Tip:
Highlight text to annotate it
X
Neaţa, dragă, ţi-am făcut micul dejun. Ai dormit bine ?
Mda. Mda.
Am avut un vis ciudat.
Serios, iubi ?
Am visat că mi-ai dat papucii şi că m-am mutat cu o fată pe care abia o cunoscusem.
- Ţi-am dat papucii ? - Da.
- *** ar fi ! - Mda.
Tim !
Rahat !
Rahat.
Nenorocitule !
A D U N A R E A
Tim ? Încerc să lucrez.
- De ce îmi zici mie ? - Păi, eu...
Nu mă pot concentra în dezordinea asta, cred că e timpul să despachetăm.
- Eu mi-am despachetat. - Serios ?
Nu mă refer la camera ta, mă refer la camera asta.
Asta e o zonă comună, şi tu ai lucruri aici.
Dar sunt sub lucrurile tale. Imediat ce le aranjezi, fac eu restul.
- Am mult de lucru. - Ai tot zis asta.
Nu te-am văzut să stai la maşina aia de scris mai mult de două minute.
- Ce vrei să zici ? - Vreau să zic... cred că eviţi să lucrezi.
A, da ?
Ar trebui să facem un fel de program. Bine ?
- Bine. - Trebuie să stabilim un echilibru casnic.
- OK. - Trebuie să ne obişnuim unul cu altul.
Nu ne cunoaştem chiar atât de bine, nu ?
Nu.
Cu scopul de a face şarada asta a coabitării să meargă,
trebuie să facem tot ce putem
ca să încercăm şi să ne facem viaţa zilnică cât mai uşoară şi mai plăcută posibil.
Bine ! Uite, sunt de acord.
Bine. O să încep atunci.
- Bine. - OK.
Bine.
O s-o împart în bucătărie, sufragerie şi...
Bine, atunci.
Nu-i nimic, sunt eu.
- Doamne. - *** merge ?
Bine. Cât timp a funcţionat ?
- Două minute şi jumătate. - Rahat !
- Ascultă, am o idee. - Ce ?
- Ceva ce cred că o să-ţi placă. - Trebuie să reiau.
E important, Daisy. Ai încredere.
9 minute şi jumătate mai târziu
Mă bucur că am făcut asta.
Chiar trebuia s-o facem.
Era inevitabil. Mă bucur că am făcut-o acum decât mai târziu.
Mă gândesc că ar fi fost a naibii tensiune dacă am fi lăsat-o pe mai târziu.
Mie-mi spui.
Ce facem acum ?
Cred că trebuie decapat ceainicul.
- Neruşinatule. - Îţi place.
Tim, ce faci ?
Avem reduceri la magazin la benzile cu X-Men.
Bilbo vrea să fac un desen
cu Wolverine tăind preţurile cu ghiarele lui din adamantium.
- Fac şi un poster... - Bine !
Ochelarii mei ! Unde-mi sunt ochelarii ?
Corect. Da !
Hai să dăm o petrecere. Să dăm o petrecere de casă nouă.
- Ce ? - Ar fi grozav !
Aş putea face invitaţii din plastic şi staniol.
Putem să-i invităm pe Marsha şi Brian.
- Da, bine. Când ? - În seara asta ! S-o facem în seara asta !
În seara asta ? E cam din scurt.
O să fie frumos, o să-mi sun colegii, o să fie ca-n The Factory a lui Warhol:
artişti, scriitori, muzicieni, aurolaci de pe stradă,
cu toţii interacţionând şi relaxându-se în cuibuşorul nostru,
noul centru al nordului Londrei.
Spuma ! Înţelegi ?
Am putea să avem un glob de lumini. Aş putea face unul din staniol.
- Bine. - Da !
- Dar camera ta o să fie garderoba. - OK.
Ia vechitura asta din drum.
Dacă o facem, o să vină...
Am zis da.
Lasă-mă-n pace !
Vacanţă de la ce ? Am avea cu toţii o vacanţă, nu ?
Bună. Totul e în regulă ?
Adolescenţii, nu ?
Nu e adolescentă, e dracul gol !
