Tip:
Highlight text to annotate it
X
Anterior în Helix...
- Crezi c-o poţi salva?
- Nu, dar Julia poate.
- E incredibil.
- A mers.
Migrena asta, mă omoară.
- Nu-i o migrenă.
- O echipă de asalt
o să atace bază,
căutând virusul,
şi nu vor lăsa nimic în spate.
E un buncăr sub bază.
- O să fim în siguranţă acolo.
- Nu a fost alegerea ta!
- Am avut o teorie.
- O teorie ce ne putea omorî pe toţi!
Putem să-i salvăm pe toţi.
Îl putem recupera pe Peter.
Cred că merge.
Asta-i o poză cu mine
şi cu fraţii mei gemeni.
Dacă fugi acum, încă mai
ai o şansă de luptă.
Poţi fi omul care vrei să fii,
nu omul care te-au făcut ei.
E doar unul.
Îl numesc The Scythe.
Iniţializează video. Trebuie să vorbesc
cu el imediat.
Locaţie necunoscută,
dar sunt fericit
să raportez că leacul există.
Da, nu zău.
Pot să-mi primesc acum
lista cu ce trebuie să fac,
ca el să aibă tot creditul
şi eu să trec peste?
Suntem în buncăr ascunzându-ne.
Ai alege dietă?
E implicat whisky
în acest scenariu?
Este o altă cale.
Tunelul de scăpare al lui Hatake.
Putem să-i scoatem pe toţi din bază.
Nu, asta-i, Sarah.
Ne vor găsi şi ne vor omorî.
Şi asta nu-i tot.
Ce am văzut din virus
până acum, e la o scară mică.
Ilaria are ambiţii mondiale
şi nu-i putem lăsa să reuşească.
Nu-i nicio fugă, nicio ascundere.
Ori supravieţuiesc ei, ori noi.
Te vindeci rapid.
Nu-ţi face griji.
Daniel o să se întoarcă curând.
Un părinte tot timpul
se îngrijorează.
Sunt sigură că va găsi
ultimul grup de cercetători.
Pentru binele lui, sper să nu.
E prea târziu pentru ei.
Ceilalţi?
L-ai găsit pe Duchamp?
Ăla-i Bennett.
Chang, Triantis.
Nu mă pot abţine să nu mă
gândesc cine a făcut asta...
- A fost inuman.
- A fost ca mine.
Din ce pot vedea, The Scythe
e un adevărat sociopat.
Asasinul Ilariei.
Şi totuşi tatăl tău a lucrat
pentru aceiaşi corporaţie.
*** aperi asta?
Nu apăr. Nu mai.
Am nevoie de un minut.
Trebuie să ne mişcăm,
să nu stăm în spaţiu deschis.
- Ne-ar putea urmări.
- Sper că asta-i
exact ceea ce fac
şi îi putem ademenii afară.
Isuse. Ăsta-i planul tău?
Am nevoie de tine...
jos în cabană.
Am însărcinat-o pe Sarah
să-i ţină calmi pe oameni
şi organizaţi, dar...
ştiu că tu eşti acolo
şi le-ar prinde bine ajutorul tău.
Ţinând cont de ce am făcut,
nu cred că ar fi o idee foarte bună.
Încă încerc să înţeleg
toate astea.
Care parte?
Vindecându-ţi cancerul incurabil,
sau dându-ţi seama ce să faci
cu următorii sute de ani?
Scuze. Nu-i amuzant.
Nu, e puţin.
Chiar sunt recunoscătoare
că mi-ai salvat viaţa.
Şi e ceva de spus pentru că nu
o să mai ai o febră,
sau să mergi la lucru în laborator
fără mănuşi.
Să nu mai menţionez că vei arăta
de 26 de ani pentru totdeauna.
Pe bune?
Aşa stă treaba?
Pot s-o înţeleg
la nivel celular,
dar Hatake îmi spune că
a fost născut în 1501?
- Asta înseamnă că are 513 ani.
- Şi nu arăta cu o zi peste 500.
Tot ce am vrut să fac
e să fiu cunoscută în lume.
Ştii? Să-mi pun numele pe ceva
care chiar schimbă viaţa oamenilor.
