Tip:
Highlight text to annotate it
X
Traducerea: Reef
addic7ed.com
Cursa senatoarei spre Casa Albă
Să fie "Preşedinta Meyer"?
Senatoarea se precipită.
Selina-şi suspendă campania
Decăderea lui Meyer
Selina, "mândră" să fie VEPE
VICEPREŞEDINTA
Sezonul 2, episodul 6
"Andrew"
Tribuni incoruptibili ai presei libere,
serviţi vă rog acest dejun finlandez.
*** ştiţi, vicepreşedinta a semnat recent
un acord de software istoric cu Finlanda.
N-a fost vizita umbrită de cântec?
De cel în care a luat în râs europenii?
N-a luat în râs europenii.
Aş zice că a fost o glumiţă.
Dar, mai important, vicepreşedinta se vede
cu liderul majorităţii Camerei, Mary King,
şi negociază un pact
de reducere a taxelor
ce va duce la evitarea
impasului guvernamental.
Selina Meyer devine unul
dintre cei mai utili
vicepreşedinţi americani
din istorie.
Doar a avut un rol crucial în eliberarea
ostaticilor din Uzbekistan.
- Corect?
- Da.
- Acordul software...
- Ştia că unul din ostatici era spion?
Şi-i punea în pericol
pe ceilalţi trei studenţi?
Posibil, nu prea,
la vremea respectivă.
Deci tot ce spune despre rolul ei crucial
în intervenţia militară e o minciună.
Bun, uşurel, Leon. Ţi-a căzut glicemia?
Ia un pateu sau ceva scrumbii, da?
- Răspunde la întrebare.
- Nu ştiu ce şi când ştia, Leon.
Mike, fie ştia că studentul era spion
şi a minţit când a negat,
fie nu ştia că era spion, dar a minţit
spunând că ştie detaliile operaţiunii.
- Asta nu-i iar "Selina Minciulina".
- Păi, acuma e...
Ăsta nu va fi doar un dans, Selina.
Asta-i târguire la sânge..
- Nu-ţi face griji, ştiu să mă tocmesc.
- Sunt sigură.
- Ce-ţi mai fac băieţii?
- Grozav.
- Dar Catherine?
- Face 21.
- Grozav!
- Da, îi dăm o petrecere deseară.
- Deci abia aştept.
- Deseară...?
Da, ştii *** e: tot ce-ţi doreşti pentru
copii e să fie sănătoşi, fericiţi...
Şi să nu vorbească de Orientul Mijlociu.
Deci mi-au ieşit două din trei.
- Sunt uluită că poţi râde pe tema asta.
- Da, asta şi fac: râd.
Are iubitul ăla... Crezi
că se va ajunge până la căsătorie?
Vrei să continuăm...
Cu treburile presante?
Mă-ntreb ce se petrece acolo.
Parcă aştepţi rezultatele biopsiei.
Mary se pricepe. L-a fentat pe Brian Earl
la negocieri prefăcându-se că leşină.
Şi, după petrecerea Catherinei
de deseară, mergem să-mbucăm ceva?
- Să vorbim de Helsinki, de strategii?
- Am partener pentru deseară.
- Da... Da? Pe cine?
- Pe Ed.
Şi cu ce se ocupă Ed?
Ed Webster strânge fonduri pentru partid
şi lucrează de cinci ani pentru Selina.
- Sue...
- Am cedat interogatoriului...
E unul de-ai Selinei? Ai jurat
să te vezi doar în afara DC-ului.
El nu-i din DC.
Lucrează în Boston.
Nici mamă-mea nu stă la Roma,
dar tot catolica pulii rămâne.
- Te ataci cumva, Danny?
- Taci în pula mea, Gary.
- Mă bucur că te bucuri pentru mine, Dan.
- Ce pula mea vrei, o prăjitură?
Uite, mă pot bucura, vezi?
Poftim.
Singura adevărată reducere de care
putem vorbi e la asigurările de şomaj.
Mary, PSUA nu va face nicio reducere
la asigurările de şomaj, ştii bine.
Trebuie să-ţi explic cumva
*** funcţionează tocmeala?
- Ce zici de o reducere cu 10% la sănătate?
- Îmi trebuieşte 20.
Nu pot cu numere de-alea.
Aşa nu va merge.
- Sănătate.
- Mulţumesc.
Atunci singura soluţie evidentă
e la asigurările de şomaj.
