Tip:
Highlight text to annotate it
X
Doamne, da-i rău de tot.
- Nu putem duce prostiile astea de aici?
- Nu până nu se termină îngheţul.
Au oprit ridicarea gunoiului...
- Doamne!
- Stai, ce-i?
- Am auzit VP-ul ţipând?
- Nu, eu eram.
Şi era un strigăt. Era un şobolan pe
gunoaie, aşa că am strigat, să-l sperii.
- Aia era voce de bărbat?
- Da, fiindcă eu sunt bărbat!
Am voce de bărbat.
Aşa, vezi. Depărtează-te.
Depărtează-te...
Traducerea: Reef
addic7ed.com
Cursa senatoarei spre Casa Albă
Să fie "Preşedinta Meyer"?
Senatoarea se precipită.
Selina-şi suspendă campania
Decăderea lui Meyer
Selina, "mândră" să fie VEPE
VICEPREŞEDINTA
Sezonul 2, episodul 7
"Îngheţul"
Jur pe Dumnezeu, era uriaş!
Era cât un ponei!
- Chiţ-chiţ!
- Doamne! Termină, nu-i frumos.
Bun, deci n-am s-o lungesc. Suntem
pe îngheţ, voi avea doar personal-cadru.
- Deci Keith rămâne, este?
- Poftim?
Keith. Se încadrează
în cadru...?
Vă rog, doamnă, nu-mi permit
să intru-n neplă***...
- Nu intri. Dar, Dan, tu, da.
- Doamnă...
Da, *** voi doi faceţi treburi similare,
are sens economic să pleci tu, Dan.
Asta-nseamnă că are salariu
mai mare ca mine?
Oricum, chestia-i că nu va dura, fiindcă
azi mă întâlnesc cu spicherul, nu?
- Azi, da.
- Aşa că îngheţ îngheţul.
Se pare că-i între noi acum.
Fără mine, biroul ăsta implodează.
Gary, Serviciul Secret îţi spune
Tâmpa Shirley Temple.
- Deci mai...
- Sue?
- Da?
- Tu pleci acasă.
- Da, îmi pare rău.
- Fie.
Vreau o clipă.
- E greu, frate...
- Doamne, ce rău îmi pare pentru ea...
- Să fim serioşi, trebuia să plece.
- "Biata Sue".
- Biata Sue.
- Păi, atunci, eu fac paşi.
Bun, trebuie să-ţi amintesc
că nu poţi lua contact profesional
cu nimeni din administraţia asta
şi că îţi este interzis prin lege
să intri în Aripa de Vest
sau în Clădirea Eisenhower.
- De fapt, nu trebuia să-mi aminteşti.
- Ştiu, dar voiam s-o fac.
- Pe mai târziu!
- A primit-o tare bine.
- E ca Spock, nu-şi arată emoţiile.
- Niciodată?
- Niciodată.
- "Niciodată"...?
- Nu, nici chiar atunci.
- Tu faci mişto.
L-am văzut odată râzând tare de tot,
când a căzut bodyguardul de pe Segway.
O fi râsul o emoţie...?
Pachetul complet pe o zi în staţiune...
Nu, cred că veţi vedea că este posibil.
Sue Wilson. Client de preţ
şi, la nevoie, unul agresiv.
Poţi aranja prânzul cu el?
Super.
Nu, mă uit doar prin magazinul vieţii.
Pe la sectorul "ce-ar fi".
Nu, îneacă-mă...
Îneacă-mă în contacte. Vreau
să se-ngreţoşeze oamenii de moaca mea.
Foarte amuzant, Carl.
- Gary, nu ştiu *** să fac aia.
- A, doamnă. A-a-a, scuze.
E pe toate blogurile ***
c-a donat Andrew ambelor partide.
- Cine tot mestecă-n oala cu căcat?
- Roger Furlong.
Aşa mi-am zis şi eu.
Clar ca ziua, Furlong.
Parcă-s scurgeri anale.
Donaţiile, căcatul ăla de carte ***
că aş avea o relaţie de faţadă cu Andrew,
contractul pe pământ
de acum sute de ani...
Să-mi aducă cineva capul
defălcat al lui Roger Furlong!
- Păi, la mulţumiri, autorul zice...
- De ce ai o copie cu aia?
Ca s-o pot refuta oamenilor.
E copia mea de refutare.
Scapă de ea.
Refute-o.
