Tip:
Highlight text to annotate it
X
Din acest moment, discuția se mută din studioul de televiziune
în mediul on-line! Deci ne vedeți probabil pe PC, laptop, smartphone
sau alt dispozitiv de acest tip... Mai așteptăm puțin
ca telespectatorii să ni se alăture on-line și ca echipa tehnică să mute
cablurile și camerele, pentru a pregăti studioul dnei Reding pentru hangout.
Planul este următorul: vor fi alături de noi câțiva cetățeni,
pe care îi vedeți acum pe ecran. Ei și-au pregă*** întrebările pentru
dna Reding și i le vor adresa în direct. Vom avea
zece participanți. Înainte ca hangoutul să înceapă
am să vă spun câte ceva despre subiectele pe care le vom aborda.
Fără a respecta o anumită ordine, iată-le: egalitatea de gen,
de exemplu, rolul femeilor în afaceri. Discriminarea în Europa,libera circulație,
libertatea de expresie, rolul Europei în viața cetățenilor ei. O mare problemă
a ultimelor 6 luni a fost desigur protecția datelor și confidențialitatea on-line.
Vom vorbi despre ele. Avem o întrebare despre Ucraina. Celor preocupați
de țigările electronice le spunem: v-am auzit pe Twitter! Ar fi fost greu
să nu vă auzim! Ați fost foarte activi pe Twitter, felicitări!
Sunteți organizați și vom vorbi despre legislația controversată pe tema
țigărilor electronice! Pe lângă întrebările participanților,
voi adresa și eu întrebări primite pe rețelele sociale. Încă mai puteți trimite
întrebări: folosiți hashtagul #askreding sau hashtagul #eudeb8. Folosiți deci
aceste hashtaguri, trimiteți întrebările și vom încerca să răspundem
la cât mai multe. Nu vă pot promite că voi reuși să pun toate întrebările...
Nu avem destul timp! Vom răspunde însă la cât mai multe întrebări
în timpul disponibil, adică o oră. Cred că puteți vedea opt participanți
pe ecran. Sunt 10 in total, doi vor apărea mai târziu. Motivul este
unul tehnic. Nu putem avea decât 10 ferestre pe ecran,
în același timp. Am dorit însă să invităm cât mai mulți cetățeni.
Mi se spune în microfon că putem începe! Cel mai bine ar fi
să lăsăm participanții să se prezinte singuri!
Începem cu Daniella. Daniella, ești acolo?
Da, bună seara! Pe scurt, descrie-te în două cuvinte
sau fraze...Sunt din Tel Aviv, am origine israeliană și americană.
Mă ocup de marketing într-o firmă nouă care analizează date comportamentale.
Nu voi vorbi însă de protecția datelor, mă interesează egalitatea de gen și
femeile în posturi de conducere. Am un MBA de la INSEAD, Franța; am absolvit
acum 10 ani. Prietenele mele, care au mers la școală cu mine
și sunt bine pregătite, se luptă cu acest „plafon de sticlă”, cu discriminarea,
cu percepții învechite, în timp ce mulți bărbați care ne-au fost colegi au deja o carieră.
Au funcții la care noi nu avem acces. Am un blog, mă implic activ,
mă preocupă femeile de afaceri și urmăresc activitatea dvs. pe tema cotelor
din consiliile de administrație și sunt aici pentru a vă întreba despre asta.
Vom vorbi deci despre egalitatea de gen. Mergem acum la Eszter. Eszter,
mă auzi? Da. Bună seara tuturor. Mă numesc
Eszter, Eszter Soos. Sunt din Ungaria, de profesie analist politic. Am 29 de ani.
Politica franceză este domeniul meu de interes. Am întrebări despre
politicile europene. Sunt o federalistă europeană convinsă și sper că
vom discuta câteva aspecte. Mulțumesc mult, Eszter. Paul?
Bună seara tuturor. Mă numesc Paul Budurca. Sunt român, locuiesc și
muncesc în Irlanda și abia aștept să vorbesc cu dna vicepreședinte.
Mulțumesc. Mulțumesc Paul. Mergem la Hugh. Ne auzi,
Hugh? Nu-l aud pe Hugh și nu cred că-l putem vedea... Ești acolo?
Mergem mai departe la...Yves... Da, sunt aici. Mă numesc Yves Leroux și sunt
aparent cel mai în vârstă de aici! Sunt francez, după *** auziți. Mă ocup de securitate
și confidențialitate IT. Am întrebări despre aspecte IT, protecția datelor
și cloud computing. Mergem acum la Maria...
Bună seara, sunt din Bulgaria, jurnalist și criminolog. Am multe în comun
cu ceilalți participanți. Mă interesează egalitatea de gen,
protecția datelor, libera circulație în UE
în acest moment. Voi urmări aceste aspecte și voi pune întrebări legate de ele.
Sunt interesată să văd ce va ieși din aceste discuții.
Mulțumesc Maria. Urmează Jakub? Da, bună seara, sunt Jakub, din Cehia,
dar acum locuiesc în Franța. Studiez științele politice. Mă ocup de politica franceză,
ca și unul dintre colegi. Mă interesează însă actualitatea și politica în sens general.