Nu, ţi-am spus.
Nu pot face aia.
- Ce faci acolo...?
- Ce-i?
Tragi de timp...?
Să-ţi dau un şerveţel, da?
Cred că mi-a trecut.
Strănuturile vin mereu câte trei.
- N-ai observat niciodată?
- Serios? Aşa să fie?
Iată-l şi pe-al patrulea.
Deci poate trebuie să-ţi spun eu
*** stă cu număratul, nu?
- Bun.
- Aşa...
- Putem ridica taxele...
- Ridica ce?
- ...la Sistemul de Sănătate Indian.
- Ce, îmi leşini aici?
- Nu-ţi... Da, tare nostim.
- Vrei apă...?
- Da.
- Îţi aduc câta apă.
- Îţi aduc apă.
- Bun.
- *** merge, doamnă?
- Da' chiar o faceţi praf, este?
Nu, se preface că-şi tuşeşte şi maţele
pe-afară. Îi duci câta apă, te rog?
Nu ştiu ce se...
O, Doamne!
Mary, eşti bine?
- Cred că am o reacţie alergică.
- La ce eşti alergică?
- Aveţi pe-aici păr de pisică?
- Eu am pisici.
Gary are pisici.
Stai, Gary, vrem apa!
- Da, iac-aşa.
- Să fie de la mohairul ăsta?
Poate de la mohair.
Crezi că poate?
- Nu, e aici de...
- O fi de la alune?
- Ai mâncat alune? Nu?
- O fi de la flori?
- Ce...?
- Astea-s pentru petrecerea Catherinei.
- Au, Hristoase! Pizdele alea! Alea-s!
- Căcat... Bun, scuze!
- Doamne...
- Gary, deflorează încăperea.
O propoziţie pe care credeai
că n-o vei auzi niciodată.
Nu-s bună de nimic patru ceasuri.
Selina, trebuie s-o lăsăm pe deseară.
- Mary, am aniversarea fetei mele.
- Păi nu te duce.
Nu pot să nu mă duc la... Tu ai ocolit
ceremonia de uniune civilă a fiului tău?
- Chiar am ocolit-o.
- A...
Păi atunci trebuie să vii la petrecere.
Trebuie să terminăm în seara asta.
- Da, o facem, deseară.
- Vino. Poţi aduce şi-nsoţitor...
Atârnă costum şi cravată-n pula mea
pe un tub de oxigen.
Mike, a sunat Leon West pe numărul meu
de două ori. Iar ţi-ai pierdut telefonul?
Nu, Leon e puţin sceptic
în privinţa chestiei cu spionul
şi un dobitoc reînvie
"Selina Minciulina".
Nici măcar n-au găsit
ceva fix pentru numele meu.
Norocul meu că nu m-au făcut
Violatolina sau Pedofilina
Numa' ce-am văzut-o pe Mary King.
Arăta de parcă a borât-o o balenă.
- Da, a avut un atac alergic.
- Aţi făcut înţelegerea? Spuneţi-mi că da.
O termin deseară.
Vine la petrecerea Catherinei.
Iisuse... Ştiţi că dacă nu-i gata
până la miezul nopţii,
ne transformăm toţi în surorile
cele urâte şi ne mănâncă lupii,
sau ce pula mea se petrece
la sfârşitul poveştii ăleia.
- Vă umplu de talent... Doamnă...?
- Nu.
Bun, deci m-a trimis PSUA să trag
cu ochiul la negocierile privind datoria.
- Ăsta-i risc de incendiu, deci...
- Gary, m-a trimis Preşedintele Sta...
Deci preşedintele deja e sub presiune
din cauza minciunii cu ostaticii.
- El e "sub presiune"?
- Da...!
- Eu sunt sub presiune.
- Păi dvs. aveţi de ales.
Puteţi spune că nu eraţi la curent
cu salvarea ostaticilor,
ceea ce v-ar face să păreţi aiurită,
sau puteţi spune că eraţi la curent,
ceea ce v-ar face să păreţi duplicitară.
Descâlciţi-o-n pula mea, indiferent ***.
- O, futu-i...
- Doamnă...? Ceva ce aş putea...
Amy, a sosit Ed Webster să te vadă.
Cred că-i surescitat, avea voce umedă.
- Aha... bine. Bine.
- Ia uite ce te mai tulburi şi tu...
E "bine" că faci şi tu sex
în curând.
