Tip:
Highlight text to annotate it
X
Nu!
Domnule locotenent, l-aţi
minţit pe Poirot!
Aţi spus că vă aflaţi în cazarmă la
miezul nopţii.
Dar Poirot a dovedit că nu
s-a întâmplat aşa!
La 12:45 dimineaţa,
aţi fost văzut la
două mile distanţă,
în compania femeii care a murit!
Domnule general, nu a fost o crimă aşa,
*** a spus poliţia palestiniană,
dar cred că domnul locotenent a minţit
cu privire la locul unde se afla,
mai întâi din panică,
iar apoi,
agăţându-se de această minciună,
fortificând-o cu minciuni după
minciuni,
de-a lungul a săptămâni şi
săptămâni de amăgeli.
Nu a vrut să pară suspect şi
a ţinut acest lucru în mare ruşine,
faţă de el, de regimentul său şi
soţia sa!
Domnule general, gâtul acestei femei
nu a fost rupt de mâna unui om,
ci de o cădere.
Vedeţi aici *** gâtul este rupt nu
într-un loc,ci în două locuri.
Pune-l jos!
Înainte să vă las în Istanbul, domnule,
comandantul meu mi-a cerut să vă
rog să ne rezolvaţi
dificultatea în care se află
regimentul.
Dacă îmi permiteţi, domnule,
cred că este injust ca o singură
greşeală să-l coste pe lt. Morris.
A fost un om bun...
A fost implicat într-un accident!
Injust?!
A făcut o greşeală de judecată.
A fost un om bun!
Atunci,nu trebuia să sfârşească
sinucigându-se.
Cred că nu a avut de ales.
Un om precum prietenul dvs,
domnule locotenent,
mereu are de ales.
Şi a ales să mintă, acest lucru aducându-l
faţă în faţă cu legea.
CRIMA DIN ORIENT EXPRESS
Domnule Ratchett!
Au sosit detaliile cu privire la
proprietăţile din Italia, domnule.
Ne vedem jos...
Prea bine, domnule!
Aproape am ajuns.
- La cât pleacă trenul?
- Pe aici!
La cât, John? Nu trebuie să-l pierdem.
Este ora 9. Nu te îngrijora!
Nu, te rog.
Doar atunci
când totul este încheiat.
John?
- Ce se întâmplă?
- Ce se întâmplă?
Lăsaţi femeia asta în pace!
Ce se petrece aici?
Este însărcinată cu copilul altui
bărbat.
Soţul caută dreptate.
- Nu ne putem...ce să facem ?
- Mary.
Haide! Haide, Mary!
- Nu.
- Mary.
John,opreşte-i!
Ce îi vor face?
Mary! Mary!
Mary,te rog.
Te rog.
Mary.
Aşa.Haide.
- Bine aţi venit la hotelul Tokatlian, dle.
- Mulţumesc.
Vă pot întreba dacă am
primit vreun mesaj?
Da! Şi ...
Aveţi, domnule.
Mulţumesc.
Îmi pare atât de rău, dar trebuie
să-mi anulez rezervarea.
Sunt chemat de urgenţă la Londra.
Desigur.
Şi, dacă aţi fi bun
să-mi rezervaţi o
cuşetă, astă seară, pentru Orient Express.
- Desigur, domnule.
- Mulţumesc.
Las-o acolo!
Las-o acolo!
Îţi voi cere ajutorul când
voi avea eu nevoie.
Hercule Poirot?!
Hercule Poirot, dumneata eşti!
Ce cauţi în Istanbul?
Domnule... Călătoresc dinspre
Palestina către Londra...
Şi vei călători cu Orient Express?
- Da, în noaptea aceasta.
- La fel şi eu!
Eu sunt directorul de companiei,
înţelegi?
Ah, da... Îmi cer scuze.
Sunteţi domnule Bouc!
- Iertaţi-mă, acum îmi amintesc.
- Desigur că da. Eu...
Îmi cer iertare, dle.
În seara aceasta, vagonul Calais pentru
Orient Express este plin.
- Dar voi pleca mâine...
- Nu, nu!
Va fi o excepţie pentru dumneata, Poirot.
Mereu există o cameră liberă.
Este treaba mea şi vei fi
în regulă.
Este cu mine.
Este cu mine.
- Bună seara.
- Bună seara,domnule.
Numărul 8.
- Poftim!
- Mulţumesc!
Veţi sta la numărul 14,
prinţesă Dragomiroff.
- Mulţumesc, Michel.
- Cu mare plăcere.
Michel!
Bună seara.
Este o plăcere să te revăd!
Doamnelor!
Am aflat că este
plin astă-seară.
Da, este incredibil. Trenul
este pe deplin rezervat.
Lumea întreagă a decis să
călătorească în seara asta!
Domnul prezent aici îmi este
prieten.
Îi poţi da numărul 16.
Dar clasa I este total ocupată.
Chiar şi rezerva.
S-ar putea numărul 1, dar...
- Mă tem că...
- Îmi cer scuze!
Bună seara.
Numărul 11, dră Debenham.
- Mulţumesc.
- Vă rog.
Sunt Xavier Bouc, directorul companiei.
Este Hercule Poirot, ştii tu...
Faimosul Hercule Poirot!
Hercule Poirot?
Da!
Iar compania nu permite să se
călătorească cu valize.
Vă pot ajuta cu ceva, doamnă?
Numărul 11?
Este chiar acolo în faţă.
Greşesc eu,sau e criminal de cald
aici?
Cred că greşiţi dvs, doamnă.
Vă deranjează dacă îl ţinem închis?
A văzut cineva cine încearcă
să urce în tren?
La Belgrad, mâine,
va fi o
extra cuşetă dinspre Atena,
care se pare că este pe
jumătate goală.
- Nu-i aşa, Michel?
- Ba da.
Atunci putem muta compartimentul.
Problema este în seara asta!
Nu există nici la clasa
a doua ceva liber...?
Voi călători mâine.
Nu este nicio problemă.
Nu am întârziat, nu-i aşa?
Nu, doamnă.
Legătura mea a fost întârziată
din cauza ninsorii de pe
Taurus Express.
În est, zăpada devine mai grea,
domnule.
Dră Ohlsson, aveţi numărul 10.
Vă mulţumesc.
Mereu îl sărut pe Sfântul Christopher.
Şi pe dvs vă sărut, domnule.
Acest domn Harris nu a sosit.
Numărul 7? Nu.
Este un prieten de-al meu.
Este târziu, doamnă. Bariera
va fi închisă.
Dar cine va ocupa cuşeta
domnului Harris?
Sunt sigură că va sosi în
scurt timp.
Întârzie puţin.
Da, doamnă. Eu sunt directorul
companiei Wagon-Lit.
Exact asta sunt.
Dar a plă*** companiei dvs biletul,
domnule.
- Ar trebui să fie respectat.
- Absolut.
Va beneficia de tot
confortul,fără costuri suplimentare.
- Pardon, doamnă.
- Scuze, doamnă Hubbard.
Este scandalos, asta este!
Nu, nu. Ar fi fost scandalos dacă
prietenul dvs ar fi fost aici
şi nu aş fi făcut ce ar fi dorit.