Şi ştiu că poate suna naiv,
dar cred că cu destul timp
putem face orice.
Sunt multe opţiuni de luat
în considerare.
Ştiu.
Oamenilor nu le place
ceea ce nu înţeleg.
Trebuie să ascundem ceea
ce suntem, nu doar de Ilaria
dar şi pentru restul lumii.
Toată lumea din jurul nostru
o să moară în cele din urmă.
- Prieteni, familie...
- Nu ştiu dacă pot rezista.
Să sperăm că vom avea ocazia.
În următoarele 12 ore, Ilaria va încerca
să şteargă această bază
de pe faţa pământului cu noi în ea.
Am mers bine astăzi.
Aproape 40 de km.
Ne odihnim aici.
La răsărit, ne despărţim în grupuri
mici să ne ascundem numărul.
Vom pleca la un interval de patru
ore, vom menţine liniştea,
apoi ne vom întâlni la puntul
de întâlnire în Nunavut.
Vorbeşte de parcă-i de-al nostru.
Cu toţii
- îl urmăm, fără întrebări?
- Poate că nu-i unul de-al nostru,
dar e lider înnăscut
cu aptitudini tacticale ce ne trebuie.
Nu cred că tacticile
lui le admiri.
Nu sunt oarbă defectelor lui.
Dar cunoaşte Corporaţia Ilaria
şi metodele ei.
Asta pentru că-i unul
de-al lor. E un puşcaş!
Nu are nicio loialitate.
Mi-a salvat viaţa.
Ne-a salvat oamenii.
Chiar crezi că suntem atât
de speciali pentru el?
În câteva zile pe gheaţă,
îl vom face să uite cine e cu adevărat?
Nu. Dar am încredere în el.
Şi dacă greşeşti?
Atunci îl tai pe nenorocit chiar eu.
Thanks to backinblack
www.addic7ed.com
Helix - Sezonul 1, Episodul 12
"The Reaping"
Traducerea şi adaptarea
Richard Nasta @ FastSubtitles
pentru www.fastsubtitles.ro
Comentarii pe www.tvblog.ro
Am ceva.
De acum şase ore.
Dumnezeule, e tânăr.
Numele lui e Spencer Chissik,
dar prefera numele armei
pe care o mânuieşte: o coasă.
Şi puştiul e responsabil pentru
acei oameni din lift?
Nu lăsa aparenţele să te înşele.
Şi-a petrecut
secole perfecţionându-şi arta
suferinţei umane.
Am fi proşti dacă l-am subestima.
Avem un avantaj:
ei ne vor subestima pe noi.
Unde sunt?
- În biroul lui Hatake.
- E prea uşor.
De ce umblă în loc deschis aşa?
Poate că curiozitatea
a scos ce-i mai bun din ei.
Nu, Hatake e prea isteţ pentru asta.
Poate cineva s-o facă
să tacă?
Dumnezeule.
Eu...
Ce e?
Imagini de securitate
de acum câteva zile.
E Sutton.
Arată-mi.
- Îmi pare...
- Arată-mi.
Îmi pare rău.
O să-mi răzbun mama.
Cred că ar trebui să auzi asta.
Prietenul nostru o să ne conducă
după ce am venit.
- Nu va merge niciodată.
- De ce?
Pare că sunt doar trei.
Chiar şi vectorii rămaşi
am mai mult sens
decât tine. Se ascund,
la fel trebuie să facem şi noi.
E adevărat?
Niciun semn de ei nicăieri.
Suntem în situaţia asta
pentru că ai adus NARVIK-ul
înapoi în bază.
Fără NARVIK,
nu ar fi un leac.
- Acum le avem pe amândouă.
- Ilaria a investit zeci de milioane.
Nu vor lăsa că NARVIK-ul
şi leacul să fie distrus.
E o chestie bună că nu
le cerem permisiunea.
Uite planul: Daniel, tu vei crea
o diversiune aici în bază.
Eu şi Hatake vom merge
şi vom recupera virusul şi leacul.
Apoi e o cursă spre incinerator.
De acord. E un plan îndrăzneţ,
dar ar trebui să meargă.
Hiroshi. Luând ordine
în propria casă.
Aproape că-mi pare rău pentru el.
