Tip:
Highlight text to annotate it
X
Din episoadele anterioare...
Ultima dorinţă
şi testamentul lui William Bell.
"Nina, ceva care să-ţi amintească de mine".
Am nevoie de Belly.
Am nevoie să mă ajute.
Nu pot s-o fac de unul singur.
Trebuie să ne protejăm lumea.
Aminteşte-ţi ce bine ne era împreună.
William e mort.
Nu-l mai poţi aduce înapoi.
Oriunde ar fi Belly...
ne va găsi.
Cheia de decodat este în biroul meu.
La FBI?
Nu, la Massive Dynamic.
Bună, Peter.
Mă bucur să te văd din nou.
Îţi înţeleg îngrijorarea,
dar te asigur,
Olivia se simte foarte bine.
Pur şi simplu, se odihneşte.
*** adică se odihneşte?
Desigur, nu în sensul propriu
al cuvântului.
Ci în sensul că mintea ei conştientă,
vigilenţa se odihnesc.
Dar te asigur că e în perfectă siguranţă.
Totul este exact aşa *** am plănuit.
N-ai auzit partea cea mai bună.
Întreabă-l când a plănuit.
Acum câteva luni,
când am întâlnit-o prima oară pe Olivia,
în biroul meu din partea cealaltă.
I-am dat o ceaşcă de ceai.
Magneţii de suflet erau în ceaiul ăla.
Deci aceşti magneţi de suflet
ţi-au adus conştiinţa în Olivia
după ce ai murit?
După ce a murit corpul meu fizic.
După *** vezi, sunt în viaţă.
Chiar aşa. Uită-te.
Două modele distincte
de activitate electrică.
Asta
e activă. Tu eşti, Belly.
Cealaltă e inertă.
Ca şi *** creierul doarme adânc
şi fără vise.
Ceea ce sugerează faptul că Olivia
nu era conştientă de nimic din toate astea.
Acum înţeleg că s-ar putea să dureze ceva
până ne obişnuim.
Închipuie-ţi *** mă simt eu.
Nu mi-am dat niciodată seama
că un sutien poate să strângă aşa.
Astrid, poţi să-i iei electrozii.
Cât timp?
Doar nu vrei să spui
că e ceva permanent.
Nu, nu.
Trebuie doar să găsim
o casă mai confortabilă în care să mă mut.
Creierul Oliviei se poate acomoda
cu conştiinţa mea
timp de câteva săptămâni,
până să i se întâmple ceva.
Săptămâni?
Nicio şansă.
Sunt încrezător că Walter va găsi
o casă mai stabilă
cu mult înainte de asta.
Aceeaşi întrebare.
Cât va mai dura?
24 de ore.
Cel mult 48.
Ţi-a mai spus cineva vreodată, dragă,
ce mâini frumoase ai?
Mulţumesc.
Doar nu te gândeşti la modul serios
să aprobi asta,
nu?
Ce îmi sugerezi, Peter?
Dacă părăsesc acum creierul Oliviei
fără să-mi găsesc o gazdă potrivită,
voi muri.
Şi nu crezi că viaţa mea merită
un somn prelungit?
În afară de asta, William ne poate ajuta
să înţelegem planul lui Walternate,
aşa-i, William?
Walter.
Pentru ce intenţionează
să folosească maşinăria.
Şi *** să nu se amestece Peter.
Opreşte-te.
Vreau să ştiu *** o luăm înapoi pe Olivia.
Avem 48 de ore
să găsim o gazdă nouă, potrivită.
Apoi vreau să ieşi din agentul meu.
Sau îl voi pune pe dr. Bishop
să îşi dea seama *** să te scoată.
Ne-am înţeles?
Îţi dau cuvântul meu, tinere.
Acum trebuie să-mi iau nişte fişiere
de la Massive Dynamic.
E o cutie pe care scrie "reintrări".
- Ţi-o aduc eu.
- Cât de repede poţi.
Nu trebuie să-mi spui de două ori.
A fost chiar rapid.
Spuneai că nu am prea mult timp
la dispoziţie, Jim.
Nu aveai.
Nu ai.
Ai avut dreptate.
Va ploua.
Există speranţă în picăturile de ploaie.
Nu asta spuneai?
Ce înseamnă asta?
