Tip:
Highlight text to annotate it
X
Dragi colegi, acesta e rolul Societatii Europene de Cardiologie,
acela de a oferi acces la cele mai importante informatii stiintifice
tuturor membrilor sai si a intregii comunitati stiintifice.
Aici, in Amsterdam, a avut loc un congres extraordinar
si avem ocazia de a impartasi cu voi informatii stiintifice de ultima ora.
In numele conducerii Societatii Europene de Cardiologie,
va urez bun venit la retrospectiva congresului SEC din 2013.
Iata-ne si aici ! Sunt Keith Fox,
prezentatorul emisiunii din cadrul SEC, si sunt incantat sa va urez bun venit
la aceasta emisiune in direct.
Ce vom face e sa discutam cu colegi de-ai nostri,
specialisti in domeniu, despre ce au insemnat
nenumaratele sesiuni, care anume sunt studiile
ce va pot influenta activitatea si interpretarea
si ce lucruri interesante ne rezerva viitorul.
Incep prin a v-o prezenta pe coprezentatoarea mea,
Barbara Casadei, care ne va relata cele mai importante momente ale Congresului.
Bun venit ! Barbara, fa-ne cunostinta cu invitatii nostri.
Alaturi de mine si Keith, am placerea de a va face cunostinta
cu un grup de specialisti internationali.
Voi incepe de la dreapta.
Genevieve Derumeaux e din Franta si e specialist in imagistica.
Din Elvetia il avem pe Marco Rossi, care va vorbi despre interventii.
Sanjay Sharma e din UK si va vorbi despre prevenirea bolilor,
iar Silvia Priori e specialistul nostru in electrofiziologie
si in disciplinele fundamentale, asa ca vom trece putin
si prin disciplinele fundamentale.
Apoi, il avem pe Frank Ruschitzka
care va discuta despre hipertensiune si insuficienta cardiaca.
In cele din urma, Peter Clemmensen, specialist in terapie intensiva cardiaca.
Multumim, Barbara ! Asadar, vom incepe direct
cu o prima inregistrare despre doua studii importante. Sa le urmarim.
Modelul studiului clinic
a fost foarte simplu. Ca sa fie acceptati, pacientii trebuiau sa prezinte
un infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST,
sa fi trecut cu bine de o interventie coronariana percutanata
si sa aiba o boala multivasculara. Acestia au fost impartiti in doua grupe.
Un grup a fost supus unei angioplastii preventive
asupra arterelor neafectate, iar celalalt grup nu a fost supus.
462 pacienti cu supradenivelare de segment ST
au fost distribuiti in PRAMI. Dupa 2 ani, rezultatele studiului arata
ca, in aceste conditii, angioplastia preventiva a redus
riscul decesului din cauze cardiace, infarctul miocardic ulterior
sau angina refractara cu 65 %.
Angioplastia preventiva din timpul acelorasi interventii
are beneficii considerabile,
reducand cu aproape doua treimi episoadele cardiace grave ulterioare.
Testul TASTE,
aspirarea trombusilor in infarctul miocardic cu supradenivelare ST
s-a desfasurat in Suedia, Islanda si Danemarca.
Intrebarea noastra a fost
daca aspirarea trombusilor salveaza vieti.
Cu ajutorul unui sistem inovator, In test au fost inclusi
7.244 de pacienti cu STEMI, ce au fost directionati aleatoriu catre PCI
cu sau fara aspirarea trombusilor.
Rezultatul, la finalul a 30 de zile, a aratat un efect neutru
al interventiei.
2,8 % in grupul cu aspirarea trombusilor
fata de 3 % in grupul cu PCI.
Am inteles ceva clar din studiul TASTE. Ne-am pus o singura intrebare:
aspirarea trombusilor poate salva vieti ?
Iar raspunsul a fost clar: nu, nu poate.
Asadar, 2 studii, mesaje clare. Dar *** le interpretam ?
Vom incepe sa discutam despre PRAMI, fiindca stim
ca trebuie sa avem grija cu orice test oprit devreme.
Acesta nu e un studiu clinic mare.
Marco, *** interpretam PRAMI ? Aceasta e strategia
care e folosita acum ?
Da, Keith, acesta e un lucru foarte important.
La studiu trebuiau sa se inscrie 600 de pacienti.
€?n cele din urma, au fost nici 450.
Avem putine concluzii. E important sa subliniem
strategia care a fost abordata.
Fie PCI asupra leziunii neresponsabile
In momentul interventiei, In cazul unei situatii grave,
fie nicio interventie pentru leziunea aceea. Asta nu e ce ar face
majoritatea medicilor,
adica o interventie pe etape.
Asadar, avem varianta conservatoare, interventia intr-o singura etapa,
preferata interventiei pe bucati sau celei generate de ischemie.
Da. Numai 2 din 4 strategii posibile au fost cercetate in acest test.
Trebuie stiut ca exista un studiu clinic mult mai amplu,
studiul COMPLETE, la care vor participa aproximativ 4.000 de pacienti,
si care abordeaza aceeasi intrebare. Rezultatele sunt foarte importante.
Eu l-as descrie ca un generator de ipoteze.
Peter, asta e interpretarea ta ?
Sunt de acord, dar sa nu uitam ca provocarea e foarte mare.
Ghidul actual indica numai
concentrarea pe artera responsabila.
Asadar, e o provocare mare.
Pentru a schimba ghidul, suntem de acord ca ne trebuie
dovezi solide.
- Exact. - Sunt si alte studii in desfasurare.
Eu as astepta *** clinice mai ample, care sunt acum in curs,
studiile COMPLETE si PREMULTI, parte din programul DANI 3.
Desi exista un rezultat
si are multe zerouri ca semnificatie
si multe decese din cauze cardiovasculare, oare nu suntem doar prea precauti ?
Posibil.
Ramane de vazut. Mai mult nu scoti de la mine.
Barbara, sa discutam despre urmatorul.
TASTE, ce studiu... Ce metoda ingenioasa de a aborda un registru
nu doar revizuindu-l,
ci facand totodata ceva
mult mai bun si mai putin costisitor, un lucru minunat.
Ce ma uluieste sunt rezultatele.
Colegii mei imi arata mereu imagini cu toate lucrurile
pe care le aspira.
Cardiologul se simte bine cand vede ca scoate toate acele lucruri.
De ce pacientul nu este totusi ajutat ?
Fiindca in trecut ne-am bazat
pe *** clinice mici, asadar cred ca discutia aceasta
este relevanta totodata
si pentru TASTE. In mod foarte interesant,
vazusera deja ceva din registru. Cand au privit retrospectiv
In registru,
au vazut ca aspirarea trombusilor nu era favorabila pacientului
iar apoi si-au asumat consecintele si au facut un test clinic mare
cu rezultate dificile, asa *** ar trebui sa se procedeze.
Dar, la nivelul arterei,
cei care lucram in domeniu stim
ca, de cele mai multe ori, rezultatul e imprevizibil.