Oameni buni, trebuie să pregătim
două comunicate de presă
pentru încheierea discuţiilor
cu Mary King de deseară, la petrecere.
Prima versiune: "Selina Meyer pune capăt
impasului fiscal, salvează America".
A doua versiune: "Mary King fură pipa
păcii, o rupe-n două şi se cacă pe ea".
Doamnă, tocmai a sunat fostul dvs. soţ.
Zice că vrea s-o ia el pe Catherine.
Nu, am aranjat s-o ia deja o maşină.
Am aranjat deja. Ce bulangiu intrigant!
- Nu-i aşa că-i tipic?
- Incredibil.
- Nu se face şi gata.
- Cât pot să-l urăsc...
- Scuze, pot să întreb de ce?
- Asta ţi-o va explica pe deplin.
Ziua de Sfântul Valentin, acum doi ani,
îmi dă un Porsche negru...
...Pe care l-a cumpărat cu depozitul
de economii pentru studiile Catherinei.
Adică... el te tot dă pe spate,
şi-apoi te fute.
- Da! Că veni vorba...
- Da, ăla-i exemplul perfect.
Aşa, deci mă duce la Cap d'Antibes
peste noapte...
Da, au avut
un raport *** turbat...
Doar că după aceea îmi spune
că ne-a vândut a doua casă.
Da, da. Parcă-i o dansatoare
din buric cu un ciocan.
Aia ar durea...
Ştiţi ce? Nu-mi fac griji cu Andy,
fiindcă-l voi oblitera complet
cu ţinuta şi sofisticarea mea,
ştiţi ce pula mea spun?
- Doamne, aţi auzit-o?
- Da. Îi spune Andy în loc de Andrew.
- Începe.
- Ce?
- De câte ori intră Andy în scenă, o ia...
- Ameţeala. Are un râs oribil.
- Face...
- Da, exact.
- Cu o...
- Da, da...
- Tocmai a spus că-l urăşte.
- Îl urăşte. Dar când e-n preajma lui...
E aşa de ciudat...! Parcă-i o mâţă
pe un căţel de tablă încinsă.
- Gary...?
- Da?
- Ştii chestia mea roşie...?
- Da.
Crezi că arată
suficient de multă piele?
Da.
Bun. Voi fi cea mai sexy femeie care
a emanat prudenţă fiscală vreodată.
Şi ştii ce? Aia-i în pula mea
o ţinută greu de atins, nu crezi?
- Deci nu puteţi purta sutien cu aia.
- Da, ştiu.
Amy.
- Ceau.
- Ceau, Ed. Ce mai...
- Te-ai pregă*** deja de petrecere?
- Te avertizez: o cam fac lată.
Ar trebui să mă vezi dansând.
Nu pot fi controlat.
Împing mult din pelvis... Dansez doar cu
o anumită parte, în orbite foarte mici.
Distrug petreceri de la 13 ani.
Eram un Hunter S. al Bar Miţva-urilor.
Auzi, e aici vicepreşedinta?
Nu voiam să par că o pândesc.
Da, nu-ţi face griji.
Va fi încântată să te revadă.
Doamnă Vicepreşedintă.
- Ă... bună?
- Bună.
- Ed.
- Îl ştiţi pe Ed.
Da... A, da! Da, desigur. A, nu...
Ne-am... ne-am întâlnit în...
În Pula-calului din Idaho,
parcă.
- În DC.
- Da, da, în DC.
Aşa îmi place să spun DC-ului
în glumă.
- Păi...
- Super. Super.
- Ne revedem curând, doamnă.
- Bun.
- Ne întâlnim acolo, da?
- Da. Pa.
Auzi, amice? Nu-ţi face griji
că nu şi-a amintit de tine, bun?
E doar din cauză
că eşti o non-entitate.
- Cine-i ăsta?
- A fost... Ăsta-i Ed Webster.
E partenerul meu pentru deseară.
Conduce biroul dvs. de acţiune din Boston.
E tare dedicat.
Lobbyst devenit strângător de fonduri.
Nu-i tipul cu o găleată din autogară, nu?
Bun, sunt gata să dau ochii cu Andrew.
Am nevoie de pastilele mele
cu fericire, pentru puţină dispoziţie.
Galeria Naţională de Artă
- Deci, ce zici? Îţi place?
- Da, e... de necrezut, mamă.
