Tip:
Highlight text to annotate it
X
Hello! Numele meu este Ann Druyan.
Când Carl Sagan, Steven Soter si cu mine...
...am scris serialul TV "Cosmos", spre sfârsitul anilor 1970...
...o multime de lucruri erau diferite.
Atunci, SUA si Uniunea Sovieticã...
...au prins întreaga planetã ostaticã într-o crizã permanentã...
...numitã "Rãzboiul Rece".
Bogãtia si ingeniozitatea stiintificã a civilizatiei noastre...
...a fost risipitã pe drumul cursei înarmãrilor.
Atunci, folosind jumãtate din oamenii de stiintã,...
...au infestat lumea cu 50.000 arme nucleare.
De atunci s-au întâmplat atât de multe!
"Rãzboiul Rece" este istorie...
...si stiinta a fãcut pasi mari.
Noi am reconsiderat organizarea Sistemului Solar...
...o cartografiere preliminarã a universului vizibil care ne înconjoarã...
...si am cartografiat universul interior: genomul uman.
Când "Cosmos" a fost difuzat prima datã nu exista "World Wide Web"...
...era o lume total diferitã.
Ce multumire pentru Carl Sagan,...
...un cercetãtor care a primit multe lovituri pentru curajul de a specula,...
...cã si dupa 20 de ani agitati de istorie a stiintei...
...serialul "Cosmos", cu câteva corecturi, rãmâne în esentã bogat în predictii.
"Cosmos" (serialul) reprezintã atât istoria curajului stiintific...
...cât si efortul de a difuza nobletea spiritualã...
...a revelatiei centrale:
Relatia noastrã specialã cu universul.
Acum, te rog, bucurã-te de "Cosmos", de minunatia felului în care,...
...prin cercetãrile a 40.000 generatii anterioare,...
...am ajuns sã descoperim coordonatele noastre...
...în spatiu si timp.
Si felul în care, prin puterea admirabilã a metodei stiintifice...
...noi am fost capabili sã reconstituim suvoiul evolutiei cosmice...
...si sã definim propriul nostru loc în aceastã mare poveste.
traducerea si sincronizarea: Joldes Viorel joldesviorel@yahoo.com
COSMOS
O CÃLÃTORIE PERSONALÃ
TÃRMURILE OCEANULUI COSMIC
Cosmosul reprezintã tot ceea ce ESTE...
...sau ce A FOST sau ce VA FI vreodatã.
Contemplarea cosmosului ne entuziasmeazã.
Ne dã furnicãturi pe sirea spinãrii, un blocaj verbal...
...o senaztie de lesin, ca si memoria tulbure...
...a cãderii de la mare înãltime.
Stim cã vom aborda cele mai mari mistere.
Dimensiunea si vârsta Universului...
...sunt dincolo de întelegerea obisnuitã a omului.
Pierdutã undeva între imensitate si eternitate...
...este micuta noastrã casã planetarã, Pãmântul.
Pentru prima datã, noi avem puterea de a decide...
...soarta noastrã si a planetei.
Este momentul unui mare pericol.
Dar specia noastrã este tânãrã, curioasã si curajoasã.
Ea promite foarte mult.
În ultimele câteva milenii, noi am fãcut...
...cele mai uimitoare si mai neasteptate descoperiri...
...despre Cosmos si locul nostru în el.
Cred cã viitorul nostru depinde în întregime...
...de cît de bine vom intelege acest Cosmos...
...în care zburãm ca un fir de praf...
...pe cerul diminetii.
Noi suntem pregã*** sã începem o cãlãtorie prin Cosmos.
Vom strãbate galaxii si stele si planete...
...viata si constiinta...
...venind spre existentã, evoluând si dispãrând.
Lumi de gheatã si stele de diamant.
Atomi atât de masivi ca Soarele...
...si universuri mai mici decât un atom.
Dar este de asemenea o poveste despre propria noastrã planetã...
...despre plante si animale care împart planeta cu noi.
Si este o poveste despre noi.
*** ne construim prezentul prin intelegerea Cosmosului...
...*** Cosmosul a modelat evolutia si cultura noastrã...
...si care ar putea fi distrugerea noastrã.
Noi dorim sã cãutãm adevãrul, indiferent unde ne va conduce.
Dar pentru a gãsi adevãrul, avem nevoie atât de imaginatie cât si de scepticism.
Nu ne vom teme sã facem speculatii.
Dar vom fi atenti sã facem distinctie între speculatie si fapte.
Cosmosul este plin, dincolo de etaloanele adevãrurilor elegante...
...ale relatiilor minunate...
...ale impresionantei masinãrii a naturii.
Suprafata Pãmântului este tãrmul oceanului cosmic.
Pe acest tãrm, noi am învãtat multe din ceea ce stim.
De curând noi am deschis o micã potecã...
...poate o legãturã profundã, si apa pare a fi unul din invitati.
O parte din fiinta noastrã stie cã acesta este locul de unde venim.
Noi dorim sã ne întoarcem.
Si o putem face.
Deoarece Cosmosul este în noi. Noi am fost fãcuti în cuptorul stelelor.
Noi suntem o cale pentru Cosmos de a se cunoaste pe sine.
Pentru fiecare dintre noi cãlãtoria începe aici.
Suntem gata sã explorãm Cosmosul într-o navã a imaginatiei...
...independentã de orice limite ale vitezei si dimensiunii spatiului...
...desenatã de muzica armoniei cosmice...
