Tip:
Highlight text to annotate it
X
- Eu sunt responsabil pentru asta?
- Mă tem că da.
Anterior în Fringe...
Universul nostru începe să se spargă.
Ce s-a întâmplat în partea cealaltă
începe să se întâmple şi aici.
Am distrus lumea lor
pentru a o salva pe a noastră.
Dumnezeu să aibă milă de noi.
Maşina a început să funcţioneze singură.
Fără Peter.
Crezi că Walternate a pornit
maşina de acolo?
A pornit prin empatie ca răspuns
la cea pornită dincolo. Da, are sens.
- *** a putut face asta fără Peter?
- Noi toţi am crezut că eu pot porni maşina.
- Poate reuşesc s-o opresc.
- Dumnezeule!
Toţi civilii trebuie să înceapă
evacuarea imediat.
- Agent Bishop, adăposteşte-te!
- Unde naiba sunt?
"În memoria lui Peter Bishop.
11 septembrie 2021."
Peter Bishop. 47 de ani.
Rană deschisă în abdomen.
- Tensiunea 110 cu 70.
- Unde sunt?
Peter, ai fost rănit într-o acţiune
Fringe. Eşti pe mâini bune. Sunt aici.
Stai întins, relaxează-te.
Sângerează tare aici.
Aduceţi nişte flacoane din rezerva lui
de sânge. Începeţi transfuzia.
Agent Bishop, vă rog staţi întins.
Aduceţi ceva pentru cauterizare.
E în ordine, Peter.
O să te faci bine.
CLINICA FRINGE, NEW YORK
20 MAI 2026
Vreau să ştiu ce face Peter Bishop.
- Pot să-ţi văd insigna?
- Nu am insignă...încă.
Am fost promovată săptămâna trecută.
- Am doar un cod temporar. Pot să ţi-l arăt?
- Sigur.
Mulţumesc, agent Dunham. Agentul Bishop
se află la recuperare de o oră.
Ar trebui să iasă în curând.
- Ella!
- Peter e bine, mătuşă Liv.
Se recuperează. Vreau să spun,
agent Dunham, doamnă.
Poţi să-mi spui şefa, la fel ca ceilalţi.
- *** te simţi?
- Sunt bine.
Îmi aduc aminte că eram în maşină.
Şi următorul lucru, eram la pământ
şi că era un vortex peste tot.
Oamenii spun că este sfârşitul.
Asta credem şi noi.
Credem că este Moreau.
Peter.
*** te simţi?
Ca şi nou.
- Ce spun doctorii?
- Doctorii spun că sunt în regulă.
- Nu. Spun să stai deoparte câteva zile.
- Vezi? Te forţezi prea tare.
- Moreau este acolo.
- Peter, trebuie să te odihneşti.
E unul din momentele
când spui, "ai avut dreptate."
Nu o să spun că ai avut dreptate
pentru că am ştiinţa de partea mea.
Mă simt bine.
Îţi aduci aminte ce spuneai pe teren
despre maşină şi despre trecut?
N-am zis că nu-mi sună clopotul,
dar acum mă simt bine.
Două ouă, şuncă şi un suc de grapefruit.
Asta am făcut duminică la micul
dejun pentru tine.
Băieţi, priviţi.
Asta este o ruptură de gradul trei.
Am iniţiat protocolul ambrei.
FRINGE
Sezonul 3 Episodul 22
Subtitrarea Persana-Dorula
SubTeam
Firma de securitate tocmai ne-a
trimis această înregistrare video.
Cred că au prins uşa de intrare de urgenţă.
- Şi *** de nu s-a declanşat alarma?
- Era dezactivată. Dar asta nu e totul.
Credem că am găsit becul portabil.
Trebuie să fi fost nul.
Aşa cred.
Finalmente am văzut unul.
FRINGE, BOSTON
"Sfârşitul."
Asta e morala favorită a tatălui meu.
Când lumile mor şi sosesc salvatorii
ca să sfârşească cu suferinţa
şi să-i plaseze pe toţi în rai.
Îmi dai clipsurile astea?
