oh ! Sã fii preot ªi sã iubeºti o femeie
Sã o iubeºti, da, cu toatã patima !
Oh ! Sã fii preot ªi sã iubeºti o femeie
O femeie ...
Când te vãd pe calul tãu Ce alurã, ce staturã
Un adevãrat model de þinutã O forþã a naturii
Sau eºti doar un prefãcut Un animal al poftelor
Care aleargã spre aventurã ? E o inimã sub a ta armurã ?
A mea e purã ca azurul Lasã-mã sã-þi pansez rãnile
Sã uitãm acest pas greºit Te voi iubi dacã îmi juri
Te voi iubi dacã îmi juri Cã va fi spânzuratã
Þiganca
Visele mele de copilã Cusute cu fir ºi ac
Le-am aruncat lupului
Îndreaptã-te, cãci sunt La fel de albã ca un miel
Ce se tãvãleºte în noroi
Vorbele tale de dragoste sunt insulte Legãmântul tãu e sperjur
Inima mea se întãreºte deja Te oblig sã alegi
Elibereazã-mã de centurã Vino ºi ia-mã, gunoi meschin
Învaþã-mã arta pasiunii Te voi iubi, dacã-mi juri
Te voi iubi dacã îmi juri Cã va fi spânzuratã
Þiganca !
Te voi iubi dacã îmi juri Te voi iubi dacã îmi juri
Cã o vor spânzura Pe Esmeralda !
Cã o vor spânzura Pe þigancã !
Eram vrãjit În capul meu, în corpul meu
Þiganca mi-a fãcut farmece
Eram debusolat Îmi pierdusem orientarea
În aceste meandre în care Am fost aproape de moarte
Omul care te-a înºelat Nu e cel de acum
Care îþi spune azi "Te iubesc"
Mi-am vindecat Inima ºi spiritul
De mã vrei, revin la tine
Eram vrãjit În capul meu, în corpul meu
Þiganca nu vroia Decât aurul meu
Eram debusolat Îmi pierdusem orientarea
Dar acum mã întorc Într-un port sigur
Eram vrãjit În capul meu, în corpul meu
Þiganca e condamnatã la moarte
Eram debusolat Îmi pierdusem orientarea
În adâncul sufletului Pe tine te iubesc încã
Pe tine te iubesc încã Pe tine te iubesc încã !
Sunt preot ºi vin Sã te pregãtesc pentru moarte !
Mi-e frig, mi-e foame, Lãsaþi-mã sã ies ...
N-am fãcut nimic nimãnui
Ascultã clopotul ce bate E ora cinci dimineaþa
Curând, uºa se va deschide Într-o orã, vei fi moartã ...
Peste o orã, îmi va fi bine !
Vom vedea dacã dansezi încã
În faþa spânzurãtorii !
Dar ce v-am fãcut
Pentru ce mã urâþi ?
Nu e urã
E pentru cã te iubesc !
Te iubesc !
Dar ce-am fãcut oare
De mã iubiþi atât
Eu, sãrmanã þigancã ªi dvs, preotul de la Notre Dame
Într-o dimineaþã dansai
În piaþã, în bãtaia soarelui
ªi niciodatã n-am
Vãzut nimic asemenea þie
Violent, un fior
Mi-a strãbãtut întregul corp Oh ! Încã îmi amintesc
Din acea zi
Când îmi vãd faþa în oglindã
Mi se pare cã-l vãd pe Lucifer
Apãrând în locul meu
Va veni, îl aºtept
Phoebus, soarele meu
Va fi iubitul meu
Dragostea mea, minunea mea
Apropie-te, asasinule
Vei muri de mâinile mele Nu, nu mi-e fricã de tine
Muºc ca un câine Pleacã, pasãre a nenorocirii
Nu ceream decât O clipã de fericire
Te las sã alegi
Înaintea zorilor
Spânzurãtoarea sau eu
Moartea sau dragostea
Mormântul sau patul meu
Moartea sau viaþa Nu trebuie decât sã spui "da" !
Dacã te scot de-aici
Promit cã te voi înapoia
Fraþilor tãi þigani
Fraþilor tãi întru Satana
Pleacã !
Pleacã !
Pleacã !
Pleacã !
Eliberaþi
Evadaþi
Scãpaþi
Zburaþi !
I-am
Eliberat
Au
Evadat
Eliberaþi - evadaþi
Scãpaþi - zburaþi
Aprinºi - încinºi
Insurgenþi - revoltaþi
Eliberaþi - evadaþi
Scãpaþi - zburaþi
Aprinºi - încinºi
Insurgenþi - revoltaþi
Au fost închiºi
Eu am deschis colivia
Au scãpat
ªi-au luat zborul
Ei cer dreptul de azil
Daþi-le dreptul de azil
Eliberaþi
Evadaþi
Scãpaþi
Zburaþi !
