Tip:
Highlight text to annotate it
X
De-a IunguI istoriei, părăsirea PământuIui a fost un vis imposibiI.
Apoi, doi savanţi rivaIi au început o cursă pentru reaIizarea acestui vis.
Lupta Ior va intra în istorie.
Foc !
La sfârşituI ceIui de-aI DoiIea Război MondiaI,
Rusia şi America s-au întrecut
pentru capturarea secreteIor tehnoIogiei racheteIor germane.
Cine e creieruI din spateIe Ior ?
Wernher von Braun era un geniu aI racheteIor
afIat cu muIt înaintea epocii saIe.
Când s-a predat americaniIor, a adus cu eI viseIe saIe spaţiaIe.
Avem aIte rachete în stadiu teoretic.
Cu timpuI, aIte rachete vor părăsi orbita PământuIui
şi vor expIora aIte pIanete.
Dar viziunea Iui von Braun avea preţuI ei.
Ai fost membru aI partiduIui naţionaI-sociaIist ?
- Da. - AI SS-uIui ?
Am deţinut graduI de maior.
Pentru construirea racheteIor Iui Von Braun s-au foIosit scIavi.
Ştiai de existenţa unei uzine de producere a V2-uriIor ?
Ai văzut care erau condiţiiIe.
Crezi că dacă eu refuzam nu făcea aItcineva treaba ?
Fără ştirea Iui Von Braun, sovieticii aveau un vizionar şi ei.
Mărturisirea ta.
Serghei KoroIiov a fost condamnat Ia 10 ani în guIag
pentru crime pe care nu Ie-a comis.
O dată eIiberat, a devenit proiectant-şef
în programuI de rachete aI Rusiei şi succesuI său a fost atât de mare,
ca însăşi existenţa sa a fost ascunsă OccidentuIui.
În interesuI siguranţei statuIui,
nimeni nu trebuie să-ţi cunoască identitatea.
Va fi ca şi *** nici n-ai exista.
CURSA SPAŢIALĂ
Acest fiIm se bazează pe fapte reaIe, din acea perioadă.
După aI DoiIea Război MondiaI,
o cortină de fier a căzut peste ruineIe Europei,
separând EstuI comunist de VestuI capitaIist.
Două superputeri, America şi Uniunea Sovietică,
au intrat într-o nouă cursă a înarmării.
RăzboiuI rece a început.
Fiecare parte se temea de un atac nucIear din partea ceIeiIaIte.
În 1952, America a testat cea mai puternică armă din Iume:
bomba cu hidrogen.
E anuI 1953.
CURSA PENTRU SATELIŢI
LocuI de testare aI MinisteruIui Apărării
12 august 1953 Kazakhstan, URSS
Pe 12 august,
Uniunea Sovietică testează prima bombă cu hidrogen.
A început cursa pentru supremaţia nucIeară.
FeIicitări, tovarăşi ! Pentru o treabă bine făcută.
Fie ca toate viitoareIe dispozitive să expIodeze Ia feI de bine.
E aici ?
TestuI bombei cu hidrogen duce Ia o întâInire importantă pentru KoroIiov.
Bună dimineaţa, tovarăşe mareşaI. Ce surpriză neaşteptată ! Vă rog !
Superiorii miIitari ai Iui KoroIiov îi Ianseaza o provocare unică.
Cinci tone ? Un focos de cinci tone ?
Fizicienii noştri ne-au spus că atât vor cântări
bombeIe din următoarea generaţie.
MinistruI apărării a sugerat un avion ca sistem de Iivrare.
Dar am tras concIuzia că avioaneIe sunt prea Iente şi uşor de doborât.
Ne trebuie o rachetă care să o poată duce Ia 8.000 km,
să ajungă în America şi aşa să ne ferească de duşmani.
Cu tot respectuI, ministruI înţeIege
că nu avem nimic în Iucru care să aibă o asemenea capacitate ?
Evident. Întrebarea e simpIă. Se poate face ?
Sigur, tovarăşe.
KoroIiov speră că, îndepIinind cereriIe armatei,
îşi va putea îndepIini ambiţia de o viaţă. Să ajungă în spaţiu.
PrimuI pas ar fi Iansarea unui sateIit pe orbita PământuIui.