...si care ne poate duce oriunde în spatiu si timp.
Perfectã ca o pãpãdie...
...organicã precum o sãmântã de pãpãdie...
...ne va duce...
...spre lumi de vis si lumi ale realitãtii.
Haideti cu mine!
În fata noastrã este Cosmosul la cea mai mare scarã pe care o stim.
Suntem departe de marginile Pãmântului...
...în zone nestudiate ale oceanului cosmic.
Întinse ca spuma mãrii în valurile spatiului...
...sunt nenumãrate si obscure vârtejuri de luminã.
Unele din ele contin sute...
...de miliarde de stele.
Acestea sunt galaxii...
...purtate la nesfârsit în marele întuneric cosmic.
În nava noastrã imaginarã...
...suntem la jumãtatea distantei universului cunoscut.
Acum, în prima noastrã cãlãtorie cosmicã...
...vom începe sã explorãm universul revelat de stiinta.
Drumul acesta ne va duce probabil spre lumii îndepãrtate si exotice.
Dar din adâncul spatiului, noi nu putem detecta nici chiar...
...ciorchinele de galaxii în care este inclusã Calea Lactee...
...cu atât mai putin Soarele si Pãmântul.
Ne aflãm pe tãrâmul galaxiilor...
...la 8 miliarde de ani luminã de casã.
Oriunde vom cãlãtorii, sabloanele naturii sunt aceleasi...
...asa *** este în forma acestei galaxii spirale.
Aceleasi legi ale fizicii aplicate peste tot...
...în întregul Cosmos.
Noi doar am început sã întelegem aceste legi.
Universul este bogat în mistere.
Lângã centrul aglomerãrii de galaxii...
...este ceva ticãlos, o galaxie elipticã...
...formatã din miliarde de stele...
...care isi devoreazã vecinii.
Poate cã acest ciclon de stele...
...este ceea ce astronomii pe Pãmânt numesc a fi un quasar.
Unitãtile obisnuite de mãsurat distanta devin inutile...
...aici în realitatea galaxiilor.
Avem nevoie de o unitate mult mai mare, anul luminã (a.l.).
El mãsoarã distanta parcursã de lumina într-un an...
...aproape 10 trillioane de kilometri.
El nu mãsoarã timp, dar mãsoarã distante enorme.
În sectorul Hercules...
...galaxiile individuale sunt separate de circa 300.000 de ani luminã.
Astfel cã lumina are nevoie de 300.000 de ani...
...pentru a ajunge de la o galaxie la alta.
La fel ca stelele, planetele sau oamenii,...
...galaxiiile se nasc, trãiesc si mor.
Toate au trecut prin experienta tumultoasã a adolescentei.
În timpul primilor 100 de millioane de ani, învelisul lor poate exploda.
Vãzute în radiatie vizibilã, mari jeturi de energie...
...se revarsã si rãsunã de-a lungul Cosmosului.
Lumile din apropiere sau aflate în lungul jeturilor fierbinti vor fi incinerate.
Mã întreb câte planete si câte civilizatii...
...au putut fi distruse.
În aglomerarea Pegas, existã o galaxie inelarã...
...o rãmãsita lãsatã de coliziunea a douã galaxii.
O plescãialã în helesteul cosmic.
Galaxiile individuale pot exploda si pot coliziona...
...si stelele pe care le contin pot la rândul lor exploda.
În aceastã explozie a supernovei...
...o singurã stea poate strãlucii cât toate stelele din galaxie.
Ne apropiem de ceea ce astronomii de pe Pãmânt numesc...
...Grupul Local.
Pe o distantã de trei milioane de ani luminã, el contine 20 de galaxii.
Este mai degrabã de forma unui lant de insule...
...în imensul ocean cosmic.
Ne aflãm acum la doar 2 milioane de ani luminã de casã.
Pe harta spatialã, aceastã galaxie este numitã M31,...
...marea galaxie Andromeda.
Este o mare furtunã de stele, gaz si praf.
Trecând pe deasupra ei...
...vedem una din micile galaxii satelit.
Ciorchinii de galaxii...
...si stelele galaxiilor individuale...
...sunt sinute împreunã de gravitatie.
În jurul lui M31...
...sunt sute de ciorchini globulari de stele.
Ne apropiem de unul din ei.
Fiecare ciorchine orbiteazã în jurul centrului masiv al galaxiei.
Unii contin mai mult de un million de stele separate.
Fiecare aglomerare globurarã aratã ca un roi de albine...
...mentinutã prin gravitatie...
...fiecare albinã, o stea.
Din Pegas, cãlãtoria noastrã ne duce...
...200 millioane ani luminã spre Grupul Local...
...dominat de douã galaxii spirale.
Dincolo de M31 este o altã galaxie foarte asemãnãtoare.
Bratele ei spirale se rotesc încet...
...o datã la fiecare 250.000 de ani.
Aceasta este Calea Lactee...
...vãzutã din exterior.
Aceasta este galaxia de domiciliu a speciei umane.
Într-un loc obscur dar linistit al bratului spiral Carina-Cygnus...
...noi oamenii am evoluat spre constientã...
...si, într-o oarecare mãsurã, spre întelegere.
Aceastã regiune a Cãii Lactee este numitã uzual Bratul Local...
...sau bratul Orion, dar denumirea bratului rãmâne mai degrabã ***ã.
Concentrate în centrul strãlucitor...
...si împrãstiate în lungul bratelor spirale...
