Tip:
Highlight text to annotate it
X
Bună ziua.
Voi vorbi astăzi despre tabuul suprem:
moartea. Când vom muri?
Iată evoluția speranței noastre de viață în ultimii 250 de ani.
Deja s-a triplat. De la 25 de ani, în 1750, a ajuns la
peste 80 de ani. Azi speranța noastră de viață creşte cu trei luni
în fiecare an, înseamnând că, atunci când îmbătrânim cu un an,
suntem mai aproape de moarte doar cu nouă luni!
Până unde poate merge acest recul al morţii?
Individual, pentru viitorul fiecăruia dintre noi,
și la nivel colectiv, este o întrebare absolut esenţială.
Există patru scenarii:
săgeata verde e scenariul pesimiştilor, temerea unor ecologisti,
o regresie a speranţei de viaţă
cauzată de poluare, de OMG-uri, de încălzirea planetei.
Al doilea scenariu, indicat de săgeata albă,
prezice că tehnologia s-ar plafona,
ar atinge anumite limite. Scenariul albastru e scenariul creşterii
lente a speranţei de viaţă până la 120-130 de ani.
Mai există un al patrulea scenariu, săgeata roşie.
Acesta este un scenariu al exploziei tehnologice,
cu o creştere rapidă a speranţei de viaţă începând din secolul XXI.
Organismul viu este de o complexitate incredibilă.
Celulele, ţesuturile, organele noastre,
sunt extrem de complexe.
Nu cu mult timp in urmă,
analiza, înţelegerea si manipularea funcţionării noastre biologice păreau insurmontabile.
Dar în prezent,
peisajul tehnologic se schimbă. Tehnologiile cunoscute sub numele de NBIC,
ne vor permite să luptăm împotriva morţii, a bătrâneţii şi a bolilor,
datorită medicinii de avangardă, cu o forţă
inimaginabilă cu câteva decenii în urmă.
Tehnologiile NBIC sunt: N - nanotehnologiile,
tehnologii care permit intervenția la o miliardime de metru,
B - biotehnologiile, I - tehnologia informaţiei,
și C - ştiinţele cognitive, neuroștiința, despre care s-a vorbit mai devreme,
şi inteligenţa artificială.
Datorită tehnologiilor NBIC,
ceea ce ieri era de domeniul ştiinţifico-fantastic, va deveni realitate în medicină.
Organele noastre vor putea fi reparate la scară din ce în ce mai mică.
Modelarea, modificarea ADN-ului, repararea celulelor,
crearea de organe artificiale în întregime,
inserarea de implanturi electronice, dezvoltarea roboticii chirurgicale,
recuperarea cu nanomotoare, nanosenzori, nano-implanturi
a ţesuturilor noastre, a celulelor noastre.
Și bineînțeles, un punct esenţial,
vindecarea prin modelare, adică analizarea şi descifrarea organismului
cu ajutorul calculatoarelor puternice.
Legea lui Moore e la baza acestei revoluţii tehnologice.
Gordon Moore a fost fondatorul, co-fondatorul microprocesoarelor INTEL.
Începând cu anii '60, el prezisese
că puterea calculatoarelor se va dubla o dată la optsprezece luni.
Acest fapt n-a fost niciodată dezminţit.
Un simplu cip, ca cel pe care-l vedeţi, care încape în pliul palmei,
realizează mii de miliarde de operaţii pe secundă.
Cele mai puternice servere de procesare realizează 15 milioane de miliarde de operaţii pe secundă.
Pragul unui miliard de miliarde de operaţii pe secundă va fi atins în 2018.
Acesta este un exaflop [10^18]=[1000 de catralioane]=[un miliard de miliarde]
Aceste puteri de procesare absolut colosale ne permit lucruri inimaginabile
cu câteva decenii în urmă: înţelegerea și modelarea organismului viu.
Celulele noastre - fiecare dintre noi are 100.000 de miliarde -
sunt mici uzine dotate cu maşini-unelte biologice
de marime nanometrică. Ori, revoluţia nanotehnologică ne permite să intervenim tocmai la această scară
de miliardime de metru. Vom putea să descifrăm, să ne reparăm ADN-ul,
să ne regenerăm celulele şi ţesuturile, să ne amplificăm capacităţile,
vom putea să ne reprogramăm organele,
iar apoi, după *** ne arăta profesorul Lledo mai devreme,
vom putea interfaţa celulele noastre cu componente electronice,
inclusiv cu neuronii noştri.
De ce această revoluţie tehnologică nu vă este familiară?
De ce nu am prevăzut-o?
Există două explicaţii:
prima este că suntem încă într-o fază incipientă:
există destul de puţine rezultate vizibile pentru marele public
a ceea ce s-a produs în laboratoare.
În ultimii 20 de ani, am învăţat să descifrăm organismul viu,
cu deosebire genomul,
am pus la punct progresiv temelia care ne permite
să experimentăm, să manipulăm organismul viu,
dar faza de democratizare a acestor tehnologii şi a acestor instrumente,
începe cu adevărat de abia acum.