Sigur, dacă tatăl meu i-ar întâlni
vreodată pe ăştia
care, de fapt, aşteaptă sfârşitul lumii,
probabil i-ar omorî cu mâna lui.
Agent.
Declaraţiile martorilor.
O să te anunţ dacă mă ajută cu ceva.
- Ai găsit ceva?
- Nu.
Nu doar că nu-ţi pot spune
*** funcţionează lucrurile,
dar conform acestor date,
nu ar trebui să funcţioneze deloc.
Probabil există o singură persoană pe pământ
care să ne poată spune *** funcţionează.
Walter.
- Ai găsit ceva markeri?
- Crezi că este timpul?
Cred că a trecut deja.
Bună, Walter.
Trebuie să fie de rău
dacă te lasă să mă vezi.
Este.
Am auzit un zvon *** că soarele arde.
Nu-mi spun prea multe.
Soarele încă străluceşte.
Am auzit de asemeni că există
o masivă creştere de radiaţii kappa.
E adevărat.
O gaură de vierme s-a deschis în Central
Park, chiar în centrul de la Sheep Meadow.
Ne-a luat luni dar...
am reuşit să o acoperim cu ambră.
O gaură de vierme nu ar trebui
să emită o astfel de radiaţie.
Nu şi dacă este o
gaură de vierme temporală.
Exact.
Nivelurile de carbon sunt
specifice paleozoicului.
250 de milioane de ani în urmă.
Paleozoic. Teropode!
Egoul meu este fascinat de asta.
*** se simte Olivia?
E bine, mulţumesc.
Am nevoie de ajutorul tău.
Ce este?
Nu suntem siguri.
Un fel de bombă luminoasă.
Făcută de o grupare teroristă.
Se numesc singuri "Terminatorii".
Le folosesc în locurile sensibile,
încercând să facă găuri în univers.
Încercând să accelereze finalul.
Sper că dacă ne dăm seama *** este făcută
şi putem urmări părţile componente...
să-i oprim înainte să fie prea târziu.
Chiar dacă v-aş putea ajuta...
nu o pot face de aici.
Am nevoie de sculele mele.
De instrumentele mele speciale.
Amândoi ştim că asta nu se va întâmpla.
- Dle. senator.
- Bună, Peter.
- Mulţumesc pentru că m-aţi primit.
- Fără formalităţi. Mă bucur să te văd.
Ia loc.
- Ai spus că e urgent.
- Este.
Presupun că ai fost înştiinţat
de gruparea Terminatorilor?
Ştiu în ce constă situaţia.
Am recuperat acest aparat
din ce a mai rămas la Operă.
Divizia ştiinţifică a încercat
să înţeleagă tehnologia, dar fără noroc.
- De ce ai nevoie?
- Am nevoie de Walter.
Vreau să-i dai o permisie temporară
să ne ajute în acest caz.
- Nu se pune problema. Îmi pare rău.
- Dacă înţelegem această tehnologie,
- vom putea preveni următoarele atacuri.
- Consultă-te cu el în închisoare.
Doar atât îţi pot oferi.
De ce? Îţi este teamă pentru
proiectele tale la realegeri?
Mă cunoşti mai bine decât atât.
Sunt îngrijorat de asta.
Întregul glob se dezintegrează.
Încercăm să bandajăm locurile
şi în fiecare zi pierdem mai mulţi oameni
şi Walter e responsabil de asta.
Îl cunosc.
Şi ştiu că nu a vrut asta.
Dar nu există nici o singură persoană
care să nu fi pierdut
pe cineva din cauza lui.
- Nu poţi trece peste furia lor pentru el.
- Nu o fac.
Sunt cu ei pe străzi în fiecare zi.
Şi poate mai pun nişte bandaje pe ici colo
până vom înţelege
*** să reparăm stricăciunile deja făcute.
Dar cel puţin fac ceva.
Şi dacă înţelegem această tehnologie,
garantez că vom putea
preveni alte stricăciuni.
Phillip.
Dacă ceea ce am pierdut în Detroit
încă înseamnă ceva pentru tine...
Dă-mi şansa asta.