Uite, dacă VP-ul ar avea vreo fereastră,
ar fi una înaltă de pe care să te-arunce.
- E tare, asta.
- O imit pe Sue.
- Da, foarte tare.
- Poftim...?
Eşti gravidă? Doamne, scuze,
n-a fost cu intenţie.
Auzi, sună săptămâna viitoare
şi te strecor cumva, bine? Felicitări...!
"Păi bonsoar, guvernanţ'!
Ţâparu-m' muraţ' şî burta-m' gâdilaţ'",
"că spri viesâla Londră mă porniesc,
pi-acolo pula s-o bielăsc, eh"?
- "Iaste, dragoste? Eh...?"
- Mergi la conferinţa G8 de la Londra?
Da, merg, Gary, mulţumesc
de întrebare. Da, merg.
E un oraş în care femeile-s bete
la propriu cât e ziua de lungă,
iar eu am să le umplu
golurile, amice.
Dar trebuie să-mi reînnoiesc paşaportul,
aşa că pot vorbi cu vepeul?
Ce treabă are ea cu asta?
Păi, creier-de-sloboz,
guvernu-i sub îngheţ,
deci birourile de eliberat
paşapoarte sunt închise.
Aşa că vreau să tragă Selina nişte sfori
pentru mine. Cheam-o deci pe Sue.
Unde-i Sue? Unde-i Sue?
Cine-i noul Sue? Eu.
- Aţi dori o întrevedere, dle Ryan?
- Da, Noul Sue, aş dori o întrevedere.
Suge-o.
Priviţi în jur. Oameni fără serviciu...
Gunoaie pe străzi. Oameni în suferinţă.
Uneori am sentimentul
că nu-mi cunosc propriul partid.
Vedeţi, ăsta-i necazul
cu înalta-definiţie.
Nu vrei să vezi o pulă
în înaltă-definiţie.
*** au putut permite
instalarea îngheţului?
Oare gras-plătiţilor făcători de legi
ai Washingtonului nu le pasă de oameni?
Ce...? Eu nu-s plă***ă "gras". Am fost
înstărită de dinainte, da? "Scuze"!
Trebuie să ajungă la o înţelegere
şi să facă duhoarea să dispară.
Doamnă, duhoarea de acasă
de la dvs. a dispărut.
- Datorită mie...
- Ce...?
Ştiţi de gunoiul ăla mirositor
de lângă casa dvs.?
În calitate de Sue, am pus
o companie privată să-l ridice.
- Ce...? De ce ai face una ca asta?
- N-a fost o idee bună, Gary.
Nu la reacţia asta
m-am aşteptat...
Băi, Gary, deci toţi din Gunoiton
trebuie să îndure mirosul, mai puţin...
"Prinţesa snoabă
din palatul ei parfumat"?
Asta ar spune alţii!
Nu eu spun asta, nu eu...
Ia staţi. Deci acuma, vreun prestator
privat care nu a fost verificat...
A putut să-mi scormonească
prin gunoi şi să-l pună pe...
Pe...
- Pe Internet?
- Scuze, doamnă, n-am vrut să fac asta.
- Tre' să iei sacii cu gunoi înapoi.
- Da, doamnă.
Da' staţi. *** voi şti
care sunt sacii dvs.?
Vreţi să-mi spuneţi
cam ce chestii aveaţi prin saci?
- Putem discuta în particular o clipă?
- Da, sigur.
- Ce... pula...
- Nu ştiu.
- Grăbeşte-te.
- Da, doamnă.
Deci cred că eu şi spicherul
vom pune capăt la asta.
Păi, PSUA ştie că trebuie să ieşim
din îngheţ cât mai repede.
- Ne fute pe toţi din toate direcţiile.
- Da. Şi, că veni vorba...
Doamnă...?
Mă văd cu Andrew.
"Vă vedeţi"... cu el? În genul văzutului
cu cineva la prânz sau la un joc de cărţi?
Da! Da, da, da... Adică,
luăm prânzul şi apoi facem sex.
Cărţi, nu cine ştie ce.
Ştii tu, cam doar sex.
Doamne, Amy,
îmi poţi spune ce să fac?
- Sincer?
- Da.
Îl aruncaţi peste bord,
ca pe deşeul toxic care e.
- Vă va termina cariera.
- Amy, fii serioasă.
E atât de bine... Tu nici n-ai idee.
Uşurare de stres. Ştii tu, endorfine...