...sunt 400 de miliarde de stele.
Sunt necesari 100.000 de ani sã cãlãtoresti cu viteza luminii...
...dintr-un capãt în altul al galaxiei.
În interiorul galaxiei sunt stele si lumi...
...si, este posibil, o enormã diversitate de lucruri vii...
...si fiinte inteligente si civilizatii spatiale îndepãrtate.
Împrãstiate printre stelele Cãii Lactee...
...sunt resturile supernovei...
...fiecare fiind o rãmãsitã a exploziei stelare colosale.
Aceste filamente de gaz strãlucitor...
...sunt straturile exterioare ale stelei care s-a autodistrus recent.
Gazul este împrãstiat...
...în beneficiu materiei stelare, înapoi în spatiu.
În centru ei, sunt rãmãsite ale stelei initiale...
...un fragment stelar dens si stafidit numit pulsar.
Un far natural, clipind si suierând.
Un soare care se roteste de doua ori într-o secundã.
Pulsatia este atât de perfectã încât cel ce a descoperit-o...
...a crezut cã este un semnal al unei inteligente extraterestre.
Probabil un far de navigatie...
...pentru marile nave care cãlãtoresc ani luminã...
...printre stele.
Poate cã existã unele inteligente si unele nave...
...dar pulsarii nu sunt semnãtura lor.
În schimb, ei sunt amintirea dureroasã...
...cã nimic nu este vesnic...
...cã stelele de asemenea mor.
Noi continuãm sã plutim, mii de ani luminã prin borurile de pãlãrie ale galaxiei...
...aproape de planul ei.
Aceasta este "Calea Laptelui"...
...galaxia noastrã vãzutã din lateral.
Miliarde de furnale nucleare...
...convertind materia în lumina stelelor.
Unele stele sunt strãvezii ca un balon de sãpun.
Altele sunt de 100 de miliarde de ori mai dense decât plumbul.
Cele mai fierbinti stele sunt destinate sã moarã tinere.
Dar gigantele rosii sunt cel mai adesea stele bãtrâne.
Unele stele au probabil planete locuibile.
Dar stelele pitice galbene, *** este Soarele nostru...
...sunt de vârstã mijlocie si sunt, de departe, cele mai comune.
Aceste stele trebuie sã aibã sisteme planetare.
Si pe fiecare planetã, pentru prima datã în cãlãtoria noastrã cosmicã,...
...vom descoperi forme rare de materie.
Gheatã si roci, aer si apã lichidã.
În apropierea acestei stele galbene...
...se aflã o lume micã, caldã si noroasã...
...cu continente si oceane.
Aceste conditii permit aparitia unei forme foarte pretioase a materiei.
Viata.
Dar acesta nu este Pãmântul.
Fiintele inteligente au evoluat si au remodelat suprafata planetei...
...într-o imensã actiune inginereascã.
În galaxia Calea Lactee, ar putea fi multe lumi...
...în care materia a evoluat spre constientã.
Mã întreb, sunt ele foarte diferite de noi?
Oare *** aratã?
Care sunt politicile lor, tehnologia, muzica, religia?
Sau ei au traditii culturale pe care nici nu le putem imagina?
Sunt ei oare un pericol pentru ei insisi?
Printre norii strãlucitori de gaz interstelar...
...este unul numit Nebuloasa Orion...
...doar la 1500 de ani luminã distantã de Pãmânt.
Aceste trei stele strãlucitoare sunt vãzute de pe Pãmânt...
...ca un brâu în familiara constelatie Orion Vânãtorul.
Nebuloasa se vede de pe Pãmânt ca o cãrare de luminã...
...ca o stea din mijlocul sabiei lui Orion.
Dar nu este o stea.
Este un lucru cu totul diferit.
Un nor ca un paravan acoperã unul din locurile secrete ale naturii.
Aceasta este o pepinierã stelarã, un loc unde se nasc stele.
Ele se condenseazã prin gravitatie din gaz si praf...
...pânã când temperatura creste atât de mult încât devin strãlucitoare.
Asemenea nori marcheazã nasterea stelelor...
...asa *** sunt si mãrturii ale mortii lor.
Dupã condensarea stelelor în interiorul ascuns al norilor de gaz...
...ce se întâmplã cu el?
Pleiadele sunt grup independent de stele libere...
...cu vârsta de doar 50 de milioane de ani.
Aceste stele "necoapte" au apãrut relativ recent în galaxie.
Încã sunt înconjurate de suvitele de gaz si praf...
...ale nebuloasei din care s-au format.
Existã nori care atârnã ca niste pete de cernealã...
...între stele.
Ei sunt alcãtuiti din praf fin de rocã...
...materie organicã si gheatã.
În interior, câteva stele încep sã ardã.
Lumile vecine din gheatã se evapoarã...
...si formeazã cozi lungi de cometã...
...împinse înapoi de vântul stelar.
Nori negri, cu lungimea de ani luminã...
...sunt împinsi printre stele.
Ei sunt plini cu molecule organice.
Locuri de aparitie a vietii sunt pretutindeni.
Ele sunt usor de realizat.
Cât de multe lumi au astfel de molecule complexe care se asambleazã singure...
...în structuri pe care le-am putea numi viatã?
Multe stele apartin unor sisteme duble, triple sau multiple...
...tinute împreunã prin gravitatie.
Fiecare sistem este izolat de vecinii sãi...
...prin ani luminã.
