Tip:
Highlight text to annotate it
X
Harry Potter...
Tu eşti Harry Potter?
Nu, dar în acelaşi timp este şi adevărat.
Ciudat, ziarul ăla al tău...
Acum o lună aş fi putut jura
că ţi-am făcut fotografia acolo.
- Serios?
- Desigur...
- Hei, mă întrebam...
- La ora 11.
Atunci îmi termin serviciul.
Putem vorbi despre Harry Potter.
Te-ai ascuns, Harry.
Drumurile noastre
au luat-o în direcţii diferite.
Te face să te gândeşti la anumite lucruri.
Nu este nevoie, nu-i aşa?
Sunt încântat să te văd.
Dar acum nu este
timpul potrivit să te ascunzi.
la-mă de mână.
Fă *** spun.
- M-am descurcat bine, nu-i aşa?
- Într-adevăr.
Cu destul succes, aş putea adăuga.
Majoritatea vomită prima dată.
Nu îmi pot imagina de ce...
Bine ai venit la încântătoarea...
Harry, presupun că te întrebi
de ce te-am adus aici.
Am dreptate?
De fapt, d-le, după toţi aceşti ani,
m- am obişnuit cu asta.
Luminează bagheta, Harry.
Horace.
Horace.
Dumnezeule. Ţi-ai dat seama, Albus.
Trebuie să spun că erai convingător
în rol de fotoliu, Horace.
Stăteam nemişcat. Am găsit astea.
Ce m-a dat de gol?
Spărtura din tavan.
Da. Să vă fac cunoştinţă.
Harry, aş vrea să cunoşti un vechi prieten
şi coleg de-al meu, Horace Slughorn
Horace, ei bine, ştii cine este el.
Harry Potter.
Toate astea par teatrale, Horace.
Arăţi de parcă ai fi aşteptat pe altcineva.
Aşa este?
Nu ştiu la ce te referi.
Bine...
Vrăjitorii Morţii încearcă să mă recruteze
de peste un an de zile. Ştii *** e?
Am spus nu acestor oameni de atâtea ori,
*** nu am spus nimănui
şi mă mut săptămânal.
Neiniţiaţii care deţin casa asta
sunt în Insulele Canare.
Cred că ar trebui să îi punem
totul în ordine, nu crezi?
Da, în regulă.
A fost amuzant.
Te deranjează dacă folosesc puţin...
Nu, desigur.
Crezi că nu ştiu de ce eşti aici, Albus?
Răspunsul este tot "Nu".
Un "Nu" absolut şi neechivoc.
Semeni cu tatăI tău.
- Ochi diferiţi, desigur. Ai...
- Ochii mamei, da.
Lily. Frumoasa Lily.
Excela la scris, mama ta.
Este şi mai impresionant
având în vedere că nu este iniţiată.
Unul dintre cei mai buni prieteni
ai mei este neiniţiat.
- Este cel mai bun...
- Să nu crezi că am prejudecăţi. Nu, nu...
Mama ta a fost una dintre favoriţii mei.
Uite-o acolo. Chiar în faţă.
Toţi sunt ai mei. Fiecare.
Foşti elevi, vreau să spun.
ÎI recunoşti pe Barnabas,
de la The "Daily Prophet".
Întotdeauna îmi înregistra opiniile
cu privire la ştirile zilei.
Queen O. Johnes...
pe mătură, aşa *** vroiam.
Era o magie...
Da... D-ul Blak.
Fratele lui mai mare
a murit acum câteva săptămâni.
Am cunoscut întreaga familie Black...
Este păcat.
Un băiat talentat.
L- am recunoscut când a venit, dar...
nu-mi plăcea...
Horace.
Te deranjează dacă iau asta?
Îmi place muzica.
Desigur, dar nu pleci, nu-i aşa?
Cred că ştiu să recunosc
o cauză pierdută când văd una.
Din păcate.
Aş considera un triumf personal dacă
ai fi de acord să te întorci la Hogwarts.
Precum prietenul meu, d-ul Potter.
Unul deosebit.
Ei bine, la revedere, Horace.
La revedere.
Bine. O să o fac.
Dar vreau biroul profesorului Merrythought,
nu debaraua pe care am avut-o înainte.
Şi mă aştept la o mărire de salariu.
Astea sunt nişte vremuri nebune
în care trăim. Nebune!
Sunt într-adevăr.
Deci, despre ce anume a fost vorba?
Eşti faimos şi puternic.
Tot ceea ce era Horace înainte.
Profesorul Slughorn va încerca
să te racoleze, Harry.
Vei fi giuvaerul sau.
De aceea se întoarce la Hogwarts.
Este crucial să revină.
Mă tem că te-am lipsit
de o noapte minunată, Harry.
Era cu adevărat, foarte frumoasă.
Fata.
Este în regulă, d-le.
O să mă întorc mâine cu o scuză bună.
Nu ai să te întorci prea curând, Harry.
Dar, d-le, *** rămâne cu Hedwig?
Şi cu maşina mea?
Ambele te vor aştepta.
Hedwig.
Mamă!
Ginny, ce este?
Există doar una şi o are Harry.
Ce?!
- Harry? Care Harry?
- Harry Potter, desigur.
Cred că aş şti dacă Harry Potter
ar fi fost în casa mea, nu-i aşa?
Cufărul lui este în bucătărie.
Şi bufniţa lui.
Nu, dragă. Mă îndoiesc serios de asta.
Harry? A spus cineva Harry?
Eu, băgăciosule.
- A fost la tine în cameră?
- Desigur că nu.
Cred că aş şti dacă cel mai bun prieten
ar fi fost la mine în cameră, nu-i aşa?
Am auzit un strigăt de bufniţă?
L- ai văzut cumva?
Se pare că este pe undeva prin casă.
- Serios?
- Serios.
Harry!
Harry!
Ajunge cu asta...
De ce nu ne-ai anunţat că vii?
Nu am ştiut. Dumbledore m-a adus.
Omul ăla...
Ce ne-am face fără el?
Asta. Doar asta.
De când o aveţi?
De acum câteva zile.
Unul dintre noi ştia că vii.
Mama a fost supărată săptămâna trecută.
A spus că eu şi cu Ginny
avem treburi mai bune de făcut.
Că este prea periculos.
Haide...
Nu este singură.
Chiar şi părinţii mei, care sunt neiniţiaţi,
ştiu că se întâmplă ceva rău.
Oricum, i-a spus lui Ginny să nu se ducă.
A durat câteva zile, dar i-a trecut.
Vorbim despre Hogwarts, despre Dumbledore.
*** am putea fi mai în siguranţă?
Cei cu care am vorbit au spus...
că Dumbledore a îmbătrânit.
Prostii. Are doar...
Câţi ani are?
115? În plus sau în minus cu câţiva ani?
Cissy, nu putem face asta.
Nu putem avea încredere în el.
Nu putem avea încredere în nimeni.
Lordul Întunericului i-a luat.
Te rog lasă-ne.
Ştiu că nu trebuia să vin aici.
Însuşi Lordul Întunericului mi-a interzis
să vorbesc despre asta.
Lordul Întunericului
ţi-a interzis să nu vorbeşti...
Pune-o jos, nu trebuie să atingem
ceea ce nu este al nostru.
Se întâmplă să fiu la curent
cu situaţia voastră.
Tu...
Lordul Întunericului ţi-a spus...
Sora ta m-a prins.
De-a lungul anilor, mi-am jucat bine rolul.
Atât de bine, încât am înşelat
pe unul dintre cei mai mari vrăjitori
din toate timpurile.
Dumbledore este un mare vrăjitor,
dar este un prost la pus întrebări.
- Nu mă îndoiesc de tine, Severus.
- Ar trebui, surioară.
La fel şi Draco.
Este doar un băiat.
Nu pot schimba dorinţa
Lordului Întunericului.
Dar aş putea să-I ajut pe Draco.
Severus...
jură.
Fă ca asta să nu poate fi desfăcut
pentru ea.
Sunt doar cuvinte goale.
Fă cel mai mare efort pe care-I poţi face.
