Tip:
Highlight text to annotate it
X
Traducător: Ana Joldes Corector: Cristina Nicolae
Se spune adesea că puteți afla multe despre o persoană
uitându-vă la ce se află în biblioteca lor.
Ce spune biblioteca mea despre mine?
Când m-am întrebat același lucru acum cațiva ani,
am făcut o descoperire alarmantă.
Întotdeauna m-am considerat o persoană destul de cultă
și cosmopolită,
însă biblioteca mea spunea o poveste oarecum diferită.
Cam toate titlurile de pe rafturi
erau ale unor autori britanici sau nord-americani,
și nu aveam aproape nici o traducere.
Această enormă limitare culturală a lecturii mele
a fost un adevărat șoc.
Gândindu-mă mai bine, părea o adevărată pierdere.
Știam că trebuie să existe o mulțime de povești extraordinare
scrise de autori în alte limbi decât engleza.
Era destul de trist să cred că obiceiurile mele de lectură ar însemna
că probabil nu le voi descoperi niciodată.
Așadar am decis să mă înscriu
la un curs intensiv de lectură internațională.
2012 a fost un an foarte internațional pentru Marea Britanie;
a fost anul Jocurilor Olimpice.
Așadar am decis să-l folosesc ca perioadă
în care să-ncerc să citesc un roman, o colecție de povești scurte
sau memorii din fiecare țară din lume.
Asta am și făcut.
A fost foarte palpitant,
am învățat câteva lucruri remarcabile
și am creat câteva relații minunate
pe care vreau să vi le împărtășesc azi.
Dar totul a început cu câteva probleme practice.
După ce am hotărât ce țări
voi folosi pentru proiectul meu,
am încheiat prin a avea o listă a țărilor recunoscute de ONU,
la care adăugasem Taiwan,
ajungând astfel la 196 de țări.
După ce am stabilit *** să citesc și să scriu un blog
despre cam patru cărți pe săptămană
pe lângă cele cinci zile lucrătoare,
am fost confruntată cu faptul că s-ar putea să nu reușesc
să găsesc cărți în limba engleză din fiecare țară.
Doar în jur de 4,5% dintre creațiile literare publicate
în fiecare an în Marea Britanie sunt traduceri,
iar procentajele sunt similare în restul țărilor vorbitoare de engleză.
Totuși, numărul de cărți traduse publicate
în multe alte țări e mult mai ridicat.
4,5% pare destul de puțin pentru început,
însă ce acest procentaj nu vă spune
e că multe dintre aceste cărți provin din țări
cu o rețea de edituri dezvoltată
și mulți profesioniști pregătiți să vândă aceste titluri
editurilor care publică în limba engleză.
De exemplu, chiar dacă peste 100 de titluri sunt traduse din franceză
și publicate anual în Marea Britanie,
majoritatea provin din țări precum Franța sau Elveția.
Însă partea vorbitoare de limba franceză a Africii
rămâne deseori neglijată.
În concluzie, există multe țări
care au puțină sau chiar nici un fel de literatură disponibilă
în limba engleză.
Aceste cărți rămân neobservate de către cititorii
celei mai publicate limbi din întreaga lume.
Însă când vine vorba de a "citi" lumea
cea mai mare provocare pentru mine
a fost faptul că nu am știut de unde să încep.
Petrecându-mi viața citind aproape în exclusivitate
cărți englezești și nord-americane
nu am știut *** să identific și să găsesc povești
și *** să le aleg din restul țărilor din întreaga lume.
Nu v-aș fi putut spune *** să găsiți o poveste din Swaziland.
Nu aș fi recunoscut un roman de calitate din Namibia.
Nu există nici un dubiu --
eram un xenofob literar dezorientat.
*** puteam așadar să citesc întreaga lume?
Trebuia să cer ajutor.
Astfel în octombrie 2011, mi-am înregistrat blogul,
ayearofreadingtheworld.com,
și am facut un apel online.