Înseamnă că
fiecare picătură de ploaie
păstrează în ea promisiunea
unei noi creşteri.
Fiecare are un scop.
Chiar dacă nu îl ştiu încă.
Cred că aşa ar trebui să simţim.
Că nu avem un scop.
Dar avem.
Jim.
Tu crezi ceea ce spui?
Despre scop?
Spuneai că ştii *** mă simt.
Spuneai că ştii ce-i aia durere.
Şi tu ai vrut să te sinucizi, aşa spuneai.
Da.
Deci?
De ce mai stai pe aici?
De ce?
Ţi-ai găsit scopul?
Jim.
E în regulă.
Ai făcut tot ce-ai putut.
Nu mai cred în speranţă.
Tot ce ştiu este că vom muri cu toţii.
FRINGE
Sezonul 3 Episodul 17
Traducerea: Andrada2003/BlackAmber/SubTeam
pentru www.subs.ro
Comentarii pe www.tvblog.ro
Bine, aici sunt fişierele de reintrare.
Mai ai nevoie de ceva?
Un computer
cu care să pot accesa baza de date
a serviciilor sociale şi medicale
mi-ar fi de folos.
Gazda trebuie să fie biologică,
să fie capabilă de cogniţie, dar să nu aibă
o conştiinţă proprie.
Un creier uman ar fi ideal,
dar nu-i o condiţie obligatorie.
Ce-i?
Peter, tatăl tău n-ar vrea
să mă audă spunând asta,
dar, chiar dacă află mai multe
despre maşinăria asta,
nu înseamnă că va fi şi capabil să prevină
evenimentele descrise în imaginea aceea.
S-ar putea ca asta să-ţi fie soarta.
Din fericire, nu cred în soartă.
Indiferent ce planuri are Walternate
cu mine, îţi promit
că nu voi intra în maşinăria aia.
Nu e mereu aşa simplu, fiule.
Am trăit mult, Peter.
Deci crede-mă când îţi spun
că uneori, dacă fugi de soartă,
ajungi se dai nas în nas cu ea.
Salut, Broyles a trimis ceva
ce ar trebui să vezi.
Excelent.
Mai fă-o odată şi îţi arăt eu.
Doamne sfinte!
Materialul video a fost filmat
aseară, după ora 22:00,
în Roxbury.
Nimeni n-ar fi putut
să supravieţuiască impactului.
Şi totuşi, ea a reuşit.
La ce te gândeşti, Walter?
Poate că nu e deloc vorba de femeie.
Poate e vorba de locaţie.
Walter, crezi
că e vorba de destrămarea temporală?
Produsă de un punct sensibil
dintre universuri.
Începem să vedem semne de deteriorare
de partea noastră.
Aşa era menit să fie.
Mă surprinde doar că a durat aşa mult.
Bine, ne trebuie
un detector de radiaţii Geiger.
Nu. Nu ne trebuie nimic.
Ne ocupăm noi de asta.
- Tu trebuie să...
- Ce?
Să merg în camera mea?
Să stau în mâini?
Computerul caută
prin toate spitalele din zonă
o gazdă potenţială,
în funcţie de parametrii
pe care i-ai luat de la Massive Dynamic.
Nu sunt eu cel care ar putea face asta
mai rapid de atât.
Dar sunt singura persoană
din universul ăsta
care are experienţă bogată
în materie de destrămare inter dimensională.
Fabulos.
Fantastic.
Agent Lee!
Trebuie să vezi asta.
Unde e?
În Boston.
Avem modalităţi mai avansate
să detectăm deteriorarea moleculară
de acolo,
dar ar trebui să fie suficient
un simplu test de radiaţii,
ca să vedem dacă materialul universului
a început să se deterioreze.
Şi?
Totul este în parametri normali.
Nu e nimic neobişnuit aici.
Deci, dacă nu e vorba de loc,
atunci e fata.
Trebuie să fie ceva în legătură cu ea
care să-i fi permis să supravieţuiască.
Atunci trebuie să aflăm mai multe despre ea.
ADN.
Excelent.
O să iau mostrele de pe partea pasagerului.
Uită-te aici.
Eu şi Belly recoltăm ţesuturi umane
şi mostre de fluide.
Ca atunci când eram copii.
Mă bucur că vă distraţi bine.