În America nu s-ar fi întâmplat aşa.
Santalul dvs, dle Ratchett.
Da!
Domnule MacQueen.
Ce se petrece?
Dumnealui este domnul Poirot.
În noaptea asta va sta aici,
iar mâine se va muta în propriul
său compartiment.
Nu...!
Aşa a trebuit să se întâmple.
Domnule!
Geamantanul dvs. este cam mare,nu?
Nu,nu.
Doar trebuia să-l pun jos.
Domnule Macqueen,
poate Poirot să vă aranjeze
unele efecte
ca să facă loc pentru ale lui?
- Dacă trebuie...
- Mulţumesc.
- Antonio Foscarelli.
- Masterman.
Iau patul de sus.
Sper că nu vă deranjează.
Domnul Ratchett vă cere asistenţa.
Mă îndrept spre el.
Mulţumesc.
Pardon, domnule.
Mă scuzaţi.
Te tot chem de 10 minute!
Şi v-am spus că vin îndată, dle.
*** vă cheamă?
De ce mă întrebaţi?
Mai sunt trei zile de călătorie.
E un drum lung.
Aveţi braţul în regulă?
Lucraţi?
Mă numesc Ratchett...
Domnule Ratchett...
Sunteţi bine, domnişoară?
Da...
Da, sunt bine, mulţumesc.
Hercule Poirot.
Mary Debenham.
Am predat în Persia.
Acum mă îndrept spre casă.
V-am văzut azi pe străzile
din Istanbul.
- M-aţi văzut...
- Da!
Nu sunteţi prea neliniş***ă
cu se s-a întâmplat acum?
Ba sigur că sunt!
Sunt neliniş***ă că nu pot face
nimic să ajut. Dar dvs?
Ba da, desigur, dar...
Justiţia este adeseori neliniştitoare.
Să asişti la...
Justiţia?
Precum spânzurătoarea din Anglia, nu?
Dar, este mai bine să nu intervenim
într-o altă cultură .
Dar acea femeie comisese adulter.
Nu a ucis pe nimeni!
Nu, dar a încălcat regulile
şi ştia ce însemnă asta.
Cu ce anume vă ocupaţi, dle?
Dacă nu vă deranjează că întreb.
Vă rog!
Şi mie mi s-a părut neliniştitor.
Nu este plăcut să...
Sunt detectiv, dră Ohlsson.
În poliţie?
Nu.Particular.
Detectiv particular.
Hercule Poirot?
Foarte bine.
Hercule Poirot.
Ce pot face pentru dvs, dle?
Închide uşa!
Vreau să ştiu numele tuturor
celor din vagonul acesta.
Tot ce ştii despre ei.
Unde se
îndreaptă, de unde sunt...
Îmi pare rău, dle, dar
politica companiei...
Taci din gură!
Ce ştii de ei,băiete?
Domnule,cafea.
Da,bineînţeles.
Doamnă, restul dvs.
Ce-i asta? Ce-i o drachmă?
Te ajută să-ţi speli
gâtlejul.
Fiica mea care...
Poirot! Poirot!
Nu, nu! Vino aici, prietene!
Te rog!
Stai la masa directorului, nu?
Dacă se schimbă ţara, nu vei
mai putea să-i cheltui.
Te rog. Dumnealui este grec,
pe nume Constantine.
Şi este...
- Ce ai spus că eşti?
- Sunt doctor. Obstetrician.
Exact.
Am fost în Ankara. Mă întorc în America.
Hercule Poirot.
Domnule Poirot, *** aţi dori ouăle?
Două, fierte,
şi exact de aceleaşi
dimensiuni, vă rog.
Jucăm un joc, Poirot.
Şi o să îţi placă.
Ei bine... Cu privire la trenul meu.
Trenul meu transcontinental.
Găseşti în el...
Diplomaţi unguri, contele şi contesa
Andreyni,
om de afaceri american bogat...
Nu te uita, este nepoliticos!
O prinţesă rusă,
urmată peste
tot de servitoarea sa.
Vă rog, cu pătrunjel
şi gă*** mai puţin de 30 de secunde.
Mulţumesc.
Burlaci italieni...
- Domnule Poirot!
Tinere misionare din Scandinavia.
- Mulţumesc.
- Este belgian...
Englezi...
De toate naţiile,
de toate clasele,
şi tot ce se poate.
Mănâncă, bea, sub un singur acoperiş.
Atunci, Poirot ar sugera...
America.
Absolut!
Marele creuzet!
Constantine a avut patru încercări,
dar până la urmă i-am dat tot eu răspunsul.
Nu este adevărat, domnule.
Michel! Michel!
Şampanie!
Şi el trăieşte şi acolo!
Şampanie pentru toată lumea,
cu complimentele
Companiei Wagon-Lit.
Doamnelor şi domnilor,vă rog.
Să aveţi o călătorie în siguranţă
şi multă sănătate!
Credeţi în Dumnezeu, domnule Poirot?
Eu nu credeam, dar acum cred.
Cred că este ca o armă în plus,
ca o
extra protecţie,
iar eu cred că trebuie câteodată
să avem o extra protecţie,
nu-i aşa?
Vei urma să lucrezi pentru mine.
De ce aveţi nevoie de protecţie
în acest tren?
Pentru că există oameni care ştiu
unde sunt şi ce fac.
Şi ce anume?
Penitenţă.
Vreau să dau ceva înapoi înainte să fiu
iertat,
dar aş putea fi ucis înainte.
De către cine?
Sunt un om bogat, dle Poirot.
Am duşmani.
Dar trebuie să ajung la Calais.
Începeţi de acum.
Nu.
Nu joc poker cu dvs, domnule.
Nu!
Sunteţi î regulă.
Sunteţi î regulă.
Shh.
Vă descurcaţi de minune.
Sfinte!
Suntem în Belgrad, domnule?
Da. Şi este deasemenea
foarte frig!
Cred că o să mă întorc
în tren.
Credeam că o să coborâţi aici.
Nu, nu!
L-am văzut pe conductor
mutându-vă valiza.
Da, fiindcă începând din seara
asta voi avea propriul compartiment.
Domnule Poirot,compartimentul 1
este pregă*** pentru dvs.
Mulţumesc, Michel.
Mulţumesc.
Tu ai lăsat asta pe patul meu?
Tu ai lăsat asta pe patul meu?
Nu,domnule.
Ce este asta?
Nu contează ce este.
Ai lăsat compartimentul descuiat azi?
Nu,domnule.
" Nu,domnule."
Nimeni nu-şi asumă
răspunderea pentru asta?
Nimeni nu-şi dă seama că cineva
a încercat să-mi intre în compartiment?
Atunci,de ce vă mai plătesc?
Ieşiţi!
Macqueen?
Ieşiţi!
Încă un bilet de ameninţare?
Bineînţeles.
Este vreo problemă?
Nu.
Mr. Macqueen...
Doriţi ceva de băut?
Da.
Mi-ar prinde bine o băutură.
Iartă-mă
pentru tot răul pe care l-am
făcut azi.
Veghează-mi somnul.
Şi fereşte-mă de tot ce e rău.
Amin.
Amin.
Ah!
Domnule Ratchett?
Domnule Ratchett, este totul
în ordine?