Doar atât îţi cer.
Unde sunt lucrurile mele?
Sunt încă probe, Walter.
Nu te îngrijora, se ocupă Olivia.
Echipamentele vor fi aici în curând.
Va fi şi Astrid?
Nu. Astrid e agent Fringe acum.
Avem nevoie de ea pe teren.
Presupun că dacă nu
mai are grijă de mine, îşi poate...
întinde aripile.
Pot să mă uit?
La vechiul meu birou.
Lăsaţi-le acolo.
Nu ştiu unde îl vrea.
Walter.
Nu am realizat cât
îmi lipseşte balansoarul.
Şi mie mi-a lipsit.
Vrea să te vadă cineva.
Un vizitator?
Walter.
Olivia!
- Felicitările sunt bune, draga mea.
- Pentru ce?
Pentru nuntă, bineînţeles.
A fost cu ceva timp în urmă.
Este prima dată când pot să-ţi urez
un cuvenit "bunvenit în familie".
Întotdeauna mi-am dorit o fiică.
Mulţumesc, Walter.
Pentru numele lui Dumnezeu!
Cuvântul fragil nu
înseamnă nimic pentru tine?
Tu erai?
Am învăţat să o controlez
cu câţiva ani în urmă.
Sunt impresionat.
- Care este următoarea ţintă?
- Gaura de vierme din Central Park.
Având în vedere că lumea ta a fost
distrusă de o gaură de vierme,
- cred că se potriveşte.
- Asta este?
Am urmat instrucţiunile tale din scrisoare.
Aparatul a fost folosit noaptea
trecută de mai multe ori.
Nu va dura mult...
până când această lume
se va reuni cu a mea.
Băieţi.
- Aţi reuşit?
- Mi-e teamă că nu.
Nu are niciun sens tehnologia asta.
Continuu să rulez diagnostice,
dar şi dacă reuşesc,
lumea noastră tot se sfârşeşte.
Poţi opri gruparea asta,
dar nu poţi opri inevitabilul.
Destinul nostru a fost scris
în ziua în care am pornit maşina.
Nu am înţeles decât prea târziu
că lumile noastre
erau legate indestructibil.
Una fără cealaltă nu poate exista.
Când lumea lor a fost distrusă,
aceea a fost ziua
în care ni s-a scris destinul.
Pentru toate intenţiile şi scopurile...
asta a fost ziua în care am murit.
Nu ştim cu siguranţă asta.
L-ai văzut?
Walternate?
Nu.
Nimeni nu a făcut-o. S-a izolat.
Imaginează-ţi, să vii aici
şi să încerci să salvezi lumea...
Să fii prins aici când
lumea ta este distrusă.
Fără să menţionez că faţa ta este
identică cu a celui mai rău om din univers.
Voiam doar să spun...
La proces, ai vorbit în favoarea mea...
Walter, eu sunt cel cu maşina.
Eu sunt cel care
distrus universul celălalt.
Curtea a înţeles că tu...
ai apărat universul nostru.
Şi aşa am făcut şi eu.
Totul a început de la mine.
Walter...
Am vrut doar să-ţi mulţumesc.
Nu contează cine este de vină,
eşti tatăl meu.
Miroase nesănătos de bine.
După ziua pe care am avut-o,
am considerat că merităm mai mult.
*** te descurci?
Bine, de ce?
Ştii că Walter va găti întotdeauna
când se îngrijorează din cauza ta...
Dintre toate proastele obiceiuri
pe care le-am luat de la el,
ăsta este chiar ultimul.
Ni l-a dat Amanda de vizavi.
Tu cu mine şi copilul
pe care-l vom avea
şi pe care plănuieşte să-l îngrijească.
Cred că ar trebui să începem asta
chiar acum.
Chiar ai de gând să foloseşti un desen
al unei fetiţe ca să ai noroc?
Sună atât de murdar
când o spui aşa.
E o fetiţă drăguţă.
Să ştii că dacă vrei să te mai gândeşti...
Nu pot spune că nu mă gândesc la asta.
Şi că nu-mi doresc ca lucrurile
să fi fost altfel.