- Ce vrei să facem?
- Pregătiţi-vă.
Să terminăm ce a început mama.
Noi doi trebuie să vorbim.
Bună idee. Să aşteptăm până-n
Nunavut, unde-i mai cald.
Vreau să stai deoparte de sora mea.
De ce n-o întrebi pe ea
despre asta?
Nu mă va asculta.
- Ce te face să crezi că eu te voi asculta?
- Sora mea crede că te poate schimba.
Dar amândoi ştim adevărul.
Da? Care-i ăla?
Că te doare-n fund de restul,
înafară de tine.
Da. Sunt aici riscându-mi viaţa
pentru că-mi place scenariul.
Faci asta pentru Anana?
Pentru că-ţi pasă?
De ce contează de ce fac asta?
Pentru că o s-o răneşti.
Poate nu mâine.
Dar o vei face.
Poate că vrea să fie rănită.
Poate ar trebui să te urci pe acel
snowmobile şi să nu te mai opreşti!
Ştii, îmi cam aminteşti de cineva.
Dacă-ţi pasă cu adevărat
de ea, vei pleca.
Poţi să-mi dai acea cheie dinamometrică
cu o gaura de 3/8?
E cea care arată a...
Mulţumesc.
Chiar crezi că planul
lui Alan o să meargă?
- Crezi că ne priveau?
- Sunt sigură că da.
Nu am crezut niciodată că mi-aş
dori să fiu înapoi în Bolivia.
Bolivia. Capitala e Sucre.
Export major: gaz petrolier.
Ai fost?
Nu. Enciclopedia Britanică.
Hatake mi-a dat una
la ziua mea de 7 ani.
Ai crescut aici?
Da. N-am plecat niciodată.
Nici măcar să călătoreşti?
Nu am plecat pentru că...
Am crezut în Hatake
şi munca lui. Am crezut
că eram ceva parte din ea,
dar se pare că tot ce a făcut
a fost pentru tine.
- Daniel, eu...
- Nu-i vina ta.
Am ales să stau. Şi când se
va termina, am plecat.
Dacă scăpăm de aici,
vreau doar să ştii că mă
tratezi ca pe o soră.
Mulţumesc.
Dar deja am una.
Trebuie să mergem.
Rişti prea mult.
Spencer e foarte bătrân,
un expert în tactici.
Aş prefera să trec în ofensivă
decât să stau şi să mor.
- Eşti impetuos ca fratele tău.
- Nu-l băga în asta.
Am întâlnit mult oameni ca tine.
Sunt capabil să vadă doar ce-i acum,
nu ceea ce vine din orizont.
Şi tu eşti atât de consumat
de a privi departe,
încât nu poţi vedea
ce-i în faţa ta.
Mi-am dedicat multe vieţi
încercând să proiectez virusul,
să-i dau umanităţii
cel mai mare cadou.
Imortalitate.
Chiar dacă e adevărat,
*** de e cadoul tău de dat?
Un sfârşit al suferinţei,
bolii, războiului şi morţii.
- Vom schimba lumea.
- Gunnar a suferit,
a luat-o razna, s-a sinucis.
Ai omorât-o pe Sutton.
*** a îmbunătăţit imortalitatea
ta umanitatea?
Nu înţelegi.
Biohazard.
- Biohazard.
- Asta-i diversiunea.
Să luăm virusul.
Stai unde eşti!
Pune mâinile unde le pot vedea.
Hiroshi.
Spencer.
Nu-mi spune niciodată aşa.
Ştii ce vreau.
Tot ce ştiu e că eşti
un prostovan
la fel ca prima oară
când te-am întâlnit:
Un copil de 15 ani care încă
se agaţă de fusta mamei sale.
Da, săraca mea mamă.
Vei răspunde în faţa comisiei
pentru ea.
Dar pentru început, virusul.
Vino şi ia-l.
Ce s-a întâmplat?
A mers capcana?
- Am prins unul de-al lor.
- Spencer e încă în viaţă.
Sunt cu unul mai puţin acum.
Ceilalţi doi sunt fără importanţă.
Am avut ocazia.
Nu vom avea încă una.
Nu putem sta aici discutând asta.
Trebuie să ne întoarcem la cabană.