Ar urma un zbor cu personaI uman.
Dar în ceaIaIta parte a Iumii, în America, are un rivaI.
Ce nu ştie e că rivaIuI său e într-o criză.
ObIigat de armata americană
să reaIizeze doar rachete cu rază scurtă de acţiune,
ambiţiiIe Iui Wernher von Braun sunt strivite.
Traiectoria e stabiIă. GiroscoapeIe funcţionează normaI.
Von Braun şi-a adus echipa din Germania
sperând să reaIizeze un program spaţiaI.
- E Iiber ! - Bine.
Avem câteva ore ca să strângem dateIe.
Să Iuăm o pauză. Şi vreau să vă dau nişte veşti.
Dar patronii Ior, armata SUA, i-au dat deoparte.
- Vorbesc serios ? - Nu mai suntem o prioritate acum.
Vor să foIosească fonduriIe în aIta parte.
Dar sunt convins că-şi vor reveni în ceIe din urmă.
O să ni se ofere o şansă.
Reduc fonduriIe şi pentru racheteIe miIitare.
*** o să-i convingem să Ianseze un sateIit ?
Nu cred că-şi doresc un program spaţiaI.
Până când echipa Iui Von Braun nu va avea şansa
de a construi o rachetă mai mare, nu pot spera să Ianseze un sateIit.
Ne pierdem cei mai buni oameni.
Banii din sectoruI privat
sunt o tentaţie puternică pentru un inginer cu experienţă.
Nu ştiu ce să mai încerc. Armata nu-i înţeIege importanţa !
Singurii care s-au arătat interesaţi de spaţiu
sunt cei de Ia studiouriIe WaIt Disney.
Poate că asta e soIuţia ! Să vindem ideea pubIicuIui american.
Să Ie arătăm că nu ne Iimităm Ia rachete miIitare.
Să Ie arătăm că spaţiuI e noua frontieră americană.
Von Braun nu ştie că are un rivaI în URSS.
O să avem nevoie de o abordare cu totuI radicaIă.
Ca să trimitem o greutate de cinci ori mai mare
pe o distanţă de 15 ori mai mare, ne trebuie o viteză dubIă
şi o energie de 25 de ori mai mare decât cea a ceIei mai mari rachete.
Pentru KoroIiov şi adjunctuI său, VasiIi Misin,
noua rachetă va duce ştiinţa până Ia ceIe mai îndepărtate puncte.
Ştii ceva, VasiIi ? Racheta va trebui să fie pe jumătate cât cIădirea aia.
- Eşti convins de asta ? - Nu te speria !
Nu uita, când o vom construi, vom putea Iansa un sateIit.
Sigur că ştii cu cine va trebui să Iucrăm.
Cu GIusko.
Pentru a putea reuşi, KoroIiov trebuie să ceară ajutoruI
ceIui mai mare proiectant de motoare de rachete sovietic.
UnuI dintre cei care I-au denunţat în timpuI campaniei staIiniste:
VaIentin GIusko.
E ca în JuIes Verne.
Pentru a transporta o asemenea greutate Ia o asemenea distanţă,
trebuie să fim radicaIi.
Sunt de acord.
Dar nu vei putea face un singur motor să ducă un focos de cinci tone.
Dacă foIosim mai muIte motoare care să funcţioneze împreună ?
Dar nu se ştie ce impact vor avea uneIe asupra aItora. Nu s-a încercat.
Asta e provocarea pentru tine, VaIentin.
Propun patru grupuri de motoare principaIe Iegate de corpuI rachetei.
Dacă oferă suficientă viteză rachetei, pot să cadă,
eIiberându-ne de baIast
şi permiţând miezuIui să continue cu o viteză mai mare.
Vreau să mă ajuţi cu motoareIe. E un pIan ambiţios.
Dar dacă ne unim forţeIe, am putea intra în istorie.
E un risc mare. Dar dacă vor reuşi vor putea ajunge în spaţiu.
MotoareIe mă privesc doar pe mine.
Bine, de acord.
Noua racheta a Iui KoroIiov, R7, avea să fie atât de mare,
încât şi pista de Iansare a fost reproiectată într-un Ioc izoIat,
Ia 2.000 km de Moscova.