Ceea ce contează mai mult,
un mic jurământ.
Laşule.
Scoate-ţi bagheta.
Tu, Severus Snape,
vrei ca Draco Malfoy,
ca să împlinească dorinţele
Lordului Întunericului?
Da.
Şi vei face tot ceea ce poţi
ca să-I protejezi?
Da.
Şi dacă Draco eşuează,
o vei face tu însuţi?
Să îndeplineşti misiunea
pe care Lordul Întunericului
i- a încredinţat-o lui Draco?
Da.
Şapte, şapte săptămâni de fantezie
aţi venit la timp pentru începerea şcolii.
Cadouri ciudate.
Asta căutai?
Praf întunecat de crescut instantaneu.
Nu aş vrea să-mi cheltui banii pe asta.
la-I tu ca pe o mostră.
Bună, d-nelor...
Vă plac poţiunile, nu-i aşa?
Da, chiar au efect.
Dar de ce ai avea nevoie de ele, surioară?
Te descurci foarte bine.
Ce vrei să spui?
Nu te întâIneşti în prezent cu Ding Tice?
Nu este treaba ta.
- Cât costă asta?
- Cinci monede.
- Cât îmi cereţi mie?
- Cinci monede.
- Sunt fratele tău.
- Zece monede.
Haide, să mergem.
- Bună, Ron.
- Bună.
Ce amuzant a fost.
Nimic care să-mi atragă privirea.
Frederick şi ai lui au nevoie să se amuze.
Îi dau dreptate.
Nu... nu mai este *** era odată.
Harry...
Mi se pare mie, sau sunt împreună doi dintre
cei cu care nu ai vrea să te lupţi?
"Quimbling".
"Quimbling".
Este frumos.
Cântă în cuşca ziua, ştii?
- Vrei?
- Te rog.
Despre ce scrie?
Despre creaturile invizibile.
Sunt peste tot în jurul tău.
"Quimbling".
Ce făcea Draco cu tipul ăla?
Părea ceva dureros.
Vezi tu, era o ceremonie.
- O iniţiere.
- Termină cu asta, Harry.
- Ştiu unde vrei să ajungi.
- S-a întâmplat. Este unul dintre ei.
Unul dintre care?
Harry crede că Draco Malfoy
este Vrăjitor al Morţii.
Aşa crezi?
Ce te face să crezi că I-ar vrea pe Malfoy?
Atunci ce căutau amândoi acolo?
Mutau mobila?
Cei ciudaţi se adună împreună.
TatăI său este un Vrăjitor al Morţii.
Are logică.
În afară de asta, am văzut cu ochii noştri.
Ţi-am spus, nu ştiu ce am văzut.
Am nevoie de puţin aer.
Draco, ce este?
Nu ştiu.
Liniştiţi-vă.
Probabil de la fumul locomotivei.
Hei, Draco, stai jos.
Ajungem în curând la Hogwarts.
Hogwarts...
O şcoală patetică.
Mai bine m-aş ocupa de astronomie,
decât să mai continui încă doi ani.
Nu ar trebui să fie aşa.
O să îmi pierd vremea
în clase de magie anul care urmează.
Te amuză, Blaise?
Să vezi cine râde la urmă.
Duceţi-vă, vreau să verific ceva.
Unde este Harry?
Probabil a coborât deja pe peron.
Haide.
Mama ta nu ţi-a spus
că este urât să tragi cu urechea?
Cazi!
Da, era moartă înainte
să-ţi ştergi saliva de pe bărbie.
Asta este pentru tata.
Bucură-te de călătoria înapoi la Londra.
Apari!
- Bună, Harry.
- De unde ai ştiut unde eram?
Microbi. Ai peste tot pe mâini.
Îmi pare rău că te-am făcut să întârzii.
Este în regulă. Am fost cu un prieten.
Sunt prietenul tău.
Asta este drăguţ.
Era şi timpul. V-am căutat peste tot.
Numele voastre?
Profesore Filius,
mă cunoaşteţi de cinci ani.
Fără excepţii, Potter.
El cine mai este?
Boris. De la pază.
Este în regulă, d-le Flitwick.
Pot garanta eu pentru d-ul Malfoy.
Drăguţă faţă, Potter.
Pot să te ajut eu?
De obicei, nu fac aşa ceva, dar...
Depinde de tine.
Ai mai îndreptat nasuri?
Nu, dar am mai îndreptat câteva degete.
Nu este ceva foarte diferit.
Bine. Da. Încearcă.
Îndreaptă!
Ei bine, *** arăt?
Excepţional de obişnuit.
Grozav.
Nu te îngrijora. Va fi aici în curând.
Vrei să încetezi din mâncat?
Cel mai bun prieten al nostru lipseşte.
Hei. Întoarce-te, nebuno.
Este din nou plin de sânge.
De ce este mereu plin de sânge?
Se pare că este sângele lui de data asta.
Unde ai fost?
- Ce ai păţit la faţă?
- Mai târziu.
O să vorbim despre asta.
Eşti curajos pentru cineva
care a păţit asta de mai multe ori.
Eşti în regulă?
- Bună seara tuturor.
- Mulţumesc.
Mai întâi, daţi-mi voie să vi-I prezint
pe noul membru al echipei noastre.
Horace Slughorn.
Profesorul Slughorn a fost de acord
să-şi reia vechiul post.
La catedra Poţiunilor.
Orele de apărare împotriva Magiei Negre,
vor fi ţinute de către profesorul Snape.
După *** ştiţi, fiecare dintre voi
a fost percheziţionat
la sosirea voastră aici în seara asta.
Aveţi dreptul să ştiţi de ce.
Odată, era un tânăr.
Ca şi voi, stătea în acest hol.
Mergea pe coridoarele acestui castel.
Locuia şi mânca aici.
Părea ca oricare alt elev din lume.
Numele său era Tom Riddle.
Astăzi, desigur, este cunoscut
în lumea întreagă cu alt nume.
De acea stau aici uitându-mă
la voi toţi în seara asta.
Vă reamintesc crudul adevăr.
În fiecare zi, aici, în chiar acest minut,
aş putea spune,
forţele întunecate încearcă
să penetreze zidurile acestui castel.
În cele din urmă,
cea mai mare speranţă, sunteţi voi.
Este ceva la care trebuie să vă gândiţi.
După ce dormiţi. Haideţi.
A fost un discurs vesel.
Alea magiei este sus, d-nelor, nu jos.
D- le Davies!
D- le Davies, condu-le pe fete.
Potter!
Asta nu poate fi de bine.
Te distrezi, nu-i aşa?
Am avut oră liberă în dimineaţa,
d- nă profesoară.
Am observat.
Aş fi crezut că te interesează poţiunile.
Sau nu mai eşti interesat să devii Auror?
Am fost, dar mi s-a spus
că nu sunt strălucit.
Aşa era.
Când preda Poţiunile profesorul Snape.
Oricum, acum profesorul Slughorn este
foarte fericit să te accepte ca elev.
Cu aşteptări mărite din partea ta.
Grozav.
- Mă duc chiar acum.
- Bine, bine.
Potter, ia-I şi pe Weasley cu tine.
Pare mult prea fericit acolo.
Poţiuni... Începe sezonul de Quidditch,
trebuie să mă antrenez.
Detaliile în preparare sunt obligatorii.
Harry, băiete, începusem să mă îngrijorez.
Ai pe cineva cu tine, văd...
Ron Weasley, d-le.
Îmi plac poţiunile...
Prostii. Orice prieten de-al lui Harry
este şi prietenul meu.
Scoateţi-vă cărţile.
Îmi pare rău, d-le.
Nu mi-am aduc încă cărţile.
Nu te îngrijora, ia ce vrei din dulap.
După *** spuneam,
am pregă*** nişte poţiuni în dimineaţa asta.
Aveţi vreo idee care ar putea fi?
- Da, d-şoară...
- Granger, d-le.
Serul adevărului.
Este un ser cu trei efecte...
Asta face să fie
cea mai puternică poţiune din lume.