Este...? Nu aţi numi asta, tu şi prietenii
tăi, "un succes de proporţii epice"?
- Ceva-n genu', da.
- Iată-l pe tata, cu ale lui.
- Vorbind lejer cu alţi oameni?
- Ştii bine ce face el.
Ţine minte câte un singur flecuşteţ
despre fiecare.
Mă bucur să te văd, Lawrence.
Încă mai alergi la maratoane?
- Da, domnule.
- Da, mă mir că încă mai ai mameloane.
Şi Jenny. Mă bucur să te văd.
Mai ştii atunci când ai zis
că te omorai după "Amurg" şi
eu credeam că zici de momentul zilei?
Dar să ştii că încă e cel mai periculos
moment pentru trafic. Distracţie plăcută.
- Andrew?
- Mary.
- Ce mai faci?
- Mă bucur să te văd, dnă congresmen.
Ai invitat-o pe şefa majorităţii Camerei
la petrecerea mea, mamă?
Da, scumpo, vorbim
de reduceri de 100 de miliarde.
- Ai auzit de ele?
- Normal că am auzit de ele.
Bun, deci rezolvăm cea mai mare
problemă cu care se confruntă lumea
chiar aici, chiar acum, la petrecerea ta.
Meseriaş, nu crezi?
- Bună.
- A, bună.
- V-am adus un pahar cu şampanie.
- Mulţumesc, Rahim. Tu bei alcool?
- Da, doamnă.
- Iranienii, sunteţi plini de surprize.
- Noroc!
- Salâmati.
- Ce-a zis?
- Nu ştiu, o păsărească, nu-l înţeleg.
Auzi, iubi, după ce saluţi pe toată
lumea, n-ai vrea s-o luăm prin cluburi?
Da. Oriunde,
dar nu aici.
Ben, ce cauţi tu aici?
- Am vorbit cu PSUA.
- Da...?
A zis că-i în regulă să se taie
din ajutoarele de şomaj.
Toate celelalte înţelegeri s-au parafat.
Haideţi şi cu asta, să-nceapă petrecerea.
Da, am... Ce ai făcut?
Ţi-ai adus încă zece perechi aici?
- Mestecători de cifre, să ajute la târg.
- Da...
Iar unul dintre ei e şofer desemnat,
fiindcă am de gând să mă-mbăt pulă.
Arăţi aşa de bine,
zici că eşti operă de artă.
Faci chestiile astea
să arate ca căcatu'.
În comparaţie cu tine,
Monetul ăla-i doar căcat.
- Selina, eşti gata?
- Cinci minute, tre' să vorbesc cu Andrew.
- Cu fostul? Trei minute.
- Ce, negociezi deja? Îţi dau patru.
O scurtez eu la trei, bine?
- Ceau, Selina.
- Ceau, Andrew.
Drăguţ să văd *** îi întâmpini pe toţi de
parcă ar fi petrecerea ta nemaipomenită.
- Tu vrei să mă fuţi acuma?
- S-ar putea.
Bun...
- Arăţi minunat.
- Mulţumesc mult.
- Eşti foarte bronzat. *** aşa?
- Am început să fac scufundări.
E nemaipomenit jos, în adâncuri.
Corali şi peşti...
- Pipăi toate sirenele...
- Ar trebui să se-acopere, dacă n-ar vrea.
Dacă n-ar vrea acţiune,
nici să nu-şi facă reclamă.
- Doamne...
- Micuţa noastră Catherine.
Încă-i drăguţă.
- Mai ţii minte primul nostru apartament?
- Da, îmi amintesc de apartamentul ăla.
A fost un apartament
chiar frumos.
- Era...
- Da...
Ce faci...?
Ai de gând să mă ceri de nevastă?
Care ar fi răspunsul tău?
Ar fi "Iisuse, futu-ţi, Hristoase"!
Doamnă, Mary King e tare nerăbdătoare
să discute cu dumneavoastră.
- Da, exact.
- La petrecerea Catherinei...?
- Încerc să împiedic căderea guvernului.
- Păi treci la treabă!
- Trec la treabă...
- Da, aşa.
- Ai văzut? Îl aveam direct în palmă.
- Practic el avea palma dvs. în mâna lui.
- A...
- Trebuie să aveţi mare grijă, scumpo.
- Gary, tocmai mi-ai spus "scumpo".
- Dumnezeule! Îmi cer scuze.
- Aşa-i spun Danei.
