Tip:
Highlight text to annotate it
X
Uleiul de măsline e 100% grăsime,
nu conține nimic altceva.
Pe de altă parte, amestecul pentru clătite
are doar 11% grăsime.
Și totuși, uleiul de măsline îți face bine,
iar aluatul de clătite nu.
De ce?
După câte se pare,
cantitatea de grăsime pe care o mâncăm
nu ne influențează greutatea
sau colesterolul
sau riscul de boli cardiace
la fel de mult ca tipul de grăsime pe care-l mâncăm.
Dar haideți să argumentăm:
Ce e grăsimea?
Dacă ar fi să mărim imaginea pe un somon,
care e un pește gras,
dincolo de organe,
dincolo de țesuturi,
în celule,
am vedea că acea chestie căreia-i spunem grăsime
e, de fapt, făcută din molecule numite trigliceride,
și nu toate sunt la fel.
Iată un exemplu.
Cei trei atomi de carbon din stânga, acela e glicerol.
Poți să vezi asta ca pe coloana vertebrală
ce ține restul moleculelor laolaltă.
Cele trei lanțuri lungi din dreapta
se numesc acizi grași,
și sunt diferențe subtile în structura acestor lanțuri
care stabilesc dacă o grăsime e,
hai să spunem, solidă sau lichidă;
dacă râncezește rapid sau nu;
și, cel mai important, cât bine sau rău îți face.
Să ne uităm la câteva diferențe.
Una e lungimea.
Acizii grași pot fi scurți sau lungi.
O diferență mai importantă
e tipul de legătură dintre atomii de carbon.
Unii acizi grași au doar legături simple.
Alții au și legături simple și duble.
Acizii grași cu legături simple
se numesc saturați,
iar cei cu una sau mai multe legături duble
se numesc nesaturați.
Majoritatea grăsimilor nesaturate sunt bune,
în timp ce grăsimile saturate, în exces, fac rău.
Povestea se cam sfârșește aici pentru grăsimile saturate,
dar nu și pentru cele nesaturate.
Legăturile duble din aceste molecule
au o proprietate cam ciudată;
sunt rigide.
Asta-nseamnă că sunt două feluri
de a aranja fiecare legătură dublă.
Primul e așa,
când ambii atomi de hidrogen sunt pe aceeași parte,
iar cei de carbon pe aceeași parte.
Al doilea fel e așa.
Atomii de hidrogen și de carbon
sunt în părți opuse ale legăturii duble.
Chiar dacă ambele molecule
sunt făcute exact din aceleași elemente de bază,
ele sunt substanțe cu totul diferite,
și se comportă complet diferit în corpul nostru.
Configurația din stânga se numește CIS,
de care, probabil, nu ați auzit vreodată.
Cea din dreapta se numește TRANS,
și probabil ați mai auzit de grăsimi TRANS până acum.
Nu râncezesc,
sunt mai stabile în timpul prăjitului,
și pot schimba textura alimentelor
în moduri în care alte grăsimi nu pot.
Sunt îngrozitoare pentru sănătatea voastră,
de departe mai nocive decât grăsimea saturată,
chiar dacă, tehnic, sunt un tip
de grăsime nesaturată.
Știu că pare o nebunie,
dar corpului vostru nu-i pasă
*** arată o moleculă pe hârtie.
Tot ce contează e forma 3-D
unde se potrivește molecula,
unde nu,
și cu care traiectorii se intersectează.
Așadar, *** știți dacă un aliment
are grăsimi trans?
Ei bine, singura modalitate sigură de a ști
e dacă vedeți cuvintele
„parțial hidrogenat” pe lista ingredientelor.
Nu lăsați etichetele cu ingrediente sau reclamele să vă păcălească.
FDA le permite producătorilor să susțină
că produsele lor conțin
„0” grame de grăsime trans,
chiar dacă au până la o jumătate de gram per porție.
Dar nu există reguli stricte și rapide
pentru cât de mică poate fi o porție,
iar asta înseamnă că trebuie să vă bazați că o să vedeți acele cuvinte,
parțial hidrogenat,
pentru că așa sunt făcute grăsimile trans,
hidrogenând parțial grăsimile nesaturate.
Să ne întoarcem, deci, la uleiul nostru de măsline și la amestecul pentru clătite.
Uleiul de măsline e 100% grăsime.
Amestecul pentru clătite e doar 11% grăsime.
Dar uleiul de măsline e în mare parte grăsime nesaturată,
si nu are grăsime trans.
Pe de altă parte, mai mult de jumătate din grăsimea
din amestecul pentru clătite e sau saturată sau trans.
Și astfel, chiar dacă uleiul de măsline are de 10 ori
mai multă grăsime decât amestecul pentru clătite,
e sănătos,
pe când amestecul nu.
Nu încerc să mă iau de amestecul pentru clătite.
Sunt multe alimente
cu acest profil de grăsime.
Ideea e următoarea:
Nu e vorba de cât de multă grăsime mâncați,
ci de tipul de grăsime.
Iar ceea ce face o anumită grăsime benefică sau nocivă
e forma ei.