Miroase diferit pentru fiecare persoană,
în funcţie de ceea ce aceasta este atrasă.
Poate mirosi că iarba proaspătă...
mentă, pastă de dinţi...
Nu creează această iluzie,
ci provoacă o puternică infatuare,
sau o obsesie...
De aceea, este probabil
cea mai puternică poţiune din lume.
D- le, nu ne-aţi spus
ce este în celălalt vas.
Da, ceea ce vedeţi în faţa voastră,
d- nelor şi d-lor...
Este o poţiune denumită Felix Felisis.
- În mod curent este cunoscută ca...
- Lacul lichid.
Da, d-şoară Granger.
Lacul lichid.
Este greu de făcut
şi e un dezastru dacă îI greşiţi.
Este un secret pe care îI veţi afla
printr-o mare străduinţă.
Are un efect puternic.
Deci, asta vă ofer
fiecăruia dintre voi astăzi.
O micuţă fiolă de Lac lichid,
elevului care, în restul orei,
reuşeşte să facă un amestec acceptabil
a Morţii Vii.
Reţeta pe care o veţi găsi
la pagina zece a cărţilor voastre.
Oricum, vă spun că va primi asta
doar elevul care va face o poţiune
de o calitate suficientă
ca să pretindă acest premiu.
Mult noroc tuturor.
Începeţi.
Această carte
este proprietatea Prinţului Semipur.
*** ai făcut asta?
Presează-I, nu-I tăia.
Nu, în carte scrie în mod expres să-I tai.
Serios?
Ce...? Este perfect.
Atât de perfect
că o picătură ne poate ucide pe toţi.
Poftim, aşa *** am promis,
o fiolă de Felix Felisis.
Felicitări.
Foloseşte-o cu înţelepciune.
Ai venit. Ai primit mesajul meu.
Intră.
- Ce mai faci?
- Bine, d-le.
Te bucuri de orele de clasă? Ştiu că
profesorul Slughorn e impresionat de tine.
Cred că îmi supraestimează
abilităţile, d-le.
- Aşa crezi?
- Cu siguranţă.
Dar activităţile tale din afara clasei?
D- le?
Am observat că îţi petreci timpul
cu d-şoara Granger...
Nu pot să nu mă împiedic
să mă întreb dacă...
Nu, nu...
Este inteligentă. Suntem prieteni.
- Dar... nu.
- lartă-mă.
Eram doar curios.
Nu cercetez asta.
Probabil eşti curios
de ce te-am chemat aici în seara asta.
Răspunsul zace aici.
Ceea ce priveşti sunt amintiri.
În acest caz, aparţin unui singur individ.
Voldemort, sau *** era cunoscut
atunci, Tom Riddle.
Această fiolă conţine amintiri speciale.
Atunci când I-am cunoscut prima dată.
Aş vrea să vezi asta.
Dacă vrei.
Am fost confuză când am primit
scrisoarea ta, d-le Dumbledore.
În toţi aceşti ani,
Tom nu a avut niciun vizitator.
Au existat incidente cu ceilalţi elevi.
Lucruri grave.
Tom, ai un vizitator.
Ce mai faci, Tom?
Pleacă!
- Eşti doctor, nu-i aşa?
- Nu.
Sunt profesor.
Nu te cred.
Vor să fiu consultat.
Ei cred că sunt diferit.
Poate că au dreptate.
Nu sunt nebun.
Hogwarts nu este un loc pentru nebuni.
Hogwarts este o şcoală.
O şcoală a magiei.
Poţi face anumite lucruri, nu-i aşa, Tom?
Lucruri pe care alţi copii nu le pot face.
Pot face ca lucrurile să se mişte
fără să le ating.
Pot face animalele să mă asculte,
fără să le dresez.
Pot face să se întâmple lucruri rele
cu oamenii care sunt răi cu mine.
Îi pot răni dacă vreau.
Cine eşti?
Ei bine, sunt ca tine, Tom.
Sunt diferit.
Dovedeşte-o.
Cred că este ceva în dulapul tău
care încearcă să scape, Tom.
Neliniştea nu este tolerată
la Hogwarts, Tom.
La Hogwarts vei fi învăţat nu doar *** să-ţi
foloseşti magia, ci *** să o controlezi.
M- ai înţeles?
Deasemenea, pot să vorbesc şi cu şerpii.
Mă găsesc... şoaptele.
Este normal pentru cineva ca mine?
Ştiaţi, d-le,
atunci?
Dacă ştiam că am întâInit cel mai periculos
vrăjitor al tuturor timpurilor?
Nu.
Dacă aş fi ştiut, aş fi...
De-a lungul timpului, aici la Hogwarts,
Tom Riddle a îndrăgit un singur profesor.
Ghiceşti cine ar putea fi acel profesor?
Nu I-aţi readus pe profesorul Slughorn
doar pentru catedra de poţiuni, d-le?
Nu, nu am făcut asta.
Vezi tu, profesorul Slughorn posedă ceva
ceea ce eu preţuiesc foarte mult.
Nu renunţă uşor.
Aţi spus că profesorul Slughorn
va încerca să mă recruteze.
Da.
Vreţi să-I las?
Da.
În regulă, în dimineaţa asta o să vă pun
să faceţi câteva exerciţii,
doar ca să ne reobişnuim.
Linişte, vă rog!
Tăceţi!
Mulţumesc.
În regulă...
Amintiţi-vă, doar pentru că
avem o echipă bună,
nu înseamnă că avem garantată
victoria anul acesta.
Este clar?
Bine.
Nu fi îngrijorat, Weasley, bine?
Îngrijorat?
Da, voi juca tare.
Nu este nimic personal.
Serios?
Poţi face asta?
Sunt bun.
La Quidditch trebuie să fii rapid.
Să ai mâna rapidă.
O să-mi încerc şansele.
Spune, crezi că mă poţi prezenta
prietenei tale, Granger?
Nu m-ar deranja să ajung "la prima bază"
cu ea, înţelegi ce vreau să spun?
Haide...
Haide, Ron.
Fereşte!
Să fiu sincer, credeam
că o să ratez ultima dată.
Sper că bietul băiat
să nu fie afectat prea tare.
Îi place de tine, Hermione.
Mi-a spus.
Are prietenă.
Ai auzit vreodată de vraja asta,
Sectum Sempre?
Nu, nu am auzit.
Dacă ai avea puţin respect
faţă de tine, ai înapoia cartea aia.
Nici pomeneală.
A primit-o la curs.
Mai bine să o aibă el decât tu, Hermione.
Slughorn crede că este un geniu.
Mi-ar plăcea să înapoiezi cartea.
- Dă-mi cartea.
- Nu.
- De ce nu?
- Legătura este fragilă.
- Legătura este fragilă?
- Da.
Este cartea Prinţului Semipur.
- Da?
- Aşa scrie chiar aici.
Această carte
este proprietatea Prinţului Semipur.
De săptămâni, Harry practic
doarme cu cartea aia.
Şi nu are nicio idee despre
cine este Prinţul Semipur.
Nu am spus că nu sunt curios,
dar nu dorm cu ea.
Este adevărat.
Nu doarme cu ea în pat.
Este doar o afurisită de carte.
Termină, Hermione.
Am fost curioasă.
- Aşa că am fost...
- La librărie.
- Şi?
- Şi nimic.
Nu am putut găsi nicio referinţă nicăieri
despre Prinţul Semipur.
Poate ar trebui să o laşi baltă, atunci.
Mă aşteptam să te găsesc
în localul "Coada de Mătură".
Nu, o urgenţă necesită, mă tem,
prezenţa mea.
Îi dau eu de capăt.
Am avut foarte o lungă...
Stai lângă mine.
Bine.
Doriţi ceva de băut?
O sticlă de suc.
La naiba.
Se ţin doar de mâini.
Şi se sărută.
- Aş vrea să plec.
- Ce?
Nu poţi vorbi serios.
- Trebuie, este sora mea.
- Şi?
Dacă ea te-ar privi când te săruţi,
crezi că s-ar ridica şi ar pleca?
- Hei, băiete.
