Tip:
Highlight text to annotate it
X
Alex: Carlos este foarte, *** se zice? Extravagant.
Şi, de aceea, este recunoscut extrem de des,
din cauza modului în care se exprimă.
Este unul dintre cei mai profesionali jucători.
Carlos: La început, am realizat că eram extrem de toxic, ca să fiu cinstit.
Alex: Răbdarea este una dintre calităţile pe care Carlos, fiind spaniol, nu le are.
Carlos: Am fost blocat de Tribunal de două ori datorită atitudinii mele agresive din trecut.
Aşa că, nu sunt tocmai un înger. Voi fi sincer. Uneori mă înfurii.
Alex: Carlos vrea să fie un jucător mai bun şi ştie că acest lucru este posibil
numai dacă îşi păstrează calmul, dacă se concentrează doar asupra jocului.
Jeffrey: Am auzit prima dată de Carlos în iulie 2011, dacă nu mă înşel,
şi era marcat de sistemul nostru de Tribunal.
La momentul respectiv primise doar un avertisment, dar în lunile care au urmat
a adunat caz după caz în faţa Tribunalului şi se îndrepta cu paşi repezi spre o blocare permanentă.
Carlos: La început... aveam tendinţa să reacţionez destul de rău la jocurile proaste,
la injuriile care îmi erau adresate pentru faptul că eram cunoscut.
Streaming Carlos: [Despre Udyr] „Urăsc campionul ăsta! Urăsc campionul ăsta!“
„O tot ţine cu 'LOLOLOLOL'! @#$% indiferent de ipostaza pe care o foloseşte!“
Carlos: Nu prea dădeam nici două cepe degerate. Mă gândeam... Pot să zic orice, pentru că nu va observa nimeni.
Era jocul meu, treaba mea. Nu-mi păsa de altceva.
Jeffrey: Carlos era extrem de critic faţă de coechipierii săi.
Ba chiar, unele dintre lucrurile pe care le-a spus sunt printre cele mai grave dintre tot ce am văzut în cazurile analizate de Tribunal.
Era bine cunoscut în cadrul comunităţii pentru faptul că le dorea propriilor coechipieri să se îmbolnăvească de cancer.
Carlos: Aşa că, atunci când am primit un e-mail prin care eram informat ca aveam un avertisment pentru comportament agresiv, am fost extrem de surprins.
Credeam că mă comport ca toţi ceilalţi.
Streaming Carlos: „Dumnezeule, tipul ăsta.“
„E un idiot, frate.“
Jeffrey: Cazurile repetate aduse în faţa Tribunalului l-au făcut până la urmă pe Carol să înţeleagă gravitatea acţiunilor sale
şi faptul că acestea urmau să aibă consecinţe.
Alex: Nu este o situaţie perfectă.
Dacă îţi faci un astfel de renume, eşti mereu în vizorul comunităţii.
Carlos: E amuzant. Îmi aduc aminte că odată, în timpul unui joc, m-am tot luat de un tip, junglerul meu.
În continuu.
I-am spus că organizează ambuscade aiurea. I-am spus că e execrabil.
Şi el nu a zis nimic, niciun cuvânt tot jocul.
Iar la sfârşitul jocului, nu mi-a spus: „O să te raportez“.
Mi-a spus: „Chiar m-ai făcut să mă simt foarte prost jocul ăsta.“
Alex: Am început să simt când are probleme... în viaţa personală, sau dacă are ceva pe cap.
Şi apoi observ asta şi atunci când joacă.
Carlos: E trist că a trebuit să mi se întâmple aşa ceva ca să mă trezesc la realitate...
dar am învăţat cea mai importantă lecţie din viaţa mea, la propriu.
Din acel moment şi de când am mers la Gamescom în 2011, unde am întâlnit un tip în scaun cu rotile
care a venit de la Paris doar ca să mă vadă.
Şi care mi-a spus că sunt un model pentru el şi idolul lui.
Am realizat că, dacă vreau să fiu un model şi mă port ca un bădăran, se vor purta şi ei la fel.
Am decis să mă schimb, datorită acestor două lucruri.
Jeffrey: Carlos a fost unul dintre jucătorii profesionişti care ne-a abordat.
A venit şi ne-a spus: „Sunt un jucător profesionist şi asta implică o anumită responsabilitate, aşa că vreau să mă schimb. *** mă puteţi ajuta?“
Alex: Am încercat să-i urmăresc stream-ul cât mai des şi să discut cu el în timp ce îl urmăresc.
Aşa că, atunci când ţipa vreun comentariu prostesc, unul care se îndrepta într-o direcţie toxică,
i-am putut spune: „Opreşte-te. Nu vrei să o apuci în direcţia asta.“
Carlos: Acum am decis să triez ceea ce citesc şi să citesc numai lucrurile de bine.
Dacă încep să citesc: „Ocelote eşti atât de...“
Mă opresc.
Jeffrey: Carlos nu este perfect.
Îl apucă în continuare nervii în mijlocul jocului, este în continuare plin de frustrări.
Dar, în loc să îşi atace echipa, a devenit tipul care îi dă putere.
Carlos: Sunt în continuare o persoană care se înfurie, în sinea mea.
Dar încerc să mă asigur că cei din jurul meu nu simt asta.
Dacă nu spui nimic, sau singurele lucruri pe care le spui sunt „bravo“ sau „bine jucat“,
şi citeşti tot ce scriu ceilalţi sau atunci când devin agresivi.
te gândeşti: „Aşa eram şi eu? Mi-e ruşine.“
Alex: Şi-a găsit drumul în lumea jocurilor şi merge înainte pe acesta.
Aproape nimic nu îi mai poate sta în cale.
Carlos: Trebuie să te străduieşti în fiecare zi, pentru a deveni o persoană mai bună.
Nu trebuie să te transformi din drac în înger de la o zi la alta, pentru nu există asemenea extreme.
Suntem întotdeauna la mijloc. Problema este ce le arătăm celor din jur.