Abia aștept alegerile europene și rezultatul lor. Voi pune întrebări
despre cetățenie și despre ce cred oamenii despre Europa.
Mulțumesc mult, Jakub. Cred că acum îl putem vedea pe Timur. Timur?
Bună seara dna Reding, doamnelor și domnilor. Mă bucur să particip la hangout.
Am 16 ani, locuiesc în sud-estul Ucrainei. Anul acesta termin liceul. În prezent,
sunt îngrijorat de viitorul economic și politic al țării mele. Întrebările mele
se vor referi la acest lucru. Ok. Singura problemă rămâne Hugh
nu știu dacă-l putem vedea sau auzi... Hugh nu e cu noi acum
dar nu contează, vom începe oricum!
Doamnă Reding, ați dori să-i salutați pe participanți?
Bună seara tuturor! Aștept întrebările dvs! Să începem deci cu
Daniella! Întrebarea mea este despre egalitatea de gen,
despre prezența femeilor în consilii de administrație și despre ce faceți dvs. în acest sens.
În 2012, ați fost foarte activă și mi s-a părut că dominați discuțiile
pe aceste teme. Însă, în 2013, nu am mai văzut aceeași implicare.
Mi se pare că Europa stagnează în acest moment. Știu din experiență
că INSEAD face parte dintr-un grup pentru femeile gata să preia funcții de conducere.
Pare un simplu grup pe Linked-in, nu face pentru femei mai mult
decât pot face ele însele. V-aș întreba dacă aveți ințiative noi pentru a le ajuta pe femei
să spargă plafonul de sticlă, ceva care să ne dea speranțe pentru 2014,
care să fie diferit și să sprijine atât femeile din posturi administrative, cât și pe cele
care își doresc să ajungă acolo? Sunt total de acord cu Daniella.
60% din absolvenții de universitate sunt femei. Și le pierdem în mediul corporatist.
Nu ajung în vârf, deși sunt pregătite și o pot face.
Am încercat inițial cu sisteme voluntare, dar nu au funcționat. Am prezentat apoi
un proiect de lege privind prezența femeilor în posturi de conducere pentru a ajuta firmele
să promoveze și femei în consilii.(S-a întrerupt legătura.) Proiectul este pe masa de lucru.
Parlamentul European l-a votat cu o majoritate covârșitoare.
Acum îl discutăm cu guvernele în reuniunile ministeriale
pentru a obține și sprijinul lor. Între timp, obținem nu doar legi,
ci și rezultate concrete. Și vă spun că s-au întâmplat și miracole!
*** am prezentat proiectul, unele companii au și început să caute
femei talentate. *** am prezentat proiectul, femeile au început să se organizeze.
Sunt tot mai multe organizații de femei care ajută femeile să ajungă în vârf,
care promovează femei cu CV-uri excelente, pentru a le da o șansă în lumea afacerilor.
Daniella a vorbit despre inițiativa privind femeile pregătite să ocupe posturi de conducere,
în care INSEAD a jucat un rol important. Inițiativa a fost lansată
de școli de afaceri din Franța și Marea Britanie și a devenit o inițiativă globală.
Mii de școli de afaceri din toată lumea se reunesc pe un site interactiv,
unde organizațiile de recrutare și companiile pot vedea CV-urile a mii de femei
pregătite să ocupe funcții de conducere. Vedeți deci că implicarea Europei
a provocat lansarea unei mișcări în întreaga lume. Văd, de asemenea,
multe femei promovate în poziții de vârf. Avem nevoie și de femei și bărbați.
Să nu mai risipim talentele! Pot să mai întreb ceva? Este vorba despre
Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene, care face parte din Consiliul guvernatorilor.
Este format din 6 bărbați. Mandatele sunt foarte lungi, următoarele numiri
cred că au loc peste 4 ani! Mi se pare că UE una zice și alta face.
Trebuie să așteptăm ca unul din cei 6 să renunțe sau să se pensioneze?
Am căutat Comitetul pe internet înainte de hangout; am văzut o fotografie
a conducerii BCE. Sunt 20 de bărbați, toți albi. E ca și ***
fotografia ar fi fost făcută alb-negru, în secolul al 19-lea. Ce credeți despre asta
și ce se poate face? Aveți dreptate: lumea bancară
este una gri; o lume fără culori! Mă bucur să vă spun însă
că lucrurile se schimbă; o primă femeie a fost numită într-o poziție de vârf, Danièle Nouy
din Franța a fost desemnată președinte al comitetului de supraveghere al BCE.
Tot în comitetul BCE, o femeie din Germania urmează să îl înlocuiască pe conaționalul
care își încheie mandatul. Cred că și băncile centrale
au auzit mesajul - primele femei ajung în vârf. Le doresc mult succes
și să arate că femeile se pot descurca la fel de bine ca bărbații.
Mulțumesc. Mulțumim Daniella pentru întrebări.
O întrebare despre egalitatea de gen, de fapt despre drepturile femeilor. A fost pusă
pe Twitter de EuroParisienne, deci probabil de cineva din Franța,
ar dori să știe ce crede Partidul Popular European despre pașii înapoi privind
respectarea drepturilor femeii în Spania. Și folosește hashtag-ul avort.
Știu că legislația din Spania provoacă dezbateri aprinse.