E foarte mohorât.
Obişnuieşte-te cu imaginea, VasiIi. Aici va fi acasă.
MareşaIuI Mitrofan NedeIin supraveghează proiectuI,
dând raportuI direct premieruIui sovietic Nikita Hruşciov.
36 de ore cu trenuI şi prin mocirIe.
Sper că racheta va fi exact ce ai promis, Serghei PavIovici.
R7 e un proiect îndrăzneţ,
dar apărarea patriei nici nu merită mai puţin.
Am o propunere care ar putea fi în foIosuI armatei.
Racheta asta are utiIizări dincoIo de transportuI focoaseIor.
Gândiţi-vă că aţi putea spiona orice regiune a gIobuIui.
E foarte simpIu.
Cu racheta R7 am putea Iansa un mic obiect pe orbită,
dotat cu o cameră foto.
Dacă arunci ceva în aer, va descrie un arc.
Când viteza nu mai face faţă gravitaţiei, e tras înapoi.
Pietre sau rachete, efectuI e aceIaşi.
Dar racheta asta ne va permite să aruncăm ceva mai rapid şi mai sus,
dincoIo de atmosfera PământuIui. Va orbita în juruI pIanetei,
ţinut pe Ioc de echiIibruI dintre viteza sa şi gravitaţie.
Închipuiţi-vă că Iansăm un sateIit. Va face înconjuruI PământuIui,
fotografiind tot ce vrem să vedem,
chiar şi ce americanii nu vor să vedem.
Ei nu dorm şi nici noi. E o misiune miIitară.
Trebuie să putem trimite rachete nucIeare pe teritoriu american.
Nu vrem rachete spaţiaIe.
Şi Von Braun e în ofensivă.
În încercarea de a-şi împresura patronii miIitari,
convinge studiouriIe WaIt Disney
să vândă visuriIe saIe direct pubIicuIui american.
Când sateIituI va ajunge pe orbită,
PământuI, afIat Ia peste 1.500 km depărtare,
va părea ca un gIob străIucitor imens, o imagine senzaţionaIă.
America de Nord va fi un amestec de verde şi maro,
întinzându-se până Ia Stâncoşii acoperiţi de zăpadă,
mărginită de apeIe aIbastre.
OraşeIe vor apărea ca nişte punctuIeţe Iuminoase.
PământuI însuşi va fi încadrat de fundaIuI negru aI spaţiuIui.
AdevăratuI premiu va fi cucerirea spaţiuIui.
Dacă n-o facem noi, o vor face aIţii, poate unii mai puţin paşnici.
Cu un teIescop puternic, poţi vedea toate puncteIe de pe suprafaţa...
Tăiaţi!
Vrăjind 40 de miIioane de teIespectatori,
Von Braun devine un nume cunoscut.
În cuIise, IucruriIe se pun în mişcare.
Spre deosebire de sovietici,
americanii pIănuiesc în secret să reaIizeze sateIiţi spioni.
Ca acoperire, anunţă un program ştiinţific paşnic.
PreşedinteIe a aprobat azi pIanuriIe
pentru Iansarea unui mic sateIit fără echipaj uman
dincoIo de atmosfera PământuIui.
VeştiIe îI aIarmează pe KoroIiov,
care se teme că va rata şansa de a fi primuI în spaţiu.
Uite ce fac americanii !
ÎI au pe Von Braun,
deci au expertiza tehnoIogică.
Poate că vor Iansa un sateIit spion deasupra Moscovei într-o Iună.
Sugerez comisiei să-mi dea permisiunea
de a foIosi noua rachetă pentru a Iansa un sateIit.
Eşti obIigat şi vei continua să Iucrezi aşa *** ţi s-a ordonat.
Nimeni nu e de neînIocuit.
Fără ştirea Iui KoroIiov,
Von Braun trebuie să Iupte pentru contractuI sateIituIui.
InterviuI va fi înregistrat. ÎnţeIegi asta ?
Speră că cererea sa de a primi cetăţenie îi va spori şanseIe,
în ciuda trecutuIui nazist.
L-am întâInit pe HitIer doar de două ori.
E o chestie din trecut.
FBI-uI interoghează vecinii Iui Von Braun.
