How Do You Know You Exist? - James zucker

*** știi dacă ești real? O întrebare evidentă până când încerci să dai un răspuns. Dar s-o luam serios. *** știi că într-adevăr exiști? În ”Meditații despre filozofia primă”, René Descartes a încearcat să răspundă la întrebare, demolând toate noțiunile și opiniile preconcepute pentru a începe din nou de la baze. Toate cunostințele lui proveniseră din precepțiile senzoriale despre lume. La fel ca ale tale, da? Știi că privești acest video cu ochii, îl asculți cu urechile. Simțurile tale îți arată lumea așa *** este. Nu te înșeală, deși uneori o fac. Poți confunda o persoană de departe cu altcineva, ori ești sigur c-o să prinzi mingea din zbor, dar ea cade în fața ta. Dar, mă rog, acum și aici, știi că ce-i în fața ta e real. Ochii tăi, mâinele tale, corpul tău. Acesta ești tu. Numai nebunii neagă asta, iar tu știi că nu ești nebun. Oricine se îndoiește de asta, probabil visează. O, nu, dar dacă visezi? Visurile par reale. Poți visa că înnoți, zbori ori te lupți cu monștri fără arme, când corpul tău de fapt e în pat. Nu, nu, nu. Când ești treaz, știi că ești treaz. Oh! Dar când nu, nu știi că nu, deci nu poți dovedi că nu visezi. Poate că trupul pe care-l percepi nu e într-adevăr acolo. Poate toată realitatea, chiar și conceptele abstracte ca timpul, forma, culoarea, numărul sunt false, decepții controlate de un geniu răutacios. Nu, serios. Descartes întreabă dacă poți dovedi falsitatea ideii unui geniu malefic care te-a păcălit că realitatea e reală. Poate că acest amăgitor diavolesc te-a prostit. Lumea, precepțiile tale, chiar și corpul tău. Nu poți dovedi că ele sunt iluzii. Și *** ai putea exista fară de ele? Nu poți! Așa că trăiești cu ele. Viața e doar un vis și pariez că nu te plimbi-plimbi fericit cu barca-n în apă. Nu! Te plimbi obosit ca un zăpăcit derutat ce există / sau nu există. Consideri asta convingător? Ești sigur? Dacă nu ești - bine. Dacă ești - și mai bine, pentru că dacă ești convins, dovedești că poți fi convins. Nu poți fi nimic dacă crezi că ești ceva, chiar dacă crezi că ceva e nimic pentru că orice gândești, ești ceva ce gândește, ori, *** spune Descartes: ”Gândesc, prin urmare, exist”. La fel și tu, serios.