Tip:
Highlight text to annotate it
X
Ţara haiducilor!
Ţara hai...
- Încetează.
- Fă-mă...
- Lana. Eşti nebună?
- Nu, ea e. Vezi?
Lasă-i gâtu-n pace, Hulk-ăriţo, ţevile
alea au vândut un milion de discuri.
Ceea ce-i uimitor, vă vine
să credeţi cât e de uimitor?
Un toast, toată lumea.
- Presidente, nu-i vreme de toasturi.
- Ce... Nu, nu "toasturi", un toast.
- Un toast.
- Nu-i vreme nici de unul.
Calmează-te, dom' colonel Panică.
Ascultă... bombardamentul a încetat.
- Sfinte Petre!
- Fir-ar, Pam.
- De ce dracu' ai făcut asta?
- Ca să ne pitulăm după ea.
- Bombardamentul... a încetat.
- Nu cumva tocmai ai spus asta?
- Băi, fir-ar. E bine toată lumea?
- Da. Cred că da.
- Ia staţi: unde-i soţia mea?
- Şi unde-i Sterling?
*** ai zis? Adică: da, ce-i?
Ce facem?
- Ce faci tu?
- De ce erai în cămara chelarului?
- Mă ascundeam, fiindcă eram speriat.
- Da, sigur...
- Chiar aşa?
- Cam aşa.
Dar am găsit o pungă de hârtie
acolo, am făcut ceva inhalări...
- Profunde?
- Plus, da, care-i planul?
- Trebuie să contraatacăm.
- Dar, domnule, n-am destui soldaţi.
Dumnezeule, mereu scuze.
Domnule, aveţi un batalion întreg
ce stau degeaba la aeroport, deci...
Nu, nu stau degeaba, ăia...
Descarcă milionul de albume pe care
le-aţi cumpărat de la această gringa.
- Ce?
- Stai: ce?
- Surpriză...
- Stai: ce?
Ne-surpriză...
- Ai putea să nu?
- Ai putea tu să nu?
- Credeam că oamenii mă plac!
- Credeam că suntem faliţi!
Ai idee cât de umilitor e asta?
Adevărat.
Nepotri'.
Stai, Cherlene.
Acum e rândul tău să fii umilit, Gustavo.
Fiindcă, dacă vrei să ştii, am făcut...
Cyril?
Dum - nezeule.
S-a descărcat arma,
gen, fără motiv.
Surpriză!
Archer - Moravuri
05x11 - "Intrigi de palat, partea a II-a"
Traducerea: Reef
Zece milioane de dolari...
Pe... muzică de cowboy?
"Muzică de cowboy"?
Presidente, vă rog, permiteţi
să redesfăşor trupele de la aeroport.
Iisuse Hristoase, fie!
Fă ce vrei.
Bravo Doi, aici Bravo Actual. Redesfăşoară
trupele tale în sectorul patru.
- Păi eu mă redesfăşor în camera mea.
- Păi eu mă redesfăşor în camera mea.
Doamne, de ce era aşa supărată?
Păi cred că de câte ori un soţ face
cumpărături importante fără să discute...
Vorbeam de Cherlene, tolomacule.
Ce-i pasă ei?
Majoritatea cântăreţilor ar ucide
să le ajungă un disc de platină.
- Vorbind de ucisul oamenilor.
- Doamne, în primul rând, el...
De fapt, da, Pam,
să auzim ceva Bee Gees.
- Ha, ha, ha, ha...
- "Stayin' alive" (Rămânând în viaţă).
Să-mi trag,
chiar funcţionează!
- Da, la fel şi kevlarul.
- Stai: la fel şi... ce?
- Ce, voiai o gură-la-gură?
- Pot explica.
- Te crezi în Meatballs? Tică...
- Rasista. Ce-i?
Cyril, tu porţi kevlar de fiecare dată
când mergem în America Latină.
- Fiindcă mă împuşti de fiecare dată!
- Stop: nu de fiecare dată.
Cam trei din patru, maximum.
Bebeluşule...
- Vorbind şi de asta...
- Uite-o că-i vine...
Nu, de fapt, uite *** se duce.
Plec. Ray, aeroport, să mergem.
- Ţi-ai pierdut minţile?