Ce n'est rien.
Je me suis trompé.
Bărbatul a fost în compartimentul meu.
Stătea acolo.
Se uita la mine în timp ce stăteam
în pat.
Îmi părea precum...
Precum îngerul morţii.
Doamnă Hubbard...
Nu mă lua cu "Doamnă Hubbard",
francezule!
Doamnă Hubbard, vă asigur
că nimeni
nu a pătruns în compartimentul dvs.
De unde ştii tu asta?
Ai fost aici?
Da, doamnă Hubbard, noapte
bună.
Michel...
Încă o sticlă de apă
minerală, te rog.
Desigur.
Şi, Michel, este totul în ordine?
Doamna Hubbard... Are imaginaţia
bogată.
Crede că nişte bărbaţi o urmăresc.
Orbi, dacă e să mă întrebaţi.
Şi, Michel, trenul... Nu se mişcă.
Nu, suntem înzăpeziţi.
Odată, am eşuat nouă zile,
dar să
sperăm că nu şi de data asta.
Da.
Ştii unde ne aflăm?
Tu! Ştii unde ne aflăm?
Domnule Poirot, sunteţi acolo?
Un minut, vă rog.
Domnule Poirot, vă rog!
Un minut, vă rog!
Trebuie să veniţi acum!
Am spus un minut!
Trebuie să veniţi,acum!
Vă rog!
Ne-am gândit că vom avea nevoie
şi de un doctor, domnule.
I-am adus un şnaps, domnule,
ca de-obicei, dar când nu a mai
răspuns, am devenit îngrijorat.
A fost atins ceva?
Nu.
Michel, a fost atins ceva?
Nu, domnule.
Domnule doctor!
Poirot, suntem în Iugoslavia.
Nu este un loc potrivit
să ai probleme.
Este reversul Europei,
este Vestul Sălbatic,
şi am un vagon
plin cu oameni civilizaţi, inteligenţi
şi frumoşi, care şi-au cheltuit banii
şi care nu vor dori să fie întârziaţi aici
de către o poliţie brutală, care-i
va întârzia pe vecie.
A fost înjunghiat de cel
puţin 15 ori,
în frenezie.
Este un dezastru.
Deci, de cât timp este mort?
Poate de şapte opt ore...
în jurul orelor 12, 1?
Dacă uşa era încuiată,
atunci aşa
trebuie să fi fugit ucigaşul.
Poirot, în numele Companiei Wagon-Lit,
te rog, lămureşte totul pentru mine.
Nu, ar trebui lăsată pe mâna
autorităţilor.
Nu, nu, nu, nu.
Poliţia de aici nu o să fie
de clasa ta.
Când ajungem în Brod, cel mai faimos
detectiv din lume, geniul, să spună
poliţiei ce s-a întâmplat,
fără întârziere, fiindcă nimeni
nu va mai dori să călătorească cu trenul meu
când vor auzi că pot fi ucişi în patul lor.
Este afacerea mea.
Sunt toţi pasagerii prezenţi în
dimineaţa aceasta?
Mulţumesc.
Mulţumesc frumos.
Michel, toţi pasagerii sunt la masă?
Nu încă, domnule.
Poirot are dreptate
spunând că
vagonul Calais este securizat
noaptea?
O, da, domnule.
Absolut! Absolut!
Nu este cu putinţă ca cineva
să pătrundă în vagon,din altă
parte a trenului.
Bun. Ţineţi-l închis.
Nimeni nu intră sau iese.
La ce oră am fost opriţi din
cauza înzăpezirii?
Ora 2:00
Deoarece criminalul nu a ieşit
pe fereastră, aşa *** spera
să sugereze.
De unde ştiţi?
Pentru că nu sunt urme
pe zăpadă.
Aşadar, criminalul trebuie
să fie încă printre noi, domnilor.
În tren.
Acum.
Prinţesă Dragomiroff?
Toţi pasagerii au fost chemaţi în
salon,
vă rog.
Imediat.
Domnule Bouc!
Vreau să fac o reclamaţie.
Vă voi ajuta imediat,
doamnă,
dar nu aici.
Nu vreau ajutor.
Vreau sa trag cuiva un şut în fund.
Cât timp vom sta înzăpeziţi aici?
Până vine o locomotivă
cu plug,să ne scoată.
Si nu ştiu momentan
când se va întâmpla asta.
Doar Dumnezeu ştie.
Ei bine,ar fi bine să
ne spună şi nouă.
1 şi 20.
Exact *** bănuiam.
Spuneţi că sunt 15 lovituri,
dle doctor Constantine?
- Da.
- Dar Poirot a putut să numere doar 12,
doar dacă nu mai are altele pe spate.
Nu, nu.
Aşadar, criminalul trebuie
să se fi strecurat, nu-i aşa?
Şi l-a înjunghiat cu toată puterea.
Nu sunteţi medic legist, nu-i aşa?
Ce anume sunteţi?
Sunteţi...
- Obstetrician.
- Bun.
Le vedeţi pe acestea care sunt doar
zgârieturi cauzate de lovituri slabe?
Însă aici şi aici sunt
cauzate de lovituri puternice.
Ele sunt cele care i-au
cauzat moartea, dle doctor.
Prinţesă Dragomiroff!
Doamna încă nu s-a îmbrăcat, dle!
Îmi cer iertare, dar trebuie să
veniţi în salon, prinţesă.
Care este problema, domnule?
Vă aştept afară.
Oh.
Dacă stau aici, ca ucigaşul,
aflu că
unele răni
au unghiuri potrivite pentru mâna
mea dreaptă.
Deci.
Dar le vedeţi pe celelalte?
Imposibil.
Necesită mâna mea stângă.
Avem o stângă,
avem o dreaptă,
avem una anemică şi avem
una puternică.
Atunci,Ratchett încearcă să ne spună
că a fost ucis de două persoane?
Ştia că este vulnerabil.
Ştia ca trebuie să se păzească.
Uite!
Vă rog, luaţi loc.
Ah.
Ei bine, doamnelor şi domnilor,
trebuie să vă spun că noaptea trecută
unul dintre pasageri, domnul Ratchett,
a fost...
A fost ucis.
- Ucis?!
- Da.
Domnul detectiv, Hercule Poirot, crede
că ucigaşul se află încă
în tren printre noi.
Aşa că am sigilat
vagonul Calais şi vă cerem
să nu încercaţi să plecaţi.
Desigur că domnul Poirot va dori
să vă intervieveze pe fiecare din dvs.
*** a fost ucis?
Cu un cuţit.
Asta ce o fi?
Hm?
Litera "H".
Ei bine, poate Poirot se gândeşte
la asta.
În cenuşă, înţelegeţi?
Chibriturile lungi.
Iar aici este un chibrit lung al lui
Ratchett,
dar aici este un chibrit făcut din lemn
şi o bucată de hârtie
arsă.
Şi?
Poirot poate are dreptate
atunci când
sugerează că chibritul din lemn
a fost aprins de altcineva.
Iar bucata de hârtie a fost arsă
pentru că, într-un fel, era incriminatorie.
Nu înţeleg de ce trebuie
să stăm in vagonul ăsta...
Doamnelor şi domnilor.