Ei sunt Peter şi dr. Bishop,
consultanţii civili despre care ţi-am spus.
El e agentul special Lincoln Lee,
de la Hartford.
Are nişte informaţii despre cazul acesta.
Bună.
- Ea e...
- Agent Olivia Dunham.
Din divizia Fringe.
Ce divizie?
Ce-aţi aflat?
Femeia care a sărit
şi apoi a plecat bine-mersi?
Se numeşte Dana Gray.
A fost ucisă acum 18 luni.
Două gloanţe în cap.
Legiştii au spus că a murit pe loc.
A fost ucisă împreună cu soţul
şi cu copiii
într-un jaf armat în casa lor.
E oribil.
Nu te contrazic.
A fost ceva urât.
Au aflat cine i-a omorât?
Da. Am încercat să-l arestăm,
dar ne-a scăpat.
Până la urmă, doi agenţi l-au împuşcat.
Deci cazul e închis.
Aşa era, până am primit telefon
că a dispărut cadavrul dnei Gray
de la morgă.
Am presupus că a fost furat.
E o supoziţie rezonabilă.
Nu am crezut nimic până nu am văzut asta.
Martorii relatează că au văzut
două persoane sărind
de pe fereastra dormitorului.
S-a dus poliţia acolo.
Un singur cadavru.
Un student care locuia acolo.
Dar poliţiştii au găsit
două seturi de amprente
pe marginea geamului, în anchetă.
Cel de-al doilea set de amprente
a fost identificat
ca aparţinându-i Danei Gray.
Ceea ce e o nebunie, fiindcă e moartă.
Păi, ştii,
s-au întâmplat şi lucruri mai stranii.
Nu, nu s-au întâmplat.
Nu-l asculta.
- N-o asculta.
- Scuze. Continuă.
Fiindcă nu ştiam ce să fac,
am marcat-o pe Gray în baza de date.
În următoarele două luni,
am găsit amprente
la trei alte duble sinucideri.
Fotografiile de pe camerele de supraveghere
o arată acolo,
iar martorii oculari spun
că au văzut-o murind.
Conform primelor cercetări,
nu exista decât un cadavru
şi nu era niciodată al ei.
Ştiu că sună aiurea,
dar nu cred că femeia asta poate muri.
Nu-i aşa că e ziua noastră norocoasă?
Alo?
Alo.
Ce caută el aici?
- Eu l-am chemat.
- Belly l-a chemat.
Ea e Gene.
Vino aici.
Am aflat ceva.
Ce anume e locul ăsta, mai exact?
E locul în care misterele
universului primesc răspuns.
Şi felicitări.
Indiferent cât de securizaţi eraţi,
am reuşit să pătrundem
cu şapte nivele mai adânc.
Am ceva să vă arăt.
Am găsit două seturi de ADN
în mostrele prelevate de la locul faptei.
Doi oameni diferiţi.
Dar, pe când le făceam analiza,
am descoperit ceva ciudat
în moleculele din cadavrul dnei Gray.
Nu voiau să se descompună.
Erau ţinute la un loc
de un soi de legătură electromagnetică
neobişnuit de puternică.
Sunt cam confuz.
Vrei să spui că, de fapt, cadavrul ei
e ţinut la un loc de magnetism?
Cu toţii suntem ţinuţi la un loc
de către magnetism.
Moleculele noastre sunt
ca şi rocile astea de hematit.
Magnetismul ne ajută să nu ne dezintegram.
El ne ţine în formă solidă.
În cazul dnei Gray,
atracţia era aproape imposibil de distrus.
E un miracol faptul că a lăsat
o urmă de sânge.
Cred că ţi se potriveşte, dragă.
Dar *** aşa?
*** a reuşit să fie
supraîncărcată magnetic?
Belly,
dar dacă îşi ia energia
de la victimele sale?
- Victime?
- Cei cu care sare.
Ar avea o noimă.
Le ia forţa vitală în momentul morţii lor.
Forţa vitală?
Adică sufletul?
Asta e cumva un concept ştiinţific?
Ştii, e mai bine să încerci
să nu fii încuiat.
Până la urmă,
fiecare lucru viu
este doar un fascicul de energie.
Poate că dna Gray a găsit o modalitate
prin care să obţină o bucată vitală
din energia esenţială a altei persoane
şi astfel să-şi extindă viaţa proprie.