Tema a fost discutată și astăzi în Parlamentul European. Trebuie să știți că deciziile
legate de avort nu sunt absolut de loc de competența UE.
Acestea sunt decizii care trebuie luate de guvernele și parlamentele naționale.
Să trecem la al doilea participant la hangout,
care este Eszter. Dnă Reding, ați avut câteva ciocniri cu guvernul francez
privind situația romilor din Franța și cred că merită să dezbatem subiectul
și la nivel european. Din câte știu, toate statele membre au fost obligate să elaboreze
strategii naționale de integrare a romilor. Comisia le-a evaluat
acum 2 ani. Ținând cont de situația actuală, care au fost reacțiile politice
la această evaluare? Care sunt obstacolele în calea aplicării acestor strategii?
Ce părere aveți despre această situație în special în contextul liberei circulații
și al respectării drepturilor omului în Europa? Cred că toată lumea știe că problema
populației de etnie romă este una foarte serioasă. E vorba de circa 10-12 milioane
de cetățeni europeni, din care mulți trăiesc în sărăcie.
Pentru că nu au niciun viitor în țara lor, ei încearcă să se stabilească în alte țări.
Dacă, odată ajunși, nu sunt integrați, nu beneficiază de educație,
de asistență medicală și de adăpost, atunci problema nu se poate rezolva
nici pentru generațiile următoare. Iată de ce Comisia Europeană
a decis să intervină. Am convins toate guvernele să aibă strategii naționale de
integrare a romilor. Depinde de guverne să pună în practică aceste strategii
și să înceapă integrarea romilor, să îi scoată din sărăcie, să trimită copiii
la școală, astfel încât generația următoare să aibă o viață normală.
Anul acesta vom avea un summit pe tema romilor, cu participarea reprezentanților guvernelor, ai romilor,
ai parlamentelor naționale, a europarlamentarilor și vom evalua ce s-a decis.
A fost pentru prima dată când Comisia a propus o lege care să permită acțiuni comune
în toate statele membre pentru realizarea acestei integrări, iar Consiliul
European de Miniștri a decis în unanimitate să accepte această propunere.
Însă după *** bine spuneți, de la o propunere, o lege, un angajament, la realitate
este cale lungă. Știm cu toții că nu putem rezolva situația romilor în câteva săptămâni
sau luni. Însă e nevoie de implicare din partea statelor membre și a
comunităților rome, care trebuie să vrea să se integreze și să trăiască în condiții normale
în societățile către care au ales să se îndrepte.
Dacă îmi permiteți încă o întrebare, credeți că țările est și vest-europene
sau că noile sau vechile state membre ale UE ar trebui să aibă fiecare câte un set de
strategii, având în vedere că problemele diferă de la o țară de origine sau
țară-gazdă la alta? *** vedeți situația acestor „blocuri” în UE? Există romi de toate
naționalitățile în Europa. În mod normal vorbim însă despre populația romă din țările
și din zonele sărace, care pleacă din acestea deoarece nu au nici un viitor acolo.
Avem o dublă strategie: încercăm
să ajutăm în România și Bulgaria. Ajutăm guvernele să investească, le punem bani
la dispoziție, pe care să-i folosească pentru locuințe și locuri de muncă, pentru
a construi școli, pentru a le oferi copiilor romi condiții speciale de educație și formare.
Ideea este să combatem sărăcia pentru ca să nu mai fie nevoiți să plece din țara lor.
Dar dacă totuși o fac, trebuie să fie integrați în societățile-gazdă.
Iar integrarea este întotdeauna ca o monedă cu două fețe: țările-gazdă trebuie
să dorească să îi integreze, iar migranții să vrea să se adapteze la noile societăți
în care se stabilesc. Este o problemă grea. Câteodată unii nu doresc, câteodată alții,
iar în situația în care nici unii nici alții nu vor, nu putem rezolva problema.
Înainte de a reveni la Twitter, mergem în Irlanda, la Paul.
Bună ziua, dnă vicepreședinte Reding. Aș dori să știu de ce tolerează UE denigrarea
de către politicienii și mass-media din Anglia a cetățeniilor români în dezbaterea despre
ridicarea restricțiilor de muncă. Vă mulțumesc. Nu acceptăm ca vreun cetățean european
să fie discriminat. Suntem 507 milioane de cetățeni cu aceleași drepturi și obligații,
aceasta este ideea de bază. Săptămâna aceasta a avut loc o mare dezbatere în PE
pe tema liberei circulații a cetățenilor europeni. Am constatat cu mare ușurare
un acord aproape unanim al reprezentanților partidelor și națiunilor:
libera circulație este unul dintre drepturile cele mai importante și mai de preț
ale cetățenilor europeni. Și nu se negociază. Să fie foarte clar, este un drept de bază
al cetățenilor europeni. Iar cetățenii europeni au drepturi,
dar au și obligații. Pot circula liber pentru a munci, pentru
a studia, pentru a merge în vacanță, însă cu siguranță
nu pot circula liber pentru a profita ilegal de sistemele sociale. Aici, statele membre
pot lua măsuri pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Am văzut că multe state membre
o fac, îi dau afară pe cei care înșeală. A înșela nu este un drept al cetățenilor europeni,
deci guvernele pot opri acest lucru. Însă a împiedica libera circulație este împotriva
tuturor normelor europene și nici Comisia, nici Parlamentul European nu o vor permite.
