Tip:
Highlight text to annotate it
X
SCRISORI PENTRU DUMNEZEU
- Bună ziua, dle Finley.
- Bună ziua, dnă Miller.
Rooster !
Rooster !
Eşti afară, băiete ?
- Bună dimineaţa, dle Finley.
- Bună dimineaţa, dnă Baker.
Bună, domnule Perryfield.
Îmi pare rău că am întârziat.
Era şi timpul.
Voiam să intru înăuntru.
Când vine furtuna,
şoldurile mă omoară.
Îmi pare rău să aud asta,
domnule.
Doar nu crezi c-o să stau să
te aştept când vine frigul ?
Nu, domnule.
Ai grijă la treapta aceea.
Se mişcă puţin.
Gata.
Bună dimineaţa !
- Bună dimineaţa, dle Finley.
- Neaţa, Sheila. Frumoasă zi, nu ?
- Cu siguranţă.
- Ce face Jimmy ?
- E bine.
- Bine. Ai grijă.
Bine, şi tu.
"Pentru : Dumnezeu
De la : Tyler"
Brady McDaniels. Deja a lipsit
câteva zile. Nu-l mai pot acoperi.
Dle Mullins, mai cu grijă,
e fragil.
- De când am devenit Les ?
- Îmi pare rău, Lester. Dle Stevens.
Şefu', băieţii o dau în bară.
Parcă o caută cu lumânarea.
- Câte zile ? Kathy, felicitări, fată.
- Mulţumesc, domnule.
- Patru.
- Patru, nu-i aşa rău.
Suntem doar 12.
Uite, Carl. Cred că
e ceva ce l-ar salva.
Credeam că deja ai plecat.
Am nevoie de cineva bun, Lester.
E rândul meu în 10 ani.
Am fost votat cel mai bun
poştaş 7 ani la rând.
Ştiu, Walter, dar e la
o aruncătură de băţ acum.
- Dar puştiul cel nou, Trevor ?
- E foarte lent.
- Kay ?
- Kay mai are o lună de maternitate.
Şi înainte să întrebi, Pitch
are intindere la genunchi.
Uite, Walter, e rândul tău acum.
Mereu ai vrut concediu extins.
Îl meriţi. Du-te, bucură-te !
O să găsesc înlocuitorul
perfect, promit.
Bine.
Dar trebuie să ştii câteva lucruri.
227, Cornelius Perryfield, deschide
cutia poştală zilnic în acelaşi timp.
- La revedere, Walter.
- Dacă nu ajunge poşta, depune plângere.
Şi Baker Dawn, 231.
O să-l zugrume dacă...
Pleacă acum !
Bine.
- Încă un lucru.
- Doamne, ai milă !
Uită-te la astea.
244, Laura Lane.
Nu pot scăpa de ele,
tot vin.
E ca şi *** ai găsi un copil
pe veranda din spate.
Nu poţi trece pe lângă.
Am eu grijă de ele, Walter.
Du-te acasă.
Rămân în oraş.
Sună-mă dacă ai nevoie de ceva.
Ia-ţi o viaţă, Finley !
Nu, ia-ţi o nevastă !
O, nu !
- Iar s-a ars mâncarea ?
- Ceva de genul, mamă.
Dragă, nimeni nu se
aşteaptă să fi super-mamă.
Da, e bine să ştiu asta.
Doamne, am vrut doar să
pregătesc o masă bună pentru
copii înainte să plec la lucru şi...
Dragă, îţi ajunge.
Dă-mi mie astea, haide.
Mamă, chiar apreciez că
ai lăsat tot să vii aici,
dar nu e drept să las
totul pe tine.
Da, programul meu era aşa de
ocupat cu curăţenia şi restul.
Dragă, pentru asta sunt mamele.
Maddy, ai nevoie de slujba asta.
Îţi spun eu când devine
prea greu.
- Mamă, sunt fierbinţi !
- Îmi pare rău.
Trebuie să plec. Mulţumesc.
Te iubesc !
La fel.
Dragă, era friptură de vită?
Sunt ocupat.
Revino mai târziu !
- Ocupat ? Ţi-ai terminat tema ?
- N-am până vineri.
- Şi ce aveţi joi ?
- Nu ştiu, cred că ceva.
Nimeni nu-i aşa deştept, Ben.
Şi camera ta e dezastru.
Fă curăţenie, te rog.
Şi stai acasă cât sunt plecată,
să nu se îngrijoreze bunica.
Sigur mamă, de parcă m-aş
plimba cu bicicleta prin oraş.
În pat înainte de 11. Ajut-o pe
bunica şi pe fratele tău, bine ?
Bună, Tybo !
Stai. Era pe cale să...
Şi inscrie ! Bine.
Câteodată cred că zâmbetul tău
frumos e singurul lucru care
mă face să merg mai departe.
- Eşti obosit ?
- Puţin.
- Stomacul ?
- Merge bine.
- Ăsta-i băiatul meu. Pun...
- Mamă, sunt bine.
Bine. Trebuie să plec.
- Mă poţi suna, oricând, ştii ?
- Da, ştiu.
- Bunica o să te ajute, bine ?
- Bine.
Nici nu ştii cât te iubesc !
- Te iubesc atât.
- Asta nu-i prea mult.
Ba da. Pentru că dragostea mea
începe aici, merge în toată lumea
şi se termină aici.
- Ce-i asta ?
- Atât te iubesc eu.
Oricum, bunica face de cină.
Eu am cam ars-o.
- Chiar, tu ?
- Da. Termină.
Nu mi-e aşa foame, oricum.
Dragule, trebuie să mănânci ceva.
Bine, dar nu vreau să mi se
facă rău când nu eşti acasă.
Ştiu.
Trebuie să plec.
Te iubesc.
Ne vedem dimineaţă ?
- O să fiu aici.
- Bine.
Computerele. E a treia oară
când restartez chestia asta.
Uite cine e aici.
Ne bucurăm să te avem înapoi.
Sigur e o îmbunătăţire
a personalului.
E amuzant.
La asta mă gândeam.
Văd că puţine s-au
schimbat pe aici.
- *** e Tyler ?
- E bine.
E cât de bine poate fi
un băiat după operaţie pe creier
şi 30 de tratamente cu radiaţii.
- Dar e acasă, deocamdată.
- Ce spune doctorul ?
Menoblastomă, o formă rară
şi agresivă de cancer pe creier.
Nu speraţi la prea mult.
De parcă pot controla asta.
Dar ştii, vestea bună e că
mama stă la noi o vreme
până se liniştesc lucrurile.