- Mă bucur să vă văd.
Ce va aduce aici?
Am fost aici de mai multe ori
decât aş vrea să recunosc.
Nici măcar nu-mi mai amintesc când...
Mâinile sus de pe masă...
Ascultă-mă, băiete...
Pe vremuri, organizăm petreceri.
Alegeam câţiva elevi. Tu ai veni?
Aş considera asta o onoare, d-le.
Eşti şi tu binevenită, Granger.
- Sunt încântată, d-le.
- Splendid.
Uitaţi-vă după bufniţa mea.
Mă bucur să te văd.
Ce joc joci?
Dumbledore mi-a cerut
să mă împrietenesc cu el.
- Să te împrieteneşti cu el?
- Nu-mi place.
Trebuie să fie important. Dacă n-ar fi fost,
nu mi-ar fi cerut asta Dumbledore.
Ai...
Nu ştiu unde poate fi.
O să ştie când o să fac asta.
Ai auzit...
Suntem în siguranţă.
Nu vă apropiaţi.
Treceţi înapoi, toţi!
Nu atinge aia.
Cu excepţia pielii de iepure.
Ai înţeles?
Eşti sigură că Katie nu avea asta
când a intrat în local?
După *** am spus, a plecat fără nimic.
lar când s-a întors avea pachetul.
A spus că este important să-I dea cuiva.
A spus cui?
Profesorului Dumbledore.
Mulţumesc, Leanne. Poţi pleca.
De ce mereu când se întâmplă ceva
sunteţi şi voi?
Credeţi-mă, d-nă profesoară, şi eu
îmi pun aceeaşi întrebare de şase ani.
Severus...
Ce crezi?
Cred că d-şoara Bell
este norocoasă că este în viaţă.
A fost pus un blestem asupra ei, nu-i aşa?
O ştiu pe Katie.
Nu ar fi făcut rău nici măcar unei muşte.
Dacă ducea asta profesorului Dumbledore,
nu ştia ce face.
Da, a fost blestemată.
Malfoy a fost.
Asta este o acuzaţie
foarte serioasă, Potter.
Într-adevăr.
Probele tale?
Doar ştiu.
Doar... ştii...
Putem folosi cadoul tău, Potter,
care ne va arăta că muritorul
care îI va posedă trebuie să fie...
Cel Ales...
Întoarceţi-vă în dormitoarele voastre.
Toţi.
Crezi că m-a văzut, Ginny?
- Se uita doar la el.
- Crezi?
- Grozav.
- Termină, a fost acum cinci ore.
Ei bine, avea mâinile peste tot
pe sora mea, nu-i aşa?
Adică, trebuie să-I urăsc, ştii?
Din principiu.
Bănuiesc că da.
Este o nebunie, ce vede la ea?
Nu ştiu, este inteligentă, amuzantă...
- Atractivă...
- Atractivă?
- Da, are o piele frumoasă.
- Piele?
Vrei să spui că Dean se întâIneşte
cu sora mea pentru pielea ei?
Nu ştiu... Adică spun doar că
ar putea să fie un fapt care contribuie.
Hermione are o piele frumoasă.
Adică pielea ei este frumoasă.
Nu m-am gândit niciodată la asta.
Dar... cred că da.
Foarte frumoasă.
- Nu am să mai pot dormi acum.
- Serios?
Spune-mi, te-ai vezi zilele astea
cu unchiul tău Tiberius?
Da, d-le, de fapt am stabilit
să mergem la vânătoare
împreună cu Ministrul Magiei de sărbători.
Ei bine, transmite-le amândorura
toate cele bune din partea mea.
Dar unchiul tău, Belby?
Unchiul lui este neiniţiat
şi se ocupă cu poţiuni.
- Lucrează la ceva nou?
- Nu ştiu.
După părerea mea,
poţiunile lui sunt nişte prostii.
Poţiunile lui se întăresc
la sfârşitul zilei.
Dar tu, d-şoară Granger, cu ce se ocupă
familia ta în lumea neiniţiaţilor?
Părinţii mei sunt dentişti.
- Tratează dinţii oamenilor.
- Fascinant.
Este asta considerată
o profesie periculoasă?
Nu...
Deşi... un băiat I-a muşcat
pe tatăI meu odată.
A avut nevoie de zece copci.
D- şoară Weasley...
Intră, intră.
Uită-te la ochii ei.
S- au certat iar, nu-i aşa?
Îmi pare rău. Nu întârzii de obicei.
Eşti iertată. Stai jos pentru desert.
Dacă ţi-a rămas...
- Ce este?
- Nimic.
La revedere, la revedere.
Potter...
Îmi pare rău, d-le,
va admiram bufniţa din sticlă.
Da, este un obiect interesant.
Stă într-un colţ şi are calitatea
de a anima conversaţia.
O stimulează când lâncezeşte.
- Ceea ce nu este cazul...
- Cred că o să plec, atunci.
Prostii.
Nici nu ai idee, dragă băiete.
Colegii tăi... să spunem doar că
este puţin probabil să ajungă pe etajeră.
Etajera, d-le?
Oricine cine devine cineva, ajunge aici.
Dar tu deja eşti cineva, nu-i aşa, Harry?
Voldemort a ajuns pe etajeră, d-le?
L- aţi cunoscut, d-le. Tom Riddle?
Aţi fost profesorul lui.
D- ul Riddle a avut mulţi profesori
cât a fost aici, la Hogwarts.
*** era?
Îmi pare rău, d-le. lertaţi-mă.
Mi-a ucis părinţii.
Desigur.
Este firesc să vrei să ştii mai multe.
Mă tem că trebuie să te dezamăgesc, Harry.
Când I-am întâInit prima dată
pe d-ul Riddle,
era un tânăr tăcut, supus, inteligent,
dedicat să devină unul dintre cei mai buni.
Nu ca ceilalţi.
De fapt, nu era nici măcar ca tine.
Vroia doar să trăiască.
Era foarte preocupat de asta.
Salut, Ron.
Ne bazăm pe tine.
Nu ţi-a frică, nu-i aşa?
Învinsule!
*** a fost?
- *** a fost ce?
- Petrecerea.
De fapt, a fost plictisitoare.
Cred că Harry a rămas la desert.
Slughorn dă o petrecere de Crăciun.
O să vin cu cineva.
Bănuiesc că te duci cu McLaggen.
Este preferatul lui Slughorn, nu-i aşa?
De fapt, vroiam să te rog pe tine.
Serios?
Mult noroc astăzi, Ron.
Ştiu că o să fii grozav.
Îmi pare rău. După meciul de astăzi,
McLaggen poate să-mi ia locul.
*** vrei. Te rog.
Bună tuturor.
Arăţi groaznic, Ron.
Aţi pus ceva în băutura lui?
Ceva tonic?
Succes.
Nu bea aia, Ron.
- Poţi fi exmatriculat pentru asta.
- Nu ştiu despre ce vorbeşti.
Haide, Harry.
Avem de câştigat un meci.
Da!
Weasley! Weasley! Weasley!
Da!
Weasley! Weasley! Weasley!
Da!
Weasley! Weasley! Weasley!
- Nu trebuia să faci asta.
- Ştiu.
Poate ar trebui să-I săruţi.
Ca la procesul tatălui lui.
A fost ceva diferit.
Era un proces, nu era un meci.
Nu i-ai pus în băutură.
Ronnie a crezut că i-ai pus.
Am făcut o vrajă...
La antrenamentul lui.
Foarte bine.
*** te simţi, Harry?
Când îi vezi pe Dean cu Ginny?
Ştiu.
Văd *** te uiţi la ea.
Eşti cel mai bun prieten al meu.
Mă duc înăuntru.
Ce s-a întâmplat?
Aruncă!
Mă simt la fel.
Nu pot să opresc asta.
Ceea ce s-a întâmplat seara trecută,
ei bine, a fost ceva de neoprit.
Ceva chimic.
Am stat mult...
Poate să sărute pe cine vrea.
Chiar nu îmi pasă.
Aveam impresia că urma să mergem
împreună la petrecerea de Crăciun?