- Pe bune, nu sunt sluga ta.
- Termină... Băi, fir-ar!
- Nu aia.
Lana, în caz că n-ai observat,
locul ăsta colcăie de rebeli.
Şi nu de-ăia buni cu care te-mbeţi la
Myrtle Beach şi călătoreşti pe fâşie
în patul din camioanele lor mari
cu steaguri de rebel pe ele,
zvârlind cu sticle de
bere goale-n oameni...!
- Da, de fapt nici ăia nu-s genul "buni".
- Acu' cine-i rasist?
Ăia, Pam, exact ăia
pe care tocmai i-ai descris.
- Acum mă simt ca o javră.
- Da' când nu te simţi?
Aproape tot timpul.
Chiar îmi place de mine.
Uluitor.
La fel cu a pleca înainte să ne luăm banii
de la Calderón pentru arme, deci...
Aia când trebuia
să se întâmple?
După o cină drăguţă cu el şi
proaspăt-călărita lui Primă Doamnă?
- Proaspă... Ce tot spui acolo?
- Vorbesc *** Archer tocmai a...
- Dă-mi-l încoa!
- Grijă, chestia aia gândeşte de capul ei.
Şi nu e singura "chestie".
De ce nu ţi-o poţi ţine-n pantaloni?
Au, mamă...
- Nu-i de râs, eu chiar mi-o folosesc.
- Da, întruna. Doamne, eşti...
- Ce s-a ales de "gata cu sexul anonim"?
- Păi... deja ne cunoscuserăm.
- Nu şi prima dată.
- Prima dată credeam că-i menajera.
- De ce ai face sex cu o menajeră?
- Aia nu merită un răspuns, mamă.
- Şi a doua oară m-a şantajat.
- *** te-a şantajat?
Ameninţând că-i spune lui
Calderón despre prima dată.
Aia-i "Furnica". *** pui botul
la asta? E spionaj elementar.
Ştiu, e tare ironic.
Dar tot pun botul de fiecare dată.
Şi acum ce-ar opri-o
să-i spună de a doua oară?
Nimic, e nebună.
- Termină, Lana. Băi, fir-ar!
- Jigodie!
- Suntem morţi. Ne-ai omorât!
- Eu?
N-aveam o continuare...
La aia.
- Bun, Lana, ai câştigat.
- Ura!
- Ce-am câştigat?
- Plecăm imediat. Ray?
- Deja împachetez mental.
- Omule, lasă-ţi naibii chimonourile.
- De parc-am şi adus multe.
- Cinci sunt destul de multe.
Cyril, gura şi du-te să cauţi un vehicul.
Ray, găseşte-o pe Cherlene.
Indiferent ce se-ntâmplă,
nu putem pleca fără ea.
- Zise ea, straniu de maternală deodată.
- Este...?
- Trebuie să andoseze redevenţele.
- "Şi se făcu lumină".
Tu să taci, şi restul să tăceţi
şi să înşfăcaţi orice-i de valoare.
- *** ar fi pictura aia albă ridicolă.
- Staţi: *** rămâne cu Krieger?
- Pentru... Cui îi pasă de Krieger?
- Da, adevărat.
În plus, cred
că l-au prins vampirii.
Deci... acum te alături
nouă... frate?
Da...
Bateţi ciolanul!
Doamne, am aşa multe întrebări.
Voi sunteţi clonele mele?
Sunt eu clona voastră?
Aţi crescut toţi împreună, într-o casă
adevărată, cu o mamă şi un tată adevăraţi?
- Şi eram şi eu acolo?
- Nu.
- La toate alea.
- Sunteţi siguri?
Fiindcă am amintirea asta foarte
clară cu mine în copilărie:
ninge, şi un bătrân ciudat încearcă
să mă ia, iar eu îl dărâm cu o sanie?
Aia-i din Cetăţeanul Kane.
Staţi. Nu, nu cu o sanie.
Cu un pistol de abataj pneumatic.
- Aia chiar sună *** familiar.
- Este...?
- Stai: nu, îmi amintesc sânge pe zăpadă.
- Este...?
Nu! Aia era altceva.
N-a fost cu noi în copilărie.
- Important e că eşti cu noi acum.
- Mai ales că prietenii tăi...