Nu mereu stii daca poti aspira un trombus sau nu.
Uneori, poti incerca sa fortezi putin lucrurile
si sa ajungi la embolie distala. Cel putin un avantaj al acestui studiu
arata ca ar fi in siguranta.
Asa e, nu a existat niciun accident cerebral
conform meta-analizei anterioare.
Dar tot mi se pare putin contraintuitiv.
Scoaterea acestuia
ar fi trebuit sa aduca un avantaj, dar, in mod clar,
rezultatul nu e acesta.
Aspirarea de rutina a trombusilor, acum putem spune cu siguranta
ca nu functioneaza.
Daca ar putea functiona la anumite grupuri de oameni
ramane de discutat. Mai exista un studiu amplu in domeniu
aflat in curs si care e de aproape aceeasi amploare,
dar mi-e greu sa-mi imaginez ca acesta va anula
rezultatele studiului actual.
Avem un studiu mai mare decat toate cele derulate pana astazi.
Acesta e singurul care abordeaza studiul clinic.
Schimba acesta indicatiile ? Te provoc.
Ar trebui. Vom avea
noi probleme, va trebui sa rescriem ghidul
pentru urmatoarea editie.
Asadar, aspirarea de rutina n-ar fi recomandata.
- In unele cazuri, pare o alegere sigura. - In care cazuri ?
Nu stiu. Daca ne uitam la o analiza pe subgrupe,
nu a existat o subgrupa anume avantajata.
Am fost surprins la artera coronara dreapta care are un segment mare,
iar cei care fac angiografii stiu asta,
avea multi trombusi
fara alte ramificatii, si nici la ocluzia arterei coronare drepte n-a avut efect.
Stai putin. Ce am vazut dupa cele 30 zile,
cand ne-am uitat la studiile asupra reperfuziei,
nu exista nicio imbunatatire In 30 de zile.
- E prea devreme ? - E greu de imaginat o scadere a mortalitatii
mai tarziu.
Celalalt aspect important al studiului e ca nu putem spune
ca erau pacienti selectati.
60 % dintre toti pacientii
cu STEMI din Suedia In timpul inscrierilor in studiu
au fost inclusi in studiu, asa ca acestia sunt pacienti consecutivi.
Cred ca ai informatii solide.
- Aspirarea trombusilor nu e recomandata. - Dar mortalitatea e scazuta.
La cei care n-au fost distribuiti aleatoriu, mortalitatea atingea 10%,
spre deosebire de 3 %.
- De fapt, aproape 12 %. - Diferenta e mare, nu-i acopera pe toti.
E greu sa te descurci mai bine de atat. La inscrierea a 60 %
din pacientii unei tari,
nu poti mai mult de atat.
Spune-mi ce studii au inclus 60 % din pacientii eligibili.
Pe langa acest lucru,
beneficiaza apoi de controale.
Da, e un lucru extraordinar.
Avem aici mai multe moduri ۂn care se pot desfasura studiile pe viitor.
ACCOAST a distribuit aleatoriu 4,333 pacienti la diagnosticarea
cu sindrom coronarian acut fara supradenivelare ST pentru pretratament
cu Prasugrel 30 miligrame sau placebo cu 24 de ore inainte de investigatii.
Rezultatele arata ca nu exista un beneficiu al pretratamentelor.
Nu exista nicio diferenta
de rezultat intre folosirea pretratamentului si lipsa lui.
Se plateste si un pret pentru pretratament, si anume, hemoragiile excesive.
Numarul acestora s-a dublat.
Asadar, Peter, un rezultat contraintuitiv, pretratament,
cu un antagonist P2Y12 eficient,
nu exista avantaje, dar apar hemoragiile. De ce ?
E o provocare mare. Acest lucru e ceva ce a mai fost facut
In multe locuri, pretratamentul.
Avem, asadar, un studiu clinic amplu, fara niciun beneficiu.
De ce ? Cred ca in aceasta discutie
trebuie sa luam in calcul interactiunea dintre cele doua.
Cred ca e legat de Prasugrel,
un inhibitor P2Y12 puternic, administrat devreme
si o interventie prea rapida acolo unde medicamentul si-a facut efectul
si e deja eficient.
- Asta explica hemoragia. - Poate timpul de administrare a tratamentului
nu a fost suficient pentru a vedea beneficiile,
dar tu spui ca pericolul e interactiunea dintre Prasugrel
si ceilalti agenti care influenteaza coagularea.
Presupun asta, fiindca pacientilor li s-a dat si heparina.
Desigur...
Asadar, s-au aflat pe un tratament
anticoagulant si antiplachetar destul de agresiv
si interventia s-a facut devreme. Si am vazut asta
In unele studii clinice din trecut. Atunci cand se fac prea devreme
operatiile de bypass pe pacienti cu risc,
cu sindrom coronarian acut, rezultatul s-ar putea sa nu fie ideal.
Dar marea problema e ca hemoragia nu a fost vazuta
ca avand legatura cu caile de acces,
*** ar fi fost de asteptat.
A fost hemoragie intestinala si hemoragii interne, care raman a fi explicate.
Nu e vorba de accesibilitate, ci de o hemoragie generala.
Astfel, Peter ar avea dreptate. Ar putea fi o interactiune
cu anticoagulantul administrat.
Cardiologii recunosc
ca poate n-ar trebui administrat Prasugrel direct.
Dar ce vor face daca folosesc Ticagrelor ?
Cred ca mesajul e clar aici.
Nu a fost testat, dar n-ar trebui sa schimbam
o strategie la pacientii fara supradenivelare de segment ST
a sindromului coronarian acut,
ci sa continuam pretratamentul cu Ticagrelor dupa ce s-a vazut clar
In studiul PLATO
ca a fost benefic, asa ca aceasta ar fi strategia.
Desi n-a fost verificat pretratamentul.
De acord, n-a fost testat,
dar se potriveste mai bine cu practicile clinice
Intalnite in zilele noastre
pentru pacientii fara supradenivelare de segment ST.
In multe din tarile europene, pana si cele mai bine dotate,
pacientii asteapta chiar si 3 zile Inainte de a li se face investigatiile.
Daca acesti pacienti s-ar afla Intr-un loc unde inca s-ar folosi
Clopidogrel
si daca pacientul ar fi diagnosticat la sosire,
ar trebui sa astepte pana la analize sau sa fie tratati la prima diagnosticare ?
Provocarea e mare cu Clopidogrel. Nu stim, nu avem nicio informatie.
Exista
o meta-analiza recenta care arata ca nici in prezenta Clopidogrelului
nu sunt beneficii uriase
- In administrarea pretratamentului. - Dar chiar si cu Ticagrelor...
Studiul acesta pune la incercare indicatiile de clasa I
pentru pretratament, dar ramane de vazut
daca o administrare indelungata a pretratamenului
poate aduce beneficii, asa ca studiul nu reflecta practica actuala,
ci studiul reflecta
angiografia coronariana obligatorie in 24 de ore.