O să ne ascundem?
Avem virusul, leacul, destulă
mâncare să-i aşteptăm să plece.
Dacă Spencer e ca Sutton,
o să-mi asum şansa în cabană.
E stabilit.
Mergem jos. Fără capcane.
Nu pot să cred că ea
ar pica în plasă.
A fost neglijentă.
L-a subestimat pe Hatake,
la fel ca mama mea.
De ce i-a dat voie lui Hatake
în camera ei prima dată?
- Vorbeşte clar.
- Ce a stârnit-o pe Sutton?
De ce nu l-a ucis pur şi simplu?
Totuşi erai dispus să arunci
totul deoparte. Pentru ce?
Pentru oroarea asta?
A meritat?
Urmărind ipoteza lui Willis
pentru aţi proteja fiica?
Fiică?
Adică, ***? E imposibil.
Ce-i ipoteza lui Willis?
Comportamentul unui nebun,
unul care nu mai are dreptul
să-şi propage idealurile lui nebuneşti.
Ascultă-mă, Blake, dragoste.
Am o sarcină foarte
importantă pentru tine.
Am nevoie să cauţi tot ce poţi
despre acea fiică.
Acum.
Nivelul B.
Aproape s-a terminat, Jules.
- Aş vrea să cred asta.
- Nivelul C.
La fel şi eu.
S-a simţit... bine
s-o spui, oricum.
- Ce-a fost asta?
- Cred că a sărit siguranţă.
- Se întâmplă odată pe lună.
- Eşti sigur că-i doar asta?
Eroare de serviciu.
Eroare de serviciu.
Ceva nu-i bine.
- Ar trebui să fie înapoi până acum
- Ştiu.
Ar trebui să căutăm după ei.
Nimeni înăuntru, nimeni afară.
Asta a spus Alan.
Nu-mi cita regulile lui Alan.
Am avut destule când am crescut.
Tot timpul a fost atât de obsedat?
Glumeşti?
Odată ne-am bătut pentru că am tras
ceva faţă de pernă.
Sunt sigură că o să se întoarcă curând.
- Şi dacă nu? Atunci ce?
- Alan o să fie înapoi.
De unde ştii?
Pentru că ştiu.
Chiar îţi pasă de el, aşa-i?
Da. E mentorul meu.
Mentorul tău. Deci de asta ai venit
aici chiar dacă eşti bolnavă?
Am venit aici pentru
că-i datoria mea.
- Sigur.
- Tu de ce ai venit aici?
Să fugi după ce te-ai
culcat cu Julia?
M-am culcat cu Julia
pentru că o iubesc.
Eroare de serviciu.
- Unde-i Julia?
- Nivelul D.
Era chiar lângă mine.
- *** naiba a ieşit afară?
- O are.
Atunci trebuie să mergem sus.
Nu. Ştie că-i fiica mea.
Trebuie să urmăm regulile
lui Spencer acum.
Ce, şi s-o lăsăm acolo
cu acel nebun?
Normal că nu.
Vor impune mai multă durere.
Trebuie să aşteptăm.
Trebuie să merg sus.
Nu putem sta şi aştepta
pentru o listă de cereri.
Ţi-am spus.
Nu trebuie să-l mai provocăm.
Nu vreau să-l provocăm.
Vreau să-i smulg capul.
La fel şi eu.
Dar exact asta vrea.
Să ne dezechilibreze.
Reuşeşte.
Ai răbdare, atunci.
Spencer va veni când
e pregă***.
"Pentru trădătorul Hiroshi."
Toată lumea linişte!
Dă-te la o parte.
Asta-i exact ce The Scythe vrea.
Odată mi-ai spus, să reacţionezi la mânie
e să acţionezi împotriva ta.
Asta a fost înainte ca siguranţa
fiicei mele să fie ameninţate.
Poate că într-o zi,
când o să ai o familie a ta...
Credeam că am.
- Nu mă poţi opri.
- Poate că nu.
- Dar te pot încetinii.
- Opreşte-te! Opreşte-te!
Jucăm exact *** vrea el.
Îmi spui că nu ţi-ai sacrifica
viaţa pentru Julia?
Normal că da, doar dacă
nu-i altă cale.