Bun, atunci vedeţi dumneavoastră...
Vedeţi *** merge.
- Nu, trebuie să-i pun capăt.
- Da.
Dar nu pot...
Mă bucur că am discutat.
Pe aceeaşi frecvenţă.
- Dar nu va trebui să ating gunoiul, nu?
- Ba da, va trebui să-l iei în braţe.
M-ajuţi să iau gunoiul,
să-l punem în maşina ta,
îl ducem la reşedinţă
şi eu te-ajut cu paşaportul.
- Voi vi-s ăia care vreţi gunoiul înapoi?
- Da, dl Walker?
- Da.
- Bună, sunt Gary Walsh.
- O plăcere.
- Jonah Ryan. Aripa de Vest.
- Deci: gunoiul nostru...?
- Gunoiul "vostru"?
- Da, da, da...
- E al meu acum.
Deci: mie ce-mi pică?
Domnule, asta-i problemă guvernamentală,
deci ar fi mai bine dacă aţi coopera.
Mă ameninţi cumva,
căpăţânosule?
Fiindcă avem aici un compactor
ce ia căcat şi-l face cuburi.
Bun...
Ne scuzaţi un moment?
Mulţumesc tare mult.
Ce dracu' faci?
Trebuie să-i oferim ceva.
De ce nu te oferi să i-o sugi colo,
lângă sticla reciclată?
Ar împrăştia nişte efecte luminoase
interesante, romantic, nu?
Păcat că nu vei merge la Londra.
Bun, fie, ştii ce? Îi ofer
un tur prin Aripa de Vest.
Plebeii se dau în vânt după asta.
Atâta-i excită, că-i spun "Aripa Umedă".
- Deci asta-i lipsă de respect.
- E o clădire, Gary. N-are sentimente.
- Are însă un spirit.
- Nu, nu are.
Domnule, dl Walsh şi cu mine am dori
să vă oferim un tur privat şi exclusiv
- ...al Aripii de Vest a Casei Albe.
- Sigur, sună mişto.
- Super.
- A, stai. Am spus "mişto"?
Voiam să-ntreb
dacă credeţi că-s fraier.
Ce ai vrea?
Aş vrea o vizită de la vicepreşedintă.
Aş vrea să-i ofer un tur.
Cred că ar prii afacerii: "Vicepreşedinta
salută compactarea căcatului".
Bun, o putem face, da.
Capitoliul SUA
Biroul Spicherului
Frate, am şi uitat
cât e de frumos biroul ăsta, Jim.
E drăguţ, nu-i aşa?
Da, scaunele fac o avere.
- Serios?
- Incomode ca dracu', totuşi.
- Este?
- Da, da...
Păi, oamenii trăiau mai ales
inconfortabil pe vremuri.
- Asta aşa e.
- Haine toate peticite...
Frig de-ngheţi sau cald ca-n iad...
Scaune tari şi puţeau toate!
- Vremuri grele, vremuri grele...
- Şi-ncă vorbesc de anii '70!
- A-ha...!
- Nu, mă refeream la secolul 18.
- Cu perucile, şi aşa mai departe.
- Bun. Deci...
Cred că suntem tare aproape
de un acord asupra bugetului.
Cred că mai trebuie
să muţi tu doar o ţâricuţă.
- O, eu nu mut nimic.
- Nu muţi nimic?
Nu cu dvs., doamnă.
Dvs. aţi fost atârnată la uscat.
Tocmai m-au sunat
de la "Politico".
Au luat un interviu preşedintelui
şi mi-au cerut o reacţie.
Tocmai acum?
Despre ce vorbeşti?
- Nu ştiţi? N-aţi... Bun.
- N-am văzut...
Vă voi citi cuvintele preşedintelui,
fără intonaţie.
"Glisează pentru a o deschide".
"Selina Meyer e un administrator
îndrăzneţ şi un bun VP".
"A făcut tot ce-a putut
pentru a împiedica acest îngheţ",
"lucrând ore lungi,
dar a fost o decizie dificilă".
Subînţelesul, doamnă:
aţi eşuat.
Şi sunteţi blamată personal
pentru acest îngheţ guvernamental.
Bun, în primul rând, eu n-am sesizat
un astfel de subînţeles.
Am auzit înţelesul cuvintelor,
iar cuvintele pe care le-am auzit
sunt "VP îndrăzneţ şi de succes".
- A, nu cred că a spus "de succes".