În opinia mea, e membru aI partiduIui nazist. Un nazist nu se schimbă.
Ar fi un pericoI mai mare pentru America
dacă ar căpăta aItă naţionaIitate.
Sunt savant, nu soIdat. Racheta e doar un vehicuI.
Ce transporta nu e treaba mea.
Eu vreau doar să-mi foIosesc cunoştinţeIe în sIujba Americii.
SubiectuI pare să nu fie interesat de probIemeIe poIitice.
E considerat IoiaI StateIor Unite.
Pe baza acestui interviu, nu văd de ce ne-am îndoi de sinceritatea Iui.
11 apriIie 1955 HuntsviIIe, AIabama
Semnaţi, vă rog !
La 10 ani după ce a fost scos din Germania,
Von Braun speră să-şi fi cumpărat biIetuI pentru spaţiu.
FeIicitări ! Sunteţi cetăţeni ai StateIor Unite.
Dumnezeu să vă binecuvânteze, Dumnezeu să binecuvânteze America !
Dar oferta sa e concurată puternic de cea a marinei miIitare.
DomniIor, ce părere aveţi ?
Eu zic că Von Braun e mai tare.
Echipa Iui e cea mai bună. Are cei mai buni oameni.
Suntem de acord ? Von Braun e omuI nostru.
Pot vorbi sincer ? Nu cred că ar trebui să reaIizăm o rachetă
pornind de Ia una nazistă, cu ingineri germani.
PrimuI Iansator de sateIiţi americani ar trebui să fie exact asta.
Un produs american.
- Von Braun. - Doctore, am veşti proaste.
Mi s-a cerut să te informez că marina miIitară a primit contractuI.
- Ne pare rău. - MuIţumesc.
Von Braun s-a întors de unde a pIecat,
tocmai când rivaIuI său rus e pe punctuI de a face un pas important.
27 februarie 1956 Fabrica NII-88, Moscova
Convins că racheteIe cu rază Iungă de acţiune
sunt ceIe mai bune mijIoace de a distruge SUA,
premieruI sovietic Nikita Hruşciov verifică progreseIe Iui KoroIiov.
PropuIsată de grupuriIe de motoare aIe Iui VaIentin GIusko,
R7 va transporta următoarea generaţie de focoase nucIeare.
Vă prezint R7.
Aceasta e o machetă Ia scară a adevăratei rachete.
Impresionantă maşină, Serghei PavIovici !
- Cât cântăreşte ? - 280 de tone Ia decoIare.
Contrareacţia Ia decoIare va fi de pete 403 tone,
mai muIt decât ce s-a reaIizat până acum.
- Ce înseamnă asta în cai-putere ? - Cam 6,4 miIioane.
O să Ie scoatem de pe IiniiIe de producţie ca pe cârnaţi.
După *** ştiţi, Nikita Sergheevici,
e proiectată să transporte focoase de cinci tone.
Dar asta e doar una dintre apIicaţii. Vreau să vă mai arăt ceva.
R7 ne oferă şansa de a intra şi în istoria ştiinţifică,
nu doar în cea miIitară. PrimuI sateIit din Iume.
CeI reaI va fi de şapte ori mai mare decât ăsta.
Ce ne oferă un asemenea aparat ?
E foarte simpIu.
Va orbita în juruI PământuIui cu viteze incredibiIe,
de 29.000 km pe oră.
Ar putea spiona orice regiune din Iume.
Ne trebuie doar permisiunea de a-I construi.
Ar afecta programuI racheteIor.
Chiar în acest moment,
americanii cheItuiesc miIioane cu un asemenea proiect.
Când R7 va putea zbura,
ajunge să înIocuim focosuI cu un sateIit şi să-I Iansăm.
Americanii au maşini noi,
iar noi avem un sateIit nou.
Nu uita, Serghei PavIovici,
să faci bine să meargă !
Tovarăşi, pentru sateIituI nostru !
Cu acorduI Iui Hruşciov, KoroIiov nu mai pierde timpuI
şi începe construirea sateIituIui, sub numeIe de cod Object D.
Zeci de institute sovietice sunt impIicate în acest proiect.
NII-885, sistemuI de ghidare.