Să-şi extindă viaţa proprie.
Un vampir de suflete.
Aşa a fost.
În dosar scria
că fiecare dintre victimele ei
a mai încercat să se sinucidă şi înainte.
Poate e vorba doar de compasiune, Belly.
Da, e sclipitor.
Vrea doar să le ia sufletele acelor oameni
care sunt deja pregătiţi să şi le abandoneze
pe ale lor.
Un vampir de suflete plin de compasiune.
Da.
Doamne.
Cine sunteţi?
Mai bine îţi povestesc pe drum.
Mergem undeva?
Dacă ai căuta victime
care au mai încercat să se sinucidă înainte,
unde te-ai duce?
La liniile de urgenţă pentru sinucigaşi,
la grupurile de terapie?
Exact.
Walter, sună-mă
dacă mai afli ceva
despre motivul pentru care
nu poate muri Dana Gray.
Bună. Sunt Joan.
Alo?
Cred că o să-mi fac rău mie însumi.
Bine, dragul meu, *** te cheamă?
Brian.
Bună, Brian.
Cred că eşti într-un loc rău, nu?
Sunt obosit.
Ştiu, dragul meu. Viaţa poate fi obositoare.
Ştiu.
Ascultă, Brian,
eu chiar vreau să te ajut,
dar trebuie să mă laşi să fac asta, bine?
Şi e prea important
ca să facem asta la telefon.
Vrei să mă păcăleşti.
Vei trimite poliţia să mă oprească.
Nu, ascultă-mă, Brian.
N-aş face niciodată aşa ceva.
Îţi promit, bine?
Acum spune-mi unde eşti, dragul meu.
Ea este. Da, e Joan.
E la serviciu astăzi?
Nu, n-a mai venit de câteva zile.
Are probleme?
Era mai apropiată de cineva din birou?
Era prietenoasă,
dar n-aş putea spune
că se apropiase de cineva.
Îşi făcea treaba şi pleca acasă.
Ăsta e biroul ei.
Sper că nu i s-a întâmplat nimic.
E printre cei mai buni consilieri
pe care-i avem.
*** aşa?
Dacă era vreun apel mai dificil,
cineva care era pe muchie,
i-l dădeam ei.
Era uimitoare.
În trei luni, a salvat
cel puţin 37 de vieţi.
Avea un fel anume de a vorbi cu oamenii
care nu mai aveau nicio speranţă.
Oricine a fost lovit de fulger de două ori
şi a supravieţuit,
ar trebui să vadă speranţa, nu?
- Ai adresa ei?
- Da. Mă duc s-o aduc.
Dacă Dana Gray fură sufletele oamenilor
când mor...
De ce e aşa hotărâtă să le salveze vieţile?
Brian?
Bună, Brian.
Nu eşti speriată.
Ştiu când oamenii sunt speriaţi.
Şi tu nu eşti.
De ce?
De ce faci asta?
Crezi că m-ai convins să-ţi dau voie
să vii aici.
Dar eu am vrut ca tu să vii.
În ordine.
Nu vreau să fac rău oamenilor.
Dar o fac întotdeauna.
Pe cine ai rănit?
Nu am speranţă.
Ca picăturile de ploaie de care spuneai
la telefon.
Ai spus că ele au un scop.
Ei bine, mie nu-mi place scopul meu.
Crezi că picăturile vor ajuta
oamenii din tren?
Care oameni din tren?
Nu vreau să le fac rău.
Dar le voi face.
Şi de asta eşti tu aici.
Trebuie să-i salvezi.
E un sac cu bomba mea.
Şi de asta eşti aici.
East Bay Railway, trenul 67.
Vagonul 2, locul 17.
Precum Azrael,
las îngerii să-mi ducă
sufletul blestemat în ceruri.
911. Care este urgenţa dumneavoastră?
Alo?
Alo? Aceste este un serviciu
pentru urgenţe.
Nu. Nimic. Niciunul
nu se încadrează în parametri.
Nici aici.
Căutăm condiţii atât de specifice
pentru a permite transferul tău, William.
Un pacient în moarte cerebrală, precum
acesta, ar putea fi unul la un milion.
William...
Nu.
Nu.
Nu e cine ştie ce.
Fără prieteni, cunoştinţe...