Paul, ai ceva de adăugat la răspunsul dnei vicepreședinte?
Sunt de acord cu ce a spus dna vicepreședinte despre unanimitate, dar în ultimele 6 luni
politicienii și mass-media britanică au făcut mari presiuni, denigrându-i pe
cetățenii români în fel și chip. Nu sunt de acord cu cei care înșeală,
nu mi-ar plăcea să văd că cineva înșeală sistemul român sau maghiar. Dar nu toți
cei care merg în Marea Britanie sunt romi, așa *** s-a susținut în presă.
Ne întoarcem la Twitter, avem o întrebare legată de crearea unui mecanism de prevenire
a populismului și a manipulărilor politicienilor în contextul dezbaterii pe tema liberei circulații.
Ar putea UE să introducă un mecanism sau totul este în mâinile populiștilor?
Comisia Europeană urmărește ca legislația europeană să fie aplicată în mod real,
dar e evident că nu îi putem împiedica pe politicieni să spună ce cred. Dar îi invit
să fie mai responsabili, să se bazeze doar pe date și cifre și să nu discrimineze,
pentru că discriminarea este interzisă prin lege. Iar politicienii ar trebui să fie
primii care să respecte legea. Dar ca să îi răspund lui Paul,
trebuie să mai știți un lucru foarte important și toate analizele noastre arată
că este adevărat nu doar în Marea Britanie, ci și în Germania și în alte state membre:
cetățenii care au ales să meargă în alt stat membru merg acolo să muncească. Majoritatea
celor care migrează o fac pentru a obține un loc de muncă și a munci. Ei plătesc impozite,
contribuții la asigurările sociale și cotizează, în medie, mult mai mult decât
cetățenii țărilor respective. Deci să lăsăm discriminările și să rezolvăm problemele
reale, să nu creăm probleme acolo unde nu există! Mulțumesc!
Să trecem mai departe. Cred că avem din nou legătura cu Hugh. Mă poți auzi?
Bună seara! Bună seara, dnă Reding! Sunt cetățean britanic
și locuiesc în Bruxelles de 10 ani. Înainte am locuit 17 ani în Franța,
deci sunt destul de continental. Am lucrat la Comisie timp de doi ani,
am lucrat și la Parlament și acum sunt pe cont propriu. Vroiam să vă întreb,
în dezbaterea de la Stockholm i-ați răspuns cuiva din public care întreba ce
aduce UE în plus Suediei că 80% din legile suedeze nu sunt, de fapt,
suedeze, ci europene, conform transcrierii. Este valabil în toată UE sau doar suedezii
au parte de tratament special? Nimeni nu este tratat diferit, toți cetățenii
sunt egali, la fel și toate statele membre. Nu știu dacă procentul este 80 sau 75%.
Adevărul este că majoritatea legilor puse în aplicare la nivel național se bazează
pe legislație și directive europene, care sunt transpuse apoi în legislația națională.
Majoritatea legislației aplicabile în cele 28 de state membre este decisă
de PE, împreună cu Consiliul European de Miniștri. De aceea este atât de important
ca oamenii să știe cu ce autoritate îi învestesc pe parlamentarii europeni,
care pot decide, în cazul unui vot majoritar, asupra legilor care sunt sau nu sunt aplicate
ulterior în statele membre. Trebuie să ne grăbim puțin.
Aș vrea să ne întoarcem la Twitter pentru că primim foarte multe întrebări
prin Twitter, îmi cer scuze dacă temele par puțin amestecate, dar sunt
atât de multe. Avem o întrebare de la Alice Stolmeyer:
va lua Comisia măsurile adecvate, și aici vrea să spună documentate științific, pentru ca
încălzirea globală să nu depășească 2 grade C? Știți că la nivel mondial Uniunea
a fost prima care a început nu doar să afirme că încălzirea globală este
o problemă reală, ci și să elaboreze legislația necesară combaterii acesteia.
Această legislație este acum în curs de revizuire și discuțiile
au demarat pe baze solide. Discuțiile au loc între Comisia Europeană de o parte și
Parlament și Consiliul de Miniștri de cealaltă parte.
Eu sper că angajamentul pe care ni l-am asumat la nivel mondial va fi urmat
de legislația adecvată, astfel încât Europa să fie cea care dă tonul și
sper că vom putea transmite mesajul potrivit la summitul ONU privind încălzirea
globală și totodată un avertisment că situația se poate înrăutăți, astfel încât nu doar
Europa să ia măsuri, ci și alte continente. Vom trece acum la teme mai ample,
este vorba despre un subiect atins și de Isabel în cadrul interviului de dinainte
și anume protecția datelor. Îi dăm legătura lui Yves, care va adresa întrebarea.
Da, mulțumesc. Aș dori să vă întreb...
Spuneați că pachetul de măsuri, adică regulamentul și directiva,
va fi adoptat până la sfârșitul anului. Însă există două probleme.
Prima, așa *** ați spus, propunerea trebuie supusă la vot în Parlamentul European și
adoptată până la 17 aprilie, când are loc ultima ședință a Parlamentului.