Pam, îmi poţi da un raport
al pacientului meu ?
Da. Bine. Dna Rally e în 46
şi băiatul ei Matthew e în 42,
şi d-nul Samuels s-a întors,
e în 4-10.
Grozav.
Bunico, sigur te descurci ?
Floare la ureche.
Mama ta mi-a spus *** să fac.
- Eşti sigură *** se face, bunico ?
- Calmează-te, mă faci nervoasă.
Tyler, mama la telefon!
E sus şi e ocupat !
Acum încet. Asigură-te să
nu-mi bagi bule de aer în inimă.
Da, domnule.
Tyler, ce e ?
Tyler, mama vrea să
vorbească cu tine.
Tyler !
O, Doamne mare !
Nu-i amuzant,
eşti un nemernic !
Ben !
Îmi pare rău, bunico.
- Maddy ?
- Mamă, e bine Tyler ?
Totul e în regulă.
Nu trebuie să vii acasă.
Mamă, totul e bine aici.
Rămâi la lucru.
M-ai prostit odată.
Maddy, te sun înapoi.
Bine, sună-mă înapoi.
- E bine ?
- Da, e bine.
- Dar tu eşti bine ?
- Nu, e naşpa chestia asta.
Aşa cred.
Când mă lupt cu ceva,
mă ajută când mă rog.
Rugăciunea, da.
Pentru ce să ne rugăm exact ?
Doamne, nu-l lua pe Tyler.
Ben, rugăciunea îi spune
lui Dumnezeu ce e în inima ta
şi îi cere ajutor.
Poate nu vreau să-i spun
lui Dumnezeu ce e în inima mea.
Mă tem să-i cer lui Dumnezeu
să-l ajute pe Tyler.
Dar dacă nu-l ajută ?
- Nu, nu pot.
- Haide.
Tată Ceresc...
Doamne, câţi oameni sunt în Cer ?
Trebuie să fie mulţi.
Eu ştiu doi.
Şi eu am doar 8 ani.
... ne luptăm, Doamne,
suntem speriaţi
şi avem nevoie de călăuzirea Ta.
Am învăţat un cuvânt nou azi.
Medjolubustolar, cam aşa ceva.
Mama spune că voi fi bolnav
o vreme, dar voi fi bine.
De ce sunt bolnav, Doamne ?
Medicamentele sunt nasoale.
Dar nu trebuie să le iau
săptămâna asta, aşa că e bine.
Poţi să vezi stelele din Cer ?
Tata spunea că Tu le-ai făcut.
Chiar mă bucur că sunt acasă
şi nu la spital.
Dar mai mult, îmi doresc
ca mama să râdă.
Asta-mi lipseşte cel mai mult.
În Numele lui Isus
ne rugăm, amin.
Trebuie să completez
un formular sau ceva ?
- Arăţi ca un angajat guvernamental.
- Da.
Ai probleme cu demonii
ăştia în seara asta ?
Tu ai probleme că eşti barman ?
- McDaniels, îi îndepărtezi pe oameni.
- Tu ai spus. Nu mai e treaba mea.
Jeff, Jimmy a zis că-şi
vrea partea înapoi.
Da.
McDaniels, ţi-ai pierdut minţile ?
Ţi-am lăsat mesaj să vii mai devreme.
Nici nu eşti mai devreme
şi nici la timp.
Dacă nu eşti în biroul meu
în 30 de minute,
sunt mulţi care ar vrea slujba ta.
McDaniels, mă asculţi ?
McDaniels !
Sam !
Era şi timpul.
Putem aştepta o oră.
Bunica mi-a spus că te-ai întors.
Mama n-a vrut să mă lase să vin.
Cred că vede mai târziu.
Eşti mai bine ?
Lucrez la asta.
Lasă-mă să mă uit la tine.
Nu arăţi rău.
Sunt mult mai bine.
Cred că mă întorc la şcoală.
Slavă Domnului. Dacă mai iau
prânzul încă o dată cu Ashley
o să mor. E oribilă.
Miroase nasol.
- Ţi-am adus asta.
- Super ! Mersi.
Ben, trezeşte-te !
Repede, vine mama !
Tyler, eşti treaz.
Da, sunt treaz.
Stăteam aici, treaz.
- E o căciulă nouă ?
- La asta te referi ?
Mamă, deci, mă întorc
la şcoală azi, nu ?
- Crezi că poţi ?
- Aşa cred.
Nu ştiu.
Sam, tu ce crezi ?
Cred că e pregă***.
Ce fel de a te ascunde, Sam.
- Bună, dnă Doughtie.
- Bună, dragă. *** mai eşti ?
- Sunt bine. Bunicul s-a pensionat.
- *** e bunicul tău ?
E bine. Bine şi bunicos.
Bine, atunci.
Cred că dacă mergi la şcoală
trebuie să te pregăteşti.
Da !
- Nu pe acolo.
- Sigur, dnă Doughtie.
Ne vedem pe autobuz, Ty.
Nu, îl duc eu, vă vedeţi
mai târziu. Du-te !
Haide, pe jos ?
Da. Ştii, un pas înaintea altuia,
de la punctul A la punctul B,
livrezi corespondenţa.
Chiar dacă ţi-e indiferent,
prefer să lucrez online.
- Nu pot să merg pe jos.
- Ba poţi şi aşa o să faci.
Poftim cheile. Maşina e la
27, încărcată şi pregă***ă.
Ăsta e traseul,
să nu te pierzi.
Nancy o să-ţi dea uniforma.
Eşti deja cu 2 ore în urmă,
eu aş lua-o din loc.
Da.
Eşti pregă*** ?
Mamă, crezi că vor râde
de mine copiii de la şcoală ?
Unii da, pentru că n-au
altceva de zis.
Ce să fac dacă râd ?
Stai, ştiu.
O să fac ce ar face Isus.
- Nu trebuie să mergi, ştii.
- Nu, trebuie.
Sam are nevoie de mine.
Ashley Turner miroase urât.
Sunt mândră de tine.
O să ai o zi grozavă.
Sunt în iad !
Câine cuminte !
Stai ! Stai !
Bine ! Câine rău !
Câine rău !
Alex ?
Pot să primesc boala
dacă scuipă pe mine ?
Nu, cap pătrat,
are cancer, nu răceală.
Samantha, nu punem nume altora.
Nu, Alex.
Cancerul nu e contagios.
Tyler a trecut prin multe.
A lipsit 2 luni de la şcoală.
Probabil va fi puţin speriat,
aşa că haideţi să-l primim
în clasă cu zâmbete, îmbrăţişări
şi cuvinte frumoase, Alex.