Ne apropiem de un Soare obisnuit, galben...
...înconjurat de un sistem de nouã planete...
...zeci de sateliti, mii de asteroizi si miliarde de comete.
Familia Soarelui.
La doar patru ore luminã de Pãmânt este planeta Neptun...
...si satelitul ei gigant, Triton.
Chiar si la periferia sistemului nostru solar...
...noi oamenii abia am început explorarea noastrã.
Doar cu un secol în urmã...
...noi am fost ignoranti chiar despre existenta planetei Pluto.
Satelitul ei, Charon, a rãmas nedescoperit pânã în anul 1978.
Pânã la descoperirea obiectelor din Centura Kuiper, în anul 1992, Pluto era vãzut...
...ca un membru important al acestei populatii de comete.
Inelele lui Uranus au fost detectate prima datã în anul 1977.
Multi astronomi nu o considerau ca fiind o planetã.
Existã lumi noi de cercetat chiar în apropiere de casã.
Saturn este o imensã lume de gaz.
Dacã ea are o suprafatã solidã...
...ea este ascunsã adânc sub norii pe care-i vedem.
Inelele maiestuoase ale lui Saturn...
...sunt formate din miliarde de bulgãri de zãpadã.
Suntem acum la doar 80 de minute luminã de casã.
Sau mai simplu, la 1,5 miliarde de kilometri.
Cea mai mare planetã din sistemul solar este Jupiter.
Pe fata întunecatã, super fulgere strãlucitoare, lumineazã norii...
...asa *** ne-a arãtat nava spatialã Voyager în anul 1979.
În interiorul orbitei lui Jupiter...
...sunt nenumarate resturi sfãrâmate si sparte.
Asteroizii.
Aceste stânci si pulbere...
...marcheazã granita pentru tãrâmul planetelor gigant.
Acum am intrat în zona mai putin adâncã a sistemului solar.
Aici se aflã planete cu atmosfera subtire si suprafata solidã.
Pãmânt - planete...
...cu peisaje care se cer explorate cu atentie.
Aceastã lume este Marte.
În 1976, dupã o cãlãtorie de un an,...
...doi roboti de explorare de pe Pãmânt...
...au amartizat pe aceastã suprafatã strãinã.
Pe Marte, se aflã un vulcan atât de mare cât Arizona...
...si aproape de trei ori mai înalt decât muntele Everest.
Noi l-am denumit muntele Olymp.
Aceasta este o lume a întrebãrilor.
Marte este o planetã cu strãvechi albii de râuri...
...si violente furtuni de nisip purtate de vânt cu jumatate din viteza sunetului (mãsuratã pe Marte).
Existã un rift imens în suprafatã, lung de 5000 de kilometri.
Este numit Valea Mariner.
Valea navei spatiale Mariner...
...care a venit sã exploreze planeta Marte dintr-o lume vecinã.
În aceastã primã cãlãtorie cosmicã...
...noi am început sã recunoastem planeta Marte...
...si toate aceste alte planete si stele si galaxii.
În cãlãtoriile viitoare, le vom explora mult mai profund.
Dar acum, noi cãlãtorim doar la cateva minute luminã...
...de o lume albastrã cu nori, a treia planetã de la Soare.
Sfarsitul lungii noastre cãlãtorii...
...este lumea unde am început.
Aceastã cãlãtorie ne ajutã...
...sã vedem Pãmântul...
...ca si când am fi venit din altã parte.
Existã sute de miliarde de galaxii...
...si miliarde de triliarde de stele.
De ce ar trebui ca aceastã modestã planetã sã fie singura locuibilã?
Pentru mine este mult mai probabil ca acest Cosmos sã fie plin...
...cu viatã si inteligentã.
Dar pânã una alta, fiecare lucru existent...
...fiecare fiintã constientã ...
...fiecare civilizatie despre care stim câte ceva...
...traiesc acolo, pe Pãmânt.
În spatele acestor nori...
...s-a desfãsurat drama speciei umane.
În sfârsit, noi am ajuns acasã.
Bun venit pe planeta Pãmânt.
Un loc cu cer albastru datorat azotului...
...oceane cu apã lichidã...
...pãduri rãcoroase...
...pajisti pufoase.
O lume pozitivã mustind de viatã.
În perspectiva cosmicã, el este, pentru moment, unic.
Singura lume în care noi stim cu certitudine...
...cã materia cosmicã a venit la viatã si s-a trezit.
Trebuie sã existe multe asemenea lumi împrãstiate prin spatiu...
...dar cercetarea noastrã asupra lor începe aici...
...cu întelepciunea speciei noastre, a bãrbatilor si femeilor,...
...acumulatã cu un mare cost...
...de-a lungul a milioane de ani.
Era odatã un moment când planeta noastrã pãrea imensã.
Când era singura lume pe care o puteam explora.
Adevãrata ei mãrime a fost determinatã prima datã în mod simplu si ingenios...
...de un om care a trãit aici în Egipt, cu trei secole i.e.n..
Acest turn putea fi folosit ca turn de comunicatii.
Fãcea parte dintr-o retea în lungul coastei de nord a Africii...
...prin care se foloseau semnale luminoase sã comunice mesaje ale statelor.
Ele se puteau folosi ca faruri...
...ca punct de reper pentru navele pescarilor...
...aflate pe Marea Mediterana.
Sunt aproximativ 50 de kilometri spre vest...
...pânã la unul din cele mai mari orase ale lume, Alexandria.