Scumpo, oamenii au totuşi familii.
Uită-te la Amanda.
S-a născut în lumea asta
şi e totuşi fericită.
Şi lumea ar putea deveni mai bună.
Aşa că tot mai cred
că vom avea un copil.
- Sper să ai dreptate.
- De fapt, cred că vom avea mai mulţi.
Doi, poate trei.
Micul trib Bishop.
- Alo?
- Acum înţeleg.
Ei despart atomii...nu ca un rezultat
final ci cu intenţia sfârşitului.
- Uşurel, Walter.
- Rezultatele de pe canistră
arată urme reziduale de stronţiu 90.
Ăsta-i un izotop radioactiv.
- Aşa produc lumina.
- Ceea ce înseamnă că lasă o semnătură.
Da! Ca nişte firimituri radioactive.
Ele ne vor conduce la cine face asta.
Divizia ştiinţifică să monitorizeze
hărţile radiaţiilor curente.
Va fi mai rapid dacă excluzi datele
care n-au legătură cu stronţiul 90.
Urmăreşte vârfurile din datele rămase.
Asta-i o tabără.
Crezi că măcar e posibil
să desparţi atomii aici?
Îi înţeleg să facă mai multe, poate,
dar arme de distrugere în masă? Nu.
Ăsta-i locul corect?
Sistemul de urmărire detectează aceeaşi
semnătură radioactivă ca şi pe canistră.
Atunci unde-i laboratorul?
Bine. Continuă să cauţi.
Am să anunţ asta.
- Găseşti ceva neobişnuit, vreau să ştiu.
- Da, doamnă.
Domnule.
Am găsit asta deasupra unei pietre.
Nu ştiu dacă înseamnă ceva.
- Mulţumesc, agent.
- Sigur.
Peter.
Poate că Walter s-a înşelat
în legătură cu semnătură radioactivă.
O să mă întorc la divizia ştiinţifică,
să văd dacă e ceva în neregulă
- cu senzorii de detectare a radiaţiilor.
- Bine, anunţă-mă dacă găseşti ceva.
Da. O să o fac.
*** de nu-mi respectă nimeni biroul?
Eşti prea drăguţă.
Echipa 1, fiţi gata pentru desfăşurare.
Breşă în perimetru.
Sectorul 8 din Central Park.
Tehnologia asta e cu zece,
poate 15 ani înaintea vremii sale.
Nu mă deranjează să spun că e ceva
ce mi-ar fi plăcut să fi inventat.
Adică, în scopuri paşnice.
Poate în minerit.
Walter.
Ce e cu componentele?
Unde au fost făcute piesele astea?
N-am nici cea mai mică idee.
Dunham.
- Am plecat.
- Ce s-a întâmplat?
O breşă de securitate în gaura de vierme.
Cineva din parc l-a identificat pe Moreau.
Haide.
Alo?
Alo?
Salut, Peter.
- De ce mi-ai lăsat cheia, Walter?
- Am ştiut că o vei recunoaşte.
- Nu puteam să te sun pur şi simplu.
- Ba da, puteai.
Nu, nu, nu, nu.
Nu şi dacă voiam o întâlnire propriu-zisă
pe care o merităm amândoi din plin.
Să aflu că Moreau lucrează pentru tine...
aşa ai vrut să-mi atragi atenţia?
Printre alte lucruri.
Ar fi trebuit să ştiu că lumina
venea de la tine.
În fond, Walter a fost singurul în stare
să-şi dea seama *** funcţiona.
Pare logic ca tu să fii singurul
destul de strălucit ca să o inventezi.
- Yin şi Yang.
- Asta-i interesant.
E interesant că a trebuit să spui asta...
Yin şi Yang.
- De ce faci asta?
- Yin şi Yang.
Un om a întrerupt universul.
Celălalt nu a făcut nimic...
Dar i-a fost furat fiul, viaţa,
a fost ruinat.
Am venit aici în final
într-o misiune de caritate
să cer ajutor pentru cei de dincolo.
Cursa a fost pierdută,
o cursă pe care nu eu am iniţiat-o.