Avem nevoie și de poziția Consiliului. Pentru că, după aceea,
intrăm în sistemul de trialog. Dar problema este cred, că unele țări pun
multe întrebări, unele, se pare, nu doresc un regulament, iar noi avem nevoie de un regulament
privind protecția datelor. Dacă nu, așa *** ați spus în intervenția despre Suedia,
vom avea din nou inițiative diferite și modalități de aplicare diferite,
așa *** a fost în cazul directivei, care a fost un coșmar. Ce părere aveți?
Credeți că vom avea ambele opinii la timp pentru trialog?
Sunt absolut de acord cu Yves. De aceea am prezentat
noua legislație europeană, deoarece într-o lume fără frontiere, în era internetului, IT-ul
este un mediu fără frontiere, nu puteam avea 28 de reguli diferite și, uneori, contradictorii.
De aceea am propus o regulă unică pentru tot continentul, care să se aplice peste tot,
pentru a oferi siguranță juridică întreprinderilor și cetățenilor.
Cetățenii UE au dreptul, în baza tratatului european,
la protecția vieții private și a datelor personale.
Acum, așa *** a spus Yves, Parlamentul European și-a făcut datoria, deoarece
a prezentat poziția comisiilor responsabile cu protecția datelor și
a promis că va vota în ședință plenară înainte de 17 aprilie.
Cred în acest angajament și statele membre ar trebui să facă același lucru.
Săptămâna viitoare, va avea loc o ședință a celor 28 de miniștri împreună cu raportorii
din Parlamentul European și președintele comisiilor din Parlamentul European
pentru a vedea ce se poate face pentru ca normele să fie adoptate
parțial înainte de alegeri. Trialogul va fi început deja, dar va continua
cu noul Parlament. Mulțumesc pentru răspuns.
Mai am o întrebare: așa *** ați explicat, fenomenul de cloud computing are nevoie de
un sistem global. Unele țări iau inițiative, ceea ce ele numesc „cloud la nivel național”.
După părerea mea, continuând așa, vom avea o balcanizare
a cloudului, în care fiecare are cloudul lui în țara sa, protejat în acea țară
și nu dorește niciun contact exterior. *** am putea evita
ceea ce eu numesc balcanizare? Comisia a prezentat o strategie privind un cloud
computing european pentru a evita această balcanizare și pentru
a oferi oportunități reale întreprinderilor în vederea creării unui cloud european
și nu a unui cloud balcanizat. E adevărat că scandalul privind spionajul NSA
și toate [...probleme de sunet...]
Se pare că nu mai avem sunet. Îmi puteți spune ce se întâmplă?
Nu aud nimic și nu știu dacă mă aude cineva.
Eu te aud, dar nu o aud pe dna Reding.
Am pierdut legătura cu vicepreședintele Reding.
Profit de ocazie să vă spun că, dacă doriți să trimiteți o întrebare pe Twitter,
cred că avem [probleme de sunet..} și apoi cifra 8.
Yves, explică te rog ce înțelegi prin balcanizarea internetului.
Problema este prezentă în multe țări. Există opinii conform cărora,
se creează un grup protejat în Germania. În Franța există două întreprinderi,
care fac publicitate pentru datele personale, spunând că toate datele rămân în Franța.
Se întâmplă în multe țări, deoarece cetățenii nu doresc să le încredințeze altora.
Îmi amintesc că cineva din Schengen a spus că datele trebuie să rămână în Schengen pentru că
nu ne putem baza pe alte țări. Așadar, când cloudul rămâne într-o țară
este foarte greu să-l globalizăm. Ce atitudine ați dori să aibă Comisia?
Comisia dorește ca, prin adoptarea acestui regulament, să creeze un sistem
comun de protecție a datelor, peste tot în Europa și să garanteze că nu există diferențe.
Trebuie să avem același lucru și pentru cloud. Există un proiect pe care dorește să-l lanseze
denumit cloudul european, dar trebuie să fim siguri că guvernele naționale
nu merg în altă direcție. Continuăm chiar dacă nu mai avem legătura cu
dna Reding, vom discuta despre protecția datelor. Avem din nou legătura cu vicepreședintele Reding.
Să continuăm. Maria, ai o întrebare despre protecția datelor...
Da. De fapt întrebarea mi-a fost suscitată de dezbaterea privind protecția datelor și abordarea
vicepreședintelui Reding pe acestă temă. Da, suntem cu toții revoltați.
Cu toții dorim o soluție în această situație. Dar cel care a provocat discuția,
Edward Snowden, și oricine în situația lui, este expus nesiguranței și persecuției
pe plan mondial. Nu este încurajator pentru alți denunțători care ar dori
să aducă la lumină probleme instituționale grave. Aș dori să întreb ce i s-ar întâmpla unui cetățean
al UE care dorește și decide să divulge un fapt asemănător, *** ar fi abuzul de putere.
Care este politica UE privind denunțarea?
Îmi permiți să-ți răspund deși nu mă vezi? Politica privind denunțarea este exclusiv națională.
Nu este menționată în tratatele europene. Iar Comisia acționează doar în baza tratelor.
Deci această problemă depășește sfera individului Snowden.