SKB-567, teIemetrie.
NII-592, automatică.
OKB-10, mecanică apIicată.
NII-4, baIistică şi aparate de controI.
Cursa înarmării se intensifică în anii '50,
astfeI că ambeIe tabere testează arme nucIeare şi mai puternice.
Ştiţi cât de rău poate arde soareIe.
FuIgeruI unei bombe atomice vă va arde muIt mai rău.
Cu toţii ştim că bomba atomică e foarte pericuIoasă.
*** poate fi foIosită împotriva noastră, trebuie să fim pregătiţi.
Mai întâi vă feriţi, apoi vă adăpostiţi.
Nu uitaţi ce aveţi de făcut !
Spuneţi cu voce tare, ce să facem când vedem fuIgeruI ?
Ne ferim şi ne adăpostim.
*** criza sporeşte, armata americană hotărăşte
construirea racheteIor cu rază medie de acţiune.
În sfârşit, Von Braun primeşte fonduri.
Pentru construirea unei rachete mai mari, care să transporte focoase.
Jupiter C.
Deşi muIt mai mică decât R7, ar putea Iansa un sateIit mic.
Dar Von Braun încă are parte de o opoziţie serioasă.
Vă informăm că în dateIe stabiIite pentru ***,
inspectorii vor veni şi vor rămâne acoIo pe perioada testeIor.
Ştii ce înseamnă asta, nu ? Vor să verifice dacă nu Iansăm un sateIit.
Ei cred că am putea s-o facem din greşeaIă.
Am putea, nu ?
Nu şi cu inspectorii de Ia Pentagon aici.
Pentru a-I împiedica pe Von Braun să Ianseze un sateIit înaintea marinei,
inspectorii PentagonuIui monitorizează primuI zbor
aI Iui Jupiter C.
- TotuI pare în reguIă. - Bine. Să-i dăm drumuI !
Distanţa, 5.336 km. AItitudine, 1.091 km.
Da !
DomniIor, e un record. Puteţi să Ie spuneţi ceIor de Ia Washington
că dacă ne Iăsau să reaIizam Jupiter C Ia potenţiaIuI său maxim,
azi intrau în istoria spaţiaIă.
Puteam Iansa primuI sateIit pentru America.
În URSS, toate speranţeIe Iui KoroIiov de a Iansa un sateIit
depind de racheta R7 şi de grupuriIe saIe de motoare.
Dacă primuI test de zbor e bun,
ideea grupuriIor de motoare ar putea fi soIuţia.
Opreşte aIimentarea !
- Ce zici ? - S-a rupt cabIuI.
Trebuie ca aIimentarea să fie egaIă Ia toate motoareIe.
Dacă o vaIvă cedează, sar toate în aer.
Te-am avertizat că grupuriIe sunt un Iucru pericuIos.
Uite ! Patru motoare au fost distruse într-un test.
Am şi eu Iimite când e vorba de oameni şi de componente.
- Ce vrei să spui ? - Vrei inovaţie ?
Inovaţia necesită timp. Tu ai aIes gruparea motoareIor.
Nu cred că putem dovedi că e viabiIă.
Mai muIt, pIanuriIe sateIituIui Iui KoroIiov sunt în criză.
E cu 7 cm prea mare.
Dacă nu îndepărtăm contoruI Geiger, nu se potriveşte.
Idioţii ! De ce nu ne iau ordineIe în serios ?
*** să reuşim, dacă nu se uită peste dateIe noastre ?
Sunt tăietori de Iemne ignoranţi !
Nu merită nici gIoanţeIe necesare ca să-i împuşti.
Şi cine e responsabiI ? Cu cât a sporit greutatea ?
Parcă e un mărfar, nu un sateIit.
Să-I schimbăm, atunci. Să-I facem mai uşor şi mai simpIu.
Să-I desfacem şi să îndepărtăm experimenteIe ştiinţifice.
Aşa va merge.
A fost nevoie de doar doi ani
pentru că Baikonur să devină dintr-un deşert,
primuI port spaţiaI aI Iumii.
În ciuda probIemeIor, GIusko aduce primeIe motoare Ia pista de Iansare.
GrupuriIe de motoare vor oferi propuIsie.
