Tip:
Highlight text to annotate it
X
Închipuie-ți că creierul se poate restarta
și-și poate reînnoi celulele deteriorate cu unele noi, mai bune.
Poate sună SF,
dar e o realitate posibilă pe care oamenii de știință deja o cercetează.
Vor fi vreodată creierele noastre capabile să se repare singure?
Se știe că celule embrionale din creierele în curs de dezvoltare
produc neuroni noi,
unități microscopice care alcătuiesc țesutul creierului.
Noii neuroni migrează spre diferite părți ale creierului,
determinându-l să se reorganizeze în diferite structuri.
Dar până de curând,
cercetătorii credeau că producerea celulelor înceta după creșterea inițială
și au conchis că bolile neurologice
precum Alzheimer și Parkinson,
și evenimentele dramatice ca atacurile cerebrale sunt ireversibile.
Însă o serie de descoperiri recente
a dezvăluit că creierul adult continuă să producă noi celule
în cel puțin trei zone specializate.
Acest proces, cunoscut ca neurogeneză,
implică celule specializate, numite celule stem neuronale,
și celule progenitoare,
care produc neuroni noi sau îi înlocuiesc pe cei vechi.
Cele trei regiuni în care neurogeneza a fost descoperită
sunt gyrus dentatus, asociat cu învățatul și memoria,
zona subventriculară care poate transmite neuroni la bulbul olfactiv
pentru comunicarea între nas și creier,
și neostriatumul care coordonează mișcarea.
Cercetătorii încă nu înțeleg exact rolul neurogenezei în aceste regiuni,
sau de ce ele au această abilitate care nu există în restul creierului,
dar simpla capacitete a creierului adult de a creşte noi neuroni
ne oferă o posibilitate extraordinară.
Am putea valorifica acest mecanism determinând creierul să-şi vindece rănile
așa *** pielea se regenerează după o rană,
sau *** se reface un os rupt?
Iată unde ne aflăm.
Anumite proteine și alte molecule mici asemănătoare lor
pot fi administrate creierului
ca să determinăm celulele stem neuronale și celulele progenitoare
să producă mai mulți neuroni în acele trei zone.
Această tehnică trebuie încă îmbunătățită
pentru ca celulele să se reproducă mai eficient
și să supraviețuiască mai multe celule.
Dar cercetările arată că celulele progenitoare din aceste zone
pot migra spre zonele afectate,
producând noi neuroni acolo.
O altă abordare promițătoare
e transplantul de celule stem neuronale umane sănătoase, crescute în laborator,
în țesutul afectat, așa *** facem cu pielea.
Cercetătorii studiază actualmente dacă celulele donator transplantate
se pot divide, diferenția și da naștere la noi neuroni
într-un creier afectat.
Au mai descoperit
că am putea instrui alte tipuri de celule ale creierului,
ca astrocitele sau oligodendrogliile,
să se comporte ca celulele stem neurale și să producă și ele neuroni.
Peste câteva decenii vor putea creierele noastre să se repare singure?
Nu putem ști sigur,
dar acesta a devenit unul din principalele obiective ale medicinei regenerative.
Creierul uman are 100 miliarde de neroni
și încă deslușim cablurile acestui procesor biologic imens.
Dar zi de zi, cercetările în neurogeneză ne apropie de butonul de restart.