Da.
Acum, având în vedere împrejurările,
trebuie să-mi fac alte planuri.
Serios?
Da. De ce?
De ce nu te duci cu altcineva, ca prieteni?
Eu de ce nu m-am gândit la asta?
Nu ai cu cine?
Este o surpriză.
Oricum, nu trebuie să-ţi faci griji.
Nu poţi spune nimănui.
O vezi pe fata aia de acolo?
Este Romilda Vane.
Harry, încearcă să te facă să o îndrăgeşti
cu o poţiune de dragoste.
Serios?
Hei, este interesată de tine
doar pentru că crede că eşti Cel Ales.
Dar sunt cel Ales.
Îmi pare rău. Glumeam.
O să mă duc cu cineva care îmi place.
Cineva super.
Nu am mai fost
la petrecerea asta în castel.
Cel puţin nu în timp ce eram trează.
Vezi tu, eu merg prin somn.
Din cauza asta mă culc încăIţată.
Dispari!
Dispari!
Dispari!
- O băutură?
- Nu.
- Este în regulă.
- Distracţie plăcută. Mulţumesc.
Hermione, ce faci?
Ce ai păţit?
Nu, doar am fugit.
- Adică, îI aştept pe Cormac.
- Cormac?
Pe el I-ai invitat?
El vroia cel mai mult.
Mulţumesc foarte mult. Vorbim mai târziu.
A vrut să meargă cu mine la petrecere.
Serviţi...? Măcar una.
Mulţumesc.
Trebuie să se întoarcă Cormac.
Uite-I că vine.
Cred că tocmai a dispărut în noapte.
Acum câteva minute era aici.
- Este frumoasă, nu-i aşa?
- Da, da...
- Ce sunt astea, Potter?
- Testicule de dragon.
Tocmai ţi-ai făcut rost
de o lună de detenţie, McLaggen.
Nu te grăbi, Potter.
D- le, cred că ar trebui
să mă realătur petrecerii. Partenera mea...
Cu siguranţă va supravieţui absenţei tale
pentru 1-2 minute.
În afară de asta,
vreau doar să-ţi transmit un mesaj.
Un mesaj?
Dumbledore m-a rugat
să-ţi transmit urările lui
şi speră că te vei distra
în vacanţa de sărbători.
El călătoreşte
şi se pare nu va reveni
până la începerea şcolii.
Unde călătoreşte?
la mâinile de pe mine!
D- le profesor Slughorn...
Tocmi I-am prins pe băiatul ăsta
cercetând în coridorul de sus.
Pretinde că a fost invitat
la petrecerea dumneavoastră.
Bine, bine, am venit neinvitat!
O să îI însoţesc eu afară.
Desigur... d-le profesor.
În regulă.
Toată lumea, continuaţi, continuaţi.
Am făcut ce trebuia.
Sau poate că nu am făcut asta.
Ce-ţi pasă ţie?
Trebuie să te protejez.
Am făcut un jurământ de neîncăIcat.
Nu am nevoie de protecţie.
Am fost ales pentru asta.
Chiar de Voldemort.
Nu am să-i înşel încrederea lui Voldemort.
Mi-e teamă, Draco,
că va trebui să facă altcineva asta...
Nu!
Eu am fost ales. Este momentul meu!
Jurământ de neîncăIcat?
Eşti sigur că aşa a spus?
Absolut. De ce?
Nu poţi să încalci
un jurământ de neîncăIcat.
Eu aş face-o,
dacă ar fi cineva drag în primejdie.
Nu înţelegi.
La naiba...
Drăguţ.
Vrea să mă seducă.
- Cu buzele, să-ţi arăt...
- Te cred pe cuvânt.
Ce se întâmplă? Ce se întâmplă dacă
încalci un jurământ de neîncăIcat?
Mori.
Voldemort I-a ales pe Draco Malfoy
pentru o misiune.
Ştiu că pare ciudat.
Te-ai gândit vreo clipă că Snape doar
pretinde că îi oferă ajutorul lui Draco
ca să afle ce pune la cale?
Nu aşa suna.
Poate că Harry are dreptate, Remus.
Adică, să faci un jurământ de neîncăIcat...
Totul se reduce la faptul dacă ai
sau nu încredere în judecata lui Dumbledore.
Dumbledore are încredere în Snape.
Ca urmare, şi eu am.
Dumbledore poate greşi, chiar tu ai spus-o.
- Eşti orbit de ură.
- Nu sunt!
Ba da, eşti!
Oamenii dispar, Harry. Zilnic.
Ne putem încrede doar în câţiva oameni.
Dacă începem să ne luptăm între noi,
suntem condamnaţi.
Ginny!
Vrei?
Nu ai încredere în mine?
Este bun.
Doar...
- Vrei?
- Nu, mulţumesc.
Trebuie să îI ierţi pe Remus.
Starea lui se înrăutăţeşte.
Sunteţi în regulă, d-le Weasley?
Suntem urmăriţi. Toţi.
În majoritatea zilelor
nici nu îţi vine să ieşi din casă.
Nu este uşor.
- Aţi primit mesajul meu?
- Da, I-am primit.
Dacă Dumbledore călătoreşte,
înseamnă că sunt noutăţi la Minister.
Dar poate că asta vrea Dumbledore.
În ceea ce-I priveşte pe Draco Malfoy,
ştiu puţin mai mult.
Continuă.
Am trimis un agent la Borgin & Burkes.
Cred, din ce mi-ai descris
a ceea ce s-a întâmplat e timpul verii,
că obiectul de care Draco
este atât de interesat,
este Dulapul Dispariţiei.
Dulapul Dispariţiei?
Se spune că atunci când lui Voldemort
i- au crescut puterile pentru prima dată,
s- a dus la el, I-a deschis,
s- a culcat înăuntru şi a dispărut
pentru o oră sau două.
Te poate transporta practic oriunde.
Este foarte periculos, totuşi.
Foarte temperamental.
Ce s-a întâmplat cu el?
- Cu cel de la Borgin & Burkes.
- Nimic.
Este încă acolo.
A fost delicios.
Eşti sigur că nu vreţi să rămâneţi?
Nu, trebuie să plecăm.
Noaptea trecută a fost cel mai rău.
Remus?
Ce este?
Ron s-a dus la culcare?
Nu încă. Nu.
Şireturile...
Crăciun fericit, Harry.
Crăciun fericit.
Harry, nu!
Ginny!
Harry?
Înapoi!
Harry!
Ginny!
Ţi se pare ceva neimportant.
Ai avut noroc că nu ai fost ucis.
- Trebuie să realizezi cine eşti, Harry.
- Ştiu cine sunt sunt, Hermione, bine?
Îmi pare rău.
Sunt conştient de asta.
Aşa vreau...
Scuză-mă, trebuie să mă duc să vomit.
D- le, este adevărat că profesorul
Merrythought se pensionează?
Tom, nu ţi-aş putea spune
nici dacă aş ştii, nu-i aşa?
Apropo, mulţumesc pentru ananas.
Ai avut dreptate. Este preferatul meu.
*** ai ştiut asta?
Intuiţie.
Dumnezeule, uitaţi-vă cât este ceasul.
Plecaţi, băieţi, ori profesorul Dippett
vă va pune pe toţi la detenţie.
Ai grijă, Tom.
Nu vrei să fii trezit din pat
după orele de clasă.
Ce te frământă?
D- le... nu am ştiut
la cine altcineva să vin.
Ceilalţi profesori, ei bine,
nu sunt ca tine.
Ar putea să înţeleagă greşit.
Continuă.
Eram în librărie într-o seară,
la secţiunea interzisă.
Am citit ceva mai degrabă ciudat,
despre o magie rară.
M- am gândit că poate... îmi puteţi explica.
Se numeşte, din câte am înţeles...
Scuză-mă?
Nu ştiu nimic despre aşa ceva.
Chiar dacă aş şti, nu ţi-aş spune!
Acum ieşi de aici imediat şi să te mai prind
că menţionezi vreodată asta!
Confuz?