În Alexandria, în acel timp...
...trãia un om pe nume Eratostene.
Un competitor l-a numit "beta," a doua literã din alfabetul grec...
...deoarece, spunea el, "Eratostene era pe locul doi în toate."
Dar este evident cã în multe privinte, Eratostene a fost "alfa."
El a fost astronom, istoric, geograf,...
...filosof, poet, critic de teatru si matematician.
El a fost de asemenea, bibliotecarul sef al marii biblioteci din Alexandria.
Si într-o zi, în timp ce citea un papirus în bibliotecã,...
...a descoperit o însemnare curioasã.
Departe în sud, a citit el,...
...la avanpostul de frontierã Syene...
...se putea vedea ceva remarcabil în cea mai lungã zi a anului.
Pe 21 iunie...
...umbra coloanei templului, sau a unui stâlp vertical...
...devenea tot mai scurtã odatã cu apropierea amiezii.
În orele care se scurgeau spre miezul zilei...
...razele soarelui ar trebui sã alunece jos pe suprafata adâncã a fântânii...
...care în alte zile ar trebui sã rãmânã în umbrã.
Si atunci, chiar la amiazã...
...coloanele ar trebui sã nu mai aibã umbrã.
Si Soarele ar trebui sã lumineze direct apa din adâncul fântânii.
În acest moment...
...Soarele era chiar deasupra capului.
Era o observatie pe care altcineva ar fi putut-o ignora usor.
Stâlpi, umbre, reflexii în valuri,...
...pozitia soarelui...
...banal, se întâmplã în fiecare zi.
Ce posibilã importantã ar putea avea?
Dar Eratostene era om de stiintã...
...si contemplarea acestor probleme au schimbat lumea,...
...într-un fel, a construit lumea.
Deoarece Eratostene a avut prezenta de spirit sã experimenteze...
...si efectiv sã se întrebe, în timp ce se întorcea aici lânga Alexandria,...
...*** aruncã un bat umbra spre amiaza zilei de 21 iunie.
Si l-a înclinat în fel si chip.
O persoana nu lipsitã de scepticism ar fi putut spune...
...cã raportul din Syene era o gresealã.
Dar era o obsevatie de o sinceritate absolutã.
De ce ar fi mintit cineva cu atâta trivialitate?
Eratostene s-a întrebat, *** s-ar putea...
...ca în acelasi moment,...
...un stalp în Syene sã nu producã umbrã...
...si un stâlp în Alexandria, 800 de kilometri mai la nord,...
...sã producã o umbrã bine definitã.
Aici este o hartã a vechiului Egipt.
Am inserat doua bete, sau obeliscuri.
Unul aici, sus, în Alexandria si altul aici, jos, în Syene.
Ei bine, dacã la un moment dat, fiecare stâlp este însotit...
...de umbrã, de o umbrã similarã,...
...este usor de înteles cã Pãmântul este plat.
Dacã umbra în Syene este de o anumitã lungime...
...si umbra în Alexandria este de aceeasi lungime...
...asta dã sens ideii cã Pãmântul este plat.
Dar *** este posibil, se întreabã Eratostene,...
...ca în acelasi moment sã nu avem umbrã în Syene...
...dar sã avem o umbrã substantialã în Alexandria?
Singurul rãspuns era cã suprafata Pãmântului este curbã.
Nu numai atât...
...dar mãrimea curburii era datã de diferenta...
...din lungimea umbrelor. Soarele este atât de îndepãrtat...
...încât razele sunt paralele când ajung pe Pãmânt.
Stâlpi la diferite unghiuri fatã de Soare vor produce umbre de diferite lungimi.
Pentru diferentele observate în lungimea umbrelor...
...distanta între Alexandria si Syene...
...trebuie sã fie de sapte grade de-a lungul suprafetei Pãmântului.
Prin asta, vreau sã spun, cã dacã iti imaginezi acesti stâlpi adâncindu-se...
...tot timpul în jos spre centru Pãmântului...
...ar trebui sã se intersecteze la un unghi de sapte grade.
Ei bine, sapte grade sunt aproximativ a 50-a parte...
...din întreaga circumferintã a Pãmântului, de 360 de grade.
Eratostene cunostea distanta dintre Alexandria si Syene.
El stia cã era de 800 kilometri.
De ce? Deoarece el a rugat un om sã strãbatã întreaga distantã...
...si astfel el a putut efectua calculul despre care am vorbit.
Acum, 800 de kilometri luati de 50 de ori sunt 40.000 de kilometri.
Asta trebuie sã fie circumferinta Pãmântului.
Asta aratã cât de mult înseamnã sã mergi o datã în jurul Pãmântului.
Acesta este rãspunsul corect.
Singurele unelte ale lui Eratostene au fost...
...stâlpii, ochii, pasul si creierul.
Plus o înclinare spre experiment.
Cu aceste unelte, el a dedus corect circumferinta Pãmântului,...
...si cu mare precizie, eroarea fiind doar de câteva procente.
Asta este o mare realizare pentru epoca de acum 2200 de ani.
Atunci, ca si acum, Mediterana era presãratã cu nave.
Nave comerciale, vase de pescuit, flote navale.
Dar erau de asemenea cãlãtorii curajoase în necunoscut.
Cu 400 de ani înaintea lui Eratostene, Africa a fost înconjuratã de vase...
...ale flotei feniciene în serviciul...
...faraonului Egiptean, Necho.
