Tip:
Highlight text to annotate it
X
Trebuie să întoarcem cu toții spatele ororilor trecutului.
Trebuie să privim către viitor.
Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei.
A primi premiul Nobel pentru pace înseamnă de fapt a ți se încredința o misiune,
o misiune de promovare a păcii, a noțiunii de pace, ori de câte ori poți.
Europa nu a fost creată. De asta am avut războiul.
Europa nu va fi creată dintr-odată.
Ea va fi creată prin realizări concrete.
Personal, aș fi foarte supărat dacă Europa ar fi lovită
în aceste vremuri de cumpănă.
Ne confruntăm cu probleme, și totuși rămânem împreună pentru că acest lucru e foarte valoros.
Asta înseamnă acest premiu pentru mine.
De fapt, de ce am vrut să creăm Europa
imediat după cel de al doilea război mondial?
Țările au luptat una împotriva celeilalte în timpul primului și al celui de al doilea război mondial,
au fost conflicte militare brutale, dar asta e imposibil astăzi.
Acum n-aș putea să iau o armă și să lupt împotriva unui prieten din Germania sau Franța.
E imposibil.
Această primă piață comună,
aceste prime instituții supranaționale
înseamnă că Europa începe să se unească.
Acest premiu Nobel pentru pace acționează ca un factor de unificare
într-un moment în care economia ar putea însemna de fapt „război economic”.
Totuși, uitați-vă o clipă înapoi!
Întrebați-vă *** arăta Europa acum cinzeci de ani.
Solidaritatea este pusă la grea încercare în acest moment
dar este adevărat că ar fi bine să ne amintim că,
spre deosebire de părinții și bunicii noștri, noi n-am trecut prin război.
Numai printr-o Europă puternică, unită
europenii, și întreaga lume, pot prospera cu adevărat.
De la căderea zidului simt că în sfârșit trăiesc în epoca potrivită,
deoarece construirea zidului a însemnat un întorsătură negativă în viața mea.
Un călduros bun venit în familia noastră.
Noua noastră Europă s-a născut.
Europa nu a fost creată numai pentru noi ci pentru toate țările europene.
Să primim aceste țări cu brațele deschise este minunat, înseamnă să ne lăsăm inimile să vorbească.
Putem trăi normal, nu trebuie să ne fie frică de nimic.
Putem să cunoaștem restul lumii.
La 1 mai 2004
am fost printre toți cei care erau mișcați până la lacrimi
pentru că era un moment atât de simbolic.
Întoarcerea noastră în comunitatea națiunilor,
unde Polonia trebuia să se afle.
Sunt foarte mândră de asta și aș vrea ca toți tinerii,
de fapt nu numai tinerii ci toți polonezii,
să se simtă la fel de mândri ca mine.
Am treizeci de ani și, copil fiind, am supraviețuit acestui război.
Nu am vizitat niciodată Europa
și aș vrea să vizitez Europa și să fiu cetățean european.
Aș vrea să văd *** trăiesc oamenii acolo.
M-aș simți minunat.
Azi am putut să
trimitem un mesaj foarte clar Balcanilor de Vest:
vor deveni parte a familiei noastre.
Eram foarte mică atunci când mi-am pierdut mama în timpul războiului.
Unele lucruri nu le poți uita niciodată dar trebuie să privim înainte,
pentru copiii noștri, pentru Bosnia și Herțegovina,
pentru viitorul Bosniei și Herțegovinei.
Nu ni se va reaminti niciodată îndeajuns
în ce măsură această pace, care are în prezent rădăcini atât de adânci,
reprezintă o revoluție
în raport cu o istorie de conflicte fără de sfârșit,
dramatice și sângeroase.
Tot ce pot spune este…
continuați să luptați cu mijloace pașnice
astfel încât Europa să rămână unită.
Iubesc Europa.
Premiul Nobel pentru pace® 2012 este decernat Uniunii Europene.
„Uniunea și înaintașii săi contribuie de peste șase decenii la
progresul păcii și la reconciliere, democrație și apărarea drepturilor omului în Europa.”
- Comitetul Nobel din Norvegia -