Ei cer dreptul de azil
Eliberaþi
Eliberaþi
Eliberaþi !
Luna
Care se aprinde acolo sus
Pe
Acoperiºurile Parisului
Vezi
*** un bãrbat poate Suferi din dragoste
Frumos
Astru solitar
Care moare
Când revine ziua
Ascultã
Urcând spre tine Cântecul pãmântului
Ascultã strigãtul
Unui bãrbat ce suferã
ªi pentru care
Un milion de stele
Nu valoreazã
Cât ochii celei
Pe care o iubeºte
Cu o dragoste de muritor
Lunã
Lunã
Învãluitã acolo sus în negurã
Înainte
De sosirea zilei
Ascultã
*** rage inima Bestiei umane !
Este vaietul
Lui Quasimodo
Care-ºi plânge
Tristeþea nemãrginitã
Vocea sa
Prin munþi ºi vãi
Zboarã
Pentru a ajunge pânã la tine
Lunã !
Vegheazã
Asupra acestei lumi ciudate
Care-ºi amestecã
Vocea cu corul îngerilor
Lunã
Care rãsare acolo sus
Pentru
A-mi lumina peniþa
Vezi
*** un bãrbat poate Suferi din dragoste
Din dragoste ...
Îþi las un fluier Ca sã mã poþi chema
Ziua vei rãmâne aici Dar te vei putea plimba noaptea
Pe acoperiºurile catedralei Sub stele
Nu mã asculþi Dormi deja
Lumea e atât de rea afarã
Cât de frumoasã eºti când dormi
În somnul tãu, Esmeralda
Oare-l visezi pe soarele tãu ?
Doamne, ce nedreaptã e lumea, El, atât de frumos, eu, aºa urât
Chiar de þi-aº da luna N-ai vrea sã mã iubeºti
Iar el, fãrã a face un singur gest Fãrã un cuvânt, fãrã o privire
A pus tandreþe în adâncul Ochilor tãi mari ºi negri
Tu îi vei da corpul tãu Îi vei crede jurãmintele
Îl iubeºti pentru înfãþiºare Fãrã a vedea ce-i în interior
Doamne, ce nedreaptã-i lumea, El nobil, eu, o nulitate
El îþi va da luna, Þie, care n-ai aºteptat nimic
Doamne, ce nedreaptã-i lumea, Iubeºte-l pe frumosul tãu cavaler
Mãtasea pielii tale brune Nu-i pentru desculþi
Urâþenia mea e o insultã adusã Frumuseþii tale insolente
O eroare a naturii Care n-a fost iubitoare cu mine ...
Doamne, ce nedreaptã-i lumea, Destinul nostru nu-i al lor
Noi n-avem noroc Dar ei, au oare inimã ?
Ei sunt nãscuþi în dantelã Pentru a face dragoste ºi rãzboi
Dar noi, bieþi viermi ai pãmântului Viaþa noastrã e mai frumoasã
Dar de care parte e Domnul De partea sfintei monstruozitãþi
Sau a celor care Se roagã la El dimineaþa ºi seara ?
Acest Isus pe care-l adorãm I-a preferat întotdeauna
Pe Regii Magi, cu aurul lor În dauna noastrã, a pãstorilor sãraci
Doamne, cât de crudã e viaþa Pentru douã inimi ce se cãutau
Eu, aºa urât, ºi tu, aºa frumoasã, *** ai putea sã mã iubeºti
Noaptea e atât de frumoasã
Iar eu sunt atât de singurã
N-aº vrea sã mor
Mai vreau sã cânt, Sã dansez ºi sã râd
Nu vreau sã mor
Sã mor
Înainte de a fi iubit
Sã trãiesc
Pentru cel pe care-l iubesc
Sã iubesc
Mai tare decât dragostea însãºi
Sã dau
Fãrã a aºtepta nimic în schimb
Liberã
Sã-mi aleg viaþa
Fãrã o anatemã
Fãrã vreo interdicþie
Liberã
Fãrã Dumnezeu sau patrie
Cu un singur botez
Acela al apei de ploaie
Sã trãiesc
Pentru cel pe care-l iubesc
Sã iubesc
Mai tare decât dragostea însãºi
Sã dau
Fãrã a aºtepta nimic în schimb
Aceste douã lumi care ne separã
Într-o zi fi-vor reunite
Oh ! Aº vrea atât de mult s-o cred
Chiar de-ar trebui sã-mi dau viaþa
Sã-mi dau viaþa
Pentru a schimba istoria
Sã trãiesc
Pentru cel pe care-l iubesc
Sã iubesc
Mai tare decât dragostea însãºi
Sã dau
Fãrã a aºtepta nimic în schimb
Sã iubesc
Precum noaptea iubeºte ziua
Sã iubesc
Pânã la a mã stinge din iubire
Pânã la a mã stinge din iubire ...