Domnul Poirot roagă pe una dintre
doamne să-i împrumute o cuvă de pălărie.
Mulţumesc.
Bunicul meu avea una din astea,
şi pentru mustaţa lui ceruită.
Dacă într-adevăr, această bucată de
hârtie arsă
este incriminatorie,
atunci voi încerca să refac
ceea ce era scris pe ea.
"Aisy Arms."
Ce înseamnă "Aisy"?
Aisy?
"Aisy Arms."
Mulţumesc.
Eu cred că este un nonsens,
nu-i aşa, Poirot?
Nu înseamnă nimic!
Încă nu ştiu.
Poirot!
Iată paşapoartele pe
care le-aţi cerut, domnule.
Mulţumesc, Michel.
Michel, dacă se poate să rămâi şi
să-mi vorbeşti de noaptea trecută.
Nu te teme.
Ia loc.
Poirot, Michel nu este implicat.
De atunci de când soţia lui a murit,
s-a "însurat" cu compania.
Este cel mai muncitor.
Michel, soţia ta...
*** a murit?
De durere.
Fiica mea a murit, iar soţia
a urmat-o.
Când se întâmpla asta, Michel?
Păi, nu azi noapte, nu?
Lasă-l în pace pe bietul om!
S-a întâmplat în urmă cu câţiva ani.
Povesteşte-ne despre
noaptea trecută, Michel.
Ne-am oprit la Vincovici puţin mai
târziu, la 11:45.
Ai coborât din tren?
Da, pentru o discuţie,dar era frig
şi nu am stat mult.
A mai coborât cineva din
vagonul de Calais?
Da.Mr. Macqueen
şi colonelul Arbuthnot.
Dar nici ei nu au stat.
Pe urmă,au discutat despre politică
în compartimentul colonelului,
până la 2 dimineaţa.
Domnul Ratchett a urlat
în jurul orei 12:30.
Ce n'est rien.Je me suis trompé.
Am crezut că a avut un coşmar.
Iar apoi, pe la 2:15, doamna Hubbard?
Îmi părea că este îngerul morţii.
Vă aduceţi aminte, domnule?
Da,bineînţeles.
Michel,ai văzut mai târziu
o femeie îmbrăcată in kimono roşu?
Da.
Pe la 2,00 - 2,30.
Nu am văzut cine era,pentru că
se îndepărta de mine.
Şi din ce compartiment venea?
N-am văzut.
Poate se întorcea de la toaletă?
Nu.
Mulţumesc.
Îţi mulţumesc, Michel.
Şi, când vei mai cere să fii transferat
la vagonul Calais, nu o să se
mai întâmple ceva dramatic.
Ai cerut un transfer pentru
această călătorie?
Un fost coleg de-al
meu trăieşte în Calais.
Am fost să-l văd.
Da, Michel de-obicei
lucrează în vagonul Paris.
- Bine.
- Domnule.
V-a plăcut angajatorul?
Nu cred că este necesar să-ţi
placă angajatorul.
Dar mie da.
Ştiaţi că a vrut să mă
angajeze?
Şi mie nu-mi plăcea de el.
În opinia dvs, era un gentleman?
În niciun caz.
Dar avea bani.
Îmbracă un şobolan de canal în costum,
şi tot şobolan de canal rămâne.
Poartă doar costumul.
Noaptea trecută aţi împărţit
compartimentul cu domnul Foscarelli?
Aţi stat acolo întreaga noapte?
Am citit până la ora 4 dimineaţa.
Fiindcă era o carte bună?
Fiindcă aveam o durere de măsea.
Aşadar, ştiţi sigur că domnul Foscarelli
nu a părăsit
compartimentul noaptea trecută?
Nu l-a părăsit.A sforăit.
Vă pare cunoscut?
Este o companie de armament?
A fost un traficant de arme?
Nu, nu cunosc acea
firmă de armament.
L-am cunoscut pe domnul Ratchett
când mă aflam
în Irak, aşa *** îi spunem azi.
Avea nevoie de un asistent
personal care
cunoştea bine limbile, precum le
cunosc, şi plătea bine.
Şi nu ştia nicio limbă?
Niciun cuvânt.
Ştia puţină italiană păsărească.
Dar şi păsărilor italiene le-ar fi fost
dificil să înţeleagă.
Unde locuia în America?
Nu a spus niciodată.
Se gândea să cumpere în Napoli,
dar cred că nu i se permitea
să meargă acolo.
Nu i se permitea?
Nu mă amăgesc spunând
că domnul Ratchett nu era pe fugă,
din cauza unei întâmplări din America.
De aceea încercă să-şi "cumpere"
întoarcerea în societate.
Nu ştia că am păstrat astea.
Sau că ştiam că urma să mergem în
Calais pentru a da înapoi banii.
Cui?
Lumii interlope?Mafiei?
Dar l-au "aranjat", aşa-i?
L-au "curăţat" în tren de
bani şi i-au plă*** datoriile
noaptea.
Ce sumă era în servietă?
În jur de 200.000 de dolari.
Am continuat să lucrez pentru el fiindcă
aveam nevoie de bani să mă întorc acasă.
Numele de Ratchett este un pseudonim.
Sunteţi buni să mă urmaţi?
200.000 de dolari?
Mi-a spus că sunt pentru penitenţă.
Din cauza a ceva obscur în America
este ostracizat,
iar 200.000 de dolari
mânjiţi de sânge erau ispăşirea lui.
Nu vă temeţi.
Acesta nu este Samuel Ratchett,
ci Lanfranco Cassetti,
care, pentru 200.000 de dolari,
a răpit-o, atât de notoriu, din casa
părinţilor ei din Long Island, New York,
pe tânăra fată
Daisy Armstrong.
Necuratul a venit după ea
iar cineva
din casa a încercat să-l oprească,
dar au fost răniţi foarte grav.
Prinţii ei au plă*** răscumpărarea,
dar tânăra Daisy Armstrong
nu s-a mai întors acasă.
A murit singură,speriată,
de mâinile lui Cassetti,
la mai puţin
de o oră de când a răpit-o.
După această veste teribilă,
Sonia Armstrong a intrat
într-un travaliu prematur
cu un al doilea copil
pe care-l purta,
dar acest
copil nu a supravieţuit.
Şi nici ea.
Colonelul Armstrong, având
acum sufletul frânt
nu a mai rezistat până
a doua zi.
Aşadar, patru morţi cauzate de mâinile
lui Cassetti...
Ba, nu, nu, pardon, cinci.
Deoarece servitoarea, care din câte cred
era franţuzoaică, şi despre care poliţia
era convinsă că ştia despre
această crimă,
fiind nevinovată, şi-a luat de-asemenea
viaţa, în celula de la poliţie.
Cassetti a fost arestat,
dar familia lui
mafiotă din Chicago îi avea pe procurori
şi pe judecători la mână,
iar probele
s-au dovedit "nepotrivite".
Şi aşa,Cassetti a plecat.
Liber.
Iertaţi-mă, dar nu mă veţi
intervieva cu privire la evenimentele
de noaptea trecută?
S-a întâmplat să-l văd pe ucigaş.
***?
Doamnelor şi domnilor, vă rog.