Nimeni care să ne spună unde o găsim.
- La tine?
- Nu.
Doar o grămadă de cărţi şi o chitanţă
de la o florărie
pentru o duzină de trandafiri,
dar a plă*** în numerar.
Una dintre astea nu e ca celelalte.
Ce anume?
N-ai văzut "Sesame Street"?
Viaţa de apoi a sufletului.
Celelalte cărţi sunt despre studii clinice.
- Dar asta e religioasă.
- Exact.
Toate pasajele subliniate sunt despre
ce se întâmplă după ce murim.
Ce face, încearcă să convingă
oamenii să se arunce
spunându-le cât de minunat va fi raiul?
Dar dacă noi gândim pe dos?
Dacă nu e vorba despre alţii?
Ci de ea.
Poate ea vrea să moară.
Chiar dacă am putea să-ţi transferăm
conştiinţa în condiţii de siguranţă
înăuntrul lui Gene, sunt alte aspecte
de luat în considerare.
Vom comunica prin undele cerebrale.
Mă vei conecta la un electroencefalograf
şi îmi vei descifra gândurile.
Ar putea să meargă,
dar totuşi... va trebui să te mulg.
O putem desemna pe Astrid.
- Walter?
- Nu acum, fiule.
Suntem ocupaţi.
Dacă Dana Gray a fost lovită
de două ori de fulger,
crezi că asta ar explica de ce
e supraîncărcată electromagnetic?
Presupun că e posibil.
Ionii din multiplele lovituri de fulger
pot face ca moleculele ei
să fie supraîncărcate.
Şi e posibil să intensifice
electromagnetismul.
- De ce întrebi?
- Nu credem că vrea să devină nemuritoare.
Credem că vrea să moară.
Descrierea Danei Gray a apărut
pe un buletin al poliţiei din Dorchester.
Cineva a remarcat-o.
Sunteţi sigură că e femeia pe care
aţi văzut-o ieşind din apartament?
După *** am spus deja poliţiei, pregăteam
cina când am auzit focul de armă.
Am ieşit în coridor şi am văzut
plecând acea femeie.
- Ea l-a ucis?
- Este o anchetă în desfăşurare.
- Mi-e teamă că nu pot da informaţii.
- Înţeleg.
Doar voi puteţi pune întrebări, nu?
Vă mulţumesc pentru cooperare.
Legistul spune că unghiul
şi arsurile de pe rană
sunt de sinucidere, dar arma
s-a descărcat o singură dată.
E nevoie doar de un glonţ
să-ţi zbori creierii.
Dar până acum, modul ei de operare
a fost să încerce să se sinucidă
fie cu, fie imediat după victimă.
- De ce?
- Dacă nu poate muri,
iar sufletul ei, energie,
*** vrei să-i spui,
este legat de corpul ei,
poate încearcă să plece cu ale lor.
- Ca un autostopist.
- Un pasager clandestin către cer?
- Cam aşa.
- Dar ea a fost aici.
De ce n-a luat arma să încerce
să se sinucidă?
Să prindă călătoria?
Ce s-a schimbat?
Cred că asta e povestea pe care o cauţi.
Sunt surprinsă că ai auzit de ea.
Sunt la un curs seral
şi avem de făcut un eseu despre călătoria
sufletului în viaţa de apoi.
Atunci o să te intereseze asta.
Ascensiunea lui Azrael.
Este vorba despre un păcătos pe nume Azrael
al cărui suflet a fost condamnat
la purgatoriu.
După ani în care l-au privit *** suferă,
îngerii l-au rugat pe Dumnezeu
să-l elibereze. Dar El i-a ignorat.
Îngerii au coborât în purgatoriu
şi l-au ridicat pe Azrael la cer.
Când Dumnezeu i-a întrebat
de ce au făcut-o,
îngerii au spus că Azrael suferise destul.
Şi că nevinovăţia sufletelor îngerilor
compensează păcatele lui Azrael.
Până la urmă, Dumnezeu a acceptat
şi sufletul lui Azrael a fost binevenit
în ceruri.
Mult succes în ce ai de făcut.
Salutare, ciudăţenie.
E un fel de altar.
Mai degrabă sală de trofee.
E evident că omul era sărit de pe fix.
Cred că termenul medical e sociopat.
Dar da. Era.