Azil !
Azil !
Azil !
Azil !
Azil !
Soldaþi ai regelui, vã îndemn Sã treceþi de aceastã poartã
În numele decenþei Dupã sufletul ºi conºtiinþa voastrã
Vã dau dreptul
Sã încãlcaþi dreptul
De azil !
Jos ! Cu aceºti oameni fãrã acte
Jos ! Cu aceºti desculþi
Jos ! Jos !
Jos ! Cu aceºti oameni fãrã acte
Jos ! Cu aceºti desculþi
Jos ! Jos !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Oh ! Notre Dame ªi îþi cerem
Azil ! Azil !
Esmeralda, eu mor
Oh ! Sora mea mai micã
În numele fraþilor tãi
Ascultã-mi ruga
Aici ai crescut
Aici e þara ta
Spune-o cu voce tare
Pentru mine, Esmeralda
Noi suntem strãini
Oameni fãrã acte
Bãrbaþi ºi femei
Fãrã casã
Sunt mai mult de o mie
La porþile oraºului
ªi curând vor fi
Zece mii, apoi o sutã de mii
Lumea se va schimba
Se va amesteca
Vor fi milioane
Care îþi vor cere
Azil ! Azil !
În numele regelui Ordinea a fost restabilitã aici
Prin curtea de la Paris
Fatã Esmeralda
Vei fi spânzuratã Pentru vrãjitorie
Cât despre voi Oameni fãrã acte
Veþi fi expulzaþi
Exilaþi
Deportaþi
Expulzaþi
Exilaþi
Deportaþi
Expulzaþi
Exilaþi
Deportaþi
Expulzaþi
Exilaþi
Deportaþi
Frollo !
Stãpânul meu, salvatorul meu
Tu, preot al Domnului
Aveai deci o inimã
O inimã
O inimã ce poate iubi
O inimã ce poate plânge
O inimã ce poate sângera
O inimã ce poate ucide !
Priveºte-o
Pe frumoasa ta Esmeralda
Aminteºte-þi, Quasimodo
Cea care dansa acolo Pe podium
Eu sunt cel ce a predat-o Cãlãului
Pentru cã nu m-a vrut !
Tu ai fãcut asta, tu !
Ea va muri Precum un Isus pe cruce
Priveºte acolo jos
Spânzurãtoarea o aºteaptã În piaþa Greve
Esmeralda ta
Ea va fi spânzuratã În zori de zi
Ha ha ha ha ...
Frollo !
Daþi-mi-o
Înapoiaþi-mi-o
Lãsaþi-mi-o
Ea e a mea
Esmeralda mea
Nu pleca
Rãmâi cu mine
Când anii vor fi trecut
Vor fi gãsite sub pãmânt
Scheletele noastre împreunate
Pentru a spune Universului
Cât a iubit-o Quasimodo
Pe Esmeralda, þiganca
El, pe care Dumnezeu l-a fãcut Aºa urât
Pentru a-l ajuta sã-ºi poarte crucea
Pentru a-l ajuta sã-ºi poarte crucea
Mâncaþi-mi corpul, beþi-mi sângele
Vulturi din Montfaucon
Fie ca moartea, peste timp
Sã ne uneascã numele
Lãsaþi-mi sufletul sã zboare
Departe de mizeriile pãmântului
Lãsaþi-mi sufletul Sã se contopeascã
Cu lumina Universului
Cu lumina Universului
Danseazã, Esmeralda mea
Cântã, Esmeralda mea
Mai danseazã puþin pentru mine
Te doresc pânã la moarte
Danseazã, Esmeralda mea
Cântã, Esmeralda mea
Lasã-mã sã plec cu tine
Sã mor pentru tine Nu înseamnã a muri
Danseazã, Esmeralda mea
Cântã, Esmeralda mea
Vino sã adormi în braþele mele
Te doresc pânã la moarte
Danseazã, Esmeralda mea
Cântã, Esmeralda mea
Dincolo de "viaþa de dincolo"
Sã mor pentru tine nu înseamnã
A muri ...
Danseazã, Esmeralda mea
Cântã, Esmeralda mea
Lasã-mã sã plec cu tine
Sã mor pentru tine nu înseamnã
A muri !
made by Valerius vali_hora67@yahoo.de
Downloaded From www.MySubtitles.com