Mai întâi,vreau să-mi cer iertare
pentru iluminat,
dar ne ocupăm de acest lucru chiar acum.
Între timp,
un neglijeu stracojiu este cheia
rezolvării crimei.
Un neglijeu?
Aşa că...voi avea nevoie
de cheile valizelor dvs.,vă rog.
Poirot l-a identificat pe Samuel Ratchett
ca fiind Lanfranco Cassetti.
Cassetti?
Da.
Da, aşa este,
notoriul criminal.
- Şi nu ştiu ce să fac.
- Ce vreţi să spuneţi, dle MacQueen?
Tatăl meu a luat parte la
cazul Cassetti.
El era procurorul.
Acum există o legătură între numele meu,
MacQueen,şi criminal.
Va fi o chestiune de timp până ce Poirot
îşi va aminti acest lucru din ziare.
Are cunoştinţe aprofundate
despre crima lui Cassetti.
Aşadar, îl ştiaţi pe Cassetti?
Dar nu l-aţi recunoscut
când lucraţi pentru el,
aşa este?
Şi vă imaginaţi că un detectiv va
crede aşa ceva?
Dacă este adevărat.
Nu-i aşa, domnule Bouc?
O, da, da.
Absolut adevărat.
Pentru Poirot contează
doar adevărul.
Stăteam acolo...
Aşezaţi-vă *** stăteam
eu, dle doctor.
Aşezaţi-vă.
Da... Acum deschideţi ochii.
Stătea aici, o figură întunecată,
la ora 2:15 dimineaţa.
- Îi puteaţi vedea faţa?
- Nu.
Atunci de unde ştiţi că
era bărbat?
Dacă aţi fi trăit viaţa mea,
inspectore,
aţi ştii când un bărbat este
în dormitorul tău.
Ştiţi,doctore,la ce mă refer?
- Da.
- Ce s-a întâmplat apoi?
Am închis ochii şi l-am
strigat pe conductor.
Iar vizitatorul dvs, unde
a fugit?
A ieşit pe acolo.
Doamnă, de ce nu aţi încuiat
uşa dintre compartimente?
Dar am închis-o.
Doamnă Hubbard,
cât trăiaţi în America,
eraţi familiarizată cu familia
tinerei Daisy Armstrong?
Desigur, am auzit de tragedia lor.
Dar ei erau din înalta societate,
spre deosebire de mine.
Bărbatul acesta este cel
care a ucis-o pe Daisy Armstrong.
Ei bine, dacă aş fi ştiut asta
atunci,ca orice
mamă din America
i-aş fi sfâşiat inima netrebnicului.
Scuzaţi-mi franceza.
Într-adevăr,este un cuvânt
franţuzesc.
Ce-i asta?
Un nasture...
De la uniforma unui conductor.
Ce caută aici?
Dacă lui Michel nu-i lipseşte
un nasture,atunci...
Ieri, cu siguranţă, nu era aici.
Atunci, în mod sigur, este
al asasinului.
Poate că l-a purtat la Vincovici.
Da, deghizat drept conductor.
Apoi, în compartimentul doamnei Hubbard,
cu o cheie de acces furată,
şi s-a schimbat in kimono.
A dedus toate astea de la
un simplu nasture.
Ştim faptul că Cassetti era în viaţă
la 12:30, fiindcă i-a răspuns
lui Michel, "Ce n'est rien."
Nu, nu, nu.
Domnul Cassetti nu putea vorbi franceză,
de aceea îl
angajase pe domnul MacQueen.
Genial! Genial, domnule.
Atunci, aceea trebuie să
fi fost vocea asasinului!
Ceea ce se potriveşte cu
ceasul şi momentul morţii.
Nu, au fost cel puţin
2 ucigaşi.
Păi... l-ar fi putut înjunghia
ca un nebun.
Stânga, dreapta,
toate îmi
vin acum în minte.
Mă bucur pentru dvs, dle.
E mâna Mafiei. Cu siguranţă
e mâna Mafiei.
Cuţitul, este model italian.
Erau după bani
şi aveau un oarecare
motiv de răzbunare.
Are sens.
Sigur că are, dar lăsaţi-mă
să vă întreb ceva.
În acest tren, cine este
de origine italiană?
Cine a fost în America?
Domnul Foscarelli.
Aşadar, împărţiţi cu doamna Debenham
compartimentele 10 şi 11?
Da.
Englezoaica aceea nu se roagă.
Când eu mă rog, şi ea
trebuie să se roage.
Niciuna dintre dvs nu a
părăsit compartimentele noaptea trecută?
Nu.
Aţi fost în America?
Da.
America.
Aşa este.
Pentru a lucra?
Pentru a vorbi, în numele lui Iisus,
pentru a strânge fonduri pentru India.
Desigur.
Pentru a ajuta copiii.
Poirot, banii fie au fost cheltuiţi,
lucru de care te asigur că
nu s-a întâmplat, sau nu...
Vă rog, domnişoară...
Sunteţi catolică?
O, nu.
Mă rog pentru catolici,
pentru
că le fac de-andoaselea, nu-i aşa?
- Dră Ohlsson...
- În ce sens?
Penitenţa şi iertarea sunt false,
nu aşa este, domnule Poirot?
Fiindcă există anumite lucruri
pe care Dumnezeu nu le poate ierta?
Da.
Precum atunci când Îi încalci legea?
Da.
Violenţa împotriva copiilor.
Violenţa împotriva copiilor.
Acest om,care e mort...
Poate acestui om i s-a arătat
Dumnezeu
noaptea trecută în tren şi i-a
refuzat iertarea.
Aţi fost religioasă mult timp?
L-am văzut pe Iisus,
care acum mă
protejează, la fel şi pe copii.
În urmă cu cinci ani.
Cinci ani am fost cu el.
Şi sunt sigur că a savurat
fiecare minut.
Ei bine, Poirot...
Niciun ban.
Nici neglijeul.
Kimono.
Doar dacă prinţesa Dragomiroff
poartă neglijeu,
ceea ce este puţin probabil.
- Nu credeţi,doctore?
- Ba da.
Kimono.
Aţi văzut ce îmbrăcăminte
purta azi?
Pfui!
Este enorm.
A măturat coridorul de parcă
ar fi fost cuirasatul Bismarck.
Totuşi, ştiu cine a comis crima.
Procesul Cassetti
trebuie să fii fost indicat presei,
FBI-ului ,
Mafiei.
Le-a dăunat afacerilor,
aşa că au plasat în tren unu de-al
lor cu un cuţit,
răzbunându-se astfel.
Domnul Foscarelli!
Ce păcat atunci că valetul englez a avut
o durere de măsea,
văzând astfel că domnul Foscarelli
nu a părăsit
compartimentul său toată noaptea.
În noaptea crimei, domnule,
servitoarea
mea mi-a citit până aproape de 11.
Şi aţi dormit până dimineaţă?
Nu.
La ora 12:40 i-am solicitat
conductorului
să o cheme pe Fraulein Schmidt,
fiindcă eu nu am stabilit cu ea acest lucru,
şi i-am cerut un mesaj.
A, da.
Am lăsat-o să doarmă la
ora 2:30.
I-am făcut doamnei un masaj
şi i-am citit în continuare Goethe.