Ei vindeau sare,...
...probabil în nave atît de fragile si deschise precum acestea,...
...plecând din Marea Rosie, în jos pe coasta esticã a Africii,...
...apoi în sus prin Atlantic si înapoi prin Mediteranã.
Aceastã calatorie epicã dura trei ani,...
...aproape tot atât cât i-ar trebui navei Voyager...
...sã cãlãtoreascã de la Pãmânt la Saturn.
Dupa epoca lui Eratostene, cineva trebuia sã încerce...
...sã navigheze în jurul Pãmântului.
Dar pânã în timpul lui Magelan, nimeni nu a îndrãznit.
Câte povesti despre aventuri îndrãznete...
...trebuie sã se fi povestit mai demult...
...despre marinari si navigatori, oameni practici ai lumii...
...riscându-si vietile prin stiintele matematicii,...
...din vechiul oras Alexandria.
Astãzi, orasul Alexandria prezintã câteva urme ale gloriei strãvechi...
...ale zilelor de pe vremea când Eratostene pãsea pe strãzile lui largi.
De-a lungul secolelor, valuri de cuceritori au transformat palatele si templele...
...în castele si biserici, apoi în minarete si moschei.
Orasul a fost ales sã fie capitala imperiului lui Alexandru cel Mare...
...într-o dupã amiazã de iarnã din anul 331 î.e.n..
Un secol mai târziu, a devenit cel mai mare oras din lume.
Fiecare civilizatie ulterioarã a fost marcatã de el.
Dar ce a mai rãmas acum din minunatul oras visat de Alexandru?
Alexandria este încã un prosper oras comercial...
...încã strãbãtut de oameni din Orientul Apropiat.
Dar încã odatã, el era strãlucitor, cu încredere de sine...
...cu certitudinea propriei puteri.
Poti reconstitui o epocã dispãrutã...
...din câteva statui sparte si fragmente de manuscrise vechi?
În Alexandria, se afla o imensã bibliotecã...
...si un institut de cercetare asociat.
Si aici lucrau cele mai rafinate minti ale lumii antice.
Din legendara bibliotecã...
...tot ce a supravietuit este asta...
...o pivnitã uitatã si umedã.
Este anexa bibliotecii, Serapeum,...
...care odatã a fost un templu...
...dar care ulterior a fost destinat cunoasterii, învãtãrii.
Aceste câteva rafturi uzate,...
...tinute probabil în magazia de la subsol,...
...sunt singurele dovezi fizice rãmase.
Dar acest loc a fost odatã...
...creierul si gloria...
...celui mai mare oras de pe planeta Pãmânt.
Dacã as putea cãlãtorii înapoi în timp...
...acesta este locul pe care as dori sã-l vizitez.
Biblioteca din Alexandria în epoca ei de glorie, de acum 2000 de ani.
Aici,într-un sens important,...
...începe aventura intelectualã care ne-a condus în spatiu.
Toatã cunoasterea lumii vechi a fost odatã între aceste ziduri de marmurã.
În marele hol, trebuie sã fi fost o picturã a lui Alexandru...
...cu cârja îndoitã si hainele ceremoniale...
...ale faraonilor din anticul Egipt.
Aceastã bibliotecã a fost o citadela a constiintei umane...
...un ferment al cãlãtoriei spre stele.
A fost primul institut de cercetare adevãrat din istoria omenirii.
Ce studiau ei?
Ei studiau totul. Întregul Cosmos.
"Cosmos" este un cuvânt grecesc pentru a defini ordinea universului.
Într-un anume sens, el este opus haosului.
El implica o adâncã interconexiune a tuturor lucrurilor.
Modul complicat dar subtil în care universul este considerat ca întreg.
Geniile înfloreau aici.
Contemporan cu Eratostene, era astronomul Hiparc...
...care a inventariat constelatiile...
...si a stabilit strãlucirea stelelor.
Si a fost Euclid...
...care, în mod strãlucit, a sistematizat geometria...
...si care i-a spus regelui sãu, care era preocupat...
...cu câteva probleme dificile în matematicã,...
...cã nu existã un drum regal în geometrie.
A fost Dionisius din Thrace, omul care a definit...
...pãrtile de vorbire: sunete, verbe si asa mai departe...
...care a fãcut pentru limbaj, într-un anume sens, ceea ce Euclid a fãcut pentru geometrie.
A mai fost Herophilus, un fiziologist care a identificat...
...ca sediu al inteligentei creierul, si nu inima.
A fost Arhimede, cel mai mare geniu mecanic...
...pânã pe timpul lui Leonardo da Vinci.
Si a mai fost astronomul Ptolemeu, care a compilat mult din ceea ce astãzi...
...numim pseudostiinta astrologiei.
Cu al sãu Pãmânt în centrul universului...
...a rezistat timp de 1500 de ani...
...arãtând cã strãlucirea intelectualã nu este o garantie...
...împotriva unor greseli mortale.
Si printre acesti oameni mari, a fost de asemenea o mare femeie.
Numele ei era Hypatia.
Ea era un matematician si un astronom...
...ultima strãlucire a bibliotecii...
...al cãrei calvar este depãsit doar de distrugerea acestui loc,...
...sapte secole dupã ce a fost fondat.
Priveste la acest loc.
Regii greci ai Egiptului care au urmat lui Alexandru...
...au privit dezvoltarea stiintei, literaturii si medicinei...
...ca fiind printre comorile imperiului.