Democratizarea manipulării organismului viu va începe în 2015,
şi asta explică de ce nu sunteţi familiarizaţi cu aceste evoluţii.
A doua explicaţie este că oamenii de ştiinţă ei înşişi
nu au anticipat această evoluţie.
Marele Jacques Monod, fondatorul biologiei moleculare moderne,
scria în 1970 - a obţinut un Premiu Nobel foarte respectat în rândul biologilor :
"Mărimea ADN-ului nu ne va permite niciodată să modificăm genomul, cromozomii".
Şase ani mai târziu, în 1976, începeau primele manipulări genetice.
Mai recent, în 1990, acum [22] ani,
consensul mondial al geneticienilor era că nu vom putea niciodată secvenția, analiza
totalitatea ADN-ului nostru, totalitatea cromozomilor noştri.
Cei mai optimişti apreciau că vor fi necesare 3-5 secole.
În realitate, acest program a fost terminat în 2003.
Astăzi, lucrurile se schimbă. Revoluţia NBIC iese din umbră,
şi primele concretizări vizibile pentru marele public vin odată cu secvenţierea ADN-ului.
Un genetician, într-o viață întreagă, secvenția
câteva mii din cele trei miliarde de baze chimice ale ADN-ului.
Astăzi, un secvenţiator ca acela, secvenţiază în patru ore un genom întreg.
Zeci de miliarde de perechi de baze ADN !
În 13 ani, costul secvenţierii ADN a scăzut de la trei miliarde de dolari
- secvenţierea nu fusese realizată atunci decât pentru o singură persoană -
la 1000 $, şi în curând vom ajunge la 100 $.
Costul secvenţierii scade cu 50% la fiecare cinci luni; s-a micșorat de trei milioane de ori în noiembrie a.c.
Asistăm realmente la un tsunami tehnologic: vom fi cu toţii secvenţiaţi.
Asta ne va permite să dezvoltăm o medicină personalizată,
ghidate de particularităţile noastre genetice, deosebit de importantă în oncologie,
dat fiind că, din nefericire, o persoană din patru va suferi de cancer în timpul vieţii.
Aceste tendinţe nu au fost anticipate.
I-au luat pe nepregătite şi pe specialişti.
Dacă în 2000 am fi prezis că urma să avem, *** am eu pe acest stick USB,
întregul meu genom, am fi fost consideraţi utopişti,
autori de literatură ştiinţifico-fantastică,
ba chiar desconsideraţi în comunitatea ştiinţifică. Și totuși e o realitate.
Valurile inovaţiilor tehnologice se vor accelera de acum.
Urmează trei mari valuri:
mai întâi revoluţia electronicii medicale; după implanturile cohleare,
din anii '90, pentru tratarea copiilor surzi,
implanturile cerebrale pentru tratarea maladiei Parkinson, a tulburărilor obsesive,
a tulburărilor alimentare grave. Urmează depresia şi,
cu titlu experimental, Alzheimer. Se dezvoltă:
primele retine artificiale pentru persoanele nevăzătoare;
prima inimă artificială ce urmează a fi implantată anul viitor;
robotica chirurgicală se dezvoltă, putem prevedea
că în 2030, chirurgii vor fi specialişti în biomecanică şi informatică
şi nu vor mai atinge pacienţii.
Mai spectaculos încă: ingineria organismului viu
la nivelul ADN-ului, manipularea ADN-ului pentru reprogramarea celulelor,
la nivel celular, regenerarea ţesuturilor prin celulele stem - Fabrice tocmai v-a vorbit despre asta,
şi la nivelul de ţesut, ingineria ţesuturilor care vizează fabricarea de organe intregi -
şi cu câteva luni în urmă, primul organ întreg creat artificial, un laringe,
a fost implantat unui pacient care nu mai avea laringe.
În fine, nano-medicina devine posibilă.
Primul congres internaţional de nano-medicină,
adică medicină la scara unei miliardimi de metru,
a avut loc în 2012.
Se creează implanturi din ce în ce mai mici
care progresiv vor acţiona în inima ţesuturilor și a celulelor noastre.
Iata cele trei valuri de inovaţii care vor fi la dispoziţia dvs. până în 2020.
Vom trece prin mai multe valuri tehnologice.
Cu tehnologia care iese din laboratoare şi care va fi la dispoziţia dvs. până în 2020,
vom putea beneficia de o stare bună de sănătate nişte decenii în plus.
Odată ajunşi în 2050, vom beneficia de alte valuri tehnologice,
poate şi mai spectaculoase decât cele care ies azi din laboratoare.
În felul acesta vom putea trăi câteva decenii în plus,
şi, din salt în salt, e posibil să beneficiem de o speranţă de viaţă
care astăzi pare de neimaginat.
Iar dumneavoastră - sunteţi de aceeaşi părere cu unii experţi,
că pe termen scurt omul ar putea deveni nemuritor?
Convingerea mea este că unii dintre dvs. în această sală vor trăi o mie de ani.
Vă mulţumesc.
(Aplauze)