- E posibil.
- În fine.
Bine. În timp ce-l aşteptăm,
fiecare să-şi pună deoparte
cărţile şi să ne pregătim
pentru prânz.
Bună, Tyler !
Tocmai ne pregăteam de prânz.
Bine clasă, alinierea !
Toţi să se alinieze după Amy.
- Mă bucur mult să-l văd pe Tyler.
- Mulţumesc.
- Putem face ceva pentru el ?
- Nu. S-ar putea să obosească.
Dacă se întâmplă,
sună-mă şi vin după el.
- Bine. Sunt cu ochii pe el.
- Mulţumesc.
Încă are tubul medical,
vedeţi să nu-l bage în apă.
Scuze, pare prostesc.
- Poţi rămâne dacă vrei.
- Nu. Sunt bine, mulţumesc.
O să fie bine.
O să fie bine.
Mă întorc la medicamente
peste câteva zile.
- *** te face să te simţi ?
- Bolnav. Dar numai o vreme.
Apoi mă refac şi gata.
Ţi-au lăsat chelie ?
Ai o căciulă ciudată.
- Te avertizez, Alex !
- În fine.
Cred că te-au radiat bine.
Nu. M-au pus stau întins
5 minute pe zi
în timp ce un aparat mi se
învârte pe cap şi pe spate.
- Asta e tot ?
- Asta e tot ?
Nu, e o rază laser ca în
"Războiul Stelelor" care trage
în celulele canceroase.
Nu-i aşa, Ty ?
Da, aşa cred.
- Şi asta îţi provoacă greaţă ?
- Nu *** îmi povoacă mie mirosul tău.
Nu prea tare. Dar l-am auzit
pe doctor spunându-i mamei
dar probabil nu voi creşte
*** trebuie din cauza ei.
Şi o să te vedem arătând
ca un extraterestru ?
Ajunge !
Dragă Doamne, prima zi înapoi
la şcoală fost foarte agitată.
Am uitat să-i spun lui Sam
să facă ce-ar face Isus.
Am fost duşi toţi în biroul
directorului să rezolvăm lucrurile.
Mama a venit după mine şi Sam.
Nu sunt sigur de cine-şi face griji.
Pe drum, mama a încercat
să fie serioasă
dar când Sam i-a spus *** îi stătea
lui Alex sosul de roşii pe nas
a râs cu poftă.
Acum ştiu că primeşti
scrisorile mele,
pentru că numai Tu puteai
găsi o cale s-o faci să râdă.
Am ajuns acasă exact
când poştaşul ajungea la noi.
Cred că agitaţia m-a afectat,
încât am vomitat pe pantofii lui.
Mamei nu-i venea să creadă.
Îi venea doar să râdă.
Tot ce ştiu, Doamne,
e că a fost o zi foarte bună.
*** a fost prima zi ?
Să vedem.
Aproape am fost mâncat de un cal,
un bătrân m-a urmărit cu bastonul
şi apoi un puşti mi-a vomitat
pe pantofi.
Asta mirosea ? Şefu', avem
4 plângeri într-o singură zi.
- Foarte bine, e un record al poştei.
- Calul nu-i aşa de rău.
Şi un posibil proces. Ştii un tip
numit Cornelius Perryfield ?
Dumnezeu ?
Scrisori către Dumnezeu ?
De la puştiul care mi-a vomitat
pe pantofi. Ce să fac cu ele ?
E călătoria ta, Brady.
Tu hotărăşti.
Dacă erai la timp,
erau nişte scrisori aici
dar devreme ce e ora 6,
au fost duse în depozit.
Poţi să-ţi iei scrisoricile
şi să te cari cu ele.
Mersi mult.
Gata, Jack. Gata.
- Când spui gata, gata să stai ?
- Nu, sunt pregă***.
Ai băut destul.
O să-mi fac treaba altundeva.
Ai cam întrecut măsura.
Brady, dă-mi cheile,
mergi acasă pe jos.
Nu te-am văzut luând
cheile altora.
Poţi rămâne sau poţi pleca.
Dar vreau cheile.
Ţine puţin astea.
Ce sunt astea ?
Erau pe tura mea.
Nu ştiu ce să fac cu ele.
Trebuie să livrezi astea ?
Scrisori către Dumnezeu ?
Poate ar trebui să le iei
cu tine duminica la biserică.
Da, aşa o să fac.
Te pot ajuta ?
Avertizează data viitoare.
Domnule reverend.
- Te rog, spune-mi Andy.
- Andy. Sigur.
- Şi tu eşti ?
- Brady.
Doar am lăsat astea.
Nu furam nimic.
Am venit pentru că am crezut...
Un copil de pe tura mea scrie
aceste scrisori lui Dumnezeu
M-am gândit că le poţi citi,
măcar şi să le arunci la gunoi.
Frumos din partea ta să te asiguri
că scrisorile lui Tyler sunt protejate.
- Îl cunoşti ?
- Da. Iubim familia lui.
Sunt membrii aici de ceva vreme.
Cu tot ce s-a întâmplat
a fost greu pentru ei.
Dar îi purtăm în rugăciuni,
ne interesăm de ei des...
Mie mi se pare că Dumnezeu
a pus scrisorile lui în mâna ta
pentru un motiv.
Poate ar trebui să le ţii tu.
Nu ştiu ce să fac cu ele.
Întâi o să mergi acasă
şi o să dormi.
Şi apoi să asculţi de Dumnezeu.
Lasă-l pe Dumnezeu
să-ţi spună ce să faci cu ele.
Până la urmă, Îi sunt adresate Lui.
Şi eşti binevenit mereu aici.
E un loc bun pentru
a găsi răspunsuri.
- Pot să mă rog pentru tine ?
- Nu. Serios, sunt bine.
Asta e slujba mea.
Îţi mulţumesc, Doamne,
pentru Brady.
Îţi mulţumesc că i-ai dat
în grijă aceste scrisori
şi pentru inima lui.
Planurile Tale sunt
întotdeauna bune.
Doamne, cred că ai un plan
şi un scop în asta.
Ajută-l pe Brady să descopere
acel plan pentru că, Doamne,
ştiu că vrei să faci
ceva minunat.
Ceva mai minunat
decât ne putem imagina.
În Numele lui Isus mă rog.
Amin.
Domnule, se pare că eşti
în misiune pentru Dumnezeu.
Perfect.
N-ar trebui să fi la şcoală ?
Nu. Mama crede că trebuie
s-o las mai moale azi.
- Mama ta e acasă ?
- Nu. E la lucru.