Am explicat cine eram,
cât de săracă era experiența mea literară
și i-am rugat pe toți cei interesați
să lase un mesaj sugerând ce aș putea citi
din alte colțuri ale lumii.
Nu aveam nici cea mai ***ă idee dacă cineva ar fi interesat,
dar la câteva ore de la postarea apelului online,
oamenii au început să mă contacteze.
Inițial au fost doar prieteni și colegi.
Apoi prietenii prietenilor
și destul de curând, străini.
La patru zile de la postarea apelului,
am primit un mesaj de la o femeie pe nume Rafidah din Kuala Lumpur.
Mi-a spus că era încântată de proiectul meu,
întrebând dacă poate merge la librăria locală în limba engleză
pentru a alege o carte malaeziană pe care să mi-o trimită apoi.
Am acceptat plină de entuziasm,
iar după câteva săptămâni,
a sosit un pachet conținând nu una, ci două cărți --
alegerea Rafidei din Malaezia
și o carte din Singapore pe care a ales-o pentru mine.
La vremea aceea, eram destul de surprinsă
că un străin de la mai mult de 6,000 de mile distanță
ar face un asemenea gest pentru cineva
pe care probabil nu-l va întâlni niciodată.
Dar bunăvoinţa Rafidei s-a dovedit a fi „tiparul” întregului an.
Deseori oamenii s-au străduit să mă ajute.
Unii au condus cercetări pentru mine,
iar alţii și-au întrerupt vacanţele și călătoriile de afaceri
pentru a merge la librării pentru mine.
Dacă doriţi să citiţi întreaga lume
și să o experimentaţi cu o minte deschisă,
lumea vă va ajuta.
În cazul ţărilor
cu puţină sau fără literatură disponibilă în limba engleză,
oamenii au făcut încă un efort.
Deseori, cărţile proveneau din surse neașteptate.
Lectura mea din Panama de exemplu, a provenit dintr-o conversaţie
avută pe Twitter cu Canalul Panama.
Da, Canalul Panama are un cont de Twitter.
Când le-am scris despre proiectul meu,
mi-au sugerat să încerc să găsesc lucrările
autorului Juan David Morgan originar din Panama.
I-am găsit site-ul și i-am trimis un mesaj,
întrebând dacă unul dintre romanele sale în spaniolă
au fost traduse în engleză.
Mi-a spus că niciunul nu a fost publicat,
dar că avea o traducere nepublicată
a romanului său „Calul de Aur".
Mi-a trimis-o pe e-mail,
lucru ce m-a făcut unul dintre primii cititori
ai cărții în limba engleză.
Morgan nu a fost singurul autor
care și-a împărtășit lucrările astfel.
Din Suedia până în Palau,
scriitori și traducători mi-au trimis cărți autopublicate
și manuscrise nepublicate
care nu au fost selectate de către editurile anglofone
sau care nu mai erau disponibile,
oferindu-mi astfel o privire privilegiată asupra unor lumi imaginare remarcabile.
Am citit, spre exemplu,
despre regele sud-african Ngungunhane care a condus revolta
împotriva stăpânirii portugheze în secolul al XIX-lea;
despre ritualurile de căsătorie dintr-un sat îndepărtat
pe coasta Marii Caspice în Turkmenistan.
Am întâlnit varianta lui Bridget Jones din Kuwait.
(Râsete)
Am citit și despre o orgie într-un copac din Angola.
Însă probabil cel mai uimitor exemplu
când e vorba de eforturile depuse de oameni
pentru a mă ajuta să citesc lumea,
a avut loc spre sfârșitul misiunii mele,
când am încercat să procur o carte din mica nație insulară
din insula africană São Tomé and Príncipe.
După ce am petrecut luni întregi încercând totul pentru a găsi
o carte tradusă în limba engleză din această țară,
se părea că unica opțiune rămasă
era să văd dacă puteam găsi ceva tradus de la zero pentru mine.