Aş fi surprins dacă nu ai fi.
Nu înţeleg.
Ce s-a întâmplat?
Astea sunt cele mai importante amintiri
pe care le-am strâns.
Dar este deasemenea o minciună.
Această amintire a fost modificată de
aceeaşi persoană a cărei memorie este,
vechiul nostru prieten,
profesorul Slughorn.
Dar de ce şi-ar modifica propria amintire?
Cred că îi este ruşine de ea.
- De ce?
- De ce, într-adevăr...
Te-am rugat să te împrieteneşti cu
profesorul Slughorn şi ai făcut-o.
Vreau să-I convingi că să afli
adevăratele sale amintiri.
În orice mod poţi.
Nu-I cunosc chiar atât de bine, domnule.
Această amintire conţine totul.
Fără ea, suntem orbi.
Fără ea, nu avem nicio şansă.
N- ai de ales.
N- ai voie să greşeşti.
Citiţi capitolul despre antidot.
Vom vorbi mai mult despre asta
la următoarea oră. Plecaţi.
Pleacă. Nu-ţi uita coada de şopârlă.
Însuşi prinţul poţiunilor!
Cărui fapt datorez această favoare?
Domnule, mă întrebam dacă
vă pot întreba ceva.
Întreabă, băiete, întreabă.
Eram în librărie într-o seară,
la secţiunea interzisă.
Am citit ceva mai degrabă ciudat,
despre o magie rară.
Da? Şi ce era această magie rară?
Nu ştiu. Nu-mi amintesc
denumirea exactă.
Dar m-a făcut să mă întreb
dacă nu există vreun fel de magie
pe care nu aveţi voie să ne-o predaţi?
Ora de Poţiuni a trecut, Harry.
Cred că mai bine i-ai adresa
întrebarea profesorului Snape.
Da... nu prea vedem
lucrurile la fel, domnule.
Ceea ce vreau să spun este că...
el nu e ca dumneavoastră.
Ar putea interpreta greşit.
Da... Nu există lumină fără întuneric.
La fel este şi cu magia.
Eu am ales să o fac în lumină.
Îţi sugerez să faci la fel.
Acelaşi lucru i I-aţi spus şi lui
Tom Riddle când v-a întrebat?
Dumbledore te-a pus să faci asta, nu-i aşa?
Nu-i aşa?!
Da?
Tu erai, Potter.
Îmi cer scuze, sunt ocupat momentan.
E minunată, nu-i aşa?
Luna...
Divină.
Ai servit o gustare târzie, nu-i aşa?
Cutia era pe patul tău.
M- am gândit să gust una... sau 20...
Nu pot să nu mă opresc
să mă gândesc la ea, Harry.
Sincer, credeam că începe să te enerveze.
Nu m-ar putea enerva niciodată.
Cred că o iubesc.
Ei bine, grozav!
Crezi că ea ştie că exist?
Aşa sper, te sărută de trei luni.
Mă sărută?
Despre cine vorbeşti?
Tu despre cine vorbeşti?
Romilda, desigur. Romilda Vane.
Bine, foarte amuzant.
De ce ai făcut asta?
Nu glumesc. Sunt îndrăgostit de ea.
În regulă, bine. Eşti îndrăgostit de ea.
Ai cunoscut-o?
Nu...
Îmi poţi face cunoştinţă cu ea?
Haide, Ron. Te voi prezenta
Romildei Vaine.
Scuzaţi-mă, domnule, nu v-aş
fi deranjat dacă nu era ceva important.
Unde-i Romilda?
Ce-i cu el?
O poţiune de dragoste foarte puternică.
Foarte bine... ai face bine
să-I aduci înăuntru.
Credeam că poţi face tu un remediu, Harry.
Am crezut că este nevoie
de mâinile cuiva cu experienţă, d-le.
Bună, scumpo.
- Adevărat?
- Poate că ai avut dreptate..
Apropo, îmi cer scuze pentru
mai devreme, domnule profesor.
A fost o mică neînţelegere.
Chiar deloc.
Doar vorbe-n vânt. Corect?
Cred că v-aţi săturat
după toţi aceşti ani
de întrebările despre Voldemort.
Nu rosti numele ăla!
- Poftim, băiete. Bea-I pe tot.
- Ce este?
Tonic pentru nervi.
- Ce mi s-a întâmplat?
- Poţiunea dragostei. Una foarte puternică.
- Mă simt foarte prost.
- Trebuie să te înzdrăveneşti, băiete.
Am o sticlă de bere, vin,
carne de gazelă bătrână...
Aveam o reticenţă pentru ele,
dar având în vedere circumstanţele...
Poftim, Potter...
Pentru viaţă!
Ron!
Ron!
D- le profesor, faceţi ceva!
Nu înţeleg...
Haide, Ron, respiră!
Fetele astea... or să mă omoare.
Te-ai gândit bine, Harry, să foloseşti
o plantă care absoarbe otrava.
Cred că eşti foarte mândru
de elevii tăi, Horace.
Da, foarte mândru.
Cred că suntem de acord
că acţiunile lui Potter au fost eroice,
dar întrebarea este:
"De ce au fost necesare?"
Chiar aşa.
Pare să fie un cadou, Horace.
Cine ţi-a dat această sticlă?
Apropo, conţine remarcabile substanţe
dar nu amestecate cu otravă.
De fapt, intenţionam să o fac cadou.
Cui? Dacă pot întreba.
Dumneavoastră, doamnă directoare.
Unde-i? Unde-i Ron al meu?
A întrebat de mine?
- Ce caută ea aici?
- Te-aş putea întreba acelaşi lucru.
- Întâmplător sunt iubita lui!
- Întâmplător sunt... o prietenă.
Asta nu-i iubire.
N- aţi vorbit săptămâni întregi!
Mai bine s-ar trezi
acum că a devenit interesant...
A fost otrăvit, blondă aiurită!
Şi ca să ştii, mereu mi-a părut interesant.
Vezi? Îmi simte prezenţa.
Nu-ţi fă griji, "won-won",
sunt aici. Sunt aici...
Lavender...
Draga mea... Hermione...
Hermione...
Să fii tânăr şi să simţi
spinii iubirii...
leşiţi, toţi...
Domnul Weasley este bine îngrijit.
Cât timp? Ce părere ai?
Mulţumesc.
Taci.
Opreşte-te, Ron.
Ai făcut să ningă.
Mai povesteşte-mi o dată
*** m-am despărţit de Lavender.
Ei bine, venise să te viziteze la spital...
şi aţi vorbit...
Nu cred c-a fost o discuţie lungă.
Nu mă înţelege greşit,
dar sunt încântat c-a fost rapid.
Pare să fie supărată.
Da, pare, nu-i aşa?
Spui că nu-ţi aminteşti nimic...
din acea noapte?
- Chiar nimic?
- Ar fi ceva...
Dar nu se poate.
Deliram, nu-i aşa?
Delirai...
Harry! Uite-o pe Katie.
Katie Bell.
- Katie, ce mai faci?
- Ştiam că mă vei întreba, Harry...
Dar nu ştiu cine m-a blestemat.
Am încercat să-mi amintesc...
Sincer.
Dar pur şi simplu nu reuşesc.
Katie...
Ştiu ce ai făcut, Malfoy.
Ai pus un blestem asupra ei, nu-i aşa?
Spectro!
Sangro!
Sangro!
Sangro!
Trebuie să scapi de ea.
Astăzi.
la-mă de mână.
Trebuie să ascunzi cartea Prinţului Semipur
undeva unde să n-o găsească nimeni.
Nici măcar tu.
- Ce-a fost asta?
- Ce-a fost asta?
Vezi? Nu ştii niciodată ce poţi găsi acolo.
Bine, închide ochii...
Aşa nu vei fi tentat.
Închide ochii...
Şi asta poate sta aici sus, dacă vrei.
- Tu şi Ginny aţi făcut-o?
- Ce?
- Aţi ascuns cartea?
- Da...
Bine... Vedeţi...
Norocul meu că Slughorn
nu o să spună nimic.
Noroc. Asta e!