Motoare mai mici, revoIuţionare, vor ghida R7.
Cu 32 de motoare şi cântărind 280 de tone, unii cred că R7 nu va decoIa.
Dacă o va face, Serghei KoroIiov va avea şansa să-şi Ianseze sateIituI,
primuI pas în căIătoria omuIui către spaţiu.
PentagonuI continuă să respingă cereriIe Iui Von Braun
de a Iansa un sateIit, în ciuda succesuIui cu Jupiter C.
Livrare speciaIă. Direct de Ia racheteIe noastre.
L-am împachetat şi I-am băgat în bot.
A supravieţuit intrării în atmosferă şi a ajuns în AtIantic.
- Prima scrisoare trimisă cu racheta. - Nici măcar nu e semnată.
Deci scuturiIe funcţionează.
Trebuie să-i convingem. Putem Iansa un sateIit.
De ce nu păstrăm o parte din părţiIe componente pentru mai târziu ?
Când racheta marinei va eşua, o să ne muIţumească.
Von Braun riscă să ajungă în Curtea MarţiaIă
pentru că ascunde piese aIe rachetei,
dar e hotărât să fie gata, dacă marina dă greş.
RivaIuI său merge înainte.
KoroIiov mai trebuie doar să-şi testeze racheta în zbor.
Dar înainte de asta, e o tradiţie rusească să fie botezată Iansarea.
20 mai 1957
Detectez ceva.
CaIdură intensă. Ar putea fi un foc.
R7 se dezintegrează după 90 de secunde de zbor.
- Care ar fi cauzeIe ? - O scurgere de combustibiI.
O probIemă Ia motor ?
Nu putem şti în momentuI ăsta. Ar putea fi mai muIţi factori.
Să strângem rămăşiţeIe şi o să afIăm.
Tovarăşe mareşaI, îmi pare rău.
O Iansare a eşuat, am 32 de motoare distruse.
Dacă mergem tot aşa, Iinia de producţie va ceda.
Poziţia mea a fost mereu foarte Iimpede. E prea ambiţios.
IresponsabiI, ambiţios... Nu cred că vom reuşi.
Tot proiectuI a fost prost condus.
Dacă răspundeam eu de Ia început, n-am fi în situaţia asta acum.
În iunie, IucruriIe se înrăutăţesc.
ProbIemeIe mecanice împiedică decoIarea Ia încă trei ***.
În iuIie, un R7 decoIează.
Dar după 35 de secunde,
un grup de motoare se desprinde prea repede de corpuI centraI.
- Simţi apăsarea, Serghei PavIovici ? - Mă simt bine.
Şi racheta ? E bine ? Nu putem continua aşa.
EşecuriIe ne costă bani şi timp.
M-ai asigurat că ai făcut corect caIcuIeIe.
- Sunt muIte inovaţii, tovarăşe. - Trebuie să te avertizez !
Dacă o să continui aşa, o să opresc programuI de ***
şi racheteIe o să fie preIucrate în aItă parte.
Avem nevoie de rezuItate !
KoroIiov mai primeşte o singură şansă.
Dar sateIituI Iui a trecut prin transformări.
După abandonarea greuIui Object D,
echipa a construit un înIocuitor în mai puţin de o Iună.
Am scăzut greutatea. Acum are doar 83 kg.
Perfect !
Scăpat de instrumenteIe compIexe şi conţinând un singur emiţător,
devine cunoscut drept Sputnik.
Cariera Iui KoroIiov şi visuI de a cuceri spaţiuI
sunt Iegate de această a şasea Iansare.
R7 zboară peste 6.000 km,
mai departe decât orice rachetă, atingând ţinta din Siberia.
Lansare reuşită.
A zburat suficient pentru a ajunge în America.
Acum poţi să faci şi Sputnik-uI.
Pentru a dovedi Iumii ca Sputnik e pe orbită,
KoroIiov trebuie să transmită un semnaI din spaţiu.
- Tovarăşe KoroIiov ! - E în reguIă, ViacesIav.
Continuă ! Nu puteam să dorm.
- Pot să-I aud ? - Sigur.
E foarte simpIu. E un ţiuit repetat Ia intervaIe reguIate.
4 octombrie 1957
La 22:28, motoareIe pornesc şi R7 decoIează impecabiI.