Dar bunica mea e aici.
Bunico !
- Îmi pare rău pentru pantofii tăi.
- Nu, e-n regulă.
Câinele de pe stradă
a ajuns la ei înaintea ta.
Te referi la Rooster ?
E un mare ursuleţ.
Ia tot ce-i place.
- Rooster ?
- Rooster.
Ce e, dragule ?
O, bună.
Sunt Brady McDaniels, noul poştaş.
- Şi asta e de peste drum.
- O fi de la Linda Baker.
Însărcinată în luna a 8-a
şi soţul ei e plecat,
şi încă se gândeşte la alţii.
Dragule, e timpul să intri.
Pot s-o aştept pe Sam ?
Trebuie să ajungă de la şcoală.
Bine, dar nu te lungi.
Mă bucur să te cunosc, tinere.
La fel.
- Poftim.
- Mulţumesc.
- Scuzaţi-mă !
- Încet, fetiţo.
Spune-mi totul !
Eu şi Alex ne-am certat de
500 de ori, am vrut să-l bat.
Dar Alex a incercat iar
să se certe
eu n-am vrut să râd
de oameni.
Oamenii vor râde
întotdeauna de mine.
- Vino. Cred că ştiu *** să te ajut.
- Bine.
În fiecare zi ? Trebuie să bei
chestia asta în fiecare zi ?
Asta e, dle Doughtie.
Dacă doctorii spun, o beau.
Fie că-mi place sau nu.
- Asta explică tot.
- Ce să explice ?
Bunicule, avem nevoie
de ajutorul tău.
Nu pot, sunt ocupat.
Bunicule, te rog.
E important.
Bine. Dar repede.
Deci, spui că se iau
de tine la şcoală ?
Un copil de fapt.
Alex.
Nu-l lăsa să te necăjească.
E gelos, atâta tot.
Gelos ? Pentru că nu mai am
păr şi nici sprâncene ?
Sunt geloşi pentru că ai fost
ales pentru rolul vieţii tale.
Ai fost ales de Dumnezeu.
Nu mă credeţi ? Ce ziceţi să-l
întrebăm pe Baronul Dadooshka ?
Dadooshka, eşti acolo ?
Dadooshka ?
Dadooshka !
Ce faci, Dadooshka ?
E aici !
Tu eşti. Trebuie să fi
faimosul Tyler.
- De ce sunt faimosul ?
- Pentru că Dumnezeu te-a ales.
Cel mai puternic,
cel mai înţelept,
pentru a primi onoare.
Onoare ? Ca o stea de aur
de la şcoală, dle Perryfield ?
Nu Perryfield, Dadooshka.
Şi Dadooshka nu se referă
la această onoare.
Ci la onoarea de a fi ales ca unul
din războinicii lui Dumnezeu.
Şi eu vreau să fiu războinică.
Sam, am vorbit cu directorul.
A spus c-ar trebui să fi mai mult
făcătoare de pace decât războinică.
Samantha, făcătoarea de pace !
Nu sună la fel ca războinic,
dar o să încerc.
- Unde am rămas ?
- Eu sunt războinic.
Da, eşti războinicul lui Dumnezeu
şi înseamnă că poţi fi victorios
în adevăr, umilinţă şi dreptate.
Dadooshka e onorat
să te cunoască.
Vino aici.
Tyler, vino aici.
Chiar dacă eşti bolnav,
când oamenii văd
cât de puternic şi curajos eşti
îi face să se uite în vieţile lor.
De asta râd de tine, ca Alex.
Dar Tyler, este un adevăr glorios,
adevărul lui Dumnezeu.
Şi slujba ta e să-i faci
să privească la El.
După ce se vor întoarce
la El, vor afla adevărul.
N-ar fi asta o victorie minunată ?
- Tyler, înţelegi ?
- Cred că da.
Bunicule, eu nu.
Nu mă simt aşa curajos
din cauza...
Am o idee.
- Bunicule, pot să văd ?
- Samantha, stai liniş***ă.
- Amândoi. Aproape am terminat.
- Bine.
- Bunicule. Pot vedea ?
- Samantha, ai răbdare.
- *** te simţi ?
- Grozav.
Acum ridică-le.
Acum dreptul.
E stângul.
Gata, am terminat.
O clipă.
Fantastic !
- *** sunt ?
- Grozave !
- Sunt fantastice.
- Sunt grozav de fantastice !
Vreau să văd.
Super !
Bine, acum plecaţi de aici.
Dadooshka e obosit.
Mulţumesc, bunicule.
- Ai ajuns mai devreme acasă.
- Da.
- Ţi-am făcut capere.
- Sunt preferatele lui Ty.
Nu-mi spune.
Lasă-mă să ghicesc.
A ta e plăcinta cu morcovi.
- Marble ?
- Nu.
- Blackforst.
- Nu.
Senilitatea prematură.
Mereu m-am temut de asta.
E bine. Trebuie să plec.
Totul e bine.
Vino aici. Ia loc.
De ce nu-mi spui
ce te frământă ?
Nimic.
Toate.
Asta spune tot.
Încă mă simt ciudat.
Ştii prin ce trece Ty ?
Sau cât stres ?
Ştiu că sună prostesc
şi egoist.
Urăsc că e bolnav.
Dragule, toţi simţim la fel.
Uneori mă gândesc că e mai
rău pentru noi decât pentru el.
Aşa că linişteşte-te.
Vreau doar să fie normal,
bunico.
Ştii de câte ori i-am cerut mamei
să mă ducă să-mi iau permisul ?
- Nu.
- Nici nu poţi număra de câte ori.
Nu putem face nimic pentru
că n-avem bani, Tyler e mereu
bolnav sau e în spital.
Să acceptăm binele de la
Domnul, dar nu şi problemele ?
Se pare că avem
numai probleme.
- Ben, duci te rog gunoiul ?
- Dragă, vorbeam aici.
- Asta n-o să ducă gunoiul.
- N-o interesează pe ea vorbitul.
- Ben, nu vorbi aşa cu mine.
- Bine. N-o să mai vorbesc deloc.
- Practic sunt invizibil, oricum.
- Termină, Ben.
M-am săturat de astea.
Totul e vorba numai de Tyler.
- Te avertizez...
- Timpul, banii, totul !
Îl urăsc !
Tyler, aşteaptă !
Maddy, lasă-i.
Vino aici şi ia loc.
Haide.
- Nu pot face asta.
- Dragă, ba da poţi.
N-a vrut să spună asta.
- Alea erau sprâncene ?
- Da, erau !
- Pleacă sau sar !