De ce a fost aici Dana Gray?
Agent Broyles?
Am găsit această factură în baie.
Nouă kilograme de explozibili plastici?!
Tipul ăsta făcea o bombă.
Şi unde e?
Bine, îl iau pe drum.
Am spus că e în regulă.
Bine, ne vedem curând.
Sora mea.
A mai făcut un copil.
Ea şi soţul ei sunt ca iepurii.
Mă îndrept spre Providence să-i vizitez.
Dar tu?
Încotro mergi?
Şi eu merg să-mi văd familia.
Alertează poliţia şi pune geniştii
în aşteptare. Anunţă-mă când s-a făcut.
Broyles, cronometre.
Iar firele sunt dezgolite.
Parcă s-ar fi pregă*** să le lege
la o sursă de alimentare.
A aranjat bomba cu un detonator cu ceas.
Am căutat în fiecare colţişor.
Nu e aici.
Verificaţi cardurile de credit, retrageri
de la bancomat, cartele de metrou.
Vreau o listă cu posibile ţinte, orice loc
pe care l-ar fi putut avea în vizor.
Dar dacă urmăreşti persoana nepotrivită?
- Dana Gray a fost aici.
- Crezi că ea a luat bomba?
De ce ar fi făcut asta?
Nu. N-a luat-o ea.
Cred că ştiu ce e petrece.
Sună a demenţă, dar asta e teoria mea.
Ea nu poate muri.
Dar îşi doreşte.
Şi a încercat tot felul de lucruri
să treacă mai departe.
Încearcă să se agaţe de sufletele
celor morţi de curând.
Tocmai de accea se foloseşte de sinucigaşi.
Şi ce legătură are asta cu bomba
pe cale să explodeze undeva în oraş?
Planul ei nu funcţionează,
iar ea caută altă cale.
Dana a fost aici când omul ăsta
s-a sinucis.
Cred că el i-a spus unde este bomba,
iar singurul motiv pentru care n-a făcut
la fel este că va încerca altceva.
Crezi că încearcă să-şi crească şansele
de reuşită la viaţa de apoi sinucigându-se
împreună cu un grup?
Ar explica de ce nu-i aici.
Femeia asta şi-a pierdut toată familia.
E disperată.
Chiar dacă ai dreptate,
rămâne aceeaşi problemă.
*** găsim bomba?
Ăsta e telefonul suicidului?
A dat un telefon cu o jumătate de oră
înainte de a se sinucide.
Prefixul Bostonului. Pe cât pariem
că e numărul Danei Gray?
Aţi format numărul liniei pentru ajutor.
Joan la telefon.
Nu răspunde.
Nu pot s-o urmăresc
decât dacă linia e deschisă.
- Trebuie să răspundă.
- Poţi schimba identitatea apelantului
- pe telefonul ăsta?
- Da, sigur.
La ce te gândeşti?
Nu răspunde la numărul ăsta,
dar ştiu cărui număr va răspunde.
- Alo?
- Dana, te rog, nu închide.
- Cine eşti?
- Numele meu e Peter Bishop.
Numărul de pe care suni...
de unde ai făcut rost de el?
Lucrez pentru FBI, Dana.
Îmi pare rău, dle Bishop,
dar n-avem despre ce vorbi.
Dana, te rog, ştiu ce ţi s-a întâmplat.
Ştiu despre familia ta, ştiu *** au murit.
Şi ştiu că faci asta
doar ca să fii împreună cu ei.
Dacă ai citit nişte dosare, dle Bishop,
nu înseamnă că ştii în ce iad
am trăit sau ce trebuie să fac să-l opresc.
Dar eu te pot ajuta cu asta.
Lucrez cu cercetători.
Cei mai buni din domeniu.
Şi dacă te predai,
îţi promit că ei te vor ajuta.
Îmi promiţi că voi fi împreună
cu familia mea?
Dar tu îmi promiţi că o va face
asasinarea unei mulţimi?
E cea mai bună şansă.
Îmi pare rău, n-am de ales.
Nu e adevărat.
Ai de ales, toţi avem.
Nu şi eu.
Ar fi trebuit să mor în acea noapte
împreună cu familia mea.
Dar pentru un motiv oarecare,
o glumă cosmică de neconceput,
am rămas blocată aici.
N-am cerut eu asta.