Şi totuşi am venit.
Şi tu ne-ai distrus, Peter...
Fiul meu.
- I-ai distrus pe ai tăi...
- Ai activat maşinăria dincolo.
Aveai de gând să o foloseşti
ca să distrugi acest univers.
Am acţionat doar în autoapărare.
Ştii *** e...
să te trezeşti şi pentru un moment...
să te gândeşti că totul e aşa *** era?
Şi apoi să-ţi dai seama că nu e aşa...
Coşmarul pe care l-ai avut a fost real.
În curând, toţi de aici
vor trăi pierderea
aşa *** au trăit-o ceilalţi de acolo.
Aer, apă...
Chiar şi lumină.
Dar tu...
Tu vei trăi pierderea
aşa *** am trăit-o eu.
- Ce înseamnă asta?
- Mi-ai distrus universul, fiule
şi eu am de gând să-l distrug pe al vostru.
Şi nu totul deodată.
Peter tot nu răspunde.
Agent Dunham.
Am detectat un vehicul parcat
lângă breşa din perimetru.
- Ce fel de vehicul?
- Un autobuz.
Bine. Vreau ca toate echipele tactice
să intre în zona restricţionată...
Am venit singur aici, Walter.
Ca să mă scuz personal faţă de tine.
Îmi pare rău pentru suferinţa
pe care ţi-am cauzat-o.
Îmi pare rău...
pentru distrugerea oamenilor tăi.
Oamenii noştri.
Îmi pare rău pentru distrugerea
lumii noastre.
Şi dacă aş putea renunţa
la această alegere...
aş face-o.
Dar nu e nicio scuză
pentru ceea ce faci acum.
Şi trebuie să înceteze.
Nu vreau să fiu nevoit să folosesc astea.
Dar vei veni cu mine acum, tată.
Peter, dacă aş fi cu adevărat acolo,
s-ar putea să nu rezist şi să te ucid.
Cred că aşa e mai bine,
aşa poţi afla ce înseamnă pierderea.
Să începem prin a ucide pe cineva
pe care iubeşti.
Vom evacua zona,
încercaţi să restrângeţi gaura de vierme.
Poţi muta pe toată lumea
înapoi în sectorul 3?
Olivia Dunham...
Soţia mea...
A fost totul pentru mine.
De ce ne-am oprit?
Ce-i asta, vreun fel de protest?
Nu. E gaura de vierme.
Tot încearcă să o închidă.
Sergent, când începem să ne mişcăm din nou,
putem scurta şi să luăm prin Columbus...
Stai. Nu.
Întoarce maşina.
Te rog...
Trebuie să mă întorc la laborator.
Testele sunt aproape complete.
Obişnuiai să-mi spui "unchiul Walter."
Îţi aminteşti?
Nu-mi amintesc multe
dinainte de se înrăutăţi.
Îmi pare rău...Ella.
Înţeleg...
Cuvintele nu-ţi vin la îndemână
pentru a-ţi uşura pierderea.
Sincer, dacă m-aş putea întoarce în timp
să schimb lucrurile,
aş face-o.
Aş da orice să mă pot întoarce
- şi să fac alte alegeri.
- Dar nu poţi.
Nu există finaluri fericite în prezent,
nu-i aşa?
Nu. Bănuiesc că nu.
Îmi amintesc de vaca ce stătea acolo.
Avea ochi blânzi.
Îi avea, nu-i aşa?
Gene a mea.
Mi-e dor de ea.
Gata.
Peter, m-am înşelat.
Nu e prea târziu.
Poţi salva ambele lumi.
O putem face din nou.
Trebuie doar să faci o altă alegere
şi dacă trebuie ca ceva să meargă prost,
- Olivia va fi măsura noastră de siguranţă.
- Walter, opreşte-te.
Olivia e moartă.
Dar nu va fi...
Nu atunci.
Maşinăria?
Am pornit asta acum 15 ani.
Şi tot timpul cât am stat
la închisoare,
nu...nu mi-am putut da seama
de unde a venit.