- Ba nu sari.
De unde ştii ?
Pentru că e prima săptămână
de când ai ieşit, în primul rând.
Haide, ia loc.
Uite, îmi pare rău şi n-am vrut
să spun lucrurile ce le-am spus.
- Ce vezi când te uiţi la mine ?
- Nu fi aşa.
Serios. Ştiu că eşti supărat
pe mine pentru că sunt bolnav.
Ty, nu sunt supărat pe tine
pentru că eşti bolnav.
Şi nu te urăsc,
cred că doar îmi lipseşti.
Mi-e dor de *** ne distram
şi cred că mi-e teamă că...
n-o să mai avem zile ca acelea.
- Eşti un papă lapte.
- Tu eşti tont.
Vreau să-I scrii
o scrisoare lui Dumnezeu.
Vreau să-I spui ce simţi.
Vă poate ajuta pe tine şi mama.
Nu vreau să fiu rău,
dar Ty, pare o prostie.
Nu e o prostie, e metoda mea
preferată de a vorbi cu Dumnezeu.
E ca şi *** i-ai scrie
celui mai bun prieten.
- Ai dreptate. Bine.
- Bine.
Poftim carneţelul tău.
Sunt războinic, ştii ?
Războinic ?
Cred, cu sprâncenele alea.
- Sam e prietena ta ?
- Brrr. Nici gând !
- Bine. Scuze că am întrebat.
- E prietena mea cea mai bună.
Prietenă, ca un băiat.
- Da, înţeleg.
Ai copii ?
Am un băiat.
Puţin mai mic ca tine.
E la mama lui,
aşa că îl văd rar.
- Păcat.
- Da.
Super !
- Vrei să joci ?
- Da.
Arată-mi puţină mişcare.
Frumos.
- Eşti în echipă ?
- Da.
N-am jucat de când sunt
bolnav. Deşi am vrut.
Tyler, du-te şi spală-te
pe mâini, pentru cină.
Bine.
- Mersi, din nou.
- Sigur, amice. Prinde.
- Sunt Brady.
- Eu Natalie Doughtie.
Dar toţi îmi spun Maddy.
Nu-i grav, nu ?
Se va face bine, nu ?
- Sperăm.
- Bine.
- Ai un copil bun.
- Mulţumesc.
Brady, geanta.
- Bine. O iau.
- Da.
- Corespondenţa mea ?
- Sigur.
- Aici. Poftim.
- Trebuie să fie facturi, oricum.
Nu e urgent.
Mai multe facturi.
Îţi mulţumesc că
ai petrecut timp cu Tyler.
Chiar apreciez.
Mamă, la telefon !
Vin !
Bine, ne mai vedem.
- Bună, amice.
- Bună, mamă.
- Ce faci ?
- Îi scriu o scrisoare lui Alex.
- Alex, de la şcoală ?
- Da.
Vreau să-i spun că
nu-s supărat pe el
şi că înţeleg de ce
râde de mine.
Dl Perryfield a spus că sunt
războinicul lui Dumnezeu
şi că-l pot face să simtă lucruri
pe care nu vrea să le simtă.
Asta-i bine. Poate chiar să se
întoarcă la Dumnezeu pentru răspuns.
Dl Perryfield e un om
foarte deştept.
Deci, care-i treaba ?
Dragule, e timpul să ne întoarcem
să-ţi termini tratamentul.
- Pe bune ?
- Da, serios.
- Bine.
- Bine.
NU - Determinarea
custodiei copilului
Fiul tău era în spate ?
Nu cred că te mai pot
ajuta aici.
Brady ?
Brady !
Intri ? Au început jocurile.
Nu. Ne vedem mai târziu, Jeff.
A fost frumos.
Frumos cor.
Vă mulţumesc la toţi.
Ne vedem duminică dimineaţa.
Brady, aşteaptă !
Ce-ar fi ca noi doi să ne
plimbăm şi să vorbim puţin ?
Te superi dacă stăm puţin ?
Poştaşul m-a obosit.
Sigur.
- Vrei apă sau ceva ?
- Doar să stau puţin.
Ştii, eşti în locul potrivit
dacă ai ceva de...
Mă tem că e prea
târziu pentru mine.
Nu-i niciodată prea târziu
când o pui în mâinile Lui.
Da, e în ultima vreme.
Nu, ce spun ? Nu-i doar recent,
se întâmplă de ani întregi.
Se pare că tot ce ating
se transformă în praf.
Parcă totul mi se scurge
printre degete.
Nu mă pot ţine de nimic.
Arată-ţi mâinile.
Haide.
Acum împreunează-le.
Încrucişează-ţi degetele.
Acum n-o să-ţi mai
scape nimic.
Cred că ai dreptate
despre unde ar trebui să fi.
Nu ştiu unde e.
Trimite-ţi scrisorile
în mâinile lui Dumnezeu.
Nu vreau să-mi pierd fiul.
- Nu-l pot părăsi, mamă.
- Ştiu, dragă.
E aşa de greu ! N-o să trec
niciodată peste asta.
Ba da.
Toţi o să trecem.
Ca şi cu Patrick,
a fost aşa de brusc
că nici n-am avut timp
să reacţionez.
Am mers înainte
din cauza băieţilor.
Mereu am fost cea care
spunea celorlalţi să fie tari
şi să aibă credinţă.
Uită-te la mine,
sunt un dezastru.
Dragă, eşti cea mai puternică
persoană pe care o ştiu.
Şi eşti o mamă grozavă.
Nu eşti singură, dragă.
Dumnezeu nu te-a părăsit
şi nu te va părăsi niciodată.
Da, ştiu.
"Fii tare, Maddy !"
"Încrede-te în Domnul, Maddy,
oricare a voia Lui !"
Ştii, nu sunt de acord
cu voia asta, mamă !
Am un băieţel acolo,
care e pe moarte.
Crezi că lui îi pasă
de voia lui Dumnezeu ?
Aşa se pare.
Îi scrie scrisori în fiecare zi.
Nu vreau să aud nimic, bine ?
Nu cred că-mi pasă de astea.
Maddy, nu-i nici pe departe
adevărat.
E ca sămânţa muştarului ?
Dumnezeu spune că...
De ce toţi îmi citează din Biblie ?
Asta nu-l vindecă pe fiul meu !
- Sam, bunicul vrea să mergi acasă.
- Bine.
- Ne vedem, Ty.
- Ne vedem.
Îmi pare rău că trebuie să
te întorci la spital, Tyler.
Stai, am ceva pentru tine.
Poftim, e pentru Alex.
