How Does Cancer Spread through The Body? - Ivan seah yu Jun

Debutul cancerului e o tumoră solitară într-o anumita zonă a corpului. Dacă tumora nu e îndepărtată cancerul se poate răspândi în organele învecinate şi în organe mai îndepărtate, precum creierul. *** ajunge cancerul în zone noi şi de ce unele organe sunt mai susceptibile la infecţie decât altele? Răspândirea cancerului în corp se numeşte metastază. Celule canceroase din tumora iniţială invadează ţesuturile normale apropiate. Pe măsură ce celulele se înmulţesc, se răspândesc prin una din cele trei căi de metastază: transcoelomică, limfatică sau hematogenă. În răspândirea transcoelomică celulele maligne penetrează suprafaţa cavităţilor din corpul nostru. Aceşti pereţi se mai numesc peritoneu şi au rol de pereţi despărţitori pentru a segmenta cavitatea corpului. De exemplu, în cancerul ovarian, celulele maligne, se răspândesc prin peritoneu, care conectează ovarele cu ficatul rezultând în metastază pe suprafaţa ficatului. În răspândirea hematogenă celulele canceroase invadează vasele sanguine. Datorită faptului că sunt vase de sânge în aproape tot corpul, celulele maligne se folosesc de asta pentru a ajunge în părţi îndepărtate. În răspândirea limfatică cancerul invadează ganglionii limfatici, şi ajung în alte părţi ale corpului prin sistemul limfatic. Pentru că acest sistem drenează multe părţi ale corpului, el asigură o reţea largă pentru cancer. În plus, vasele limfatice se varsă în circulaţia sanguină permiţând celulelor maligne să se răspândească hematogen. Ajunse la noul loc, celule se înmulţesc şi formează mici tumori, numite micrometastaze. Acestea cresc în tumori dezvoltate şi completează procesul metastatic. Forme diferite de cancer au locuri specifice de metastază. Cancerul de prostată metastazează în oase, iar cancerul de colon, în ficat. Există diferite teorii pentru a explica tiparul migrării celulelor maligne, Interes deosebit prezintă două teorii contradictorii. Stephen Paget, un chirurg englez, a propus teoria ,,seminţe şi sol" a metastazei. Teoria ,,seminţe şi sol" susţine că celulele canceroase mor uşor în mediul nepotrivit, deci se metastazează doar într-un loc cu caracteristici similare. James Ewing, primul profesor de patologie de la Universitatea Cornell, a contestat teoria semiţelor şi a solului şi a susţinut că locul metastazei e determinat de locul canalelor vasculare şi limfatice care drenează tumora primară. Pacienţii cu tumori primare ale căror vase drenează spre plămâni vor dezvolta metastaze pulmonare. Astăzi ştim că ambele teorii au argumente valide. Totuşi, povestea metastazării e mult mai complicată decât cele două teorii propuse. Factori ca: proprietăţile celulelor canceroase şi eficienţa sistemului imunitar de a elimina celulele canceroase, au rol în succesul metastazării. Din nefericire, multe întrebări despre metastază rămân fără răspuns până astăzi. Înţelegerea mecanismului are importanţă majoră în găsirea tratamentului pentru cancer în stadii avansate. Prin studierea factorilor genetici şi a celor de mediu, care contribuie la metastaze putem identifica căi de stopare a procesului. Războiul împotriva cancerului e o luptă constantă şi cercetătorii se străduiesc să dezvolte noi metode împotriva metastazării. De interes recent este imunoterapia, care implică valorificarea capacităţii sistemului imunitar de a distruge celulele migratoare. Asta se realizează pe căi diferite, ca antrenarea imunocitelor să recunoască celulele canceroase, prin vaccinuri. Creşterea şi activitatea imunocitelor poate fi stimulată prin injectarea interleukinelor artificiale, substanţe chimice, de obicei secretate de imunocitele din organism. Aceste două tratamente sunt doar vârful icebergului. Prin efortul şi colaborarea guvernelor, companiilor şi cercetătorilor probabil că procesul de metastază va fi oprit pentru totdeauna.