- Dar eu ştiu că a spus "de succes".
- Dar nu în cuvintele lui.
- Ba sigur, tocmai mi le-ai citit.
- Reluăm?
- N-ai decât!
- Scuze.
- Da, reciteşte.
"Selina Meyer e un administrator
îndrăzneţ şi un bun VP".
- Niciun "de succes".
- Bun şi de succes sunt sinonime.
- O trageţi de păr.
- Nu trag nimic de păr.
Cu asta şi cu toate poveştile
despre fostul dvs. soţ,
cam multă otravă din direcţia
unui anume congresmen inamic.
- Roger Furlong...?
- Dacă spuneţi, pentru mine-i o prostie.
Doamnă Vicepreşedintă,
aţi fost scoasă din acordul de buget.
E greu, dar mie nu-mi pasă. Înţelegeţi
acum de ce stăm pe scaunele tari.
Nici nu merită să te aşezi.
Ştii tu, Jim...
Tu eşti cu mult mai bătrân ca mine.
Dacă mori
în următorii şase ani,
eu voi participa
la înmormântarea ta
şi voi citi un elogiu fiindcă PSUA
mă trimite acolo în locul lui.
Şi va fi plin de subînţeles.
Plin-ochi de subînţeles.
Păi, abia aştept aia.
Da' stai, voi fi mort.
Sincer, Sidney, îmi privesc
neplătitul ca pe o oportunitate.
- O, da...
- Mai ies, încerc apa, văd feţe noi.
Deci spui că ai cariera-n băţ.
Şi acum vrei ca tu şi pizda ta uscată
să faceţi bani adevăraţi
din lobby pentru Petrol, nu?
- Bun-venit, domnilor.
- Bună.
- Recomandarea zilei e sepia...
- Stai o clipă, scumpo.
- Tu achiţi nota, da?
- Da, eu fac cinste.
Super. Voi lua
cel mai scump aperitiv,
cel mai scump antreu
şi o sticlă de 200$ de şampanie.
- Da, domnule.
- Ştii ce, cred că eu iau ceva uşor.
- O salată cu pui şi o cola fără zahăr.
- Aiurea. Adu-i exact ca mie.
Şi vom împărţi şampania.
E prima noastră întâlnire...
Soţul meu a fost ucis
la 15 metri de un canton.
Asta-i cea mai imbecilă poveste.
Adică l-a omorât ursu'?
Nu-i niciun pădurar prin zonă,
din cauza îngheţului.
Şi încă urs negru. Aia-i partea ciudată.
Ăia atacă rar oamenii. Tare ciudat.
Exact, exact asta voiam...
Precis l-a întărâtat.
Precis l-a lovit cu vreun băţ,
sau a făcut vreo prostie.
A făcut mişto de el,
sau l-o fi pus să danseze.
- Urşilor nu le place să danseze.
- "Dansezi, te rog"?
- Nu-s urşi fericiţi în divertisment.
- Sau o fi-ncercat să fută ursu'.
- Ca Grizzly Adams.
- Iisuse...
- Vă simţiţi bine?
- Ne simţeam.
- Râdeţi de moartea violentă a unui tânăr?
- În mare, da.
Credeam că eşti în neplă***, Kent.
Mi-am uitat căştile
de amortizare de zgomot.
Deci ghici
ce tocmai am auzit.
Eu nu-s aici.
Ergo, nici urechile mele nu-s.
Bun. Citat din PSUA, în curândul
său interviu din "Politico",
în care dă vina pe mine
pentru îngheţul guvernamental.
- ***...?
- Exact, "***"?
- Era de aşteptat.
- "De aşteptat"?
Te-aştepţi să ţi se lipească o foaie
cu "Trage-mi una" pe cur? Te-aştepţi?
Doamnă Vicepreşedintă, tot respectul,
dar e sarcina VP-ului dintotdeauna
s-o ia în cur
pentru a-l scăpa pe preşedinte.
Da, stai să-ţi spun eu ceva.
Curul ăsta nu mai e deschis afacerilor.
Curul ăsta e strâns-încleştat.
Eu nu-s pe post de diversiune.
Hai s-o ia preşedintele în cur.
I-ar putea plăcea.
Bărbaţii şi femeile de la putere
nu s-au putut pune de acord cu nimic.
Tu faci mişto de mine... Acuma io-s
de vină că l-a mâncat pe-un tont ursul?