Alex ? I-ai scris
o scrisoare lui Alex ?
Da. Ca să ştie că
nu sunt supărat.
Bine, dar dacă râde
de asta, îi trag un pumn.
- Samantha, eşti...
- Ştiu, sunt făcătoare de pace.
Bine, Ty. Suntem gata.
Mamă, poţi ţine de fir
până suntem gata ?
E-n regulă, scumpule.
Sunt aici.
- De ce faci asta ?
- E pacientul meu preferat.
E cel mai drăguţ...
Eşti eliberată.
- Eşti sigură ?
- Sigur că sunt sigură.
Bine.
- Îl supraveghez eu.
- Bine. Mulţumesc.
- Câteva ore ?
- Cât timp ai nevoie.
Mulţumesc.
Ben, eşti acasă ?
Ne e dor de tine.
Dumnezeu îl poate avea.
Doamne, scriu asta doar
pentru că mi-a cerut fratele meu.
Am pierdut tot, toate
lucrurile mari, *** ar fi pe tata.
Şi acum că Ty e bolnav,
toate lucrurile normale
*** ar fi mersul la
un concert s-au dus.
Îl poţi ajuta măcar
să fie mai bine ?
Nu cred că merită asta.
Ştiu că mama mă iubeşte,
dar uneori nu are timp.
Cred că ea e mai bolnavă
decât Tyler.
Cine o poate învinovăţi ?
Ce e ? Din nou, Tyler ?
Nu, mergem să-ţi iei
permisul de conducere.
- Ce ?
- Da. Haide, sunt femeie.
Nu ştiu dacă se întoarce
dar ştiu că e în spital.
Cred că ar fi frumos dacă am
face ceva special pentru Tyler
ca să ştie că ne gândim la el.
Vreo idee ?
John !
Îi putem duce o minge de
fotbal, şi eu am primit una.
E o idee bună.
Sally ?
Să facem o felicitare
şi toţi să ne semnăm.
- Domnişoară Emily ?
- Da, Alex.
Am eu o idee.
- Brady !
- Aici o ţin pe vedeta noastră?
Mersi.
Şi am o surpriză pentru tine.
Bună, Tyler !
Dragă Domnule Dumnezeu,
sunt eu, Alex...
Îţi scriu pentru că am râs
de un copil de la şcoala mea.
Are cancer.
Numele lui e Tyler.
Îl cunoşti ?
El spune că da.
- Mamă, putem ieşi la afară ?
- Da, sigur.
Mă simt rău şi m-am gândit
să-i spui Tu că-mi pare rău.
Acum e chiar fain.
Mi-a spus c-o să meargă în Cer
ca să fie cu Tine, dacă moare.
Şi m-a pus pe gânduri.
Dacă mor, mă duc în Cer ?
Trebuie să-l iubeşti pe Dumnezeu
şi să-ţi pară rău pentru păcate.
Roagă-te şi deschide-ţi
inima pentru Isus.
Uite, hai să încercăm.
Să ne dăm mâinile.
- Mă rog eu şi voi în gând.
- Am înţeles.
Doamne, ajută-l pe Alex să-şi
deschidă uşa inimii, ca Tu să intri.
- În Numele lui Isus, amin !
- Amin.
Bine copii, e timpul
să plecăm.
Nu sunt sigur ce însemna
partea cu uşa,
dar restul era chiar fain.
Ei bine, Alex.
E totul în regulă ?
Tinere, poţi să ieşi de aici !
Maddy, trebuie să fiu sinceră
cu tine, tumora e foarte...
Agresivă. Ştiu, dar am terminat
chimoterapia, se reface, nu ?
- În mare.
- Ce înseamnă mai exact asta ?
- Încă mai are o pată pe creier.
- Şi ?
Şi nu sunt sigură dacă celulele
sunt moarte sau vii,
va trebui să fim cu ochii pe el.
Deocamdată să ne concentrăm
pe veştile bune.
- Bună, Sam.
- Bună.
- Cine câştigă ?
- Eu.
- Tyler e deja acasă ?
- Tyler ? Acasă ?
Cred că noi o să înnebunim aici,
Tyler devine tot mai puternic.
Trebuie să facem ceva distractiv,
*** ar fi o petrecere de bun venit.
Ce zici de o petrecere
în costume ? E distractiv.
Şi eu câştig !
- Am câştigat !
- Nu !
- Nu-i corect !
- Ce ? Suntem îmbrăcate în infirmiere.
Nu, zău.
- Unde e Tyler ?
- Acolo.
- Bună, domnule.
- Ce mai faceţi, doamnă ?
Mulţumesc.
- A fost o idee grozavă.
- A fost a dlui Perryfield.
Trebuie să întreb,
de unde ţi-ai luat căluţul ?
Te referi la amicu' meu, Stee ?
Îl am de mulţi ani.
Fiul meu a făcut 3 ani
când m-am întors din Irak.
Şi soţia mea, acum fosta,
mi-a spus că avem
fermă de animale,
aşa că l-am cumpărat pe ăsta,
crezând că va fi un mare erou.
- Şi tu l-ai speriat.
- Da.
Da, nu s-a apropiat de mine
săptămâni, a urlat ore în şir.
Spune-mi despre Ben.
Ben are 16 ani.
A trecut prin multe
în ultimii ani.
Moartea tatălui său,
cancerul lui Tyler...
Cred c-au fost prea multe.
Şi eu am înrăutăţit totul.
Şi eu sunt bun la asta.
Ce te-a făcut să-ţi dai seama ?
A fost nevoie de scrisoarea lui Ben
pentru Dumnezeu ca să văd asta.
- Aia e ce cred eu ?
- E ce crezi tu.
Tu ştii să dădăceşti copii,
pentru că eu sunt poştaşul
şi nu mă descurc cu asta.
Respiră !
O chem pe mama ta.
Şi o să ne rugăm !
Mulţumim pentru petrecere !
- Mamă, a fost foarte distractiv.
- Da, a fost.
Vrei să punem sprâncenele
în cutiuţa ta cu comori ?
Nu, prefer să le port.
Sunt sprâncenele de războinic.
Bine, atunci.
Te iubesc.
Dormi, bine ?
Mamă, crezi că bebeluşul
dnei Baker mă va înlocui ?
Dragule, de ce ai crede asta ?
Alex mi-a spus că sora lui
Ashley i-a spus că atunci
când cineva moare, altcineva
se naşte să-l înlocuiască.
Tyler, ştiu că tu crezi
că aşa se întâmplă...
- Dar sora lui Ash are 13 ani.
- O, are 13 ani.