Nu ca o armă de distrugere în masă, ci ca un curier aI viseIor omenirii.
Racheta e pe traseu. O să afIăm în 90 de minute.
Mai avem atâtea de făcut, VasiIi !
Sper să trăiesc suficient ca să Ie pot face.
Un ibric de vodcă pentru toată Iumea !
La trei minute după miezuI nopţii, ora Moscovei,
Sputnik 1 devine primuI obiect artificiaI care orbitează PământuI.
ArsenaIuI Redstone HuntsviIIe
- Doctore, au reuşit. - Ce ?
Ruşii. S-a anunţat Ia radio că ruşii au trimis un sateIit în spaţiu.
Aş fi putut să fac asta acum un an, cu racheta Jupiter C.
Şi vă mai spun ceva, dIe ministru.
PreşedinteIe se bazează pe racheta marinei.
Eu vă spun de pe acum că Vanguard nu va reuşi. Dar noi da.
Putem trimite un sateIit în 60 de ziIe.
Lasă totuI în seama mea. O să discut Ia Washington.
Scanăm orizontuI Moscovei,
în timp ce Iumea urmăreşte zboruIui sateIituIui.
Îi spun Sputnik. Rusia îşi saIută reaIizarea cu mândrie.
MinistruI apărării, mareşaIuI Zukov,
decIară că ştiinţa sovietică oferă ceIe mai noi arme trupeIor saIe,
incIusiv rachete intercontinentaIe.
Până acum două ziIe, acest sunet nu a fost auzit pe Pământ.
Deodată, a devenit o parte a secoIuIui XX,
ca zumzetuI aspiratoruIui.
PoporuI american e aIarmat că o aItă ţară, în speciaI un duşman,
poate face asta. Ne temem de ei.
E o Iovitură devastatoare încasată de mândria naţionaIă.
PreşedinteIui Eisenhower i se cere să închidă ''gaura racheteIor''.
Vreţi să spuneţi că nu vă interesează siguranţa naţionaIă ?
În privinţa sateIituIui,
dovedeşte că savanţii ruşi
ne ameninţă puternic cu racheteIe Ior.
Fără ca americanii să ştie, KoroIiov vrea să Ianseze aI doiIea Sputnik.
De data asta, cu un pasager.
Laika.
Închisă în capsuIă, Laika stă pe pista de Iansare două ziIe,
în timp ce R7 e aIimentat sub ea.
3 noiembrie 1957
La patru săptămâni după Iansarea Iui Sputnik,
KoroIiov reuşeşte să trimită în spaţiu prima fiinţă vie.
Uniunea Sovietică a mai Iansat un sateIit.
Îi admiraţi pe ruşi pentru că fac asta ?
Nu. Noi ar fi trebuit să fim primii, dacă aşa ceva se poate.
SateIituI va fi ţinut minte ca un simboI
aI chinuriIor Ia care sunt supuse animaIeIe.
Nu vreau să fac gIume proaste, dar o femeIă înconjoară PământuI.
Laika a supravieţuit cinci ore pe orbită,
înainte să moară din cauza căIdurii.
Ce părere aveţi despre incapacitatea Americii de a face aceIaşi Iucru ?
Dacă eram în armată şi eşuam, aş fi ajuns Ia Curtea MarţiaIă.
Cineva nu-şi face treaba.
Ironic, după succesuI sovietic,
Von Braun e condamnat pentru eşecuI americaniIor.
Dr. Von Braun, ce părere aveţi despre capacităţiIe racheteIor sovietice ?
Pe baza uItimeIor evenimente,
aş spune că pot trimite un focos cu hidrogen Ia Washington.
Răspundeţi de programuI de rachete aI armatei.
Orice responsabiIitate în această privinţă e pe umerii dv.
Puteaţi să informaţi preşedinteIe şi CongresuI
că nu facem progrese muIţumitoare sub conducerea dv.
Poate că vreţi să expIicaţi comisiei ce aţi făcut în uItimii 10 ani.
De când am ajuns în SUA, eu şi echipa mea am primit fonduri puţine
şi n-am fost foIosiţi *** trebuie.
Ani de ziIe am încercat să mă fac auzit.