Este o problemă de drept și, din păcate, UE nu are competențe
în acest domeniu. Dar aș dori să revin la cloudul european.
Yves are dreptate. Am creat o strategie europeană privind cloud computingul.
Am încercat să o facem cât mai atractivă pentru dezvoltarea europeană în acest domeniu.
Creăm cadrul legal necesar în acest sens. Dar faptul că cetățenii
cred că datele nu sunt protejate într-un cloud global îi face să se teamă să-și încredințeze datele.
Este lucrul cel mai grav care s-ar putea întâmpla la nivel european.
Avem nevoie de un cadru sigur și de operatori de date care să se asigure că datele
sunt prelucrate corect, conform legii. Este unul dintre motivele pentru care
am propus regulamentul privind protecția datelor.
Pot să vă întreb ceva? Deci, care ar fi consecințele pentru cineva care, de exemplu
denunță un caz privind Comisia Europeană, având în vedere că nu există norme europene specifice?
Și, încă ceva, cred că suntem foarte mulțumiți că Parlamentul
European sprijină libertatea de circulație, și ar fi ciudat dacă nu ar face-o, dar problema e că
noi, cetățenii bulgari, întâmpinăm blocaje când căutăm un loc de muncă în Europa de Vest.
Oamenii se tem. *** își apără drepturile?
Cui ne adresăm dacă drepturile nu sunt respectate de viitorii posibili angajatori?
Din fericire, în Europa este democrație. Cei care doresc să depună plângeri,
cei care doresc să denunțe, de exemplu, un caz referitor la instituțiile europene
se pot adresa Ombudsmanului European care va analiza cazul și va decide ce măsuri
trebuie luate. De asemenea, avem o comisie privind petițiile europene
în cadrul Parlamentului European, care primește plângeri din partea cetățenilor.
Deci acest lucru e bine abordat la nivel european și ar trebui să fie și mai bine abordat
și la nivel național. În ceea ce privește libertatea de circulație,
înțeleg că tinerii încearcă să găsească un loc de muncă mai bun
și dacă nu îl găsesc în zona în care trăiesc sau dacă nu primesc
un salariu bun în țara lor, încearcă să plece în altă țară. Este libertatea lor,
care trebuie respectată, dacă doresc să plece. Însă, în opinia mea, în Europa viitorului
tinerii nu ar trebui să fie nevoiți să plece ci să găsească slujbe bune în țara lor.
De aici importanța mecanismului de solidaritate al UE, a programelor de dezvoltare regională
și a celor de ajutor social, menite să ajute regiunile
care nu sunt foarte dezvoltate și în care există sărăcie să se dezvolte rapid.
Trebuie să investim în măsuri destinate să sprijine zonele sărace, pentru a crea locuri de muncă
și pentru ca cetățenii să poată decide să rămână în țara lor dacă doresc.
Nu avem mult timp, îi invit pe participanți
să-și adreseze întrebările cât timp mai avem legătura. Să trecem la Jakub.
Da, mulțumesc. Întrebarea mea se referă la cetățenie.
Trăiesc în Cehia și aici mulți cred că Bruxelles-ul este foarte departe.
Chiar și pentru mine, Uniunea Europeană este o organizație care reunește
28 de țări și mult mai multe naționalități și culturi. Cu siguranță este o organizație benefică, dar
nu este încă un adevărat stat sau o federație. Întrebarea mea ar putea să pară
un pic naivă sau simplă. Aș dori să aflu ce credeți, dnă vicepreședinte
de ce ar trebui ca cetățenii statelor membre să se considere și cetățeni europeni?
Ce au în comun europenii, care este elementul-cheie care face
să avem aceeași cetățenie, în afară de faptul că locuim în aceeași regiune?
În modul în care a definit-o Jakub, cetățenia europeană nu există, deoarece
avem propriile noastre rădăcini. M-am născut în sudul Luxembourgului,
o regiune siderurgică. Am legături puternice cu locul natal, sunt luxemburgheză,
dar sunt și cetățean european. Nu este nicio contradicție între ele, merg mână în mână.
Așa trebuie să vedem cetățenia europeană Fiecare dintre noi provine dintr-o anumită
localitate, regiune și țară... Dar, potrivit tratatelor,
avem aceleași drepturi ca toți cei 507 milioane de cetățeni europeni.
Ca de exemplu dreptul la liberă circulație sau la nediscriminare.
Deci Uniunea Europeană este clădită nu numai pe criterii economice, ci și pe valori,
ceea ce, pentru mine, este cel mai de preț. Mulțumesc foarte mult. Încă o întrebare
pe aceeași temă: vorbeam de situația din țara mea, Republica Cehă. Poate că
e la fel în alte țări care au aderat de curând. Nu credeți că alegerile europene din acest an
ar putea fi o ocazie de a le explica oamenilor încă o dată ce este această cetățenie „multiplă”
și de a-i încuraja să participe? Sper sincer că alegerile europene din acest an
vor prilejui în toate statele membre discuții despre afacerile europene,
nu despre guverne sau miniștri. Sper ca oamenii să realizeze
că acum îi alegem pe parlamentarii europeni care vor avea puterea să decidă
asupra unor legi care vor afecta viețile a 507 milioane de cetățeni. Este vital
ca acest lucru să fie comunicat. Vreau să-i mai spun lui Jakub
un alt lucru care trebuie bine înțeles: da, vrem să construim o federație europeană.