Asadar, timpul mediu de efectuare
a angiografiei era de numai 4 ore.
Daca ar fi existat un alt rezultat
cu o intarziere mai mare ramane de vazut.
Bine punctat, Marco. Trebuie sa luam in considerare
si faptul ca, in acest studiu,
chiar si pacientii ajunsi la PCI nu au avut de castigat.
Asa ai fi crezut, ca pacientul a beneficiat de pretratament,
sindrom coronarian acut,
apoi a ajuns la PCI
unde Prasugrelul, in trecut,
se dovedise eficient, iar asta ar fi fost populatia perfecta.
Dar nici macar aceasta populatie nu s-a regasit aici.
Poate ca ar trebui sa ramanem cu faptul
ca, pana se ajunge la PCI, cand ai nevoie de antiplachetare
si anticoagulante, suntem nesiguri.
Stim ca strategia a mers in PLATO, dar a fost toata stategia de tratament.
Tu vrei sa transmiti ca, daca incepi tratamentul
In momentul acesta de la diagnosticare,
si folosesti Ticagrelor sau chiar Clopidogrel,
- sa nu-l schimbi. - Asta as vrea sa transmit.
In plus, as vrea sa recomand, daca se fac investigatii in aceeasi zi,
- sa nu se administreze pretratament. - Si ce ar trebui administrat ?
- Nimic. - Nimic ?
Anticoagulant, dar nu inhibitori P2Y12.
- Pana ajung la investigatii. - Daca sunt dusi in aceeasi zi.
Daca-i duci a doua zi, nu stii.
Vestea buna e ca viata se usureaza.
Mai ales pentru chirurg. Chirurgul va aprecia.
Trebuie sa fim prieteni cu chirurgii nostri.
Vom obtine informatii legate de pretratamentul
cu Ticagrelor in studiul ATLANTIC,
dar aici sunt pacienti cu STEMI, nu e vorba de acelasi grup.
E un alt grup, oamenii sunt mai tineri,
mai putin dispusi la hemoragii datorita varstei...
Vom urmari acest subiect in viitor.
Barbara, sa trecem la urmatoarea parte.
Da, urmeaza ghidul.
Nu vom trece prin toate cele 4 norme
care au fost prezentate
la congres, dar vom vedea niste imagini
pe care le vom discuta apoi. Sa urmarim inregistrarile.
Cuvintele cheie pot fi accesibile,
simplificate, si practice.
Ca sa ne atingem scopul, sa simplificam lucrurile
si sa fim mai practici, am facut o clasificare
pe baza EKG-ului, si anume, prezentarea clinica.
In ghidul anterior, existau doua valori.
Acum, valoarea tensiunii sistolice e de 140 mmHg
pentru aproape toti pacientii. Pentru tensiunea diastolica,
valoarea e de 90 mmHg, cu exceptia pacientilor cu diabet,
la care valoarea e de 85 mmHg.
Exista un aspect nou
la acest tabel dupa care medicul isi face evaluarea,
si anume probabilitatea pre-test. Conform acesteia,
apelezi la test.
Testul promovat de noi este cel cu rezistenta la efort.
In primul rand, terapia si ingrijirea bolnavilor de diabet
si a celor cu boli cardiovasculare trebuie individualizata,
alaturi de individualizarea controlului glicemic,
care nu mai e la fel de strict, dar exista la bolile microvasculare.
Incepem cu tine, Silvia. Multi pacienti cu insuficienta cardiaca au fibrilatie atriala,
dar beneficiul resincronizarii cardiace pentru pacientii cu fibrilatie atriala
nu a fost prea evident, ci putin neclar.
Noile recomandari din acest ghid crezi ca sunt sustinute
de dovezi solide ?
Cred ca ai atins un subiect foarte important
si cred ca acest ghid a avansat
prin recomandarile clare asupra modului de abordare
a acestor pacienti,
chiar daca trebuie sa nu uitam ca studiul clinic randomizat
sau mai mult de un studiu clinic randomizat nu sunt disponibile.
Unul din motivele din care fibrilatia atriala asociata cu insuficienta cardiaca
a ingreunat definirea
efectului resincronizarii cardiace
are legatura cu acest lucru, iar ghidul detaliaza aceasta legatura
si o sustine cu dovezi din scrierile de specialitate.
Nu exista o capturare completa a stimularii biventriculare
si, mai ales in zilele noastre,
aceasta e esentiala pentru schimbarea rezultatelor.
Prin acest ghid, trebuie sa ne apropiem cat mai mult
de capturarea aproape completa a ventricului,
chiar daca ajungem sa recomandam
ablatia de nod atrioventricular, ca sa asiguram
aceasta captura completa.
Recomandarea reflecta faptul ca nu exista studii clinice randomizate
si subliniaza faptul ca exista
mai multe studii ample care sustin acest lucru.
Merita mentionat aici ca studiul CERTIFY
condus de Maurizio Gasperini, e prezentat la SEC si e un studiu nou.
Studiul sustine ideea ca pacientii cu insuficienta cardiaca
si fibrilatie atriala permanenta
care suporta o ablatie de nod atrioventricular
si resincronizare au acelasi rezultat ca pacientii cu boala nodului sinusal.
La pacientii cu insuficienta cardiaca, fibrilatie atriala
si care iau tratament pentru controlarea ritmului cardiac
mortalitatea e de doua ori mai mare. E un aspect important,
care incearca sa puna accent
pe stimularea permanenta si eficienta.
- Se ia in calcul si ablatia de nod. - Aproape prea frumos sa fie adevarat.
Pacienti cu fibrilatie atriala care au aceleasi sanse ca pacientii
cu ritm sinusal.
Trebuie sa venim si sa sustinem ideea
cu dovezi solide, dar e un lucru incurajator,
daca luam in calcul simptomele acestor pacienti
si daca ne gandim ca cel putin 25 % din populatie are insuficienta cardiaca.
Nu sunt putini.
- Frank, vrei sa spui ceva ? - Ai dreptate.
Potentialul e enorm. E vorba de pacienti cu simptome puternice
si un sfert din pacientii cu insuficienta cardiaca au fibrilatie atriala.
Potentialul e urias si nu inteleg
de ce nu avem inca un studiu.
Avem si niste acronime perfecte pentru numele lui.
Ar trebui sa facem asta si am ascultat cu interes
noua abordare a studiilor clinice.
E nevoie de o abordare cercetatoare pentru aceasta chestiune.
As vrea sa o ridic de la 2A la 1A,
fiindca e o interventie invaziva, exista efecte secundare,
pacientii poarta timp de 4-6 ani pe durata bolii
un implant cu efectele secundare inerente,
si,in plus, e un lucru costisitor, asa ca insist pe 1A,
nu pe 2A.
Erau studii clinice bune,
dar nu ne puteau oferi un raspuns clar deocamdata.