Timp de secole, ei au sustinut cu generozitate cercetarea si învãtãmântul.
Si lumina era împãrtitã de câtiva sefi de stat,... atunci ca si acum.
În acest mare hol erau 10 laboratoare largi de cercetare.
Erau fântâni si colonade, gradini botanice...
...si chiar o gradinã zoologicã, cu animale din India si Africa sub-Saharianã.
Existau camere de disectie si un observator astronomic.
Dar comoara bibliotecii,...
...consacratã zeului Serapis...
...si construitã în orasul lui Alexandru,...
...era colectia sa de cãrti.
Organizatorii bibliotecii adunau...
...toate culturile si limbile lumii prin cãrti.
Ei trimiteau agenti sã cumpere pentru îmbogãtirea bibliotecii.
Navele comerciale acostate în Alexandria erau controlate de politie...
...nu pentru contrabandã, ... ci pentru cãrti.
Sulurile erau împrumutate, copiate si returnate proprietarilor.
Pânã intrau la studiu, aceste suluri erau pãstrate în mari gramezi...
...numite, "cãrti de pe vapoare."
Este greu de apreciat numãrul acestora...
...dar se pare cã biblioteca avea, în perioada ei de vârf,...
...aproape un milion de suluri.
Planta papirus creste în Egipt.
Stã la originea cuvântului nostru "paper" (hârtie).
Tot acest milion de lucrãri care se afla odatã în bibliotecã...
...a fost scris cu mâna pe suluri de papirus.
Ce s-a întâmplat cu toate aceste cãrti?
Vechea civilizatie care le-a creat s-a dezintegrat.
Biblioteca însãsi a fost distrusã.
O micã frânturã din muncã a supravietuit.
La fel ca si cu restul, noi am rãmas cu patetice...
...fragmente împrastiate.
Dar cât de triste sunt aceste bucãti de piese.
De exemplu, noi stim cã acolo exista odatã...
...o carte a astronomului Aristarch din Samos...
...care sustinea cã Pãmântul era una din planete,...
...care asemeni altor planete, orbita în jurul Soarelui...
...si cã stelele sunt plasate la distante enorme.
Totul este absolut corect.
Dar a trebuit sã asteptãm aproape 2000 de ani...
...pentru ca aceste fapte sã fie redescoperite.
Teancuri de date astronomice ale bibliotecii din Alexandria.
Hipparch.
Ptolomeu. Iatã!
Aristarch.
Aceasta este cartea.
Cât mi-ar plãcea sã pot citi aceastã carte...
...ca sã stiu *** a rationat Aristarch.
Dar a dispãrut. În întregime si pentru totdeauna.
Dacã am multiplica pierderea lucrãrilor lui Aristarch...
...de 100.000 de ori...
...am începe sã apreciem mãretia...
...atinsã de civilizatia clasicã în cunoastere...
...dar si tragedia distrugerii ei.
Am fi dus stiinta mult mai departe cunoscând lumea veche...
...dar existã lipsuri irecuperabile în istoria cunoasterii.
Imaginati-vã ce mistere din trecut ar fi putut fi rezolvate...
...cu un permis de acces în aceastã bibliotecã.
De exemplu, stim cã au fost trei volume de istorie a lumii...
...pierdute acum, scrise de un preot Babilonian, Berossus.
Volume I descria intervalul de la creatia lumii...
...pânã la Marele Potop.
O perioadã care pare a fi de 432.000 de ani...
...sau de 100 de ori mai lungã decât cronologia Vechiului Testament.
Ce minunãtii erau în cãrtile lui Berossus!
Dar de ce te-am adus dupã 2000 de ani...
...în biblioteca din Alexandria?
Pentru cã acesta a fost locul si momentul când noi oamenii...
...am adunat pentru prima datã, serios si sistematic,...
...cunoasterea lumii.
Acesta este Pãmântul pe care l-a cunoscut Eratostene.
O lume micã, sfericã, navigând...
...în imensitatea spatiului si timpului.
Noi am început, în cele din urmã, sã aflãm...
...legãturile noastre în Cosmos.
Oamenii de stiinta ai antichitãtii...
...au fãcut primul si cel mai important pas în aceastã directie...
...înainte ca civilizatia lor sã fie distrusã în mod ticãlos.
Dar dupã perioada întunecatã, a fost o mãrinimoasã...
...redescoperire a muncii desfãsuratã aici de acesti învãtati ...
...care a fãcut posibilã Renasterea...
...si de aceea a avut o puternicã influentã în cultura noastrã.
Când, în secolul 15, Europa era în sfârsit pregã***ã...
...sã se trezeascã din somnul ei lung,...
...a preluat unele unelte, cãrti si concepte...
...care ne-au ajutat mai mult decât o mie de ani anteriori.
Pe la 1600, demult uitatele idei ale lui Aristarch...
...au fost redescoperite.
Johan Kepler a construit modele elaborate...
...pentru a întelege miscarea si aranjamentul planetelor...
...mecanismul paradisului.
Iar noaptea, el a visat *** cãlãtorea pe Lunã.
Principalul lui instrument stiintific a fost...
...matematica din Biblioteca din Alexandria...
...si un respect nemãsurat pentru fapte...
...oricât de tulburatoare ar fi fost acestea.
Povestea lui si a celorlalti cercetãtori care i-au urmat...
...este de asemenea parte a cãlãtoriei noastre.
Saptezeci de ani mai târziu, conceptul de Soare central...