Dar într-o federație nimeni nu-ți cere să renunți la rădăcinile tale sau
la limba ta maternă. Statele continuă să existe, dar se pot exprima într-un singur glas
asupra unor chestiuni majore: am dat azi exemplul protecției datelor. Nu putem prezenta
28 de păreri diferite despre protecția datelor. În multe alte domenii esențiale, *** ar fi
uniunea bancară, trebuie să avem o politică europeană comună. Și mai presus de toate,
și aici mă adresez tinerilor care ne urmăresc acum pe internet,
ne trebuie o voce puternică la nivel mondial. O singură țară europeană
este foarte mică într-o lume globalizată. Însă împreună putem să ne apărăm valorile
și drepturile și putem avea un cuvânt de spus pe scena internațională.
Vă mulțumesc. Mai avem 3 intervenții în acest Hangout,
una din Ucraina, una din Catalonia, în Spania și una despre țigările electronice.
Să nu credeți că am uitat de acest subiect. Revenind la tema anterioară, Chris întreabă
pe Twitter: Ce idei concrete aveți pentru a-i implica pe cetățeni
în procesul politic, dincolo de discursuri și dezbateri punctuale? La ce măsuri de zi cu zi
vă gândiți, dna vicepreședinte Reding? În viața de zi cu zi, ne bazăm pe aleșii locali
să se ocupe de aceste aspecte. Nu le pot explica personal tuturor europenilor
din toate țările și regiunile tot ce face Europa! Sarcina trebuie preluată
de politicienii din țara și regiunea dvs. Aceștia sunt și politicieni europeni,
întrucât au responsabilități comune. Am sugerat, printre altele, ca
la reuniunile consiliilor locale sau județene să existe un dialog cu cetățenii,
astfel încât aceștia să poată pune întrebări direct. Am încercat să participăm la dialoguri
alături de politicienii de la nivel regional și național pentru a arăta
că putem fi un duo, așa *** de altfel trebuie să fim. Comisarii europeni, alături de
miniștrii fiecărei țări, împărțind responsabilitatea pentru spațiul
european în care trăim. Chiar dacă cele două părți au uneori abordări diferite,
trebuie să colaboreze pentru a atinge scopurile comune. Iată ce trebuie explicat și aplicat
inclusiv în campania pentru alegerile europene. Mulțumim. Îi dăm legătura lui Timor,
din Ucraina. Țara nu face parte din UE, însă mulți ucraineni și-ar dori
acest lucru. Mulțumesc. Mă interesează foarte mult
ce părere aveți despre situația din Ucraina - politicienii încă folosesc forța
împotriva reporterilor și a protestatarilor și niciun funcționar public sau polițist
care a agresat cetățenii nu a fost pedepsit. Ce credeți despre aceste lucruri?
În primul rând, vreau să spun cât de mult îi admir pe ucrainenii care nu au renunțat,
care au coborât în stradă cu drapelul țării sau al Uniunii Europene. Ei cer de fapt
libertate, cer să li se respecte drepturile, cer dreptate! Vocile lor
sunt puternice, vocile lor sunt auzite! Știm că pentru ei UE este un vis
și vom face tot ce putem ca să-l transformăm în realitate și
să-i ajutăm pe toți cei care luptă pentru libertate și dreptate!
Mulțumesc, înseamnă mult pentru mine. Încă o întrebare: tinerii ucraineni
sprijină cu tărie relația dintre UE și Ucraina. Ar fi UE dispusă să elimine
în viitorul apropiat obligativitatea vizelor pentru tinerii ucraineni?
O întrebare foarte pertinentă! Pentru că toți tinerii ar dori să nu mai fie discriminați
și să poată călători unde vor, nu-i așa? Trăind în Ucraina, vezi cât de important
e dreptul de care se bucură tinerii europeni: ei pot călători chiar și fără pașaport
dintr-o țară în alta. Purtăm discuții privind liberalizarea vizelor pentru ucraineni.
Sperăm să putem stabili relații echilibrate, datorită cărora toți tinerii
care își doresc dreptul la liberă circulație să îl poată obține.
Libera circulație este unul din drepturile cele mai apreciate de cetățenii europeni.
Vă mulțumesc mult. Și acum trecem la Xavier, din Catalonia.
Mă auziți? Da, te auzim. Mulțumesc pentru invitația la această discuție.
Trebuie să mă prezint pe scurt, ca și ceilalți participanți?
Sigur, prezintă-te foarte succint înainte de a pune întrebarea.
Sunt Xavier Mir și sunt din satul catalan Arenys de Mar, pe care vă invit să-l vizitați.
Am 41 de ani. În ultimii ani am scris pe bloguri și pe Twitter despre independența țării mele.
Sunt în căutarea unui loc de muncă. Întrebarea este despre țara mea. După *** știți,
anul acesta vrem să votăm și să organizăm un referendum prin care catalanii
să se exprime în legătură cu independența. Guvernul spaniol spune că nu avem dreptul,
că nu e legal, deși noi știm că este. Nu vrem decât să votăm. Deci, dna Reding:
Deși unii spun că aceasta e o chestiune internă, n-ar trebui ca cetățenia europeană
să fie o garanție a drepturilor noastre? Dreptul de a vota nu e un drept fundamental
pe care UE ar trebui să-l garanteze catalanilor? Mulțumesc.