Sa faci o persoana dependenta pe viata de un stimulator cardiac
e o decizie importanta.
- E nevoie de dovezi solide. - Nu ne permitem sa nu avem un studiu.
Ramanand la tema ghidului si vorbind despre noile norme
referitoare la hipertensiune,
ar trebui sa ajungem la o abordare mai conservatoare a tensiunii,
ceea ce i-ar bucura pe multi cardiologi.
Daca e benefic si pentru pacienti,
poate vrei sa comentezi aici. Celalalt lucru interesant
este acest stres
al supunerii pacientilor cu risc mare si hipertensiune severa la terapia duala,
iar intrebarea mea este
daca am decis deja ca prezinta un risc ridicat
si necesita o interventie mai agresiva,
de ce nu apelam si la statine
si nu oprim aceasta ingrijire
migaloasa si costisitoare ? Ne putem permite asa ceva ?
Bine punctat, Barbara. Am mai spus asta si inainte,
sunt microbist si am zis ca hipertensiunea e in deplasare acasa la cardiologie.
Noi, cardiologii, voiam sa ajungem aici
si ne bucuram de noile valori.
Sub 140/90 e normal.
Cand cobora la 120/80 si devenea insuportabil,
intuiam ca nu are *** sa fie normal la pacientii cu sindrom coronarian acut.
Zilele acelea s-au dus, datorita studiului ACCORD.
Eu sunt multumit
cu aceste norme mai conservative si mai putin agresive.
Sub 140/90 e perfect. Si celalalt lucru spus de tine
e important si cred ca ar trebui sa incepem
de la pacientii cu hipertensiune stadiul II.
E recomandat sa alegi o combinatie de terapie
In loc sa alegi ceea ce eu numesc monoterapie secventiala
si sa pierzi inutil timpul
pentru a aduce tensiunea in limite. Dar intrebarea este,
iar aici sunt putin prea conservatoare pentru gusturile mele
aceste norme,
ce combinatie ai prefera atunci ?
Care sunt medicamentele potrivite ? Iar acest ghid prezinta o schimbare.
Pe atunci, eram obsedati de cifre. Cred ca tensiunea scazuta
nu e de ajuns.
Ce am vrut sa obtinem noi, cardiologii, si se intampla acum,
e sa vedem ca scaderea tensiunii se transforma
Intr-un beneficiu considerabil.
Trebuie sa coboram nu doar tensiunea, ci si infarctul miocardic
si sa crestem sansele de supravietuire. Acest lucru a fost obtinut
numai prin inhibitorii ACE inhibitors. De aceea eu cred
ca ar trebui mentionati mai bine in ghid,
dar asta ramane de discutat.
Si eu as fi incantata de scaderea tensiunii inainte de toate,
desi si eu sunt cardiolog.
Apoi, legat de aducerea cardiologilor si a interventiilor
In aria hipertensiunii
ajungem la denervarea renala.
Au existat date referitoare la controalele ulterioare
care arata, ca de obicei, extraordinar,
si au mai fost si datele din urma monitorizarii ambulatorii a tensiunii,
care nu arata la fel de bine.
Poate reducerea tensiunii e vazuta la un singur
agent antihipertensiv.
Iar variabilitatea e mare, indicand ca s-ar putea sa fie
multi care nu reactioneaza.
Tehnica a fost adoptata rapid in intreaga Europa
si ma intrebam
daca trece testul si daca ati folosi-o pe propria voastra bunica.
Mai bine m-ati intreba daca as face asta cu soacra mea.
Inteleg ce spui...
Dar eu vad lucrul acesta undeva intre iluzie si speranta.
Ce a zis Silvia mai devreme legat de fibrilatia atriala,
avem nevoie de studii clinice, iar coborarea tensiunii
nu e de ajuns.
Trebuie sa trecem de la cifre la rezultate. Vreau sa vad
ca pacientul meu cu denervare renala si hipertensiune rezistenta
traieste mai mult si mai bine, dar inca nu stim asta.
Studiile vor urma.
Pana atunci, e undeva intre iluzie si speranta.
Dar sunt de acord cu tine.
Ar trebui sa ne tratam mai bine pacientii cu hipertensiune rezistenta.
Ei au nevoie de un inhibitor ACE,
un antagonist de calciu, o combinatie diuretica,
aceasta e scaparea lor
de hipertensiunea rezistenta. Ne asiguram ca au medicamente bune,
asa *** spune si ghidul, si abia dupa o tratare potrivita
denervarea renala poate fi considerata o terapie promitatoare.
Asta e...
Vor lua medicamentele, ca sa nu se spuna ca pacientul
nu a ascultat si ca am preferat noi sa alegem denervarea renala.
Reducem tensiunea, dar nu stim daca reducem
infarctul si alte rezultate negative. Trebuie sa facem asta,
mai multe studii. Asta am invatat din acest congres.
Studii, avem nevoie de studii !
- Dar sunt studii incepute in domeniu. - Desigur, e vorba de SIMPLICITY 3.
Dar acum avem
si cazuri de folosire inadecvata si trebuie sa fim atenti,
ca sa nu distrugem aceasta terapie promitatoare. E ceva spectaculos.
E extrem de interesant,
dar trebuie sa avem grija, sa facem mai intai studiile clinice si sa fim precauti.
Am prins niste mesaje importante de aici.
Acum, vom trece la bolile coronariene stabile.
Poate nu sunt la fel de dramatice
precum denervarea, dar investigarea pacientului suspect
de boala coronariana e foarte importanta.
Genevieve, ghidul a devalorizat
vechile abordari. Ce ar trebui sa facem ?
E ceva foarte interesant la acest ghid cu importanta care e data
probabilitatii pre-test si e o noutate mare
sa adreseze potentialul test
catre pacientul
cu probabilitate intermediara pre-test. E primul lucru la care sa fim atenti.
Cei care lucreaza in imagistica vor fi bucurosi
sa afle
ca, desi testul de efort ramane o optiune,
ar trebui sa se prefere in schimb, iar ghidul transmite asta clar,
folosirea imagisticii. Un alt lucru important
mentionat in acest ghid
e grija pe care trebuie s-o acordam
in folosirea imagisticii. E ceva destul de important,
mai ales cand ai de-a face cu oameni tineri.
Asadar, avem imagistica si reducerea radiatiilor.
Un alt aspect interesant pentru radiologie
e ca, pentru prima oara, sunt prezente in ghid
pentru depistarea bolii coronariene,
tehnologii noi, precum ecocardiografia Doppler tisular,
pentru depistarea anomaliilor ascunse,
pe care nu le poti evalua cand verifici functia miocardica.
Si aceasta e o informatie importanta.
Sanjay, tu te pricepi la sport,
la exercitii, la astfel de lucruri, si evaluezi multi oameni
in cazul carora
ar putea exista dubii cu privire la boala coronariana.
*** crezi ca ar trebui sa procedam ?
Cei cu risc scazut sau cu o probabilitate pre-test intre 10 si 21%,
ar trebui sa-si faca un scor de calciu.