- I-ai spus vreodată şi "doamnă" Danei?
- Odată, dar a ieşit groaznic.
- Dacă aş fi beată acum, m-ai săruta?
- Da.
- Nu, Gary, glumesc.
- Exact...
- Da.
Mă duc să-mi torn ceva.
- Mary.
- Aşa!
E vremea să aruncăm aici bomba petrecerii.
La mulţi ani, Catherine!
Vreau să vorbim de închiderea
prognozată a bazelor.
- Nu şi dacă-mi afectează circumscripţia.
- Nu şi dacă-mi afectează circumcizia?
- Ai zis "circumcizie"?
- Da, circumcizie.
- Nu înţeleg ce-ai spus.
- Era o poantă. Tre' să plecăm de-aici.
- Bun, dar unde?
- Nu ştiu, găsim noi ceva.
Ştii, arăţi grozav într-o galerie,
deoarece cam eşti o operă de artă.
Eu, unul, ştiu că te-aş lipi
de un perete.
Nu, am zis că "ştiu",
făceam pe cunoscătorul...?
Se pare că vom reuşi
să avansăm cu şomajul.
- Cu ajutoarele de şomaj?
- Da.
- Sunt pe masă?
- Da.
Bun, am permisiunea să cobor Siguranţa
şi Sănătatea Muncii de la 25 la 17.
- Nu, îmi trebuieşte o singură cifră.
- Nu-ţi pot da o singură cifră...!
Ar trebui să tăiem din altă parte
şi ştii bine că nu puteţi face asta.
Dar putem tăia din altă parte...
Stai doar o clipă.
Auziţi, fetelor?
Mai reduceţi sonorul, da?
Şi alţii încearcă aici
să poarte o conversaţie.
Dar a luat numărul
iubitului meu!
- Doamne...
- El mi l-a dat!
Tu nu mi-ai dat vreun număr
la ajutoarele de şomaj.
- Numărul meu va fi virgulă 4%.
- "Virgulă 4"?
- Da...!
- Nu pot...
- Aşa nu se poate. Haide.
- Nu... Nu pot face calcule în larma asta.
- N-am ochi să văd adolescente.
- Ai fost adolescentă vreodată?
- Niciodată.
- Nici eu.
Amy şi Ed lucrează pentru Ve-Pe,
şi-o fac să-ru-tân-du-se.
- Dă-te-n pulă, Mike.
- Sigur.
Auziţi, da' vepeu' arată beton
seara asta!
Mă-ntreb de câtă votcă va fi nevoie
pentru o fază gen doamna Robinson.
- Asta-i extrem de jignitor.
- Ce tot spui acolo?
Ăsta-i, gen, cel mai tare
compliment posibil.
Apropo, mă sparg cât de tare-l roade
pe Dan să vă vadă pe voi doi împreună.
- Amy şi Dan erau pe felie, să ştii.
- Da, mulţam de istoric, Jonah.
Să-nsemne asta
că eşti iar liberă?
Scuze, tu chiar te dai la partenera
mea chiar în timpul întâlnirii mele?
- Eşti sub tratament?
- Da, antibiotice, mă ţin în formă.
Nu, nu sunt bolnav mintal,
dacă asta voiai să sugerezi.
Alo? Bună...!
Bună, la toată lumea. Voiam numai să spun
câteva cuvinte meseriaşei mele fiice.
Ştiţi, voiam să întrerup ca să spun
că eu cred că în astfel de ocazii
e grozav să-ţi vezi familia şi prietenii
şi să-ţi auzi familia şi prietenii.
Să poţi vorbi şi să poţi asculta
şi să spui ceva şi să fii auzit.
Şi cred că uneori trebuie doar
să luăm o pauză. Nu prea mult, deloc.
Adică... poate vreo zece minute, sau...
Bun, poate 15 ar fi chiar mai bine.
Voi propune să luăm o mică pauză
pentru discuţii constructive.
Deci, ai vreun gen de muzică de relaxare?
Şi o laşi să curgă până când...
Doar până când... uită-te la mine...
Îţi fac eu semn.
- Nu mai devreme.
- Sigur.
A, şi la mulţi ani,
Catherine!
Aşa... dacă-mi poţi da 1%
la ajutoarele de şomaj...
- Da.
- Pot zice 10 la asigurări de sănătate...
- Da...
- La opt cu subvenţiile agricole.
Referinţa e propunerea voastră
de buget de anul trecut.