Știu că ceea ce voi spune nu e simplu și nu va fi neapărat răspunsul
pe care doriți să-l auziți. Tratatele europene prevăd dreptul tuturor europenilor de a vota
la alegerile pentru Parlamentul European. Ele vă garantează păstrarea acestui drept
dacă nu sunteți în țara dvs. în timpul alegerilor. Iar dacă vă mutați în altă țară,
tratatele prevăd că, după o anumită perioadă de ședere, aveți dreptul de a vota
la alegerile locale și regionale din acea țară. Dar tratatele europene nu acoperă dreptul de vot
pentru alegeri naționale sau chestiuni interne. Referendumul ține de afacerile interne ale Spaniei.
Prin urmare, este supus legislației spaniole și nu poate fi reglementat
de norme europene. Xavier, nu mai avem mult timp la dispoziție,
așa că dacă nu te deranjează, îi dăm legătura lui Martijn, care tocmai ni s-a alăturat.
Dacă nu întrebi despre țigările electronice, îmi voi face probabil griji pentru siguranța mea.
Martijn, reprezinți comunitatea utilizatorilor de țigări electronice.
Bun venit! OK, să mă prezint: Sunt programator independent, sunt din Olanda
și fumez de circa 20 de ani. Am descoperit țigările electronice și sunt un mare fan.
Problema e că toate țigările acestea vor fi interzise - numai acestea vor fi permise.
De ce nu ați consultat consumatorii înainte de a elabora noi legi în acest domeniu?
Sper ca Martijn să-și savureze liniș*** țigările. UE nu le interzice.
Și această problemă a fost lăsată la latitudinea statelor membre. Ele pot decide
*** să gestioneze problema. Noi nu le vom interzice.
Statele membre pot decide ce țigări electronice să clasifice drept produse medicinale.
Adevărul e învăluit în fum! Am citit legislația. Mulți dintre noi
au citit-o: multe țigări electronice de generația 2 și 3 vor fi scoase în afara legii.
În cadrul trialogului au fost adăugate multe restricții și țigările mari vor fi interzise.
Martijn știe probabil mai multe decât mine. Ce știu eu e că UE nu va interzice țigările electronice.
Nu a existat niciodată un plan în acest sens. Mulți oameni sunt revoltați poate
pentru că propunerile legislative europene vor face mai dificil accesul la
această alternativă posibil mai sigură la produsele din tutun? Nu, cred că e vorba de o confuzie.
În prezent Consiliul și Parlamentul European analizează posibilitatea ca
țigările electronice cu conținutul de nicotină sub un anumit prag să fie reglementate ca bunuri de consum.
E la latitudinea statelor membre să le clasifice, din motive întemeiate, drept medicamente,
adică drept produse farmaceutice. Așadar, nu UE va face
această clasificare și nu UE
va interzice aceste bunuri. Va trebui să așteptăm să vedem ce se întâmplă
și vom vedea în curând dacă răspunsurile i-au mulțumit
pe consumatorii de țigări electronice. Înainte de a încheia, adresez și eu o întrebare.
Seara aceasta am discutat cu circa 12 cetățeni, iar dumneavoastră participați
la dialoguri cu cetățenii de peste un an. Ați auzit ce cred ei. Ce aspecte
îi interesează cel mai mult? *** poate Europa să le acopere nevoile și așteptările?
Experiența dialogului cu cetățenii m-a învățat un lucru uluitor.
Mă așteptam ca cetățenii să spună: „Europa, nu te amesteca!” sau „Nu face așa!”. Dar până la urmă,
pe ei nu îi interesează cine și ce face, ei vor ca cineva să le rezolve problema!
Și trebuie să spun că mulți cetățeni vor ca „guvernul” european,
Comisia Europeană, să găsească soluții la problemele lor comune. Ei ar vrea chiar
să avem mai multe competențe decât ne acordă tratatele.
În viitor, dezbaterile se vor referi, cred, la cine va lua deciziile și la ce nivel -
după *** se vede în cazul țigărilor electronice, acest lucru este uneori greu de stabilit.
(se întrerupe conexiunea). Cred că am pierdut din nou legătura.
Nu știu dacă am pierdut legătura doar cu dna vicepreședinte Reding sau
cu toți participanții. Cred că s-a pierdut sunetul.
Cred că aceste probleme tehnice ne oferă ocazia de a încheia această discuție on-line,
întrucât durează deja de peste de o oră. Am avut intervenții din toată Europa,
și chiar din afara ei. Nu-mi rămâne decât să-i mulțumesc dnei vicepreședinte
Reding pentru lansarea acestei inițiative și pentru atenția acordată cetățenilor.
Le mulțumesc și participanților care i-au pus întrebări și i-au ascultat răspunsurile.
Vă mulțumesc tuturor. Îmi pare rău dacă nu am reușit să punem întrebarea dvs.
Sper că vom avea alte ocazii. Mulțumesc tuturor! Noapte bună!
Mulțumim!