E un test eficient si, cu cat a progresat radiologia,
am demonstrat ca iradierea e minima
si e anticipata nevoia de agenti antiplachetari si statine.
Daca scorul de calciu e 0,
pacientii cu risc scazut pot sta linistiti. Problema se iveste odata cu aparitia
calciului in arterele coronariene,
cand revenim la imagistica.
Genevieve, spune-ne ceva despre capacitatea
de a mentine calitatea interpretarii unei ecocardiograme.
In laborator, e importanta reproductibilitatea analizei.
Trebuie sa poti face testul de efort si cel mai bine ar fi
sa folosesti exercitii, care sunt preferate si mentionate
in recomandari,
dar totodata trebuie sa te descurci
cu performanta testelor din institutie si cu capacitatile disponibile
in institutie.
Testele de efort sunt cele de preferat
dar cea mai usoara e ecocardiografia de stres cu dobutamina
care e folosita in multe institutii.
Mesajul de transmis
intregii comunitati este
ca exista o problema de sensibilitate si specificitate
legata de metoda anterioara,
ce consta in exercitiile standard pe banda de alergare si in EKG.
Dar acestea nu mai sunt suficiente in epoca noastra, nu-i asa ?
Sunt de acord, dar cred, totodata,
ca putem imbunatati sensibilitatea
imbunatatind capacitatile medicului
care face testul.
Ma refeream la exercitiile EKG originale.
Trebuie sa mentionez o anumita categorie,
cea a femeilor, care necesita o atentie deosebita,
fiindca manifestarea bolii coronariene si simptomele
pot fi dificile uneori,
iar in cazul femeilor
testele de efort pot conduce la concluzii pripite.
E valabil si la pacientii in varsta.
Daca ar trebui sa subliniez
rolul imagisticii multimodale
in selectarea pacientilor recomandati pentru TAVI,
as spune ca imagistica multimodala joaca un rol esential.
Principala tehnica folosita e ecocardiografia,
care ne arata daca pacientul are stenoza aortica severa
sau nu,
si daca exista alti factori care ne-ar putea afecta rezultatul,
*** ar fi, de exemplu,
o fractie de ejectie redusa
sau insuficienta valvulara asociata. Apoi, e nevoie de un tomograf multislice
pentru a-ti imbunatati imaginea si pentru a continua treptat.
Nu cred ca imagistica multimodala
a crescut numarul de pacienti ce urmeaza respectiva terapie,
ci a influentat chiar rezultatele terapiei.
Avem cateva informatii despre imagistica multimodala, iar eu inteleg
ca nu facem toate investigatiile tuturor pacientilor,
ci ca adoptam o abordare pe etape. Genevieve , asta e si abordarea ta ?
Aceasta e clar abordarea,
iar inregistrarea a redat-o perfect.
Acum trebuie sa ne indreptam spre un fel de *** imagistice
de diagnosticare personalizate pentru pacienti,
mai ales in echipa de cardiologi, unde ar trebui
sa se cumuleze experienta
incepand de la imagistica pana la interventii.
TAVI ilustreaza perfect acest lucru,
prezentand nevoia unei selectii perfecte a pacientului, a unei selectii perfecte
a unei cai de a face procedura si a unei selectii perfecte
pentru identificarea si implantarea unei valve potrivite.
Ar putea fi un beneficiu,
imbunatatind selectia pacientilor,
rezultatul unei proceduri,
si cred ca aceasta e directia potrivita intr-o organizatie,
sa ai o echipa de specialisti in imagistica
pentru a alege tehnica optima,
- sa raspunda la intrebari... - Asadar, am acceptat nevoia
de o echipa de cardiologi, cu accent pe specialistii in imagistica.
Nu ne luam la intrecere intre noi, ci ne concentram pe binele pacientului.
Si as spune
ca, in cadrul congresului, am luat in serios acest aspect,
grupand intr-o singura asociatie expertii din toate specialitatile,
pentru a facilita dialogul dintre ei si nu a pune accent pe competitie.
In calitate de interventionist,
a trebuit sa ne schimbam conceptia.
La inceput, credeam ca angiografia ne va da toate raspunsurile,
iar TAVI e exemplul perfect
ca nu a fost cazul de asa ceva.
Daca acum vedem imbunatatiri constante ale rezultatelor,
imagistica a jucat un rol important aici,
fiindca cele mai importante doua complicatii
din interventia TAVI si anume, regurgitarea aortica
si complicatiile vasculare ar putea fi reduse
daca pacientul e bine evaluat cu ajutorul imagisticii multimodale.
In plus, as mai spune ca mai avem
multe alte zone de interventie,
unde imagistica poate ajuta la cautarea unui tratament
pentru cardiomiopatia hipertrofica,
pentru regurgitarea mitrala etc.
Notiunea de echipa de cardiologi
merita sa fie luata in considerare.
In cadrul unei interventii pe cord, expertul in imagistica
- face parte din echipa de evaluare. - Am avut cateva mesaje clare...
Barbara, pe langa ghid,
au mai existat doua studii mari legate de diabet
ce au fost prezentate la congres, iar oamenii inca nu stiu
- ce sa inteleaga din ele. - Cred ca exista o obsesie fata de cifre,
ca de obicei.
Se pune accent pe a avea un anumit
nivel de hemoglobina glicozilata,
in speranta ca acesta ar afecta complicatiile macrovasculare in cazul diabetului,
dar lucrul acesta
nu se intampla si nu e vorba doar de asta,
ci s-ar sugera ca face chiar rau.
- Te referi la insuficienta cardiaca, Silvia. - Vorbesc de semnalarea acesteia
in studiul clinic SAVER-TIMI pe Saxagliptin.
Ce ar trebui sa facem in legatura cu studiile acestea mari, Frank ?
Cand e vorba de diabet,
asa *** a spus si Barbara, oamenii se pierd putin in cifre.
- Uneori, diabetologii... - Vorbeau despre glucoza.
Da, probabil ca vorbeau prea mult despre glucoza
si s-au bucurat sa coboare putin HbA1c-ul.
Endocrinologul s-a bucurat la vestea asta.
Dar sa insemne coborarea nivelului de glucoza
un beneficiu clinic considerabil ?
Reduce infarctul si mortalitatea ? Asta e intrebarea. Raspunsul: nu le reduce.
Asa *** au aratat si cele doua studii prezentate la congres.
Endocrinologul ar pleca si ar fi multumit
ca a coborat nivelul de glucoza fara sa faca vreun alt rau
In afara de insuficienta cardiaca. Cardiologul ar intreba
ce scop are coborarea glucozei, daca nu reducerea infarcturilor
si a mortalitatii,
pe cand, dimpotriva, acest lucru sporeste insuficienta cardiaca.
Unii ar prefera sa aiba un nivel de glucoza mai scazut
si au pus mai mare pret pe asta dec€ t pe insuficienta cardiaca.