- Exact, bun.
- Bun, se pupă numerele astea?
- Ajung la 10?
- 12.
- 12? *** ai ajuns la asta?
- Uiţi de energie.
Fireşte. Verificaţi asta.
Ne înţelegem?
- Bun, da. Grozav.
- Da. Ne-am înţeles!
- Aproape m-ai omorât, dar ne-am înţeles.
- Bate laba!
- Bate laba!
- Felicitări.
- Nu-mi vine să cred...
- Nu că-i...
- Nu pot să cred, Mary. Ce grozav!
- Bun.
Acu' tre' s-o vând şi comitetului meu,
până nu mă transform într-un dovleac.
Vezi tu. Da...
Doamne...
- Iisuse, ăştia de 21 se mişcă rapid...
- Da, mie-mi spuneţi...
Arătaţi bine, doamnă.
- Mersi, Jonah.
- Arătaţi tare bine.
- Mulţumesc.
- Da, doamnă.
Voi aţi văzut asta?
"Când se tăia tortul şi invitaţii cântau
La mulţi ani, VP-ul nu era de găsit".
Spun că am avut un scandal monstru cu
Andrew şi că relaţia noastră-i de faţadă.
Monştri... Mai întâi
Prinţesa Diana, acum, asta.
Ei cred că la începutul serii dvs. şi
Andrew jucaţi teatru pentru camere.
Şi folosesc iar prostia cu Selina
Minciulina. Cine a dezgropat-o, Mike?
Nu ştiu. Probabil şi-a amintit-o
un idiot şi a prins brusc avânt.
Şi asta-i din HuffPo:
viitoarea carte a lui Randall Howard
susţine că relaţia dvs. cu Andrew
din timpul campaniei prezidenţiale
era o minciună inventată de dvs.
pentru a induce votanţii în eroare.
- Aia-i o minciună, nu?
- Da.
Adică-i adevărat, şi-i exact ***
a fost, dar e minciuna lui Kent.
- Nu-i minciuna mea.
- Exact.
Selina Minciulina are avânt uriaş acum.
Ştiţi *** e: Dacă rimează, se potriveşte.
- Cine zice-aşa? Nimeni nu zice-aşa.
- Sunt sigur că am auzit că se zice...
E de poveste acum, iar povestea e că aţi
mai simulat, deci precis simulaţi şi acum.
- Grozav, uite-l pe Labă-tristă.
- Pactul, bum, petrecerea, bum.
Sunteţi vepeul bum-bum..
Catherinei nu i-a plăcut că i-a spart
fiscalitatea petrecerea aseară.
Trebuie s-o scot cu Andy la cină deseară
să ne scoatem pârleala, deci...
Bun, deci veţi fi în public.
Deci indiferent ce faceţi,
să nu păreţi că simulaţi,
fiindcă treaba cu Selina Minciulina
e deja o avalanşă de căcat în clipa asta.
Da, mie-mi spui... Iar eu înot în ea
şi respir doar printr-un tub.
Trebuie să daţi un comunicat, da?
"Viaţa mea privată e privată"...
"În plus, eu şi Andrew
ne înţelegem minunat".
În mod ironic, Ben,
noi chiar ne înţelegem minunat.
- Asta-i grozav. O simulare grozavă.
- Nu-i simulare, e chestia adevărată.
Păi... grozav.
Spuneţi asta.
Îmi pare rău... Petrecerea de-aseară
s-a transformat într-un summit economic.
Dar ştii ce?
Acum suntem aici pentru tine.
- La mulţi ani.
- Şi ţie, omul care înoată cu rechinii.
- Mă apuc şi de sărituri libere.
- Serios? Alea ce-s?
Alea-s alea când încerci
să-ţi ţii respiraţia cât poţi?
Cam ca atunci când încerc să stau lângă
mama după cina de Ziua Recunoştinţei.
Mamă, iar o dai pe râsul fals.
- Ce...?
- E plăcut. Nu-mi dau seama că-i fals.
- N-ai ştiut niciodată dacă era fals.
- Ba ştiam.
- Da' ce, eşti vreun expert, ceva?
- În anumite domenii...
- Ce se petrece aici?
- E flirt. Mama ta flirtează excelent.
- Ai putea lua lecţii de flirt.
- Ăsta nu-i flirtat.
E la fel de subtil ca a pune
o poză nud pe Facebook.