Oricât de ciudat sună,
ştiu exact prin ce treci.
Dar crede-mă, Dana,
nu e asta soluţia.
Cred că vom afla destul de curând.
Ai reuşit?
Ar fi trebuit să mor în acea noapte
împreună cu familia mea.
Aici în fundal. Poţi izola sunetul?
Următoarea oprire, gara Norwood.
Aici e. L-am deschis.
Sunt trei trenuri din direcţii diferite
care au staţie în Norwood la ora asta.
Eşti sigură?
Da, la 6:15, la 6:25 şi la 6:45.
Ar putea fi în oricare.
Întreabă-l când au vorbit cu ea.
- La ce oră.
- Când aţi vorbit cu ea?
La ce oră?
- Nu ştiu... acum 10 minute?
- Acum 10 minute.
Bun. Ador cuvântul probleme!
Trei trenuri care trec prin Norwood.
Fiecare călătorind cu o viteză
proprie constantă.
Fără să punem opririle în gări.
- Ce vorbesc acolo în spate?
- N-am nicio idee.
Fac din nou chestia aia
cu frazele incomplete.
Trebuie doar să inserez parametrii
pe baza orarului trenului.
E mult prea devreme.
- E în trenul de 6:25.
- E în cel de 6:25.
Scuză-mă.
Poţi să te uiţi puţin la bagajul meu?
Trebuie să merg la toaletă.
FBI.
Trebuie să evacuăm trenul.
E posibil să fie o bombă în tren.
Credem că va exploda în aproximativ
opt minute.
Aceasta este suspecta.
Sunt peste 300 de persoane în trenul ăsta.
Ea este în vagonul alăturat.
A fost chiar aici.
Aduceţi câinii.
Toată lumea să fie calmă.
Vreau un singur rând. Mergeţi către
cea mai apropiată ieşire.
Lăsaţi bagajele la locul lor.
Le recuperaţi mai târziu.
Nu înţeleg.
A dispărut.
Am găsit ceva.
Aici jos.
E moartă.
Ce s-a schimbat?
După atât timp petrecut în încercări,
de ce a reuşit să moară acum?
Bun venit la divizia Fringe.
Fiecare răspuns pe care-l primeşti
te conduce către alte întrebări.
Se poate.
Dar e mult mai incitant decât la Hartford.
Dă-mi un telefon
dacă simţi vreodată că ai nevoie e ajutor.
Ai grijă ce-ţi doreşti.
Bună, Peter.
Walter s-a gândit că ar fi o idee bună
să rămân aici la noapte.
Am făcut nişte ceai.
- Vrei o ceaşcă?
- Da.
De ce nu?
Mă gândeam la Dana Gray.
Nu eşti singurul.
Am două idei.
Prima ar fi că energia emisă
de bombă a resetat cumva
încărcătura electromagnetică
din organismul ei
şi că acea încărcătură unică
i-a permis să moară definitiv.
Ar avea logică.
Care a fost a doua idee?
Că prima idee este greşită.
Şi?
Şi dacă
asta n-are legătură cu biologia
sau fizica?
Şi dacă am fost martorii
motivului pentru care Dana Gray
nu putea muri?
De ce?
Pentru că trebuia să fie acolo
să salveze acei oameni.
Crezi că a fost destinul ei.
Ei bine, destin, soartă...
Jung îl numea sincronism.
Interconexiunea dintre evenimente
aparent fără legătură între ele.
Nu crezi că e curios
că întâlnim o femeie care nu poate muri
în exact acelaşi moment în care
conştiinţa mea
pare să se întoarcă din mormânt?
Ca om de ştiinţă, îmi place să cred
că nimic nu se întâmplă pur şi simplu,
că fiecare eveniment are o semnificaţie.
Un fel de mesaj.
Trebuie doar să fii capabil să-l asculţi
destul de atent
ca să-l auzi.
Vezi?
E clopotul unei biserici.
Spune-mi, care e semnificaţia?
Te simţi bine, Bell?
Peter...
Olivia, tu eşti?
- Nu se poate!
- Ce dracului s-a întâmplat?
Cred că e posibil să mă fi înşelat.
Se poate să fie ceva mai complicat
decât am crezut iniţial.
Traducerea Andrada2003-BlackAmber/SubTeam
pentru www.subs.ro