Cred ca trebuie
- sa schimbam putin lucrurile. - Dar complicatiile microvasculare
- sunt si ele importante si depind de glucoza. - Dar trebuie aratate pentru DPP4.
Asa e, dar, traditional, am putea spune
ca reducerea nivelului glucozei scade complicatiile microvasculare,
dar ar trebui sa spunem atunci ca glucoza nu e un biomarker bun
pentru incidentele cardiovasculare ?
Este bun, dar in diabetologie trebuie sa le spunem ca hipertensiunea,
- inhibitorii ACE... - Nu cred ca e in regula.
Cel mai bun beneficiu e adus de la un inhibitor ACE bun,
- de la statina, iar glucoza... - Fa un pas inapoi...
Noi intrebam daca hemoglobina glicozilata
e un marker al complicatiilor macrovasculare.
- Nu este. - Sanjay, tu stii *** stau lucrurile.
Nu cred asta.
Un bun control glicemic are cu siguranta beneficii
pentru bolile microvasculare,
dar aceste beneficii inca n-au fost realizate in cazul bolilor macrovasculare.
Ar trebui sa nu mai militam atat de mult pentru avantaje,
si sa ne concentram mai mult pe alti factori de risc
pentru ateroscleroza,
fiindca la indivizii cu risc ridicat,
dovezile arata ca insulina a grabit aparitia
infarctului miocardic.
Iar acum gliptinele au fost asociate
cu insuficienta cardiaca.
Pare a exista o legatura intre medicamentele de reducere a glucozei
si riscul de a ajunge la insuficienta cardiaca. Daca ne uitam la Rosiglitazone
si am mai vazut asta
la una din gliptinele din studiul prezentat.
Dar sunt de acord.
Probabil ca HbA1c nu e
un marker foarte bun, lucru subliniat si in NEJM.
In ceea ce priveste prevenirea, Sanjay,
facem totul pentru diabetici la capitolul cardiologie ?
Ai pus o intrebare buna. Nu cred ca facem pe atat de mult
pe cat ar trebui sa facem si ne concentram prea mult pe pastile,
cand ar trebui sa punem accent mai mult pe sindromul metabolic,
lucru la care nu ne prea pricepem in cardiologie.
Ajung acum la subiectul meu preferat.
Trebuie sa-i facem pe acesti oameni sa faca miscare,
ca sa-si imbunatateasca profilul metabolic.
Putina ? Multa ? Cata miscare sa faca ?
Buna intrebare. As spune sa mearga in pas repede
- timp de o ora pe saptamana. - Doar atat ?
- Nu e mult. - Si-ar reduce mult factorii de risc
pentru bolile cardiovasculare.
- Ca sa nu mai spunem de mortalitate. - Si dovezile acestui lucru ?
Dovezile sunt multe. Avem informatii inca din anii '50
care au fost publicate in The Lancet si alte informatii mai recente,
bazate pe 420.000 de persoane, care au aratat
ca fiecare exercitiu facut reduce riscul cardiovascular cu 13 %.
Va fi o adevarata provocare sa transmitem acest lucru
catre populatie.
- Oamenii fac tot mai putina miscare. - Asta e cea mai buna recomandare
pe care le-o putem da pacientilor nostri, e mai buna decat statina,
mai buna decat orice dispozitiv, orice interventie, e gratis
si nu e o povara pentru sistemul medical
sau alte servicii guvernamentale.
- Genevieve, si tu recomanzi exercitii ? - Desigur.
Am inceput cu mine. Am renuntat la masina si merg pe jos.
Dar am preluat informatii foarte interesante
de la murine,
care sustin ce am spus mai devreme.
La murine cu cardiomiopatie diabetica,
dupa aducerea glucozei la normal,
tot nu dispar anomaliile miocardice.
Pe de alta parte, cand ne uitam la murine,
si la miscarea pe care o fac, desi inainteaza in varsta,
functia lor miocardica se imbunatateste
datorita exercitiilor, asa ca soarecii ne ajuta mult.
E un mesaj pozitiv.
RE-ALIGN e un studiu in faza II, in care pacientii cu valve mecanice
au fost alesi aleatoriu sa primeasca fie dabigatran, fie warfarina.
Planuiam sa avem 400 de pacienti,
pentru a testa dozajul, dar studiul a fost oprit mai devreme
din cauza unor incidente trombotice
si a unor complicatii hemoragice.
Au avut loc mai multe infarcturi trombotice
dupa dabigatran. Desi e un studiu mic, negativ,
mesajul e clar. Nu trebuie sa recomandati acest agent
pacientilor cu valva mecanica.
Daca ipoteza aceasta e corecta,
nu trebuie prescrise nici anti-Xa orale
la pacientii cu valva mecanica.
Peter, dabigatranul functioneaza la fibrilatia atriala,
e mai bun decat warfarina in doze mari
in studiile privind fibrilatia atriala, dar de ce nu are efect si aici ?
Cred ca inhibarea trombinei
reprezinta un singur pas, asa ca secretul s-ar putea sa fie,
asa *** au discutat si autorii,
ca warfarina actioneaza pe mai multe cai de coagulare
calea activarii prin contact
si factorul tisular. Acesta ar putea fi secretul.
Il sustin pe prof. Van de Werf, care spune ca trebuie sa fim atenti
la posibilele efecte sau la lipsa efectelor
- In cazul factorilor Xa. - Activarea prin contact
- e o chestiune serioasa. - Asa e, in cazul valvei mecanice.
- Am invatat ceva din stiintele fundamentale ? - Desigur.
Mereu intru in defensiva.
Se spune ca suntem indusi in eroare de studiile pe animale,
dar, daca cititi studiile, riscul era deja prezent la animale.
Ar trebui sa incepem in acelasi timp testele pe animale
cu aceeasi rigurozitate cu care facem studiile pe oameni,
daca vrem sa transformam aceste rezultate
in investigatii clinice. Riscul era deja prezent.
Dar avem un mesaj puternic aici. A nu se folosi
la pacientii cu valva mecanica.
Dar, dintre toti cei care prezinta fibrilatie atriala,
in jur de 20 % au o forma de insuficienta valvulara
si sunt inclusi in randul populatiei.
Cei cu valve mecanice sunt exclusi.
Am inscris 740 de pacienti
cu insuficienta cardiaca avansata si, dupa inscriere
si dupa implantarea unui defibrilator sau a unui dispozitiv de resincronizare,
pacientilor li s-au acordat aleatoriu fie ingrijiri standard,
fie telemonitorizare la domiciliu.
Dupa un an, telemonitorizarea
a aratat un impact major asupra finalitatii principale,
cu o rata a mortalitatii simtitor redusa,
de la 8,2 % pana la 3 %.
Putem ajuta pacientii cu insuficienta cardiaca cu aceasta tehnologie,
dar trebui s-o facem corect.
Ne trebuie un grad inalt de automatizare,
precum monitorizarea la domiciliu,
ne trebuie o cronologie scurta si un flux rapid de informatii.