Credeţi că l-ar observa Selina pe omul
invizibil de la biroul din Boston
dacă aş apărea la voi
în costum de Pac-Man?
- Ştiu, scuze.
- Scuze, de ce-ţi ceri scuze?
Habar n-am, am auzit scâncete şi mi-am
închipuit că trebuie să-mi cer scuze.
- De cât timp nu asculţi ce zic?
- Chiar trebuie să urmăresc asta,
fiindcă Andrew e ca un vulcan adormit
şi poate erupe în orice clipă.
Cred c-am să iau scoici.
- Eu cred c-am să iau...
- Ştiu ce-ai să iei.
- Tu ai să iei...
- Nu face asta. Lasă-ţi mâna jos.
Nu sufăr chestia aia
de mascul alfa arogant.
- Chiar n-o sufăr, Andrew.
- Bun, deci nu-i arogant.
Şi să te fut că crezi asta.
Scuze, îţi anticipam doar comanda.
- Care era...?
- Cotlet de miel.
- Nu.
- Ba da. Scuze că te cunosc, Selina.
Iartă-mă că nu eşti
un mare mister pentru mine.
Şi îmi place tare mult
zâmbetul pe care ţi l-ai lipit,
prefăcându-te că totul e în regulă,
fiindcă ne privesc oamenii.
Nu fi jigodie, Andrew.
Trebuie să faci aceeaşi faţă.
Pune-ţi-o şi tu.
Iac-aşa...
Bun, acum flirtatul ăsta
e ceva mai subtil.
Deci, Ed. Eddie. Pe cine ştii?
Îl ştii pe Ray McCaskill?
Da, un tip nemaipomenit.
Amândurora ne plac comediile
cu prieteni din anii '80,
ceea ce, în mod ironic,
ne-a şi făcut prieteni.
- Prieteni de futut.
- Jonah, tu de ce eşti aici?
Tu chiar n-ai nimic
de făcut, este?
- Auzi, nu-l băga în seamă.
- Să nu bag în seamă pe cine?
Auzi, cred că doamna de colo
tocmai i-a făcut o poză Selinei.
Asta?
Înţeleg că aveţi o relaţie de iubire-ură,
dar oamenii alternează emoţiile.
- Nu le experimentează în acelaşi timp.
- Mereu am avut o relaţie volatilă.
- Vrei să spui "turbată ca curu'".
- Pasiunea a fost mereu parte integrantă.
- Da, au fost şi certuri. Lungi şi tari.
- Urmate de lungi şi tari...
...Împăcări, nu?
Deci am senzaţia că veţi face sex chiar
aici pe masă şi asta mi-ar strica cina.
Te rog, Catherine.
Nu va face nimeni sex pe masă...
- Adică, normal, suntem fiinţe sexuale...
- O, Doamne...
Normal că am făcut sex. Ştii tu...
De fapt, sex fantastic.
- Sex fantastic.
- Va trebui să bag SMS psihoterapeutului.
- Care-i faza cu "eu nu beau"?
- Îs pocăit.
- Ce?
- Vrajă... Cine pula mea se mai pocăieşte?
Tu probabil crezi că dacă eşti treaz
păstrezi controlul.
Da' ştii ce? Eu muncesc din greu
şi petrec la greu, fraiere.
Ăsta-i crezul meu. Mi-am tatuat căcatu'
ăla pe pulă şi încă a mai rămas loc.
Jonah, tu nici măcar nu eşti om.
Eşti un fel de primă-schiţă de om,
când se mâzgăleşte doar
un schelet uriaş deformat,
dar încă n-au apucat să adauge detalii,
gen culoare sau respect de sine.
Eşti monstrul lui Frankenstein, dacă
monstrul era făcut doar din pule moarte.
Am să merg la baie. Încercaţi
să nu vă faceţi de râs cât sunt plecată.
Vom încerca.
Mă bucur să te văd.
- Mă scuzaţi. Pot întrerupe o secundă?
- Nu...?
Se pare că o grămadă de oameni
tweet-uiesc şi fac poze.
- Veţi vrea să fiţi mai atenţi la gesturi.
- Bine. Mersi, poţi pleca.
- Bine?
- Da, bine.
- Vreau să-ţi spun ceva.
- Ce?
Şeful Relaţiilor Publice
mi-a spus că am finanţat ambele
partide la ultimele alegeri.
Deci iar am fost dată pe spate...