Păi, grupul nostru prietenos de vreo 20, trupa noastră nevinovată şi fără griji
o să avem o petrecere diseară, foarte mică, foarte discretă.
Mă întrebam dacă tu şi Amber vreţi să veniţi şi să vă mai bateţi cu salată.
Ea nu vine, dă o petrecere aici diseară.
- Sigur vreţi să vin şi eu ? - Da ! Ne-ar face plăcere.
O să vină şi Brian ?
Sper, Tim s-a dus să-l întrebe.
- Îţi place de el ? - E ok.
Picioare frumoase.
- Cine este ? - Moş Crăciun.
- A, tu eşti. - Cine credeai că e ?
Daisy vrea o petrecere de casă nouă în seara asta
aşa că m-a trimis să te întreb dacă vrei să vii.
- Vine şi Marsha ? - Nu ştiu, s-a dus sus s-o întrebe.
Care-i chestia cu tine şi Marsha ?
- Ştii de chestie ? - Ce ? !
Sunt ocupat, Tim, pictez un triptic.
- A, da, *** se numeşte ? - Sandviş stricat.
- Serios ? - Da.
Este o lucrare despre violenţă în precipitarea ei,
repeziciunea evenimentului,
o redare sincronică a trei expresii explozive şi agresive.
- Vin şi fete la petrecere. - Serios ?
Da.
- În regulă, prietene ? - Da.
Nu cred că vom avea nevoie de securitate, o să fie ceva simpluţ.
Păi... Da, bine, adu una. Adu Baretta. Da.
Nu, adu Glock 17, da, ăsta-i preferatul meu.
OK, ne vedem mai încolo. Pa. Unde ai fost ?
Am vorbit cu Marsha. Ce e aia Glock 17 ?
E un pistol. Ai vorbit cu Marsha patru ore ?
Da. Ştiai că soţul ei a bătut odată la tobe pentru Status Quo ? Cine aduce un pistol ?
Mike. Despre asta aţi vorbit patru ore ?
De ce aduce Mike un pistol la petrecerea noastră ?
Securitate. Crezi că bănuieşte că n-am fi un cuplu ?
Nu cred. De ce ne trebuie securitate ? Doar nu facem chef.
Nu e genul ăla de securitate, e un fel de gonk, trol, păturica lui Linus, ştii tu.
Mai trebuie să ne ţinem de mână pe hol ?
- Dacă nu vrei, nu. - Nu am zis asta.
Am mai putea renunţa la zgomotele false de sex.
Ruşinos.
Prietena mea Twist o să vină pe-aici. O să-ţi placă de ea, e extraordinară.
E extraordinară, foarte inteligentă, amuzantă,
talentată, amuzantă, amuzantă, interesantă.
Lasă astea. E în formă ?
A alergat jumătate de maraton pentru Fashion Aid.
Ai ginit vreun tip din publicistică ?
- Da. - Pe cine ?
- Vânzătorul de ziare. - Splendid.
Tu ?
Datorită Skateramei de la East Finchley Uberbowl
şi Convenţiei Tripozilor din Swindon, majoritatea prietenilor mei sunt ocupaţi.
Nu-ţi face griji, Tim, o să fie minunat.
Mă duc să probez nişte haine.
- Alo ? - Bună. Daisy e acolo ?
Stai puţin, acum se îmbracă. Daisy ! E prietenul tău !
Bună, Richard.
- Ce voia să zică cu asta ? - Cu asta ce ?
Cu faptul că te îmbraci.
Dăm o petrecere de casă nouă, încercam să-mi aleg nişte haine.
- Înţeleg. - *** merge ?
Ce-s astea ?
Daisy, aud zgomote de sex !
Nu acum !
Mi se pare un tribut
pentru Christo, artistul.
Mi se pare o risipă
de Aluminiu, folie.
Petrecere !
Muzică. Muzică ! Ne trebuie muzică de încălzire !
Muzică de încălzire, muzică de încălzire.
Caseta de petrecere...
"Hot dog, jumping frog"
"Alma Cookies"
"Hot dog, jumping frog"
Haideţi !
Încearcă să nu mănânci prea mult, o să vină o grămadă de lume. Da ?