Cu tot respectul pentru
sora lui Ashley Turner,
numai Dumnezeu ştie sigur
*** se întâmplă.
Dacă sora lui Ashley
are dreptate
vreau ca bebeluşul dnei Baker
să mă înlocuiască.
E foarte drăguţ.
Nimeni nu e aşa
de drăguţ ca tine.
Mamă...
Ştii că Dumnezeu te-a ales ?
- Ce ?
- Da. Te-a ales să fi mama mea.
Şut pe centru,
ce prindere uimitoare !
Ty, la telefon.
E antrenorul David.
Alo ?
Da. Serios ?
Bine, aşteaptă puţin.
Mamă, antrenorul Dave vrea să ştie
dacă pot juca săptămâna viitoare.
Tyler, nu cred că eşti
destul de puternic.
- Dar sunt !
- Da, da, da.
Cred că e destul de puternic.
Da, ce se poate întâmpla ?
Dacă boseşte, stă jos.
Dragule, nu cred că-i
o idee bună.
Te rog !
Bine, un compromis.
Tyler îşi ia echipamentul
şi numai dacă se simte apt
o să joace puţin.
Dacă nu se simte bine
poate ajuta la gă***.
Maddy, trebuie să-l laşi
să joace. Aşa e normal.
- Bine.
- Da !
Antrenorule, nu poţi
să mă bagi ?
- Sigur eşti bine ?
- Da, sunt. Mai sunt 4 minute din joc.
Mai avem 3 minute.
Trebuie să opreşti totul !
Schimbare !
- Ai grijă !
- O să am.
Ăsta-i băiatul meu !
Te rog, nu-mi spune asta.
- Maddy !
- Pleacă, te rog.
Ştiam că nu-i bine.
De ce l-ai încurajat să joace ?
*** ai putut să faci asta ?
Pleacă, te rog !
Pleacă de aici, te rog !
De ce i-ai făcut asta
fiului nostru ?
N-o să ne mai vezi niciodată.
M-ai auzit ? Niciodată !
Dragă Doamne,
mă simt rău azi.
Dar Sam chiar vrea să
ne căţărăm în copaci.
Deja am vomitat de 3 ori
în dimineaţa asta.
Dar Sam are nevoie de
un prieten, ştii ?
Şi Doamne, ajută-mă să-i
spun lui Ben că i-am rupt
corzile de la chitară. Nu vreau
să-i spun, dar cred că ştie.
Ajută-l pe Ben să mă ierte.
E cel mai bun frate din lume.
Doamne, poţi să găseşti
pe cineva pentru mama mea ?
Va fi singură dacă
eu voi merge în Cer.
Poţi să trimiţi pe cineva
care s-o facă fericită ?
Ştiu că-i e greu dnei Baker,
pentru că plânge mult copilul.
Şi ei îi e dor de soţul ei, dar
poţi găsi pe cineva şi pentru ea.
Nu-i spune mamei că dna Baker
face cartofi prăjiţi mai bine.
Cred că Te voi vedea curând.
Nu mă mai simt aşa de bine.
Înainte să mor, poţi să-l ajuţi
pe prietenul meu, dl Brady ?
E aşa de fain
şi are un băiat.
Dar cred că vor să se vadă.
Poţi să spui inimii lui Brady
că va fi bine ?
Ty, a venit Sam.
Bună, Sam.
Vreau să-ţi arăt ceva.
Am facut câteva
brăţări colorate
pentru copiii care au cancer.
Pe ele scrie "CREDE".
Îmi plac.
Mulţumesc, dragă.
Eşti o fată aşa de cuminte.
I-am scris o scrisoare
lui Dumnezeu.
E despre tine.
N-am ştiut unde s-o pun,
aşa că am venit aici.
Eu aş pune-o în
cutia poştală.
Şi mie îmi place.
Bună.
- Brady, îmi pare rău...
- Nu !
Am vrut să ştii că Finley
o să-şi reia slujba.
Mă simt chiar norocos
că ţi-am cunoscut familia.
Ty ţi-a... ?
Vreau să-ţi arăt ceva.
Vino.
Sigur îmbătrânesc.
Ai dreptate.
Vedea totul de aici.
Se simţea aproape
de Dumnezeu.
Acum ştiu că nu doar
scria scrisori...
Am greşit că te-am tratat aşa.
Îmi pare rău că
am strigat la tine.
Nu-ţi fă griji de asta.
Eu trebuie să-mi cer iertare.
Am ceva pentru tine.
Cred că vrei s-o citeşti.
- Nu pot s-o citesc acum.
- Bine. Când vrei.
Avem nevoie să fim
o familie normală acum,
fără spital, fără medicamente,
fără boală.
Trebuie să râdem din nou.
Ca în vremurile bune.
- Bună, Tyler. Bună, Ben.
- Bună, dnă Samuels.
- Aţi luat micul dejun ?
- Da. 30 la rând.
Grozav.
- Vreau să livraţi asta.
- Am eu grijă de ea.
Nu pare o scrisoare normală.
Trebuie să găsesc o cutie specială.
- Nu, merge şi una normală.
- Bine. Veniţi la spectacol diseară ?
- Da. Ben cântă.
- Ce ? Nu, nu cânt !
- Ba da cânţi.
- Ba nu.
- Clar e bolnav.
- Ba nu sunt !
- Nu cânt în faţa acestor oameni.
- Termină, ba o să cânţi !
Oameni buni, vreau
să-i primiţi pe scenă
pe Tyler Doughtie şi
pe fratele lui, Ben.
Tyler, suntem mândrii de tine.
Dumnezeu să te binecuvânteze.
Mulţumesc.
Fratele meu, Ben, lucrează
la cântecul ăsta de mult.
Sper să vă placă.
Mă uit la zâmbetul
de pe chipul tău
Aşa de slab, dat pari
să ai atâta putere
Tu iei tot ce-i mai bun din tot
Mi-ai dat speranţă,
în ciuda tuturor lucrurilor
Mi-ai arătat dragoste,
chiar şi cu atâta durere
Şi iau viaţa asta ca şi ***
mai pot face o încercare
Am râs, am plâns
Uneori am fost doborâţi
şi n-am ştiut de ce
Eram obosit, şi mă pierdeam
Tu m-ai ajutat să mă regăsesc
Mi-ai dat speranţă,
în ciuda tuturor lucrurilor
Mi-ai arătat dragoste,
chiar şi cu atâta durere
Şi iau viaţa asta ca şi ***
mai pot face o încercare
Îmi mai dai încă o şansă
Mi-ai dat speranţă,
în ciuda tuturor lucrurilor
Mi-ai arătat dragoste,
chiar şi cu atâta durere
Şi iau viaţa asta ca şi ***
mai pot face o încercare
A fost super, băieţi !