Totodata, ne trebuie o comunicare buna cu pacientul
care sa stie ca ceva se va schimba.
Am vrut sa demonstram
ca resincronizarea ajuta pacientii cu asincronism mecanic
si complex QRS ingust.
809 pacienti cu insuficienta cardiaca, QRS sub 130 de millisecunde
si asincronism mecanic stabilit in urma ecocardiografiei
au fost inclusi in Echo-CRT, tuturor le-au fost implantat defribilator.
Unora le-a fost aplicata resincronizarea, celorlalti nu.
Studiul a fost oprit din lipsa de eficacitate si din cauza potentialului daunator
avand o rata a mortalitatii mai ridicata
in cadrul grupului.
Am vazut o crestere surprinzatoare a mortalitatii,
am aratat ca exista o crestere a mortalitatii cardiovasculare,
care cauza cresterea mortalitatii.
Ce am aratat astazi cu siguranta e ca nu exista
beneficii ale CRT pentru pacientul cu complex QRS ingust si ca ICD
e terapia perfecta pentru acesti pacienti.
Din nou, mesaje clare. Frank, telemonitorizarea celor cu insuficienta cardiaca
e cea mai buna tehnica acum ?
Inca nu. Trebuie sa asteptam acordul final.
In sfarsit, am primit si vesti bune
si incepem sa vedem lumina de la capatul tunelului.
Care e diferenta fata de studiile care au dat gres inainte ?
Exista un automatism la acest sistem de monitorizare la domiciliu.
Pacientul nu trebuie sa faca nimic, asa ca respecta procedura
in totalitate.
O alarma e activata catre cei care au grija de pacient
iar acestia sunt cei care solicita interventia.
Dar exista un aspect
pe care inca nu l-am inteles din studiu si va trebui sa-l aflam din actele
care speram sa apara curand. Ce a generat episodul ?
A fost fibrilatia atriala ?
Si care a fost reactia ?
In ce mod s-a intervenit
astfel incat au redus incidentele ? A fost ceva remarcabil.
Nu e ceva foarte avansat inca. E interesant si promite multe
acest dispozitiv, arata fantastic,
dar cred ca trebuie sa asteptam si acordul final.
Avem doua studii negative, un studiu pozitiv...
Dar ne apropiem. Metodele sunt tot mai sofisticate si mai performante.
Asadar, Echo-CRT... Ar trebui sa lasam numai CRT.
E un studiu care arata disparitia imagisticii in stratificarea pacientilor.
Totul tine de QRS.
E dureros, Barbara...
Da, acum doare. Asta cred ca arata rezultatele.
Un alt lucru uluitor e mortalitatea.
Mortalitatea a crescut,
dar nu e asociata si cu cresterea numarului de internari.
Sa fie decesul cauzat de aritmii
sau alte surse de deces brusc ? *** explici ?
Sau crezi ca sunt doar niste descoperiri
care trebuie confirmate ?
Foarte bine punctat, Barbara.
Cand eu si Johannes am planificat studiul,
se intampla in 2007, acum mult timp, multi oameni ne-au spus
ca majoritatea celor cu complex QRS ingust
prezinta semne de asincronism.
Multe sunt folosite necorespunzator. Unul din cinci implanturi
din ultimii ani au fost facute pacientilor cu complex QRS ingust.
Motivele au fost explicate, iar acum capitolul e inchis.
A necesitat o evaluare a rezultatelor finale.
Si am mai spus asta inainte, Silvia, aici am aratat
ca avem nevoie de studii ample. Fara ele, nu avem de unde sti.
Si cu Echo-CRT am facut un studiu adecvat,
in 115 centre din toata lumea si am inchis acel capitol.
E dureros, fiindca sunt multi pacienti care nu mai au alte variante.
Sperantele lor sunt mai mici decat ale bolnavilor de cancer si nu ii pot ajuta.
Sa nu uitam ca CRT e un dispozitiv salvator
pe care-l folosim la pacientii cu indicatii clare.
Si am mai aflat ceva de la Echo-CRT.
ECG s-a intors in joc. Ecografia dispare si reapare ECG-ul.
130 millisecunde sunt in ghid ?
Noi stim de 120.
Era foarte ingust in studiul nostru, QRS era de 105...
Sub 120, stim ce se intampla,
iar peste 120 inca avem indicatie IA.
In CARE-HF, QRS ajungea pe la 150-160.
Dovezile sunt clare, dar nu apelam suficient la CRT.
Ar trebui sa facem mai multe.
BIC-8 a fost un studiu estimativ,
un studiu randomizat
si am folosit biomarkerul copeptina.
In studiul BIC-8, 902 pacienti
suspecti de sindrom coronarian acut,
dar cu troponina negativa au fost distribuiti aleatoriu
catre procedura experimentala cu copeptina
sau catre procedura standard.
Ca principala finalitate,
am fost atenti la incidentele cardiace majore in 30 zile
si am descoperit ca acestea erau identice.
5.5 % la grupul standard si 5.4 % la grupul cu copeptina.
Comparand cele doua studii,
am vazut ca 66 % din pacientii cu copeptina
au fost externati,
spre deosebire de cei 12 % din grupul standard.
- Peter, e clar mesajul ? - Asa cred.
Desi e un studiu mic, avem, intr-un final,
un biomarker promitator.
At€ tia biomarkeri nu au ajuns
pana in etapa aceasta, asa ca suna promitator, iar legatura dintre
troponina,
gandindu-ma la necroza miocardica si copeptina asociata
cu insuficienta cardiaca sunt cu adevarat interesante.
O excludere rapida, importanta, un numar mare de pacienti,
iar ghidul spune ca troponina de sensibilitate ridicata
- e un jucator nou in peisaj. - De acord.
Cardiomiopatiile genetice cu precadere
pot fi generate de o serie de mutatii genetice diferite.
O cale de a depasi dificultatea dezvoltarii
a mii de tratamente diferite este folosirea unei categorii de molecule,
numite chaperone.
Acestea vor masca mutatia,
nu corect din punct de vedere genetic,
ci ii vor masca doar consecintele functionale.
In acest context, gena a fost adusa
de un vector viral adeno-asociat cu soarecii cu cardiomiopatie genetica.
Am descoperit apoi
ca soarecii netratati dezvolta cardiomiopatia, *** era de asteptat,
dar, dupa acest tratament genetic,
soarecii isi pastreaza functiile normale
pe o perioada lunga de timp.
O incursiune interesanta in cardiomiopatie, dar terapia genica
a avut o serie de suisuri si coborasuri in timp, acum a revenit.
Silvia, ce crezi ca poate oferi terapia genica
- In plus fata de cea traditionala ? - Asa e, terapia genica a pornit cu stangul,
fiindca vectorii folositi nu erau buni.
Odata cu dezvoltarea noilor vectori,
vedem o dezvoltare mult mai rapida.
