Tip:
Highlight text to annotate it
X
Cine sunt eu?
Care e scopul vieţii mele?
Scopul meu pe acest Pământ?
Mulţi trec prin viaţă
fără a se simţi împliniţi,
fără să aibă un scop,
căutând ceva...
Sunt ca o pânză goală,
ce aşteaptă să fie pictată
cu un sens al vieţii.
Ce înseamnă toate acestea?
S-a spus cândva
că există un gol care are forma lui Dumnezeu,
în fiecare din noi.
căutăm să umplem acest gol cu multe lucruri
prieteni,
modă,
credinţe false,
relaţii imorale
şi fantezii induse de droguri.
Veniţi însă după mine!
Urmaţi-mă până la marginea unei prăpastii
din adâncul căreia
cu toţii ştim că lipseşte ceva.
Din clipa în care Dumnezeu a vorbit şi timpul a luat fiinţă,
din clipa în care ne-a creat cu mâinile Sale, după chipul Său,
a dorit ca El şi omul
să fie una.
Creatorul să trăiască în comuniune cu creaţia Sa, într-o frumoasă armonie.
Nu-i aşa că pare perfect?
Dar ce s-a întâmplat?
A apărut păcatul.
Suntem păcătoşi prin natura noastră.
Păcatul a adus acest gol.
Păcatul ne-a îndepărtat de Prietenul nostru.
Păcatele ne-au despărţit de El.
Au trecut numeroase secole de când noi,
oamenii,
tot încercăm să trecem peste această prăpastie
cu ajutorul filosofiilor şi al religiei,
al bogăţiilor şi al deciziilor aşa-zis morale.
Însă separarea a devenit şi mai clară,
iar golul acela din inima noastră, a rămas neumplut.
Omenirea părea condamnată
până când..
"Astăzi în cetatea lui David vi S-a născut un Mântuitor,
care este Hristos Domnul.
veţi găsi un Prunc
înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle."
Dar Iisus nu a fost un prunc obişnuit!
El a crescut, s-a maturizat,
a devenit bărbat
şi apoi predicator
şi a condus o mulţime de oameni
prin învăţături radicale şi neobişnuite, *** ar fi
"Iubiţi-vă vrăjmaşii"
"Binecuvântaţi-i pe cei care vă blesteamă."
"Întoarceţi şi obrazul celălalt."
El e cel mai mare învăţător religios care a existat vreodată.
Însă El nu a fost un predicator obişnuit.
Fiindcă plata păcatului este moartea,
dar darul lui Dumnezeu este viaţa veşnică prin Iisus Hristos,
El a trebuit să plătească preţul pentru păcatele noastre.
Oamenii i-au străpuns mâinile cu piroane.
Trădat şi tăgăduit,
L-au atârnat sus pe-o cruce şi L-au răstignit
pentru tine şi pentru mine
acum mai bine de 2.000 de ani.
I-au străpuns coasta cu o suliţă.
Fiul lui Dumnezeu,
mielul pregă*** pentru jertfă de la începutul lumii,
a murit.
A avut una dintre cele mai chinuitoare
morţi fizice posibile.
L-au îngropat în mormântul unui prieten,
unde mama Sa L-a jelit vreme de trei zile
şi tot vreme de trei zile ucenicii Lui au fugit.
Dar mulţumim Celui Preaînalt
că nu aşa se termină totul!
După trei zile extraordinare,
Iisus a înviat din morţi.
Dar acesta nu a fost un sacrificiu obişnuit,
deoarece El a devenit Calea, Adevărul şi Viaţa.
Prin el avem acum o cale către Tatăl.
Prin intermediul crucii
putem trece acum peste acea mare prăpastie
provocată de păcat, care ne despărţea de El.
Deşi Dumnezeu ne cheamă,
noi suntem cei ce trebuie să mergem la El.
Alegerea o facem noi.
El a făcut totul posibil prin dragostea Sa perfectă.
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,
încât a dat pe singurul Său Fiu
Iar dacă noi credem că Iisus Hristos a plă*** acest preţ...
Iisus Hristos a spus: "Veţi cunoaşte adevărul."
Nu mai există separare.
Nu mai există frică de moarte.
Nu mai există goluri în inima noastră.
Acum putem avea viaţa veşnică.
Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea de a alege.
Fie accepţi, fie respingi...
MÂNTUIREA