Ştiam că piesele au fost îngropate
cu milioane de ani în urmă,
dar *** au ajuns acolo,
atât de adânc în trecut?
Dar acum înţeleg.
Eu le-am trimis acolo.
Gaura de vierme din Central Park...
le-am trimis înapoi prin timp.
Peter, poţi opri distrugerea
înainte de a avea loc!
Dacă aşa stau lucrurile,
nu trimite maşinăria înapoi.
N-o vom descoperi niciodată
şi eu nu voi distruge celălalt univers.
Nu, nu, nu.
Nu merge aşa.
Deja am făcut-o.
De aceea, nu am de ales,
decât s-o fac din nou.
Walter, nu are sens.
Ba da.
E un paradox.
Nu pot schimba ce se întâmplă,
pentru că s-a întâmplat deja.
Dar poţi face altă alegere
în ceea ce s-a întâmplat.
Trebuie doar să găsesc o cale
să duc conştiinţa ta
mai departe, ca să poţi fi martor
la ce se va întâmpla
dacă faci aceeaşi alegere.
Peter, din câte ştiu,
s-ar putea deja întâmpla.
Nu înţelegi?
Putem repara totul.
Putem înşela legile timpului.
Imaginează-ţi repercusiunile.
Nu se poate spune care va fi costul.
Dar nu poate fi mai rău de-atât.
Nu poate fi mai rău de-atât.
Ce ar trebui să fac?
- Walter? Ce se întâmplă cu el?
- Îi creşte pulsul...
156 şi creşte!
- Ce îi face?
- Nu ştiu.
Au trecut 60 de secunde.
Cât timp îl vom mai lăsa înăuntru?
Peter a interferat cu maşinăria
la un nivel biologic.
Dacă-l scoatem prematur,
mi-e teamă că-i vom face rău.
- Ce este?
- Domnule, a început acum 60 de secunde.
Ce anume a început?
Maşinăria...se întâmplă ceva.
Datele sunt foarte mari.
Uitaţi-vă la asta...
Punctele sensibile...
Nu se închid.
E şi mai rău.
Aduceţi-o pe Olivia Dunham, acum.
Nu înţeleg ce-mi ceri să fac.
Desenul sugerează
că ai o legătură cu maşinăria...
Ca o poţi stopa,
că o poţi închide.
Te-au păcălit, nu-i aşa?
Ştiu că ai pornit maşinăria.
Aşa că l-au pus pe Peter într-a lor...
Şi acum, noi suntem cei ce vom fi distruşi.
- E ceva în neregulă.
- Ajută-mă, repede!
Haide, să ne mişcăm!
Peter.
Olivia...
trăieşti!
Tu faci asta?
Acum înţeleg.
Walter? Walter!
Acum înţeleg.
Înţeleg ce face maşinăria.
Ştiu de ce e în stare
şi ştiu de unde a venit.
- De la primii oameni?
- Da, de la primii oameni, Walter.
Dar primii oameni, suntem noi,
mai precis, tu.
Şi poate Ella şi Astrid, nu ştiu.
Nu ştiu cine
a adus maşinăria înapoi în timp.
Dar ştiu altceva.
Am văzut ziua Judecăţii de Apoi
şi e mai rău decât orice
ţi-ai putea imagina.
Ăsta nu-i un război ce poate fi câştigat.
Cele două lumi ale noastre
nu pot fi separate.
Dacă moare o parte, murim cu toţii.
Aşa că am făcut găuri
în ambele universuri
şi au condus aici, în această cameră.
Un pod ca să putem începe
să lucrăm împreună la repararea...
Mi-ai zguduit universul.
Ai idee câte morţi ai cauzat?
A fost un accident.
Ce ai încercat să faci, ai făcut dinadins!
Indiferent ce aţi făcut amândoi,
acum suntem aici.
Aşa că poate e timpul să începem
să reparăm.
Ai avut dreptate.
Nu-şi amintesc de Peter.
*** ar putea?
N-a existat niciodată.
Şi-a îndeplinit scopul.
Subtitrarea Persana-Dorula
SubTeam
SFÂRŞITUL SEZONULUI 3