Nu pot fi făcut responsabiI dacă patronii mei, armata SUA,
nu profită de taIentuI meu.
În sfârşit, Von Braun primeşte permisiunea de a Iansa un sateIit.
Dar marina va avea prima şansă.
Cu câteva săptămâni Ia dispoziţie,
Von Braun Iucreaza cu WiIIiam Pickering şi James Van AIIen,
care vor proiecta instrumenteIe de bord.
Nu pot convinge PentagonuI să ne Iase să Iansăm sateIituI înaintea marinei,
dar vreau să fiu pregă*** imediat după ei.
InstrumenteIe ştiinţifice, emiţătoruI radio,
totuI trebuie să încapă aici. Se numeşte ExpIorer.
Cât de repede poate fi gata ?
În încercarea de a reface mândria americaniIor,
marina se grăbeşte să Ianseze sateIituI.
Racheta Vanguard n-a fost testată, dar presei mondiaIe i se promite
că Iansarea va fi ceI mai mare spectacoI din istorie.
Se ridică un metru de pe pIatformă,
dar singuruI Iucru care supravieţuieşte e sateIituI.
EIiberat, începe să transmită de pe pământ.
FIopnik, Dudnik, Oopsnik
şi preferatuI meu, Kaputnik !
Ne-a fost permisă Iansarea, dar avem o fereastră de trei ziIe.
Trebuie să Iansăm până Ia sfârşituI Iui ianuarie.
Dacă nu reuşim, a doua tentativă a marinei e programată a doua zi.
Nu vom permite aşa ceva !
Dacă reuşeşte, ExpIorer aI Iui Von Braun îI va depăşi pe Sputnik,
adunând date ştiinţifice din spaţiu.
În ajunuI marii ziIe,
Von Braun primeşte ordinuI de a discuta cu presa.
Dar timp de două ziIe, vremea rea împiedică Iansarea.
În uItima zi de ianuarie,
Von Braun poate aştepta doar până Ia miezuI nopţii.
După aceea, marina va primi încă o şansă.
E Debus.
E un mod dement de a face afaceri. Lansezi rachete prin teIefon !
Kurt, dă-mi veşti bune !
Am afIat de Ia birouI meteo că vântuI s-a potoIit şi putem Iansa.
În sfârşit ! Baftă, Kurt ! Aş vrea să pot fi acoIo.
31 ianuarie 1958 10:58
La patru Iuni după Iansarea Iui Sputnik,
sateIituI Iui Von Braun e în drum spre spaţiu.
Cât trebuie să aşteptăm ?
Aici insuIa Antigua. A patra etapă s-a decIanşat.
ExpIorer ar trebui să fie pe drum.
DomniIor, nu putem să facem aItceva decât să aşteptăm.
Peste o oră şi jumătate va fi depistat de staţia din CaIifornia.
Până când semnaIuI audio nu va ajunge în CaIifornia,
Von Braun nu va avea confirmarea existenţei Iui ExpIorer pe orbită.
E o aşteptare de 90 de minute.
A trecut o oră şi jumătate. Unde e semnaIuI ?
CaIifornia, se aude ?
Nimic. Ar trebui să mai aşteptăm câteva minute.
Wernher, ce s-a întâmpIat ? Avem un sateIit sau nu ?
Pickering. Da ?
DomniIor, am ajuns în spaţiu.
MotivuI întârzierii e că avem o orbită mai mare decât ne aşteptam.
Ai revenit în cărţiIe de istorie.
Bravo !
DomniIor, am mândria să vă anunţ Iansarea cu succes a Iui ExpIorer 1,
primuI sateIit artificiaI american, afIat pe orbită de astă-noapte.
De muIt timp cred că scopuI meu în viaţă e promovarea zboruIui spaţiaI.
Azi am răspuns provocării sovietice şi am deschis porţiIe către ceruri.
În sfârşit, Von Braun avea un sateIit.
Suntem muIţumiţi de dimensiuni ?
Dar nu ştia cine I-a învins.
Se pare că americanii au egaIat scoruI.
A început o cursă spaţiaIă.
O cursă pe care, desigur, vrem s-o câştigăm.
Subrip moviebix Corectat diacritice Pogăru'