- Pune-ţi trupa de presă pe asta, da?
- Da, doamnă.
Doamnă, asta-i în Minnesota, da?
Aşa că guvernatorul Chung
va sări pe asta ca ursu' la tonţi.
Haideţi cel puţin să ieşim în faţă
cu ceva şi să luăm legătura cu văduva.
Da. Ai auzit, Mike?
Văduva cu ursu'.
Ia legătura cu văduva cu ursu'.
- Şi legătura cu trupa cu presa?
- Da, şi legătura cu trupa cu presa.
Două lucruri.
Sună la Cartea recordurilor.
A, nu, nu o face, fiindcă
aia ar însemna trei lucruri.
- Deci chiar nu mănânci homarul ăla?
- Nu, nu sufăr homarii.
Ştii, Dan, te-am putea folosi.
Ai putea convinge nişte futători de surori
să-şi vândă pământul prin Nebraska?
Vrem să trecem o conductă prin curtea lor
din spate şi pe ei nu-i prea încântă.
Vreţi să goniţi nişte fermieri?
Consideră-mă furtuna ta de nisip, amice.
Băi, frate, mi-ai făcut-o
să zvâcnească!
Dar dacă vrei să-mi faci pula să danseze,
spune-mi ce se petrece în biroul VP-ului.
Păi, ştii că nu pot intra
în prea multe detalii.
Sigur, sigur. Am putea...
Ce zici să stabilim un soi de cod?
VP-ul va fi homarul. Amy, verdeţurile.
Zicem că Mike e morcovul.
Dan, tu poţi fi crevetă.
Vezi, Dan? Deja te fac crevetă.
Frate, aş vrea să fi comandat
o farfurie cu netrebnici inutili.
Dar pleci la război
cu oastea pe care o ai, nu?
Bun, cred că homarul
se-mpacă acum cu fostul soţ.
Verdeţurile abia
de se mai ţin cu firea.
Mike... morcovul,
se-neacă-n datorii.
Şi crevetuţa asta vrea să audă
mai multe de treaba cu Nebraska.
- Vrei să mergi în grânarul ţării, este?
- Vreau să-i sparg, să vezi *** sparg.
Păi bate din botoşeii tăi rubinii
şi trezeşte-te-n pula mea.
Nu-i nicio treabă, Dorothy.
Dar sunt tare impresionat că ţi-ai vinde
toţi tovarăşii din biroul vicepreşedintei.
Aşa că de ce nu te duci să te guduri
pe lângă Danny Chung?
Ăla-i căcatul auriu ce se ridică
peste frişca din cupă acum.
Ţie-ţi plac căcaţii, nu, Dan?
Da. Nu, nu, nu, nu asta am zis.
Aţi înţeles greşit, pe bune.
Când am spus "vină", spuneam
că "nu era vina soţului dvs.",
fiindcă urşii sunt flămânzi din fire.
Înţelegeţi ceva?
Alo? Alo...?
- Dna Doolittle era?
- Da.
- Şi?
- Tare zguduită.
- Şi normal.
- Da...
Ce-i? Iisuse...
Amy, va trebui să-l trimitem pe Dan
în Minnesota, să se ocupe de văduvă.
Dan e-n neplă***.
Da, ştiu că-i futut şi neplă***,
fiindcă eu l-am futut cu neplătitul.
- Şi apropo, unde-i Gary?
- Încă adună gunoiul.
Bun, dacă nu se-ntoarce curând,
va trebui s-o dez-neplătim pe Sue.
Des-neplă...
- Va trebui s-o aducem pe Sue înapoi.
- Bun.
Da. Şi vreau
să mă-ntâlnesc cu Furlong.
- N-ai să vezi. Nu intru-acolo.
- Incredibil.
- O, Doamne!
- Mă laşi... Crezi că asta-i rău?
Stai pân-ajungi în Londra.
Totul miroase a urină.
Chiar şi mâncarea.
Bun, l-am găsit!
- De unde ştii că-i al ei?
- Gura. L-am găsit.
Doamne, bun-a mai fost
pizza aia!
Ştii, nu prea mănânc pizza, Roger,
dar când o fac, mă face tare fericită.
- Mulţumiţi chinezilor pentru asta.
- Ce?
- Chinezii au inventat pizza.
- Nu-i adevărat.
- Ba da, ei.
- Ascultă, Roger, hai să vorbim
de poveştile astea despre afacerea
lui Andrew cu pământ şi relaţia noastră.