Ai fost grozav.
Bună. Îmi dai...
Mersi.
Bună, amice.
Scuzaţi-mă, îmi pare rău
că întrerup.
Nu sunt prea bun la astea.
Mă numesc Brady McDaniels
şi am fost poştaşul lui Tyler,
în ultimele luni.
Vreau să vă spun ce dar a fost
Tyler pentru mine
şi pentru toţi cei
pe care i-a atins.
Am primit
Scrisori pentru Dumnezeu.
Am citit câteva din ele.
Nu sunt sigur dacă trebuia,
dar cred că mai bine da,
pentru că acum văd
că e mai mult în viaţa asta
decât pot vedea.
El mi-a dat speranţa că
cineva ca mine
poate simţi credinţa în ceva,
credinţa în Dumnezeu.
Toate astea sunt
Scrisori pentru Dumnezeu.
Cele din sacul de aici
sunt de la şcoala ta.
Sute de Scrisori pentru Dumnezeu.
Tu ai făcut asta, Tyler.
Nu doar că m-ai ajutat pe mine,
dar i-ai ajutat pe toţi aceştia
să afle adevărul.
Scumpule, te iubesc
foarte mult !
Tyler, ştiu sigur că Dumnezeu
a citit scrisorile astea.
Şi că abia aşteaptă să te vadă.
E în regulă.
Poţi să-i dai drumul.
Drag Tată Ceresc,
sigur ai ştiut ce faci
când ai ales-o pe fiica mea
să fie mama lui Tyler.
Îţi mulţumesc că ne-ai dat
tuturor o licărire din veşnicie
prin viaţa lui.
Dragă Doamne, credinţa
lui Tyler şi scrisorile lui
m-au convins să cred în Tine.
Îţi mulţumesc că Ţi-ai dat Fiul
şi că mi-ai iertat atâtea.
Dragă Doamne, Tyler a fost
cel mai bun prieten din lume.
Atunci când ne-a rugat cu Alex,
Ţi-am cerut să vii
şi în inima mea.
Acum ştiu că am viaţa veşnică.
1 an mai târziu
Brady, avem nevoie de întăriri.
Mai bine bea-ţi cafeaua.
Simmons, cu grijă !
Mulţumesc.
Vedeţi ? Dumnezeu.
Scrisori pentru Dumnezeu.
Ce să fac cu astea ?
- Am eu grijă de asta.
- Mersi. Trebuie să plec.
Baftă.
Urmează-mă.
Avem sistem şi protocoale...
Dedic această cutie poştală
celui mai bun prieten al meu,
Tyler Doughtie.
El m-a învăţat ce e credinţa
şi viaţa lui e o Scrisoare
pentru Dumnezeu.
Dragă Doamne, cred că am reuşit !
Mi-ai spus să nu mă tem
şi nu m-am temut.
Am vrut ca toţi să creadă.
Cu dragoste, Tyler.
Traducerea şi adaptarea
~ crossguide ~
www.christianmovies.eu
"Sunteţi o scrisoare (epistolă),
scrisă nu cu cerneală,
ci cu Duhul Dumnezeului celui viu."
2 Corinteni 3:3
În memoria lui
Patrick "Tyler" Doughtie
Credinţa şi curajul lui Tyler
i-a inspirat pe alţii
să lupte cu cancerul ca
războinici ai lui Dumnezeu.
Iată câteva din poveştile lor.
La 3 ani, Amanda MacLellan a
contactat o boală rară, LCH.
După 133 de operaţii
ea e un miracol umblător
şi şi-a împlinit visul
de a merge la colegiu.
Alyssa Pietruszka a fost
diagnosticată cu cancer la rinichi
şi nu trebuia să treacă
de vârstă de 3 ani.
Acum, Alyssa îl laudă pe Domnul
pentru refacerea ei miraculoasă
şi pentru speranţa ce a găsit-o
la "Dă Copiilor Lumea".
În timp ce prindea pentru San
Francisco Giants, Dave Dravecky
a contractat o tumoră canceroasă
pe braţul cu care arunca,
care a fost amputat
pentru a-i salva viaţa.
Azi, Dave inspiră pe alţii
prin lucrarea care o face.
În 2006, Anna Wilkerson a fost
diagnosticată cu Sarcoma Ewing.
Momentan e sub tratament şi se
roagă ca prin harul lui Dumnezeu
să fie curând vindecată de cancer.
Josh Snyder, vocalistul trupei
Atomic Tangerine,
a fost diagnosticat cu
Lymphoma Hodgkin stagiul 4.
Azi, Josh e vindecat de cancer
şi a fost inspirat de Dumnezeu
să formeze KnowCancer.com
În octombrie 2007, Kia Riddick Taylor
a fost descoperită cu cancer ovarian.
Înarmată cu credinţă în Dumnezeu,
Kia e vindecată de cancer
şi a ajutat echipa
"Scrisori pentru Dumnezeu".
În 2007, Kennedy Kington a fost
diagnosticată cu leucemie acută.
Ajutată de o reţea globală
de războinici ai rugăciunii,
Kennedy se bucură
fiind vindecată de cancer.
Pam Oldham a primit vestea că
are cancer metastatic la sân
acum 5 ani. A spus că Dumnezeu
îi dă "o pace copleşitoare"
în fiecare zi în timpul
tratamentului şi refacerii.
Robyn Rothermel a contractat
leucemia la 4 ani.
Acum îşi slujeşte Dumnezeul şi ţara ca
specialist în muniţie în Garda Naţională
şi s-a întors recent dintr-o
misiune de 16 luni din Afganistan.
Acum 7 ani, fostul star NFL,
Dr Ken Hutcherson a fost
diagnosticat cu cancer la prostată.
Încă în luptă, Hutch Îi mulţumeşte
lui Dumnezeu că trece prin asta
pentru a fi modelat ca Isus Cristos.
Ca tânără, Jen Lopdrup a fost
diagnosticată cu tumoare pe creier.
După 2 operaţii şi o puternică
umblare cu Dumnezeu,
Jen trăieşte acum o viaţă
sănătoasă, condusă de scopuri.
Georgiei Shaffer i s-au dat 2%
şanse de a trăi, când fiul ei, Kyle,
avea 8 ani. 22 ani mai târziu
Georgia a dansat la nunta lui Kyle
şi îşi slujeşte Domnul printr-o
carieră activă de consiliere.
www.wings2heaven.net