Şi nu aţi auzit nimic ciudat
dinspre cuşetă?
Aşa este.
Prinţesă Dragomiroff, aţi fost familiarizată
cu familia lui Daisy Armstrong?
Da.
Hildegarde, te rog să ieşi.
Am stat de mai multe ori
la casa familia Armstrong
din Long Island, fiindcă
aveam privilegiul să fiu
bunica mamei lui Daisy, Sonia.
Sonia era fiica
marii actriţe Linda Arden,
căreia i-am
fost admiratoare decenii la rând.
Dacă memoria nu mă înşeală,
Linda Arden
era numele de scenă,
preluat de la Shakespeare.
Aşadar, care era numele ei
adevărat?
Numele ei era Waterstone.
A, da, îmi amintesc.
Linda Arden avea două fiice?
Sonia Armstrong, da,
şi o fiică mai tânără.
Da, aveţi dreptate.
Ştiţi ce s-a întâmplat
cu această fiică mai tânără?
S-a măritat cu cineva,
undeva...
Nu ştiu ce s-a întâmplat cu ea.
Ştiaţi că cel care a fost ucis
era Lanfranco Cassetti?
Domnule, dacă l-aş fi recunoscut
pe acel bărbat,
ştiţi ce mi-ar fi plăcut să-i fac?
Mi-ar fi plăcut să-mi chem servitorii
să-l biciuiască până moare
şi apoi să-l arunce într-o gropă de gunoi.
Aşa li se făcea celor de teapa
acestor oameni
când eram tânără, dle.
Fără nicio greşeală.
L-aş fi înjunghiat cât dormea şi
aş fi fost mândră să mărturisesc.
Domnule?
Poirot?
Crezi că ea a făcut-o?
Nu, acea femeie este prea fragilă.
N-ar fi avut puterea să înjunghie...
- Domnule?
- Domnule Foscarelli?
Am auzit că Mafia este
responsabilă.
Da, da, este adevărat.
Vorbeam cu domnul.
Domnule, nu toţi italo-americanii
sunt mafioţi.
Majoritatea dintre noi
scuipăm pe ei.
Eu lucrez în comerţul de maşini.
Sunt un vânzător bun, dar este greu
când eşti italian.
Oameni precum Cassetti îi
fac pe oameni să ne urască.
Domnule, dacă gangsterii sunt implicaţi,
nu vă puneţi cu ei!
Mă înţelegeţi?
Fiindcă sunt necruţători cu oricine...
le iese în cale
şi dvs nu faceţi excepţie.
- Înţelegeţi?
- Îl ameninţaţi cumva?
Este un sfat, domnule.
Mulţumesc.
Intraţi.
*** îndrăzniţi să-l ameninţaţi
pe domnul Poirot?
Apa.
Apa nu curge.
- N-am ameninţat pe nimeni.
- Ce se întâmplă?
Fraulein Schmidt, asta îi aparţine
cumva doamnei dvs?
Nu.
Este a Nataliei.
Este stilul domniei sale
dar nu şi iniţiala.
Mulţumesc.
Şi spuneţi-mi, vă rog, dacă
eraţi un vizitator frecvent
al casei Armstrong în Long Island?
Da... Nu.
Ştiam casa din Long Island,
dar am lucrat
la o altă familie din vecinătate.
Aşa am cunoscut-o pe doamna.
Şi sunteţi o bucătăreasă bună?
Da, toate doamnele mi-au spus asta.
Bun.
Nu.
Sunt servitoare.
Iertaţi-mă, dar păreţi a fi mai bună expertă
în mâncarea
Care să conţină pătrunjel,
gă*** mai puţin de 30 de secunde.
Nu,sunt o doamnă însoţitoare.
Motivul...motivul pentru care
sunt atât de neliniş***ă, domnule,
şi fac lucrurile greşit este pentru
că l-am văzut pe criminal.
L-am văzut cu ochii mei după ce
am terminat masajul doamnei.
Am ieşit din compartiment şi am trecut
pe lângă o femeie in kimono,
dar avea o faţă de bărbat.
Şi eu am văzut-o.
Ei bine,din spate arăta
ca o femeie.
Nu.Ca un bărbat.
Ja?
Când l-aţi văzut?
Pentru că,atunci când l-am văzut pe el,
nu v-am văzut pe dvs.
Hm...
La 2:30.
Mi-l puteţi descrie?
Era scund.Gras. Şi negru.
Şi după ce i-am auzit vocea
spunând "pardon",
era vocea unei femei...
plăpândă ca a unei femei.
Mulţumesc.
Nu există niciun pic de energie
electrică.
Şi vor fi -10 grade noaptea asta,
şi nu pot ajunge
nici cu plugul, până mâine dimineaţă.
Ce faceţi?
*** vor găti mâncarea?
- *** ne vom încălzi?
- Toţi nasturii sunt aici.
Şi este cusut cu aţă mai veche.
Prin urmare, acest nasture trebuie
să provină de la o a doua uniformă, Poirot.
Pe cine vreţi să chem acum?
Pe Miss Debenham?
Nu,nu,nu.
Nu pe ea.
Încă nu.
Seara trecută, dle conte
Andreyni, v-am văzut
pe dvs şi pe soţie, încercând să
coborâţi în Belgrad.
Soţia mea tinde să fie claustrofobă.
Îi este dificil să meargă cu trenul.
Nu, seara trecută a luat
o înghiţitură de Trionel.
Aveţi cuvântul meu de onoare.
Nu vă pun la îndoială cuvântul
de onoare.
Îmi e teamă Poirot, că niciunul
din noi
nu îţi poate fi de ajutor în
investigaţia asta tragică.
Nu, domnule.
Am locuit 2 ani în Washington,
ca detaşat la ambasadă.
Înţeleg că aţi fost acolo în
urmă cu cinci ani.
Da.
Îmi amintesc de cazul Armstrong
din ziare,
dacă la asta
vreţi să ajungeţi.
Deci, această pată de grăsime se
datorează unui oficial neglijent?
De ce trebuie să-şi scrie numele?
Vă rog, precum apare în paşaport.
Mulţumesc.
Doctore,cine este la urmă?
Servitoarea germancă a spus că l-a văzut
pe criminal,
şi i l-a descris lui Poirot.
Pe mine de ce nu m-aţi
interogat, domnule?
Dră Debenham, de ce dvs şi colonelul
Arbuthnot
pretindeţi că nu vă cunoaşteţi,
din moment ce în Istanbul arătaţi
că sunteţi apropiaţi?
Nu, te rog.
Doar atunci când se va termina totul.
Când se va termina totul?!
Ce anume?
- Nu am libertatea să spun.
- Libertatea?
Dră, îmi veţi da un răspuns mai bun
sau nu veţi mai fi deloc în libertate
când va veni poliţia iugoslavă.
- Acum, daţi-mi un răspuns.
- Uşurel, Poirot!
Nu am libertatea să vă spun.
Domnişoară! Nu mă supăraţi!
S-a comis o crimă iar eu
v-am văzut comportându-vă suspect
înainte şi după crimă!
- Las-o în pace!
- John.
- Domnule.
- Teddy, stai jos!
Domnule colonel Arbuthnot.