De exemplu, Glybera e prima terapie bazata
pe un virus adeno-asociat,
care a aparut pe piata pentru tratarea deficitului de lipaza.
In domeniul nostru, am avut deja un studiu de siguranta
pentru pacientii cu insuficienta cardiaca si transfer de gene.
Cred ca, daca se pune o intrebare exacta,
acum o putem face oriunde si este evident
ca in bolile genetice
avem o nisa atent selectata de pacienti
cu o boala ce dureaza toata viata. Asta inseamna
orice tip de terapie toata viata. Abordarea curativa
e foarte atragatoare.
Intr-un caz de cardiomiopatie sau in aritmii, dupa *** am aratat,
toate abordarile pot simplifica terapia si imbunatati viata
si sansele de supravietuire. Cred cu tarie
ca ei sunt primii pacienti
- care trebuie testati. - Ma bucur sa vad un asa progres.
Minunat. Acum, il voiintreba pe Sanjay despre unul din studiile
care a ajuns pe prima pagina a ziarelor, inclusiv in presa de specialitate.
Vorbim de Turul Frantei si avem date referitoare la mortalitatea de aici
si, daca ai citi doar titlul,
ai vedea ca, daca esti in stare sa alergi, sa iei parte la circuit,
atunci vei trai cu 7 ani mai mult.
Ai facut asta, fiindca ai participat
sau fiindca ai fost ales printre cei care ar putea sa-l parcurga ?
E un studiu pertinent, Keith, Desi exercitiile fac bine,
exista activitati precum Turul Frantei sau maratonul,
care sunt epuizante si se stie ca 50 % din sportivii care termina cursele
au un nivel ridicat de troponina si BNP.
Analizele facute sportivilor in varsta au aratat probleme mari datorate
fibrilatiei atriale si o triplare a cazurilor de fibroza miocardica.
Asadar, un posibil inlocuitor al acestor activitati...
Fibroza aparuta tarziu poate fi unul din mecanismele ce genereaza fibrilatia atriala.
Corect. O alternativa ar fi
testarea longevitatii si asta e exact ce a facut
grupul de francezi, care au demonstrat o reducere cu 41 %
a mortalitatii prin comparatie cu barbatii din restul populatiei.
Totul suna foarte frumos,
dar pe mine ma inngrijoreaza ceva. Daca poti parcurge Turul Frantei,
esti probabil
fizic si genetic superior celor care nu pot
si ai un stil de viata mai sanatos.
Un lucru care a reiesit din acel studiu a fost reducerea cu 72 %
a insuficientelor respiratorii,
comparativ cu restul populatiei, sugerand ca erau sanse mai mici
sa fumeze.
E foarte sanatos. Putem spune
ca, daca esti capabil sa parcurgi Turul Frantei,
s-ar putea sa traiesti cu 7 ani mai mult decat restul
populatiei.
Asta da mesaj ! Genevieve recomanda exercitii,
tu recomanzi exercitii,
- dar cate exercitii ? - Vestea buna e ca nu trebuie
sa poti face Turul Frantei,
ca sa iti imbunatatesti sistemul cardiovascular.
Dupa *** spuneam, studiile arata ca, daca alergi
o ora pe saptamana sau mergi in ritm alert la 6,4 km/h,
poti reduce riscul cardiovascular cu 50 %.
Destul de impresionant !
Vreau sa reiau mesajele transmise de voi toti
si voi incepe cu tine, Genevieve.
Care e mesajul tau catre public ?
Referitor la tehnica de imagistica, cred ca trebuie sa alegi
cea mai buna tehnica de imagistica
in functie de chestiunea discutata. E foarte important.
Iar celalalt mesaj e
sa folositi noile, fantasticele ustensile care sunt disponibile acum.
Nu stati sa va ganditi care e
patofiziologia din spate, fiindca in felul acesta
puteti trage concluzii pripite. E foarte important.
- Sanjay ? - Eu voi incheia cu inceputul.
Incurajez toti medicii sa asculte,
sa recomande exercitiile la fel *** recomanda
renuntatul la fumat, de exemplu,
sau mancarea nesanatoasa. Exercitiile ar trebui sa fie
recomandate tuturor pacientilor
care merg la medic.
Frank ?
Dispozitivele sunt foarte interesante in domeniul cardiologiei,
dar am invatat cu ajutorul Echo-CRT si a altor studii
ca pana si dispozitivele, oricat ar fi de interesante, necesita un rezultat
si evaluari, ne trebuie studii ample.
E valabil pentru denervarea renala,
inlocuirea valvei mitrale, resincronizarea cardiaca etc.
- Sa luptam pentru asta. - Peter ?
Mi-ai dat mingea la fileu cu studiile ample.
Mesajul meu legat de cardiologie
si de ingrijirea cardiaca, ar fi sa oprim aspiratia trombusilor
la pacientii STEMI. E foarte simplu, dar foarte important.
Minunat. Silvia?
Dupa toate studiile vazute, cu rezultate pozitive, negative
sau contradictorii, dupa *** am si discutat,
adunarea unui set de norme e foarte importanta, Comitetul e foarte activ
in sensul acesta
si cardiologii cred ca ar trebui sa citeasca cu mare atentie
si cu un ochi critic ghidul si sa-l si aplice.
Desigur, e important sa-l si aplice.
- Marco ? - Colegii scandinavi ne-au aratat
o noua metoda de a aborda
investigatiile clinice la nivel inalt, prin studii clinice randomizate
si, desigur, aceasta metoda ar trebui sa fie dezvoltata
pe viitor.
Dar va trebui sa fiti foarte bine pregatiti
si sa aveti baze de date puse la punct.
- Barbara ? - Stiintele fundamentale se intorc.
Viitorul e luminos.
Abia acum incepem sa vedem
terapia genica, abordari terapeutice noi,
care, desigur, vor trebui testate, dar e placut sa ai o alta metoda.
Stiinta si practica nu sunt doar pentru cei din exterior,
ci sunt pentru medici.
In urma acestui congres am vazut ca studiile ample
au schimbat ce credeam noi
ca ar fi dovezi din studiile mici. Poate ca acesta e un lucru principal de retinut.
Vreau sa inchei multumindu-va voi,
voluntarii nostri care si-au luat din timpul pretios.
Ii multumesc coprezentatoarei mele, Barbara,
pentru parerile sale si efortul depus
multumesc intregii echipe a Societatii Europene de Cardiologie,
celor doi sponsori, Servier si AstraZeneca
pentru sustinerea emisiunii si vreau sa multumesc in mod deosebit
societatilor care folosesc aceasta emisiune si o traduc,
facand-o disponibila tuturor, dar cu precadere multumesc
publicului, pe care vrem sa-l revedem in Barcelona,
unde va fi congres de anul urmator. Ne vedem acolo !
Abia astept ! Ne vedem in Barcelona.
Nu ratati in 2014 congresul SEC din Barcelona,
unde toate lucrurile capata sens.