Ne trebuie doar puţin noroc.
Ei bine?
- *** te simţi?
- Excelent.
Chiar excelent!
Ţine minte, Slughorn de obicei
mănâncă devreme,
face o plimbare şi revine în birou.
Aşa e. Mă duc la Hogwarts.
Poftim? Nu...
Harry, trebuie să vorbeşti cu Slughorn.
- Avem un plan.
- Ştiu, dar...
Am un presentiment bun
în legătură cu Hogwarts.
Simt că acolo trebuie să fiu astă seară.
Înţelegeţi ce vreau să spun?
- Nu.
- Nu.
Credeţi-mă, ştiu ce fac.
Sau ştie Felix ~poţiunea~.
Harry!
- M-ai speriat, Harry.
- Îmi pare rău, domnule.
Trebuia să-mi fac simţită prezenţa.
De asta am tuşit.
VIăstarii ăştia erau
să vă fie fatali, profesore.
Chiar crezi... Ce te face să crezi asta?
Nimic. Doar comportamentul general, d-le.
M- am furişat şi aţi tresărit văzându-mă.
Este foarte normal, d-le.
Sunt foarte valoroase, nu-i aşa?
Sunt nişte plante foarte valoroase.
Nu că nu ai fi familiarizat cu aşa ceva.
În scopuri academice, desigur...
Plantele astea mereu m-au îngrozit.
- *** ai reuşit să ieşi din castel, Harry?
- Pe uşa principală, domnule.
Hogwarts e un prieten drag,
şi mereu îmi place să-I vizitez.
D- le, dacă nu vă supăraţi,
va trebui să plec acum.
Harry...
- Domnule?
- E aproape noapte!
Cred că-ţi dai seama că nu-ţi pot da voie
să cutreieri de unul singur.
Chiar vă rog să mă însoţiţi, domnule.
Harry, insist! Trebuie să
te întorci la castel imediat!
Ar fi neproductiv, domnule.
Ce te face să spui asta?
Habar n-am.
Horace...
Doamne Sfinte... aia-i chiar o tarantulă?
Una moartă, aşa cred, d-le.
Dumnezeule mare... Prietene,
*** ai reuşit s-o omori?
S- o omor?
Îmi era un vechi prieten.
Îmi pare rău, nu am ştiut...
Nu-ţi fă probleme, tu nu eşti singur.
Sunt nişte creaturi neînţelese,
ca şi păianjenii.
Nu rănesc pe nimeni...
Ca să nu mai menţionăm de mandibule...
Recunosc că şi asta este adevărat.
Hagrid, ştiu că este
un subiect delicat, dar...
veninul tarantulei este foarte rar.
Îmi permiţi să extrag o fiolă sau două?
În scopuri pur academice, înţelegi.
Poţi să iei. Nu prea mai contează, nu-i aşa?
Exact la asta mă gândeam.
Am câteva fiole goale
pentru asemenea ocazii.
Bine. Va fi folosit la poţiuni...
Nu o să spui câteva cuvinte?
Ultimele cuvinte?
A fost grozav...
- Vrei să spun câteva cuvinte?
- Da.
- Era ca un membru de familie?
- Da...
- Bun rămas...
- Aragog...
Rămas bun, Aragog.
Arahnida dragă...
Ţi se va simţi lipsa...
Ne vom gândi la tine...
Îmi pare rău...
Viaţa este scurtă...
O aveam de la cineva, ştii?
Ştii cât de mare era când a ieşit din ou?
Nu era mai mare ca o ciocănitoare.
O ciocănitoare!
- Cât un porumbel.
- Ce drăguţ...
Am avut un peşte odată.
Francis, îmi era foarte drag.
Într-o zi când am coborât... dispăruse.
Foarte ciudat.
Nu-i aşa?
Aşa este viaţa!
Bănuiesc că ţi-o trăieşti şi deodată...
Un elev mi I-a dat pe Francis...
Într-o dupăamiază
am descoperit vasul pe biroul meu.
Cu puţină apă în el.
La suprafaţă plutea o petală de floare.
În timp ce o priveam scufundându-se,
chiar înainte să atingă fundul vasului,
s- a transformat într-un peşte.
O magie minunată.
O apariţie fermecătoare.
Petala de floare era
de la o floare de crin ~Lily~
Mama ta.
În ziua în care am coborât,
ziua în care vasul era gol,
a fost ziua în care mama ta...
Ştiu de ce eşti aici.
Dar nu te pot ajuta.
Trebuie să mă crezi.
Ştiţi de ce am supravieţuit, d-le profesor?
În noaptea în care m-am ales
cu semnul ăsta?
Datorită ei, pentru că s-a sacrificat,
pentru că a refuzat să se dea la o parte.
Pentru că dragostea ei
era mai puternică decât Voldemort.
Nu îi rosti numele.
Nu îmi este frică de nume, d-le profesor.
Trebuie să vă spun ceva.
Ceva ceea ce alţii doar bănuiesc.
Este adevărat.
Eu sunt Cel Ales.
Doar eu îI pot distruge,
dar ca să pot face asta,
trebuie să ştiu ceea ce Tom Riddle
v- a întrebat acum mulţi ani
în biroul dumneavoastră.
Trebuie să ştiu ce i-aţi spus.
Fiţi curajos, d-le profesor.
Fiţi curajos precum mama mea.
Altfel, i-ar fi ruşine de dumneavoastră.
Altfel a murit degeaba.
Altfel, vasul va rămâne gol.
Pentru totdeauna.
Te rog, să nu gândeşti rău
despre mine când o să vezi asta.
Nu ai nicio idee *** era atunci.
Eram la bibliotecă
într-una din serile trecute.
La secţiunea interzisă.
Şi am citit ceva mai degrabă ciudat
despre o magie rară.
Se numea, după *** am înţeles,
Hokras.
Scuză-mă?
Hokras.
Am găsit termenul în lectură
şi nu I-am putut înţelege pe deplin.
Nu ştiu ce ai citit, Tom,
dar sunt chestii foarte întunecate.
Foarte întunecate, într-adevăr.
De aceea am venit la dumneavoastră.
Hokras este un obiect în care o persoană
ascunde o parte din sufletul său.
Dar nu înţeleg *** funcţionează asta.
Se pune o parte din suflet într-un obiect.
Atunci când trupul va fi distrus,
sufletul se va reuni în acel obiect.
ÎI protejează?
Partea din sufletul tău care
a fost ascunsă continuă să trăiască.
Cu alte cuvinte, nu poţi să mori.
*** poţi împărţi sufletul?
Cred că deja ştii răspunsul la asta, Tom.
Ştiu?
Da...
Împărţirea sufletului
este o încăIcare a legilor naturii.
O să o fac...
Odată, o să îmi împart sufletul în şapte.
Pentru Dumnezeu, Tom.
Ar fi mai bine să te gândeşti
să ucizi o singură persoană,
decât să îţi împarţi sufletul în şapte.
Asta este o discuţie ipotetică,
în scopuri academice?
Desigur că da.
D- le...
Asta este deasupra a orice mi-am imaginat.
Vreţi să spuneţi că a reuşit, d-le?
- A reuşit cu Hokras?
- Da, a reuşit.
- Nu doar o singură dată.
- Unde sunt, mai exact?
Ar putea fi oriunde,
în orice obiect comun.
Inelul lui Tom...
Sau o carte.
Jurnalul lui Tom Riddle.
Hokras...
Acum patru ani, m-ai salvat
din Camera Secretelor, şi mi-ai dat asta.
De atunci am ştiut
că este un alt fel de magie.
Foarte întunecată, foarte puternică.
Dar până în seara asta nu am avut
nicio idee despre cât este de puternică.
Şi inelul?
Aparţine mamei lui Voldemort.
Dificil de găsit
şi chiar şi mai dificil de... distrus.
Dar dacă le-am putea găsi
pe toate Hokras şi distruge pe fiecare...
L- am distruge pe Voldemort.
*** le găsim?
- Ar putea fi oriunde, nu-i aşa?
- Adevărat.