Hei, Brian, vrei îngheţată ?
Haide ! Haide ! Hai să luăm nişte îngheţată !
O, Doamne, nu înţeleg aşa ceva !
L-am dezgheţat mai devreme. Doar toacă curent şi îngheaţă foarte repede.
Am pus jumătate de Magnum după-amiaza, acum nu mai pot s-o scot.
- Parcă ar fi... - Conştientă de sine.
Da...
- Salut, Mike. - Tim.
- Bună. - Bună. Am venit la petrecere.
- Păi, intraţi. - Eşti tatăl lui Amber ?
E sus.
- Cred că n-aţi nimerit teatrul de păpuşi. - Dispari !
- Ce-aţi zis ? - Au zis "dispari".
Ştiu ce-au zis, Mike !
Vaca. Stătea acolo cu părul ăla roşcat
şi limonada alcoolizată, dându-se mare... "Bună" !
Scuze, el e prietenul meu cel mai bun, Mike.
Bună, Mike. Eu sunt Daisy, încântată de cunoştinţă.
La fel. Sergent Mike Watts, Forţele Terestre.
Drum lung în sus, drum scurt în jos.
- A, ai adus ceva ? - Da, am adus o... mină.
A, bine. O s-o pun undeva la loc sigur.
Artist, scriitor...
- Mike. - Nu ai zis că Amber are şi ea petrecere.
Da. Le arătăm noi.
Ce-i asta ? ! E o porcărie !
Ar trebui să ascultăm melodii recente şi serioase,
hituri celebre, cu bas zguduitor.
Doamne, par aşa stupid.
Twist ! Bună !
Ce bine îţi stă ! Se poartă buricul gol ?
- Da. - E la modă dimensiunea. Bravo.
Lume, ea e prietena mea, Twist.
- Bună. - Bună.
Hei, Twisto, ce-ţi aduc ?
N-ar trebui să beau din cauza fermenţilor,
dar adu-mi, o să-mi fac de cap şi o să beau un şpriţ.
Unde pot să-mi las şalul ?
- Camera lui Daisy este garderoba. - Bine.
E tare, nu ? E tare, e aşa amuzantă !
Voi doi aveţi camere separate ?
- Nu. - Da.
- Da. - Nu.
- Ne-am certat. - Ne-am bătut: Daisy sforăie.
- Sforăi. - Ca un porc.
- El e ca un porc mare şi transpirat. - Tu eşti porcul. Nu eu sforăi.
De-asta dormim separat.
- Aşa e. Nu suntem un cuplu. - Hei !
Tu ! Comic. Asta-i bună.
Nu, de fapt...
Nu suntem un cuplu. Am minţit ca să luăm apartamentul.
Dar... ne place aici.
- Te rugăm, orice, dar nu-i spune lui... - Marsha !
- Salut. - Bună !
Eu sunt, ciudata de sus.
- Am întârziat ? - Nu !
- Bună, Brian. - Bună.
Twist...
Marsha, ea e Twist. Lucrează în modă.
Marsha este... proprietăreasa.
- Bună. - Bună ! Interesantă ţinută.
Mulţumesc. Mă gândeam să fac un efort.
Mda. Văd foarte clar ce încercai să faci.
Da. Noroc.
Şi el e Mike.
El... este... un Mike.
Unde să-mi las haina ?
Nu-ţi faceţi griji.
O duc eu în camera lui Daisy şi a lui Tim.
Dacă aş fi în locul tău, nu mi-ar păsa. Arăţi foarte bine aşa.
Poţi să mănânci ce-ţi place şi nu-ţi pasă dacă te îngraşi.
Mi-ar plăcea să nu trebuiască să fiu aşa de mofturoasă.
Nu poţi să te bazezi pe toate produsele astea organice. Dau ţepe după ţepe.
Aşa e, nu ? Dau ţepe după ţepe.
Mâna drăcească a capitalismului îşi pune mănuşi
ca să ne ia banii în numele conştienţei globale.
Femeia aceea are ochii saşii, pute a usturoi şi arată ca o baligă într-o perucă.