"Prietenii". Mă lăsaţi...
Vă vine să credeţi ce nesimţiţi?
După toţi anii ăştia?
Descotorosindu-se de mine ca...
- Ca...
- De un copil.
- De o broască!
- De un copil-broască!
Nu!
- O fi aia ce cred că este?
- Nu.
Păi staţi să termin,
deoarece cred că-i un fel
de creatură-hibrid ***-amfibiană
spurcată adolescentă.
Atunci, da.
Chiar sunt acasă.
Sunt în sfârşit acasă.
Taman la ţanc pentru
momentul triumfului nostru.
Păi dacă e ceva ce-mi place,
acela-i triumful!
- Ce este?
- Totul va fi dezvăluit la timp.
Şi dacă-mi place ceva mai mult decât
triumful, acela e neclaritatea enervantă.
"Cyril, gura şi caută un vehicul.
...Sunt o scorpie urâcioasă".
"Şi ăsta-i dobitocul
de fiu-meu, Archer".
"I-o va trage nevestei dictatorului
şi te va împuşca pe tine în piept"!
Ce mă enervează!
Într-una din zilele astea, jur pe...
Iisuse H. Chrysler!
Păi, un lucru-i sigur: de-aş lua-o
de la capăt, m-aş face dictator.
Ce...? Doamne, nu fi.
*** poţi să spui asta?
- Fiindcă aia eşti!
- Cherlene, eu... nu-s dictator!
Sunt preşedinte, ca
Jorge Washington al vostru!
Jorge Washington, pe care, se pare,
l-am pronunţat greşit tot timpul ăsta...
- N-a fost preşedinte pe viaţă!
- Dar putea, dacă voia.
Uite, al XXII-lea amendament
la constituţia voastră
a impus limite la
mandatul preşedinţial,
dar n-a trecut de congresul
vostru până în 1947
şi n-a fost ratificat de numărul cerut
de state americane până în 1951, deci...
- Cine eşti tu... Dave Frishberg?
- Da, nu ştiu cine-i ăla.
Normal că nu, fiindcă tu nu trăieşti
într-o ţară liberă, în care
marilor producători de cereale zaharoase
din lume li se permite să sponsorizeze
programe animate interstiţiale
ce vizează impardonabil copiii!
Nu. Eu trăiesc
într-o ţară tare săracă.
Nu, uite: ştiu, dar ieşi în afara
zidurilor palatului şi, crede-mă,
- Cherlene, ascultă: e ridicol de săracă.
- Da, asta şi voiam să...
Aşa că am vrut să distribui
discurile tale printre...
Şi nu-mi place s-o spun, dar:
ţăranii noştri mizerabili,
să le mai înseninez
vieţile cu muzica ta.
Păi acum mă simt ca o...
Stai: au ei măcar pick-upuri?
- Păi nu, evident că nu, dar...
- Păi atunci *** ar şi folosi discurile?
Ca platouri?
Ce, în numele a tot
ce-i cretin, crezi că faci?
Tu să-mi spui, femeie gravidă
hormonală şi nebună: ce pare că fac?
Dar înainte de a răspunde, te rog
să nu spui "te emasculez la propriu",
- ...fiindcă m-am interesat şi...
- Ţine-o sus.
Hai, Lana. Tu şi mama
mi-aţi zdrobit coaiele binişor.
Felicitări: sunt umflate.
Dar nu le vreau tunse, frate!
Pictura... dobitocule.
Credeam că te referi
la scula mea.
Dar: ştiu că eşti geloasă că am făcut
sex cu Juliana, aproape de două ori,
dar nu spinteca pictura.
E... nepreţuită.
Dar inutilă... dacă o strici.
Dar deşi e foarte delicată, poate rezista
la incredibil de multe căcaturi.
Stai: e asta o analogie extrem de
prost-formulată despre penisul meu?
Da, Archer, este, fiindcă
orice, oriunde, oricând,
se reduce la idealul
de suficienţă care e pula ta.
"Suficienţă" gen "te face praf"?
Sau "suficienţă" gen "Bă, proasto,
ai distrus 40 de milioane de dolari"?
Gen nicicare, tontălăule.
Aşa se fură o pictură.