Şi apoi futută.
Nici nu pot să cred
ce-mi spui.
Ştii tu oare... zâmbeşte!
Zâmbeşte, bulangiu tâmpit.
Mai larg.
Aşa-vezi...
Ai măcar o mică idee despre cât
de cu ochii e acum presa pe mine?
Şi *** se vor distra scriind
că mi-am finanţat opozanţii?
"Pulă de om cretină şi ordinară".
- Da? Să te-aud *** o spui.
- N-am să spun asta.
Bun, deci acum ce se petrece? Păreţi gata
să vă-njunghiaţi cu cuţitele de fripturi.
Ne certăm şi zâmbim şi ne punem
feţele false şi asta vei face şi tu. Aşa.
Selina, e vorba de afaceri. Vrem să fim
de partea câştigătorului la gata.
Nu-i nimic personal, pe cuvânt.
Nici nu ştiam de asta.
Astea-s vrăjeli până-n prăseli.
Dar ştii ce? Nu-mi ies din fire.
- Nu-mi ies. Toate-s bune.
- Putem continua să zâmbim.
Continuăm să zâmbim, da.
Cred că dacă mai zâmbiţi mult,
vi se scrântesc fălcile iremediabil.
Cât e de haioasă...
- Nu-i aşa?
- Sarcastică.
Scuze că întrerup.
Tocmai m-a sunat Kent.
Să mă felicite că am încheiat
înţelegerea seara trecută.
- Îţi mulţumeşte întreaga Americă.
- Cu plăcere.
- PSUA va bloca înţelegerea.
- Nu, de ce ar face-o? Nu se poate.
Mi se pare că vrea căderea guvernului,
să poată da vina pe Congres
şi să deturneze
atenţia de la povestea cu spionul.
- Ai auzit?
- Da.
În pulă cu PSUA! Da? Şi-n pulă
şi cu Kent. Aşa pulălăi...
- O-o...
- Nu, nu, nu.
M-au prins? Supărată...?
Dar nu eram supărată pe tine.
Adică eram supărată pe tine mai devreme,
dar acum nu mai sunt supărată pe tine.
- Eu înţeleg, scumpo.
- În primul rând să nu-mi spui "scumpă".
Trebuie să te calmezi.
Pari dementă.
- Putem confisca telefonul, vă rog?
- Aş vrea să putem.
- Cred că-i prea târziu.
- Scuze.
E o poză pe Twitter
şi pare că voi doi v-aţi certa.
- Ce...? De la aia?
- Da.
Ia uitaţi-vă. Uitaţi-vă.
Asta nu-i ceea ce este.
Arăt spre tine
fiindcă-s supărată pe PSUA.
Nu spuneam că-s supărată
pe tine din cauza ta.
- Bun, Li, acuma înrăutăţeşti lucrurile.
- Nu eu, ei le înrăutăţesc.
- Tată, nu face chestia aia.
- Vrei să termini cu asta?
Să cântăm cu toţii...!
- Nu, nu, nu. Tre' să plecăm.
- Bun, bun...
- Suflă-n lumânări, scumpo.
- Ce rost mai are...?
Las' c-o fac eu.
- Pune-ţi o dorinţă!
- Gata, stinse. Îţi pui dorinţa în maşină.
- Aşa, aşa...
- Strânge-mi lucrurile.
Da, e-n regulă. Vă iau eu lucrurile.
Aşa, "La mulţi ani"...!
Aici e bine.
Am să cobor.
- Ce...? Cobori aici?
- Da.
- *** adică...? Nu poţi... Ia stai!
- Tre' să plec.
Stai. Stai, Andrew.
Stai, trebuie să discutăm.
- Pa, scumpo. La mulţi ani. Fir-ar...
- Stai, ce...?
*** adică, vrei să fugi?
- Deci nu pot să cred...
- Vin-aici.
- Dumnezeule, ce faci?
- Vin-aici, chiar acum.
Ce faci...?
Dumnezeul meu...
Auzi, Catherine?
Ai un tort tare frumos.
Îl mănânci tot?
Vrei o felie?
- Vreau...
- Vrei o felie de tort?
Iisuse, futu-ţi, Hristoase...
Ţine. Ia-l.
E bun tortul cu morcovi.
- Vrei să guşti?
- Nu. E al tău, tot.
Mi-aş putea folosi telefonul
să-l tai.
Traducerea: Reef
addic7ed.com