Poate puteţi explica ce
a spus.
Am cunoscut-o pe dra Debenham
în Bagdad.
Era guvernantă într-o casă a
unui AOC, prieten de-al meu.
Şi, v-aţi îndrăgostit?
Da.
Ce e cu bărbaţii ăştia care se
îndrăgostesc de personal?
Taci din gură!
De ce atâta secret?
Pe moment mă judec cu soţia mea
necredincioasă pentru divorţ.
Conform legii britanice, dacă ea mă vede
cu o altă femeie,
atunci mă poate acuza.
Nu-mi vine să cred că vă
spun vouă toate astea.
Dacă se întâmplă asta, îmi voi pierde
casa,
reputaţia şi comisionul.
"Când totul se va termina", a spus dra
Debenham.
Când divorţul va fi gata.
Când va fi în urma noastră.
Dle colonel, în toţi anii dvs
de serviciu militar,
l-aţi cunoscut pe col. Armstrong,
tatăl lui Daisy Armstrong?
După reputaţie, da.
Era un om bun.
Crucea Militară.
Passchendaele.
Ascultă,Poirot,
acest om merita să moară noaptea
trecută.
Dar aş fi fost mai fericit dacă era
judecat de către un juriu.
Înţeleg.
12 oameni buni şi adevăraţi?
În mod civilizat.
Poirot, am mutat micul cuptor cu gaz
din bucătărie în salon,
şi am propus să rămânem
cu toţii noaptea asta.
Bun.
Strângeţi-i pe toţi acolo.
Dle Bouc, m-am gândit la teoria domnului
doctor Constantine,
*** că asasinul s-ar fi deghizat în
conductor.
Da, la Vincovici.
Iar uniforma conductorului
trebuie să fi fost ascunsă undeva.
Poirot crede că ştie unde este.
Trebuie să fie printre lucrurile acelei
persoane care nu este cu putinţă să fie.
Martorul care spune că l-a văzut.
Fraulein Schmidt.
Aveţi nasturele pe care l-a pierdut?
Da, vă rog.
Bun. Vă rog să vă uitaţi.
Domnule...Am găsit asta în
geanta mea.
Cu siguranţă este cuţitul care a
provocat acele urme.
Da.
Trebuie să-l fi ascuns în geantă în timp
ce trecea prin compartimentul meu.
Asta trebuie să fie.
Cred că este mai bine să-mi păstrez
concluziile
pentru poliţia din Brod.
Dar, când dorm, îi văd faţa.
Nu pot să mi-o scot din minte!
- Mary, te rog.
- Este în regulă!
Vede faţa bărbatului pe care
l-a văzut noaptea trecută.
A criminalului.
Plin de ură, ca şi *** ar vrea
să vă omoare?
Îi văd faţa!
Încă mai purta kimonoul roşu?
Această crimă ar fi fost perfectă
dacă nu ar fi fost înzăpezirea,
nu-i aşa, Fraulein Schmidt?
Cred că există două soluţii
pentru această crimă.
Prima,
asasinul Mafiei pătrunde în tren
la Vincovici,
coboară la Brod
cu banii, îl omoară pe Cassetti,
dar unul, doi dintre dvs anunţaţi
un alt conductor de pe coridor,
ca să anunţe poliţia, dar asasinul
scapă...
dispare.
Dar, din cauza întârzierii,
trebuia să facă o improvizare,
astfel, în mintea mea apare
cea de-a doua soluţie.
Elena Wasserstein.
Cu o pată neglijentă pe "Elena".
Da.
Ajunge ?
Fiindcă poate...
Poate Poirot n-ar trebui să se uite
la primul nume,
ci la cel de-al doilea.
Contesa Wasserstein.
Waterstone.
Numele de familie a
Soniei Armstrong
şi al sorei ei mai mici, Helena.
Soţia mea nu înţelege engleza.
Să punem capăt acum!
Da, să punem capăt.
Aveaţi batistă cu iniţiala "H".
Asta m-ar fi indicat pe mine.
Şi aţi fi aflat de legătura mea
cu Daisy.
- Nepoata dvs.
- Scumpa mea nepoată.
Fata asta n-a greşit cu nimic.
Nu ştiţi nimic, domnule.
Să nu o atingeţi.
Să vă spun tot ce ştiu?
Domnişoară Debenham?
Să spun?
Ştiu, deoarece Fraulein Schmidt
mi-a spus
numele de botez al
prinţesei Dragomiroff...
Este Natalia.
Şi, nu-i aşa prinţesă,
că în alfabetul rus majuscula"N"
se scrie precum litera
"H" în vest?
Astfel ştiu că există mai mult
de o legătură între
Daisy Armstrong
şi persoanele din tren.
Naşa, mătuşa...
fiul procurorului,
pe care Poirot şi-l aminteşte din ziare,
încheindu-şi cariera în ruşine
din cauză că a aranjat procesul.
Apropiaţi ai lui Cassetti m-au ameninţat
că mă omoară, pe mine,
fiul lui,
dacă nu făceau ce i se ceruse.
Ce ar fi putut să facă?
Trebuia să se asigure că
dreptatea se va face în instanţă,
domnule.
Această fată nu l-a ucis pe
acel om.
Nu în frenezie. Nu.
A fost o crimă sângeroasă, nu-i
aşa, domnişoară Debenham?
Îndelung plănuită?
Dar dvs, dle Bouc,
aţi fost cel care mi-aţi
sugerat primul că doar
în America ai putea găsi o asemenea
societate adunată la un loc.
Dar poate şi în
casa unui om bogat
din Long Island,
fiindcă...
Iată că avem o bucătăreasă.
Iar aceasta este Fraulein
Schmidt, nu-i aşa, Michel?
Hm?
Alături de ea era fiica ta,
servitoarea franţuzoaică, dra Francoise,
care a fost suspectată de poliţie
de complicitate la moartea lui
Daisy Armstrong, dar care
de fapt era nevinovată şi
s-a sinucis.
Dle Foscarelli, dvs ce aţi fost?
Şoferul?
Şoferul.
Dar şi iubitul drei Francoise.
Tot ce a făcut a fost să
vorbească cu un străin într-un magazin.
A lăsat nişte detalii cu privire la casă,
şi când pleca bona.
Nu ştia că de fapt vorbea cu
Cassetti.
Şi toate acestea se întâmplau
în 1933.
În urmă cu cinci ani.
Cât timp aţi fost cu Iisus, dră Ohlsson?
Cinci ani am fost cu el.
Prin urmare, Poirot crede
că aţi fost bona.
Unele crime Dumnezeu nu le iartă.
Iar dvs, dră Debenham,
guvernanta,
paralizată în partea de jos a corpului.
***,mă-ntreb, aţi putut să suferiţi
o asemenea leziune?
La început am crezut că dvs,
dle Masterman,
eraţi majordomul casei
Armstrong, dar nu.
Apoi am observat cât de cunoscut
îi eraţi colonelului Arbuthnot
şi acum cred că aţi făcut împreună
armata,
alături de col. Armstrong.
Teddy i-a fost secund în război.
A fost cel mai bun gentleman.
Şi cel mai apropiat prieten.
Apoi, Linda Arden.