Nu eram deloc convinsă
că cineva ar dori să mă ajute cu acest lucru
și să își dedice timpul pentru așa ceva.
Însă la o săptămână de la postarea mea pe Twitter și Facebook,
adresată vorbitorilor de portugheză,
aveam mai mulți oameni decât îmi permitea proiectul
inclusiv Margaret Jull Costa, un lider în domeniul său,
care a tradus lucrarea câștigătorului premiului Nobel José Saramago.
Cu nouă voluntari dispuși să mă ajute,
am reușit să găsesc o carte de un autor din São Tomé
și am cumpărat multe copii online.
Iată una dintre ele.
Am trimis câte o copie fiecărui voluntar.
Fiecare și-a ales câteva povestiri scurte din colecție,
s-au ținut de cuvânt și mi-au trimis traducerile,
iar după șase săptămâni am putut citi întreaga carte.
În acel caz, după *** am realizat, în timpul anului dedicat citirii lumii,
lipsa mea de cunoștințe și recunoașterea limitărilor mele
au devenit o mare oportunitate.
Când venise vorba de São Tomé și Príncipe,
am avut ocazia să învăț ceva nou
și să descopăr o colecție de povestiri,
dar și să reunesc un grup de oameni
pentru a facilita desfășurarea unui efort creativ colectiv.
Slăbiciunea mea se transformase în punctul forte al proiectului.
Cărțile citite în acel an mi-au deschis ochii asupra multor lucruri.
După *** știu toți iubitorii de carte,
cărțile au uimitoarea putere de a ne ajuta să evadăm din noi înșine
și să descoperim o nouă gândire,
ce ne va ajuta, măcar pentru o vreme,
să vedem lumea cu alți ochi.
Acest lucru poate fi uneori o experiență dificilă
mai ales dacă citiți o carte
dintr-o cultură ale cărei valori sunt diferite de ale culturii voastre.
În același timp poate fi foarte edificator.
Explorând idei noi veți putea să vă clarificați propria gândire.
Va putea ilustra anumite limitări
ale felului în care ați perceput lumea până atunci.
Privind înapoi la o mare parte din literatura în engleză
cu care am crescut, spre exemplu,
am început să realizez cât de restrânsă era aceasta,
comparativ cu bogăția oferită de lumea întreagă.
În timp ce dădeam pagina,
un alt lucru a început să se petreacă.
Încetul cu încetul,
lunga listă de țări cu care îmi începusem anul s-a schimbat
dintr-un registru sec, pur academic al unor nume de locuri
în entități reale, vii.
Nu doresc să sugerez că este posibil
să obtineți o viziune completă asupra unei țări doar citind o carte.
Însă la un loc, poveștile citite în acel an
m-au făcut să mă simt mai vie ca niciodată
față de bogăția, diversitatea și complexitatea acestei planete speciale.
A fost ca și *** poveștile lumii
și oamenii care s-au străduit să mă ajute să le citesc
au făcut totul real.
Astăzi, când mă uit în biblioteca mea,
sau la titlurile din e-reader,
acestea spun o poveste complet diferită.
E povestea modului în care cărțile au puterea de a ne uni
în ciuda diferențelor politice, culturale, geografice, sociale sau religioase.
Este povestea potențialului avut de oamenii pentru a lucra împreună.
Este și un testament
al vremurilor extraordinare în care trăim când mulțumită Internetului,
e mai ușor ca niciodată
pentru un străin să împărtășească o poveste, o viziune, o carte
cu o persoană din celălalt cap al lumii, pe care poate nu o va întâlni vreodată.
Sper să fie o poveste pe care o voi citi mulți ani de acum inainte.
Sper deasemenea că mulți mi se vor alătura.
Dacă am citi mai mult, ar exista o cerere mai mare
pentru editori să traducă mai multe cărți,
iar noi toți ne-am îmbogăți astfel.
Mulțumesc.
(Aplauze)