Ce zice acel bilet din nou?
"Ea are acum nouă degete,
dar eu am avut o singură mamă.
Vino direct la carantină.
Cu cât aştepţi mai mult, cu atât vei
găsi mai puţin din fiica ta."
Asta-i între Spencer şi mine.
- Voi merge la el. Singur.
- Asta-i sinucidere.
- Nu există altă cale.
- Are dreptate.
Trebuie să meargă singur
sau Julia moare.
E moartă oricum. Crezi că o s-o
lase să plece de acolo?
Nu, dar să fiu al naibii
dacă voi lăsa acel.. acel băiat
s-o mai rănească.
Ce ai făcut?!
Ce am făcut când?
Opreşte-te!
Nu până nu-mi spui
ce i-ai spus lui Sergio!
Nu am spus nimic.
Nu mă minţii! Qamut va văzut pe voi
doi vorbind seara trecută.
Aveam doar grijă de tine.
- Cine te-a pus?
- Nu-i unul de-al nostru.
Nu-i unul de-al nimănui!
Ne ajuta, idiotule!
Opreşte-te, Anana!
Oamenii nu se schimbă!
Nu s-ar fi întors împotriva noastră!
Greşeşti în legătură cu el!
Tu şi Miksa amândoi!
Sistemul gazului halotan
e restrâns în canale
de o serie de obloane de metal.
Dacă putem schimba direcţia gazului,
am putea să-i doborâm
şi s-o luăm pe Dr. Walker înapoi.
Obloanele vor trebui resetate manual,
ceea ce înseamnă că cineva va trebui
- să se întoarcă în canale.
- Am fost acolo. Voi merge eu.
- Şi eu voi merge cu tine.
- Nu, nu, Peter,
- încă te recuperezi.
- Sunt bine.
Pe lângă asta, cine ştie toate drumurile
prin canale mai bine decât mine?
Eşti dispus să renunţi
la tot pentru Julia?
Chiar şi viaţa ta?
Da, desigur.
E fiica mea.
Şi dacă era fiul tău?
Ştii deja răspunsul.
Şi iată ai construit acest loc
pentru o fiică şi apoi ţi-ai minţit
- fiul despre asta.
- Daniel...
Miksa, eu...
Nu trebuie să explici.
- E sângele tău.
Ai fost un fiu bun.
Aş vrea să fi fost
un tată mai bun.
Nu aş face asta dacă aş fi tu.
Senzorii de mercur sunt ataşaţi
mecanismului de declanşare.
Orice mişcare bruscă
şi dispozitivul se va declanşa.
Ce-i chestia asta?
Exploziv simplu ajustat
pentru o zgardă.
O mică şmecherie pe care
am luat-o de la Columbieni.
De ce?
Vezi, tatăl tău...
E destul de atras
de a separa oamenii
de capurile lor.
M-am gândit să întorc favorul.
Eşti îngrijorat pentru el.
Sunt îngrijorat pentru toţi.
- Dacă era tatăl meu...
- Nu-i tatăl meu adevărat.
El e omul care m-a furat
de la familie.
Ce fel de monstru face
un lucru ca ăsta?
Acelaşi om care e acolo
riscându-şi viaţa pentru Julia.
Asta nu scuză ce a făcut.
Nu, nu scuză.
Dar sunt destul de sigură
că ar face la fel şi pentru tine.
Sună de parcă eşti
de partea lui.
Nu iau partea nimănui.
Dar chiar şi monştrii
au motivele lor.
E o intersecţie mai în faţă
şi acolo sunt obloanele.
Nu, nu prea cred.
- E o înfundătură acolo în faţă.
- Vrei să conduci?
Am petrecut mai mult timp
aici decât tine.
Trebuia să te gândeşti la asta
înainte să intrăm aici.
Îmi aminteşte de când mă ascundeam
în pod când bătrânul
- îşi ieşea din minţi.
- De obicei eu mă ascundeam.
Tu erai de obicei
în bătaia puştii.
Am o abilitate că am
stat în calea lui.
Ai dreptate, e o înfundătură.
Ţi-am spus.
În caz că eşti interesat,
intersecţia este aici.
Cred că ai petrecut
ceva timp aici.