Tu n-ai văzut niciodată
Afacerea Thomas Crown?
Nu, nu-s mare fan
Steve McQueen.
Dumnezeule, tu glu...?
Archer, îi gemeai numele în somn!
Păi... nu-i adevărat.
Hai, poţi s-o faci.
Alege naibii o maşină.
Dar maşina perfectă, ca măcar odată-n
viaţă dna Archer să nu facă nazuri.
Şi vom trece prin zonă de război, deci
trebuie să fie rapidă,
deşi presupun că siguranţa e
mai importantă decât viteza.
Mă rog, până-ntr-un punct.
Deşi parbrize antiglonţ n-ar strica.
Fir-ar, Figgis!
Gândeşti în exces!
Ei vezi, ăla-i vehicul. S-o vedem
pe dna Archer făcând nazuri şi-acum.
Dobitocule! Ţi-am dat
o sarcină simplă, şi...
- M-am uitat în camera ei!
- Şi?
Şi nu era în ea?
Pam, dacă tot vrei să le nenoroceşti,
aruncă-le direct pe scări la...
- Ce, nu urma să spui "vale"?
- Staţi aşa, staţi aşa!
Staţi, staţi. Fir-ar!
Aveam ceva la faza asta. Era...
Presupun că-n legătură cu reclama
aia cu servietele şi cu gorila.
Care s-a dovedit a fi de fapt
un om în costum de gorilă.
Făcând comparaţia
încă şi mai exactă.
- Pe bune.
- Dă-mi drumul!
Uite: am găsit-o.
- Cherlene, te rog!
- Am spus nu!
Dar ascultă, Cherlene: te iubesc!
Voi divorţa de soţia mea.
- Ce faci?
- Nu te preface aşa surprinsă, Juliana!
- Nu-i ca şi când ne-am mai iubi.
- "Ne-am mai"? Nu ne-am iubit niciodată!
- Şi brusc nu mă mai simt aşa prost.
- Te-ai simţit până acum?
Doamne, nici n-ai idee. E un fel
de durere în adâncul foalelor.
- Vorbeşti de coaiele tale?
- Da, dar mai trece de-acum.
Şi îţi spun ce i-am spus şi tatălui tău:
nu-ţi acord în veci divorţul!
Spune asta Primului Judecător al Curţii
Supreme. Dar stai: tocmai i-ai spus-o.
- Stai: nu poţi fi ambele!
- William Howard Taft al vostru era.
- Nu în acelaşi timp!
- Ba categoric a fost!
- E adevărat?
- N-aş vrea să...
Parcă al Bisericii şi la Externe?
*** ajungem acasă vizionăm
maraton Schoolhouse Rock.
- Îl puteţi viziona maraton în iad!
- Doamne, ce?
Ba sigur în rai.
Şi tu poţi muri ştiind că ultimul om
care a fost în mine a fost Archer.
Ce?
- Da, în legătură cu asta...
- Sper că a meritat să mori pentru asta.
- Sincer?
- Este...?
- Păi nu, dar prima dată...
- Sincer?
- Nu, prima dată.
- Adio, dle Archer.
Transmite-i salutările mele
lui William Howard Taft.
Nu.
Nu!
Nu...!
Pam?
Pam?
Pam, pe bune.
- Archer...
- Gura, Lana. Pam!
Archer, cred că-i...
- Cred că-i...
- Moartă.
Iar acum tu, dle Archer,
o poţi însoţi în...
Ţa-ra... hai-du-ci-lor!
Am să te fac
în stil Jerry Lee!
- Vrei să...?
- Da. Stai: urma să spui "priveşti"?
- Urma să spun "ajuţi", dar...
- Gura.
A zis că fusese măritată
cu tatăl lui Calderón?
Da, ăsta moment de comă!
- Pam!
- *** de nu eşti moartă?
Fiindcă nu-s muiere?
Plus că probabil din cauza asta.
- Aia-i a lui Cyril?
- Dap.
Ştii că nu-s refolosibile, da?
Odată ce fibrele s-au stricat,
e doar o vestă de flanel.
Bun. Fiindcă, pentru o clipă, chiar
am crezut că sunt de fapt muiere.
Doare, nu?
- Auziţi, dar...
- Da. Acum vrei să ajuţi?