Te gândeşti că cu banii pe care-i adună şi-ar putea permite o nouă perie de păr.
Un tricou sau altceva.
Oricum. E un apartament drăguţ.
O să fie mai bine când o să despachetaţi şi ordonaţi puţin.
Asta e, de fapt, tot.
Tim pare drăguţ şi prietenos, nu ?
Haide, Daisy. Încetează să te simţi ca un rebut mare, gras şi urât.
Totul va fie bine.
Bun.
Cu ce te ocupi, Brian ?
- Pictează. - Da ? Ce fel de lucruri ?
- Spune-i, Brian. - Mânie.
Durere.
Frică.
Agresivitate.
Ştiu precis la ce te referi.
- Chiar aşa ? - Da.
O, Timewarp !
O, Timewarp !
O, Timewarp !
"Let's do the Timewarp again !"
"Jump to the left"
- "And then a step to the right..." - Petrecerea asta e de rahat rău.
- Este ? - Erai aici.
Asigurând atât de necesara protecţie a uşii.
- Probleme ? - Nu.
Scuze. Crezi că îmbătrânim, Mike ?
Toţi îmbătrânesc, Tim. Toţi mai puţin verişorul meu Adam.
Ce-are mai special verişorul tău Adam ?
- Întinereşte. - Ticălosul. Ce facem ?
Nu putem face nimic, guvernul ştie.
Nu vorbeam de Adam. Vorbeam de ce facem acum !
Vrei să mergem la petrecerea lor ?
Acolo ascultă Timewarp. Urăsc Timewarp !
- Lui Daisy îi place. - Şi ce ? Mie nu !
E o perversiune negândită a contabilelor inhibate ***
şi a elevelor cu prea multe postere cu Betty Blue, Blue Brothers şi Big Blue
pe pereţii lor bleu !
- E doar un cântec. - Nu-mi pasă. Îl urăsc, nu vreau să-l aud.
Nu vreau să-l aud la o petrecere,
şi cu atât mai puţin la o petrecere la care se presupune că-s în delir.
O, Doamne, Tim ! Controlează-te, te rog.
Toţi suntem în asta, artă şi publicistică.
Eu scriu un scenariu acum.
Se numeşte...
Guacamola şi... fereastra.
Şi cred că ai fi bun pentru erou.
Vrei una ?
Nu, mai bine nu.
Bine, haide, o să iau jumătate. O să iau jumătate.
Sunt mentosane.
Da. O să iau jumătate... de mentosană.
Vrei să încetezi ?
Vorbesc serios.
Îmi pare rău că nu ai intrat în armată, Mike.
Nu e vina mea.
- Chiar dacă era, asta a fost demult. - Eu încă îmi amintesc, Tim-Tim.
N-avem timp de asta acum ! Ce facem ?
- Ne putem pălmui mai mult. - Nu am chef.
Putem să mergem la petrecerea lui Amber.
- Ce ? - Amber, fata de sus.
Propui să-i stricăm petrecerea ?
Nu ştiu, or să fie o grămadă de adolescente.
Şi asta-i un lucru bun !
Mai avem udătură ? Mai ne trebuie beri.
Ce faceţi ?
- Tu cine eşti ? - Vânzătorul de ziare.
- Daisy, are aparat. - Credeam că e un piercing.
Ştii ce, hai sus, e magnific, e 2:30 şi abia a început.
Nu ştiu...
Sunt nişte chestii acolo de n-o să-ţi vină să crezi.
Şi cu petrecerea ? Şi cu băutul ?
Asta vreau să zic, Daisy, nu înţelegi ?
- Ce ? - Băutul, Timewarp, vânzătorii.
Nu a venit multă lume dar vă distraţi, nu ?
E o petrecere ! Râdem tot timpul !
Nu râdem ! Nici măcar nu-i o petrecere.
Daisy, avem timp şi pentru băute. OK ? Dar nu acum.
Are dreptate, Daisy.
Nu mai avem ce face aici.
Haide cu noi !
Da, haide, Daisy.
Haide cu noi !
Bine.
Uitaţi-vă la ele. Sunt aşa slabe.
Traducerea şi adaptarea: KenyaSong
Bună.