- Doamne, toate şoaptele, zvonurile...
- Cine ştie cine le tot scoate?
Chestia-i că-s cutii şi cutii cu de-astea.
Asta ştiu, e real.
La fel de real
ca impotenţa lui Will.
- Nu cred că aşa ceva se cuvine.
- Nu-l deranjează, nu, Will?
- Indiferent, domnule.
- Vedeţi? Jucător de echipă.
- Da...
- Da, am un...
Un pachet de cărţi de joc
tare impresionant, doamnă.
Nu mai spune...
Îmi place să joc cărţi.
- Vă place?
- Da.
- Ce joc vă place mai mult?
- Shanghai.
Aş fi zis că Fata bătrână.
- Vrei să jucăm La ciupeală?
- Sigur.
- Păi de ce nu le etalezi?
- Bun.
Damă.
Cutiile de care am pomenit.
- Cutii pline cu gunoaie.
- Aşa...
Gunoaie explozive.
Vătămătoare.
Da, mi-aţi putea spune
Murdar-Vătămătorul.
- Da, n-am să-ţi spun aşa.
- Bine...
- Nu-ţi spun. Care ţi-e popa?
- Ar putea fi vremea lui Chung.
Toţi Dan-Chung-uiesc seara asta!
Lui Danny îi plac cutiile.
Şi apoi...?
Păi, nu pot prezice viitorul...
Roger Furlong, ia te uită,
cât eşti de sfios...
Chiar eşti, frate.
Eşti un băieţel sfios. Şi ce?
Ai face vreun fel de târg cu el?
La asta te gândeşti?
Pentru vreun post superior
în administraţia lui?
S-a auzit de chestii încă şi mai ciudate.
S-ar putea întâmpla altele şi mai ciudate.
Vrei să faci un târg cu mine? Să ai
un loc în viitoarea mea administraţie?
- Asta a ţâşnit ca de nicăieri, nu, Will?
- Ca un muson brusc în Goa, domnule.
"Muson brusc"... Ăia se prevăd
cu săptămâni înainte, idiotule.
Auziţi, aţi văzut vreodată
"Tăcerea mieilor"?
Da... Ăla m-a speriat de toţi dracii.
Ştiu, e greu de crezut
că există femei-agent în FBI.
- Glumesc... Glumesc...
- Îmi place genul ăla de misoginism.
- Îmi place misoginism de-ăsta.
- Cel mai tare.
- În fine, chestia-i că-s două personaje.
- Aşa...
Păreau atât de diferite, dar pot
ajunge să se înţeleagă reciproc...
- Şi chiar să lucreze împreună.
- Ştii ce? Înţeleg perfect.
Înţeleg perfect.
Dar pentru a fi limpede,
Roger.
Tu nu ceri nimic
şi eu nu promit nimic.
- Bine...
- Evident, nu pot spune nimic explicit.
Şi nici tu.
Înţelegi asta?
Will, înţeleg?
Da, domnule, înţelegeţi.
Ai auzit ce am spus, Will?
Nu, doamnă.
- Jucător de echipă.
- Da.
- Îmi place.
- Da.
E pe drum, aşa că le punem în maşina ei.
Ai verificat uleiul?
- Nu, cine pula mea-şi verifică uleiul?
- Toată lumea...?
- A ajuns Sue.
- Slavă Domnului.
- Mersi, Sue.
- Cu plăcere, Gary.
- Salut, Shaun. Mă bucur să te văd.
- Salut, domnilor.
Ia un sac, Sue. Vom fi
căcăcioşii de Soprano.
- Nu-mi pune mizerie pe rochie.
- Mizerie pe rochie, îmi place... Scuze.
- Plăteşti spălatul maşinii după asta.
- În primul rând, fără atinse.
- Mersi. Şi nu plătesc.
- Bun, hai să terminăm odată.
Dumnezeule, eu n-am ***
să-ncap aici.
Păi e mai mare ca pântecu' mă-tii,
şi pân' la 15 ani ai stat acolo.
- Dumnezeule...
- Iac-aşa...
- Dumnezeule, îl ating...
- Ceva-i ud, ceva-i ud...
- Bun, gata.
- Mi s-a pus pe legitimaţie!
- Grijă la picioare, Lurch.
- Gata, băieţi...
- Cine-şi mai ia cupeuri?
- Scârbos...
