Tip:
Highlight text to annotate it
X
Azi curiozitatea e un lucru de la sine înțeles.
Credem că dacă muncim din greu
vom sta în faţa piramidelor,
vom descoperi o nouă specie de flori,
sau chiar vom merge pe Lună.
În secolul al XVIII-lea și al XIX-lea,
femeile priveau pe fereastră
la o lume puțin probabil să o exploreze vreodată.
Pe timpul reginei Victoria, femeile
erau retrogradate la treburi domestice și bârfă.
Deși „devorau” cărți de călătorii în ținuturi exotice,
majoritatea nu plecau niciodată
din locurile natale.
Cu toate acestea, câteva femei victoriene,
privilegiate,
hotărâte,
care nu acceptau „nu” ca răspuns,
au ridicat pânzele spre ținuturi sălbatice.
În 1860, Marianne North,
grădinar și pictor amator,
a traversat oceanul spre America
cu scrisori de recomandare,
un șevalet,
și pasiune pentru flori.
A continuat să călătorească spre Jamaica,
Peru,
Japonia,
India,
Australia.
A călătorit pe fiecare continent, mai puțin Antarctica,
căutând flori noi pe care să le picteze.
„Am fost copleșită de multitudinea
subiectelor de pictat”, a scris ea.
„Colinele erau de un albastru minunat,
înșirate una după cealaltă.
N-am mai văzut asemenea abundență de culoare pură.”
Fără avioane și automobile,
rar cu o stradă pavată,
North călărea măgari,
urca pe stânci,
și traversa mlaștini
ca să ajungă la plantele la care dorea.
Toate astea în ținuta obișnuită timpului său:
rochii până la pământ.
*** fotografia nu fusese încă perfecționată,
picturile Mariannei a oferit botaniștilor din Europa
primele imagini ale unor plante neobișnuite din lume,
*** ar fi uriașa plantă-ulcior din Borneo,
crinul african,
și multe alte specii numite după ea,
fiind primul european care le-a catalogat în sălbăticie.
Între timp, la Londra,
domnișoara Mary Kingsley era fiica protejată
a unui doctor ce călătorea.
Îi plăceau poveștile tatălui ei
despre obiceiurile indigene din Africa.
Tatăl ei s-a îmbolnăvit și a murit
în timp ce scria o carte cu acest subiect.
Kingsley a hotărât să termine cartea în locul lui.
Tovarăși de-ai tatălui au sfătuit-o să nu plece,
vorbindu-i despre bolile tropicale,
dar ea a plecat oricum,
ajungând în 1896 în Sierra Leone de azi,
cu două valize mari și un dicționar frazeologic.
Călătorind în junglă,
a putut să confirme existența
unei creaturi pe atunci mitice:
gorila.
Își amintește că s-a luptat cu crocodili,
că a fost prinsă într-o tornadă,
și că a gâdilat un hipopotam cu umbrela
ca să-l facă să plece de lângă canoe.
Când a căzut într-o capcană cu suliţe
jupa groasă a ferit-o de răni.
„Un șarpe bine gă***
e una din cele mai gustoase mese de aici!”, a scris ea.
Credeţi că Indiana Jones era plin de resurse?
Kingsley l-ar fi întrecut oricând!
Când vine vorba de încălcarea regulilor,
probabil nicio altă femeie călător nu a fost
la fel de îndrăzneață ca Alexandra David-Neel.
Alexandra, care studiase religiile orientale
acasă în Franța,
dorea cu disperare să se afirme
în faţa specialiştilor din Paris,
toți, bărbați.
A hotărât că singura cale de a fi luată în serios
era să viziteze orașul legendar Lhasa
din munții Tibetului.
„Oamenii vor fi nevoiți să spună
„Această femeie a trăit lucrurile despre care vorbește.
le-a atins și le-a văzut aievea”, a scris ea.
Când a ajuns la granița dinspre India,
i s-a interzis să treacă.
Așa că s-a deghizat în bărbat tibetan.
Cu o haină din blană de iac
şi un colier de cranii sculptate,
a străbătut pe jos Himalaya pustie,
până la Lhasa,
unde a fost arestată.
A învățat că, cu cât e mai grea călătoria,
cu atât e mai bună povestea,
și a scris multe cărți despre religia tibetană,
care nu doar au făcut senzație la Paris,
dar au rămas importante și azi.
Aceste femei curjoase și altele ca ele,
au mers pretutindeni în lume ca să demonstreze
că dorința de a vedea cu ochii tăi
nu schimbă doar cursul cunoașterii umane,
ci însăși ideea a ce e posibil.
Au folosit puterea curiozității
ca să înțeleagă concepţiile
și specificul altor locuri,
poate pentru că ele însele
păreau neobișnuite chiar în societatea lor.
Călătoriile le-au dezvăluit
mai mult decât specificul locurilor străine:
ceva ce numai ele însele puteau găsi:
un sentiment al sinelui.