Atât de faimoasă, încât
eraţi în pericol
să fiţi recunoscută la
bordul trenului.
L-aţi păcălit chiar şi pe Poirot.
12 oameni.
Şi 12 răni pe corpul lui Cassetti.
12 juraţi.
Dar chiar cred că dl conte Andreyni
era un om de onoare,
protejându-şi soţia,
neimplicând-o în crimă,
dându-i
Trionel, precum a spus.
Aşa este.
Atunci, cine a fost cel
de-al 12-lea?
Se poate să fie cel care
a încercat să-l
abată pe Poirot?
Aşa trebuie să fi scăpat criminalul.
Obstetricianul din America,
despre
care Poirot crede că a avut
printre clienţi o familiei din Long Island
şi pe care i-a văzut suferind.
Trebuie să-i mulţumim drei Debenham
pentru plan.
Curajul ei ne-a adus
împreună şi ne-am canalizat
determinarea.
Planul era frumos.
Whiskey-ul lui Cassetti era drogat în aşa fel
încât să fie treaz,
dar să nu poată reacţiona.
Aveam nevoie ca el să-şi
poată vedea execuţia.
Ah!
Dle Ratchett! Dle Ratchett!
Este totul în ordine?
Ce n'est rien.Je me suis trompé.
După ce aţi auzit asta,
trebuia doar să mergeţi să vă culcaţi,
domnule Poirot.
Ţi-aş putea spune cine suntem.
Dar tot ce trebuie să ştii este
că oamenii
pe care i-ai ucis sunt cu toţii în rai,
domnule Cassetti, în timp ce
dvs veţi merge în iad.
Copila aceea trebuie să fi fost foarte
speriată când a-ţi omorât-o.
Chiar credeaţi că nu v-am fi
căutat peste tot în lume,
pentru a face
dreptate acelor oameni pe care îi iubim?
Întreaga afacere a acestei călătorii,
cuşeta cumpărată pentru un
anume "domn Harris",
pentru ca nimeni să nu o poată cumpăra.
Kimonoul roşu.
Ceasul, totul a fost o farsă,
nu-i aşa, Linda Arden,
pentru a
vă bate joc de Poirot?
Eraţi primul ghinion pentru noi,
apoi zăpada, ceea ce însemna că nu
putem ajunge în Brod.
Dar *** ar fi putut ieşi asasinul
din cuşetă?
Doar pe fereastră.
Da.
Da, ar fi putut încerca să intre
prin camera mea, şi
fiindcă m-am trezit, a fost nevoit
să se întoarcă.
Oameni...
Cu juriul vostru,cu dreptatea voastră!
Nu aveţi niciun drept să vă
faceţi dreptate singuri.
Domnule Poirot, avea doar cinci ani!
Eram oameni buni, civilizaţi,
dar apoi
răul a sărit gardul,
ne-am îndreptat spre justiţie,
dar justiţia
ne-a dezamăgit.
Nu, nu!
V-aţi comportat aşa
şi am ajuns
ca nişte sălbatici de pe stradă!
Acolo unde juraţii şi călăii
se aleg singuri.
Nu, este ceva medieval!
Litera legii trebuie
ţinută sus
iar dacă va cădea, o ridici
şi o ţii şi mai sus!
Pentru toată societatea, pentru
toţi oamenii civilizaţi
dacă aceasta este distrusă, nu avem
*** să-i protejăm!
Există o justiţie mai mare decât
litera legii, domnule.
Atunci Îl lăsaţi pe Dumnezeu să
o aplice, nu dvs!
Iar atunci când nu o face,
când crează iadul
pe pământ pentru netrebnici,
când preoţii, care ar trebui să acţioneze
în numele Său,
iartă ce nu trebuie iertat.
Iisus a spus:
"Aceia fără de păcat
să arunce primii cu piatra."
Da.
Ei bine... noi am fost fără de păcat.
Eu am fost fără păcate.
Dacă vom ajunge în Brod,
lăsaţi-i
pe aceşti oameni buni să plece, dle.
Predaţi-mă pe mine poliţiei.
Lumea mea s-a sfârşit.
Lăsaţi-i pe aceşti oameni să
trăiască.
Nu.
Cel mai teribil gen de
criminal, Poirot.
Răul în carne şi oase.
Nu puteţi sta aici să
ne protejeze!
Sunteţi la fel de rău precum
un escroc din tribunal, dle.
Închideţi uşa!
Este adevărat, domnule.
Puteţi spune că aceşti oameni
sunt oameni buni,
faptul că Cassetti
a meritat să fie ucis pentru ceea ce
a făcut şi lumea o ştie!
Închideţi uşa!
Putem prezenta poliţiei din Brod uniforma
conductorului,
lăsându-i pe oameni să plece.
Nu!
Ce faci?
Nu pot fi văzut aici!
Nu voi fi văzut!
Colonele!
L-am ucis pe asasin, mai
putem face una.
- John...
- Nu suntem criminali, colonele!
Deschideţi uşa!
Să-l ucidem pe Cassetti a fost
legea lui Dumnezeu, colonele.
Dacă îi omori, John, nu eşti
mai bun decât Cassetti.
La o parte!
Nu!
Nu.
Dacă îi ucidem, vom fi ca nişte gangsteri
care ucid ca să se protejeze.
Dumnezeu ştie cât de greu
ne va fi
să purtăm pe conştiinţă de-al lungul
vieţii uciderea lui Cassetti.
Dar *** vom suporta
crime comise nesăbuit?
Sunt mândră de tine, John.
Mă bucur că i-ai făcut dreptate prietenului
tău şi te iubesc.
Şi eu te iubesc, dar nu facem ceea ce
este greşit, dragă.
Nu facem ceea ce este greşit.
Domnule?
- Pot trece?
- Bineînţeles.
Am nişte ceai.
- I-l pot duce?
- O, da, da.
Pot întreba dacă poliţia va veni
cu plugul de deszăpezire?
Da.Vor fi acolo, da.
Prinţesa Dragomiroff face
ceai la toţi.
Singurul lucru pe care nu l-aţi
rezolvat
este locul unde am ascuns banii pe care
urmează să-i înapoiem trustului Armstrong.
Nu.
Dar cred că prinţesa a luat
în greutate prea mult
de la o zi la alta.
Atât de bine izolată,
trebuie să-i
fi fost bine noaptea trecută.
Aţi spus despre femeia din Istanbul
că ştia regulile culturii ei
şi ce ar
fi însemnat să le încalce.
Aşa şi Cassetti.
Aşa şi dvs!
Când negi justiţia,
eşti incomplet.
Simţi că Dumnezeu te-a abandonat
într-un loc închis.
L-am întrebat pe Dumnezeu...
cred că l-am întrebat cu toţii...
ce trebuie să facem.
Şi El a zis să facem ce este corect.
Şi credeam ca dacă o facem,
voi fi complet din nou.
Şi sunteţi?
Dar am făcut ce era drept.
Care este numele căpitanului?
Djavidatza.
Mulţumesc.
Căpitane.
După *** ştiţi...
Am aici uniforma,căpitane.
Şi în timp ce comitea crima,
şi-a pierdut un nasture.
Traducerea: Adr1an
Sincronizarea
Sandor @ RoDVD TEAM