Apartamentul văduvei,
Minnesota
Lumea va zice că n-ar fi trebuit
să fie acolo, da-i mort, ce Dumnezeu!
Ştiu...
Ştiu, ştiu...
Mă tot gândesc
la ultimele lui clipe.
Da...
Şi, *** se ţine văduva?
Plânge mult. Gen, căcălău de mult.
E supărată, bărbat mâncat etcetera.
Da-i mare fan de-ai tăi,
ar trebui să vorbeşti cu ea.
Nu ştiu, ar putea părea
oportunist.
Dar eroii nu apucă să aleagă,
ei sunt aleşi.
Că veni vorba de aleşi,
ce mai face Dan.com/Egan?
- Încă-s un fan.
- Aşa şi trebuie, Danny.
- Sunt ***, ce pula mea.
- Chiar eşti.
Din nefericire, însă, Selina şi Kent
Davison sunt orbi la destinul meu.
Vezi, ei cred că încă suntem în anii '90.
Eu gândesc ca-n anii 2020.
Ai vedere 20/20, nu?
- Zowie!
- Ţi-a plăcut?
- Vezi, de-ăştia vreau în echipa mea.
- Îmi oferi o slujbă?
Nu, n-am nimic liber prea curând,
dar voi avea.
Peste şase ani, noi doi, în Biroul Oval,
comandând pizza şi un atac aerian.
Strat subţire, cu focoase multe.
Îi aduc în pula mea pe Rolling Stones
să-mi cânte-n sufragerie.
20/20, bre!
Doamnă?
Dan, ţi-au expirat cele 15 minute
de fără plată. Te vreau înapoi.
- În Bastardmobil.
- Da...
Aripa de Vest
Nici nu mi-am dat seama
ce bună eram la slujba asta,
până când altcineva
n-a făcut-o atât de prost.
- "Diferit" nu înseamnă "prost".
- Nu, prost e prost.
Bun, deci ce-avem astăzi pe masă?
Întâlnirea aia cu NASA?
Nu, se pare că cei de la NASA
a trebuit să reprogrameze.
Rahat. Voiam să-i văd
pe cei de la NASA!
Gary, nici pe lună nu mai păşesc acum.
Nişte tocilari ce lucrează-ntr-un hangar.
Deci atunci ce avem?
O vizită la fabrica de prelucrare
a deşeurilor din Fairfax?
Deci nici nu ştiu care-i cel mai
deprimant cuvânt din propoziţia aia.
Trebuie să mergeţi
să-i întâlniţi pe ăia cu gunoiul.
Să faceţi să pară că vă murdăriţi
pe mâini alături de omul simplu.
Nişte poze pentru presă...
O reclamă drăguţă, eu am pus-o la cale.
- Intri-n neplă***, Mike.
- Fără plată...?
Da, aşa se şi cheamă.
Treci şi semnează la masa lui Amy.
Încearcă-n pula mea
să-ţi închiriezi barca.
Uitaţi, doamnă, n-am avut de ales.
Gary i-a promis gunoierului o vizită.
Gary n-ar face ceva
atât de cretin, nu, Gary?
Păi, în anumite împrejurări, pentru
un anume serviciu de salubritate...
- Da... nu, nu, înţeleg. Acum înţeleg.
- Da, uf!
- Auzi, Gary.
- Da?
- Intri-n neplă***.
- Nu!
Îmi pare rău... O am pe Sue.
- Nu...!
- Tre' să semnezi şi tu la Amy.
Doamnă?
Gary a zis că mi-aţi putea
prelungi paşaportul tare rapid.
Deci, Gary, ieşi de-aici.
Tu du-te şi te fute, Jonah.
Doamnă, sunt în echipa G8.
"Du-te şi te fute", virgulă,
"Jonah", semnul exclamării!
Dar, doamnă,
am ajutat cu gunoiul...?
A, ai ajutat cu...
Cu gunoiul?
Da, am ajutat cu gunoiul.
- Ă... Sue?
- Da?
Ai putea lua legătura cu care-pula-mea
de la Departamentul de Stat?
"Sus pălăria pentru matale,
domniţă"!
- Doamnă.
- Da?
I-aţi trimis în fără plată pe Gary
şi Mike cât eram eu la baie?
Da. Deci Sue-i noul Gary
iar tu eşti încă Amy.
- Da.
- Da.
Salut, salut! Ce am ratat?
Trimite-n fără plată
fără noimă din mulţime.