...a lui Aristarch si Copernic...
...a fost acceptat furibund de Europa iluminatã.
Apãrea ideea cã planetele erau lumi...
...guvernate de legi ale naturii...
...iar speculatiile stiintifice se întorceau spre miscarea stelelor.
Mecanismul paradisului era imitat...
...de un ceasornicar de pe Pãmânt.
Orologii precise permiteau navelor sã cãlãtoreascã...
...pentru explorãri si descoperiri...
...la care îi ademenea Pãmântul.
A fost momentul când libera initiativã...
...a fost apreciatã din nou.
250 de ani mai târziu, Pãmântul a fost explorat în întregime.
Acum ne pregãtim de noi aventuri spre alte planete si stele.
Galaxiile au fost recunoscute ca mari aglomerãri de stele...
...insule în univers, situate la milioane de ani luminã depãrtare.
În anii 1920, astronomii au început sã mãsoare...
...viteza galaxiilor îndepãrtate.
"Cât este ceasul?"
"7:15."
"Stinge lumina, te rog."
Ei au descoperit cã galaxiile se îndepãrteazã una de alta.
Spre uimirea tuturor...
...întregul univers era în expansiune.
Noi am început sã gãsim adevãrul despre timp si spatiu.
Îndelungatul efort al colectivelor de cercetãtori...
...au evidentiat un univers cu vârsta de circa 15 miliarde de ani.
Cu mult timp în urmã Cosmosul s-a nãscut printr-o explozie...
...Big ***.
Estimarea actualã a vârstei universului variazã între 12 si 15 miliarde de ani.
Calendarul cosmic comprimã istoria universului...
...într-un singur an.
Dacã universul începe pe 1 ianuarie,...
...Calea Lactee s-a format abia în luna Mai.
Sistemul nostru solar a apãrut...
...în iunie, iulie si august...
...dar Soarele si Pãmântul, nu mai devreme de mijlocul lui septembrie.
Viata a apãrut imediat dupã aceea.
Tot ce a fãcut omul vreodatã ocupã acest luminos fir de praf,...
...partea dreaptã a calendarului cosmic.
Big *** este undeva în stânga...
...în prima secundã pe 1 ianuarie.
15 miliarde de ani mai târziu este momentul prezent...
...ultima secundã din 31 decembrie.
Fiecare lunã reprezintã 1,25 miliarde de ani.
Fiecare zi reprezintã 40 de milioane de ani.
Fiecare secundã reprezintã circa 500 de ani din istoria noastrã.
O clipã din drama timpului cosmic.
La aceastã scarã, calendarul cosmic este de mãrimea unui teren de fotbal...
...dar toatã istoria omului ar putea ocupa...
...o suprafatã de mãrimea palmei mele.
Noi suntem doar la începutul drumului lung si întortocheat...
...care începe cu primul foc...
...si ne conduce spre materia condensatã.
Gaz, praf, stele, galaxii, si...
...în sfârsit, în coltul nostru de univers,...
...planete, viata, inteligenta si curios, bãrbatul si femeia.
Noi am descoperit recent...
...cã evenimentele familiare ale istoriei noastre cunoscute...
...ocupã doar ultimele secunde ale ultimului minut din 31 decembrie.
Dar câteva evenimente critice ale speciei umane încep mult mai devreme...
...câteva minute mai devreme.
Deci schimbãm scara de la luni la minute.
Chiar aici, si-au facut debutul primii oameni...
...în jur de ora 10:30 seara, pe 31 decembrie.
Si cu trecerea fiecãrui minut cosmic,...
...fiecare minut are dimensiunea de 30.000 de ani,...
...noi începem aspra cãlãtorie pentru întelegerea locului...
...unde trãim si cine suntem.
11:46...
...doar 14 minute în urmã...
...oamenii au descoperit focul.
11:59:20, seara ultimei zile din calendarul cosmic...
...ora 11,59 de minute, si 20 de secunde...
...începe domesticirea animalelor si plantelor.
Omul isi foloseste talentul...
...pentru fabricarea uneltelor.
11:59:35, se stabilesc comunitãti agricole...
...dezvoltate apoi în primele orase.
Noi oamenii am apãrut în calendarul cosmic atât de târziu...
...încât istoria cunoscutã ocupã doar...
...ultimele secunde ale ultimului minut al zilei de 31 decembrie.
În vastul ocean de timp reprezentat de acest calendar,...
...toatã memoria noastrã este cuprinsã...
...în aceastã micã zonã.
Orice persoanã de care am auzit vreodatã, a locuit undeva aici.
Toti acesti regi si bãtãlii, migratii si inventii, rãzboaie si iubiri.
Tot ce este în cãrtile de istorie...
...s-a întâmplat aici...
...în ultimele 10 secunde ale calendarului cosmic.
Aici pe Pãmânt noi abia am devenit constienti...
...de marele ocean al spatiului si timpului...
...din care am apãrut.
Noi suntem mostenirea...
...a 15 miliarde de ani de evolutie cosmicã.
Noi putem alege.
Putem înfrumuseta viata si sã cunoastem universul care ne-a creat...
...sau putem risipi 15 miliarde de ani de mostenire...
...într-o autodistrugere fãrã nici un sens.
Ce se va întâmpla în prima secundã a urmãtorului an cosmic...
...depinde de ceea ce vom face, aici si acum...
...cu inteligenta noastrã...
...si cunoasterea noastrã asupra Cosmosului.