- Bun. Mamă, dă-mi pistolul.
- Nu-i la mine, l-am aruncat.
- Ce-ai făcut?
- De ce-ai arunca un pistol funcţional?
- Fiindcă ţi-a atins... jucăria.
- Cât de murdară crezi că mi-e jucăria?
Murdară de parc-ar fi făcută din murdărie
şi apoi a căzut în alt gen de murdărie
şi apoi a venit Pig-Pen şi a lovit-o
cu pantofii lui murdari.
Cam pe-aproape.
Nu mişcă nimeni.
În afară de tine, Juliana.
Dă-i drumul lui Cherlene
şi aruncă pistolul jos.
Acuma, deci...
Termină. Termină, nu...
Acuma, deci!
Cherlene, încetează imediat.
Ca soţ al tău, îţi poruncesc.
- Soţ?
- Al meu ce?
Scuze, stai aşa.
Juliana, divorţez de tine,
dar îţi urez noroc în anii ce-o să vină,
pe care îi vei petrece în închisoare.
Cherlene, acum ne pronunţ
soţ şi soţie.
- Cununiile mă fac praf tot timpul.
- Plus cocaina.
Nu! Suntem atât de necăsătoriţi!
Tu te-ai...? Stai: *** e?
- La propriu.
- Tu te-ai ţăcănit la propriu?
Nu, dar cuvântul meu e, la propriu, lege.
Unul din beneficiile de a fi dictator.
- Ai zis că nu eşti dictator!
- Am minţit, da? Dar să sperăm
că mariajul nostru e destul de puternic
ca, împreună şi în timp, să trecem peste.
- Păi măcar recunoaşte că a greşit.
- Da, fiindcă asta face totu-n regulă.
Când ai devenit atât de cinică?
- Voi, ceilalţi... sunteţi arestaţi!
- Ce?
- Mai puţin aceia care veţi fi executaţi.
- Stai: ce?
Băieţi...
În care caz...
Eu, unul, nu aş investi prea mult
în contul meu de la cantina închisorii.
- Mă uit spre tine, dle Archer.
- Stai: nu, eu...
Păi atunci succes în a mai primi
alte arme, tu, Castro la mâna a doua!
N-am nevoie de ele. Chiar acum,
savanţii mei lucrează la o armă secretă
şi curând voi iriga câmpurile noastre
de coca cu sângele rebelilor!
- Iisuse!
- Scârbos!
Nu pot să cred
că m-am măritat cu tine.
- Presidente.
- Bine! Da. Mă bucur că aţi sosit.
Blufasem tot timpul, uitaţi.
Complet fără gloanţe, vedeţi?
Greşeala mea, trupă.
Rămân dator.
În fine. Acum:
Comandante, arestează-i.
Dar, Presidente, rebelii
ne-au zdrobit contraatacul.
Se-ndreaptă spre palat. Repede,
trebuie să vă scoatem de aici.
- Staţi: şi pe mine! Sunt Prima Doamnă!
- Repede, vă rog! Până nu...
Păi nu staţi şi gata, laşilor!
Faceţi ceva!
- Serios? Evident, nu asta am...
- Nu trageţi, ne predăm!
- *** aţi zis?
- Cyril? Nu se poate...
Da, nu vă auzeam peste sunetul
acestui tanc gigantic ***.
Dobitocule, aşa vehicul ai găsit?
Ziceam de-o limuzină, sau...
Iisuse Dumnezeule, femeie...
Nimic nu-i vreodată destul pentru tine!
Este...?
- Vă rog, dle, acceptaţi-ne capitularea!
- Nu, nu-n faţa lui! El nu-i rebelii!
Cam discutabil totuşi, nu-i aşa?
Cu tancul şi alea.
- Da. Şi prin asta...
- Vă accept capitularea!
Piua! Eu sunt şeful!
Cyril, ieşi din...
Îmi pare rău...?
Tot nu te auzeam.
Da, Cyril, îţi pare rău fiindcă
tot ca un dobitoc arăţi.
Arăţi ca... O, Doamne. Stai aşa. Stai.
Chiar aveam ceva pentru asta!
- Mi...
- Mike Ducockless (Fărăpulă)!
Băi, frate.
Traducerea: Reef