Amy, o vorbă?
Nu-mi spune te rog
că te-ai cuplat cu văduva.
Spune-mi sincer.
Încotro crezi că se îndreaptă Selina?
Ce te face să te-ndoieşti de ea?
Căcatul cu pământul, căcatul de relaţie
de faţadă, căcatul de îngheţ.
Ai omis faptul că tocmai
a făcut un târg cu Roger Furlong
şi devine semi-dependentă
de antidepresive.
Da, păi *** ar putea da greş?
Bun, Sue, să mergem.
Doamnă, îmi pare atât de rău că
nu v-am putut-o aduce pe văduvă.
Da, aia a fost ceea ce aş numi
o mare bulibăşeală.
Ziarele sugerează că sunt responsabilă
de moartea înspăimântătoare a unui bou.
Dar eu mă-ndrept spre o groapă
de gunoi, deci e de bine, nu?
Păi, atitudinea e una bună.
Amy, de ce se ocupă toţi ceilalţi
de imaginea mea, în afară de mine?
- Trebuie să facem ceva, Amy.
- Bun.
Doamnă, haldina primeşte scurgeri
contaminate la 10:15, fereastra-i scurtă.
Bun, vreau doar...
Doar să mă gândesc...
Trebuie să gândim cu capetele
doar un minut...
Poate să mă bagi la TV?
Păi, nu vrem la "Primul răspuns"
cu Janet Ryland sau ceva, dar...
Ba da...! Da, asta-i o idee grozavă!
Exact asta vreau să fac, Dan.
Bun, da, e exact... Ştiţi ce?
Cu cât mă gândesc mai mult...
Ea ar putea fi exact ce ne trebuieşte.
E respectată, dar nu-i periculoasă.
- E serioasă, maiestuoasă...
- E bătrână şi rece, iar eu, caldă şi...
- Tânără?
- Tânără, exact. Şi sunt mamă...
Deci ar trebui s-o luăm şi pe Catherine,
sub pistol, dacă trebuie.
Şi poate pe Andrew...
- Da!
- Sincer, va privi toată America.
Dacă nu iese, ar putea fi
sfârşitul întregii aventuri.
- Ei, hai... Câtă melodramă...
- Tic-tac, tic-tac!
- Ora scurgerilor.
- Da. Asta va fi o idee fantastică.
Deci sună la "Primul răspuns",
pune treaba în desfăşurare.
Trebuie să-i dez-răsplătim
pe Mike şi pe Gary.
- Să-i dez-neplătim
- Asta am şi spus, Amy.
Bun? S-aruncăm în asta cu cât de mulţi
oameni putem. Aşa facem.
Veţi vrea să purtaţi masca asta,
în caz că-şi schimbă vântul direcţia.
Serios? Nu, nu cred. Cred că...
Da, bun. De fapt nu-i o idee rea.
Mă bucur să te cunosc, Janine. Eroismul
tău a fost o inspiraţie pentru noi toţi.
Doamnă, am alocat exact trei minute
pentru flecăreli, în timpul cărora...
- Bun, mersi, Sue.
- După aceea avem exact 10 minute...
Ajunge, Sue.
Sunt camere aici.
Dacă aş putea face ceva...
E atât de bine să auzi
pe cineva spunându-ţi asta...
Dacă ai nevoie, ai să primeşti.
Domnul să te binecuvânteze.
Viaţa sălbatică din zonă... Mă întreb
*** e afectată de dispozitivul ăsta.
Avem o groază de şobolani,
dacă la asta vă referiţi.
Păi se-nţelege, nu-i aşa?
Da, fireşte.
- Şi a servit în Garda de coastă, nu?
- Da, domnule!
Ar fi fost un mare privilegiu
să-l fi cunoscut...
Şi sunt sigură că tu ştii, Joe,
că la nivel naţional cheltuim cam 71$
pe tona de deşeuri pentru reciclare,
dar 86$ pe tonă pentru colectare.
Ţi se pare îngrijorătoare
diferenţa asta?
Doamnă, eu doar bag în el lopata.
Nu-i ţin socoteala.
Bun...
Nu arată prea grozav, nu?
Depinde pe ce canal te uiţi.
Cred că putem învăţa cu toţii din
incredibila tărie pe care ai arătat-o.
- Eşti însurat, Joe?
- Da.
A... ce drăguţ!
Traducerea: Reef
addic7ed.com