Magia, în special cea întunecată...
lasă urme...
Aşa s-a dus, nu-i aşa, d-le?
Când a părăsit şcoala.
Da.
Cred că poate am găsit încă una.
De data asta,
nu pot spera să o distrug singur.
Din nou, trebuie să te rog
să mă ajuţi, Harry.
Te-ai gândit vreodată
că îmi ceri prea mult?
Că iei totul ca un drept?
Ţi-a trecut vreodată prin mintea ta genială
că nu mai vreau să fac asta?
Dacă m-am gândit sau nu, nu este relevant.
Nu are legătură cu tine.
Ai fost de acord.
Nu mai avem ce discuta.
Harry...
Trebuie să te bărbiereşti, prietene.
Ştii, uneori uit cât de mult ai crescut.
Uneori încă te mai văd că un mic băieţel.
lartă-mă, Harry. Sunt un bătrân.
La fel îmi spun şi eu.
Exact ca mama ta, eşti deosebit de bun.
Lumea va aprecia întotdeauna asta.
Locul unde vom merge
este extrem de periculos.
Îţi promit că te voi însoţi.
Cu o singură condiţie.
Trebuie să te supui fiecărei comenzi
pe care ţi-o dau, fără întrebări.
Da, d-le.
Înţelegi ce spun?
Dacă îţi spun să te ascunzi, te ascunzi.
Dacă îţi spun să fugi, fugi.
Dacă îţi spun să mă abandonezi
şi să te salvezi, aşa trebuie să faci.
Am cuvântul tău, Harry?
Aşa o să fac.
la-mă de braţ.
Dar, d-le, credeam că nu avem voie
să facem asta la Hogwarts.
Ei bine, să fiu eu, înseamnă
să am şi anumite privilegii.
Aici este locul...
Da...
Acesta este locul magic.
- D-le...
- Ca să putem trece,
trebuie produsă suferinţă.
Suferinţă, pentru a slăbi orice intrus.
Lăsaţi-mă pe mine, d-le.
Nu, Harry.
Sângele tău
este mult mai preţios ca al meu.
Voldemort nu vroia să îi fie descoperită
uşor ascunzătoarea.
A pus anumite capcane.
Cu grijă.
Acolo este.
Singura întrebare este *** ajungem acolo.
Ajută-mă, Harry.
Este un Hokras acolo înăuntru, d-le?
Da.
Trebuie să fie băută.
Toată, trebuie să fie băută.
Acum ştii de ce te-am adus cu mine.
Această poţiune aproape mă va paraliza.
De asta sunt aici.
Îmi va provoca atât de multă durere,
încât voi implora ajutor.
Va trebui să rezişti până la sfârşit.
Sarcina ta, Harry, este să te asiguri că
am să beau în continuare această poţiune.
Este posibil să fii nevoit
să mi-o torni cu forţa pe gât.
- Ai înţeles?
- De ce nu o pot bea eu, d-le?
Pentru că eu sunt mult mai bătrân,
mai încăpăţânat şi mult mai puţin valoros.
Sănătate, Harry.
D- le profesor!
D- le profesor!
D- le profesor...
Mă puteţi auzi?
D- le profesor!
Trebuie să beţi, vă amintiţi?
Nu, opreşte-te...
Doar când o beţi pe toată.
Nu... Aşteaptă...
Beţi, d-le.
Harry, ajută-mă!
Încă una. Doar una, promit.
Am promis că o să fac ce-mi spuneţi.
Promit.
Vă rog!
Harry?
Apă.
Apă.
Apă!
Aţi reuşit, d-le.
Uitaţi!
Harry...
Apă.
Ergumete!
Apă...
Lumină!
Lumis Maximus!
Sectum Sempre!
Harry...
Nu mai umblaţi pe holuri.
Trebuie să vă ducem
la spital imediat, d-le.
Trebuie.
Nu... Severus.
Doar de Severus am nevoie.
Trezeşte-I.
Spune-i ce s-a întâmplat.
Nu mai vorbi cu altcineva.
Severus, Harry...
Du-te jos, Harry.
Nu vorbi cu nimeni fără permisiunea mea.
Indiferent ce s-ar întâmpla,
este imperativ să rămâi jos.
Harry, fă ceea ce-ţi spun.
Ai încredere în mine.
Ai încredere în mine.
Bună seara, Draco.
Ce te aduce aici,
în această frumoasă seară?
Cine mai este aici? Te-am auzit vorbind.
Vorbesc des cu mine însumi.
Găsesc asta extraordinar de folositor.
Întotdeauna am crezut, Draco...
Draco, nu eşti un asasin.
De unde ştii tu ce sunt?
Am făcut unele lucruri care te-ar şoca.
Ai pus un blestem pe Katie Bell,
sperând că îmi va da colierul mie.
Ai înlocuit o sticlă de a mea
cu una cu otravă...
lartă-mă, Draco.
Nu te pot ajuta dacă eşti slab...
Crede-mă, am fost ales.
Am să fac să-ţi fie mai uşor.
Draco, Draco...
Vor fi alţii.
***?
Dulapul de Dispariţie de la şcoală...
- Borgin & Burkes, este un pasaj.
- Ingenios.
Draco, cu ani în urmă, am cunoscut un băiat
care a făcut alegerile greşite.
Te rog, lasă-mă să te ajut.
Nu am nevoie de ajutorul tău!
Nu înţelegi?
Trebuie să fac asta.
Trebuie să te ucid.
Sau mă va omorî pe mine.
Ei bine, uitaţi-vă ce avem aici.
Foarte bine, Draco.
Bună seara, Bellatrix.
Cred că sunt necesare prezentările,
nu crezi?
Aşa este, Albus,
dar mă tem că sunt puţin în întârziere.
Fă-o!
Nu are curajul pentru asta, ca tatăI lui.
Lasă-mă să-I ucid eu în felul meu.
Nu! Lordul Întunericului a fost clar.
Băiatul trebuie să o facă.
O va face el, trebuie să aştepţi.
Haide, Draco!
Acum!
Nu.
Sirius...
Te rog...
Avadacadabra!
Draco!
Snape! Aveam încredere în tine!
Du-te.
Ripostează! Laşule, ripostează!
Nu! Îi aparţine Lordului Întunericului.
Îndrăzneşti să-mi foloseşti magia
împotriva mea?
Da, sunt Prinţul Semipur.
Potter, în lumina celor petrecute,
dacă simţi nevoia să vorbeşti cu cineva...
Ar trebui să ştii că pentru
profesorul Dumbledore...
ai însemnat foarte mult.
Crezi că ar fi făcut-o?
Draco?
Nu. Stătea cu bagheta întinsă...
În cele din urmă a fost Snape.
Tot timpul a fost Snape.
Nu am făcut nimic.
Este fals.
Deschide-I.
E al Lordul Întunericului.
"Ştiu că voi fi mort cu mult înainte
să citeşti asta,
dar vreau să ştii că eu
ţi-am descoperit secretul.
Am furat fiecare Hokras cu intenţia
de a distruge cât de multe puteam.
Înfrunt moartea sperând că
atunci când îţi vei întâIni Alesul,
va fi din nou muritor".
I.B.
- I.B.~voi fi~
- Timpul...
Cineva are adevăratele Hokras...
Ceea ce înseamnă
că totul a fost o pierdere de timp.
Totul.
Ron n-are nimic cu tine, să ştii.
În legătură cu tine şi Ginny...
Dacă aş fi în locul tău, dacă Ron ar fi prin
preajmă, aş vrea să vorbesc cu el.
Nu mă mai întorc printre voi.
Trebuie să finalizez
ceea ce a început Dumbledore.
Nu ştiu încotro mă voi îndrepta,
dar vă voi spune, ţie şi lui Ron,
unde mă aflu... când voi putea.
Întotdeauna ţi-am admirat curajul, Harry.
Dar uneori eşti chiar căpos.
Doar nu crezi c-o să găseşti acele Hokras
singurel, nu-i aşa?
Ai nevoie de noi, Harry.
Nu observasem cât de minunat
este acest loc...