Am fost... infectat. Eu...
Nu prea-mi amintesc asta.
Hatake.
Eşti pe poziţie?
Aproape.
Da, e aglomerat, da, ne este foame
şi da probabil că tuturor
ne-ar prinde un duş. Dacă vreţi
să vă riscaţi şansele acolo,
mergeţi atunci.
Altfel, vă rog fiţi răbdători.
Nu noi suntem inamicii.
Daniel...
Daniel.
Daniel?
Am ceea ce vrei.
Se pare că nu a fost deschisă de ani.
Tata poate că a fost un nemernic,
dar a avut dreptate cu un lucru:
Tot timpul să aduci WD-40.
Uite, hai să...
să încercăm de jos.
Cred că vom avea mai mult
avantaj aici.
Ce faci?
Haide.
Doar pentru că nu-i calea ta
nu înseamnă că-i calea greşită.
- Nu asculţi niciodată.
- Glumeşti?
Doar asta fac.
Nu mă iei niciodată în serios.
- Nu-i adevărat.
- Pe bune? Hai să încercăm calea mea.
De sus.
Hatake, ultimul canal de aerisire
e deschis, suntem gata pentru gaz.
Mă auzi?
Mă auzi?
Canalul e deschis
şi suntem gata pentru
gazul halotan.
- Dr. Hatake, mă poţi auzi?
- Ce aşteaptă?
Hatake?
Mă auzi? Repet:
Canalul e deschis.
Suntem gata pentru gaz.
- Spencer.
- Hiroshi.
Ţi-a luat mult timp. Eram pe cale
să merg acolo şi să tai
- fiecare bucată din fiica ta.
- Mai 20 de secunde.
Mulţumesc.
Poţi pleca acum.
Du-te verifică-ne prietenul.
Dă-i drumul lui Julia
şi fă cu mine ce doreşti.
- Nu mă voi lupta cu tine.
- Foarte generos din partea ta.
Sacrificându-te pentru persoana iubită.
Nu-i nimic ca şi o legătură
dintre un părinte şi un copil.
Ştiu asta acum, din moment
ce mi-ai luat mama de lângă mine.
Viaţa mea... pentru a ei.
Te implor.
Nu prea pare a implorare.
Încearcă din nou,
dar de data asta în genunchi.
Te rog.
Lasă fiica mea să trăiască.
Ştii, nu am crezut niciodată
că voi vedea ziua asta.
Dar e doar începutul.
În spatele sticlei, fiica ta.
Dar stai.
Daniel.
Asta-i barbar...
chiar şi după standardele tale.
Vei răspunde în faţa comisiei!
Unde a fost îngrijorarea ta pentru comisie
când mi-ai omorât mama?
- M-ar fi omorât pe mine.
- Doar dacă o lăsai.
Şi te-ar fi cruţat de decizia
pe care trebuie s-o iei acum.
Ce doreşti?
Virusul?
Am deja virusul.
Ceea ce vreau e că tu să faci
o alegere.
Unul trăieşte şi altul moare.
Depinde complet de tine.
Refuz să joc jocul tău nebun.
Cred că vei juca,
pentru că, vezi, dacă nu alegi...
Îi voi omorî pe amândoi.
Şi ce-i un joc amuzant
dacă nu-i contratimp?
Deci, cine va fi?
Miracolul care e
fiica ta biologică,
sau fiul tău loial
care şi-a dedicat viaţa
pentru tine?
Îi vei omorî pe amândoi.
Nu. Unul din ei îşi
va pierde capul,
şi unul din ei o să fie liber.
Asta-i o promisiune.
- Nu. Nu pot.
- Vei putea.
Nu pot!
I-aţi adio de la copii
tăi, Hiroshi...
Stai. Nu trebuie să alegi.
Daniel.
- Nu-i nicio decizie de făcut.
- Daniel, te rog.
- Nu fă nicio prostie.
- Te iubesc, tată.
Tot timpul o voi face.
- Şi te iert.
- Daniel!
Daniel.
Te-a făcut să te simţi
mai puternic?
Nu, dar asta mă face.
Mamă?
Traducerea şi adaptarea
Richard Nasta @ FastSubtitles
pentru www.fastsubtitles.ro