Tip:
Highlight text to annotate it
X
(Muzică)
(Muzică)
Trăim într-o lume interconectată, tot mai globalizată.
Mulțumită avioanelor internaționale,
oamenii şi bolile de care suferă
pot ajunge în orice oraș al planetei, în câteva ore.
Şi odată ce un virus ajunge la sol,
uneori, este de ajuns un singur strănut pentru a răspândi
infecţia în întreaga comunitate.
Când oamenii erau vânători, cutreierând prin savane,
nu eram niciodată într-un singur loc prea mult timp,
şi aşezările nu au fost suficient de mari
pentru a susţine transmiterea de microbi infecţioși.
Dar odată cu apariţia revoluţiei agricole,
acum 10.000 de ani, şi a așezărilor permanente
în Orientul Mijlociu, oamenii au început să trăiască lângă animale,
facilitând răspândirea bacteriilor şi viruşilor
între oameni şi vite.
Epidemiile și pandemiile vin în multe forme.
În 2010, de exemplu,
un cutremur devastator a lovit Haiti,
forţând mii de oameni în taberele temporare de refugiaţi.
În câteva săptămâni, lagărele au devenit un focar pentru holeră,
o bacterie răspândită prin apa contaminată,
declanşând o epidemie națională.
Dar cea mai frecventă cauză a epidemiilor este dată de viruși,
*** ar fi pojarul, gripa şi ***.
Când se extind la nivel global, le numim pandemii.
Pandemiile au avut loc pe parcursul istoriei umane.
Unele au lăsat urme pe ţesutul şi oasele victimelelor,
în timp ce, pentru alţii, dovezile vin din ADN-ul conservat.
De exemplu, oamenii de ştiinţă au recuperat ADN
din bacteria care transmite tuberculoza
din resturi de mumii egiptene antice.
Şi în 2011,
oamenii de ştiinţă care investigau o groapă de ciumă din Londra
au fost în măsură să reconstituie genomul de Yersinia pestis,
bacteria responsabilă pentru Moartea Neagră, din secolul al XIV-lea.
Se crede că ciuma provenea din China,
în jurul anului 1340,
răspândindu-se în vest, de-a lungul Drumului mătăsii,
ruta care ajunge din Mongolia până în Crimeea.
În 1347, ciuma a ajuns la Marea Mediterană,
şi până în 1400, a ucis peste
34 de milioane de europeni, câştigând titlul de
Mortalitatea mare.
Mai târziu, istoricii au denumit-o Moartea Neagră.
Cu toate acestea, de departe cea mai mare pandemie ucigătoare
este gripa.
Gripa este circulă constant între emisferele de Sud şi de Nord.
În America de Nord şi Europa,
gripele sezoniere au loc în fiecare toamnă şi iarnă.
*** majoritatea copiilor şi adulţilor vor fi fost expuşi la virus în sezoanele anterioare,
aceste boli sunt de obicei uşoare.
Cu toate acestea, la fiecare 20-40 de ani
virusul trece printr-o mutație dramatică.
Acest lucru apare de obicei atunci când un virus gripal rătăcit,
care circulă în raţe şi păsări agricole,
întâlnește un virus porcin şi fac schimb de gene.
Acest proces este cunoscut ca schimbul antigenic
şi a avut loc pe parcursul istoriei umane.
Prima pandemie înregistrată, a avut loc în 1580.
În secolele XVIII şi XIX
au avut loc încă cel puțin șase pandemii.
În ceea ce priveşte mortalitatea,
nici unul nu se poate compara cu Marea Pandemie de Gripă, din 1918.
Primul simptom al pandemiei
a apărut în primăvară, când armata americană din nordul Franței
a început să manifeste frisoane, dureri de cap si febră.
Apoi, în septembrie, la o baracă a armatei SUA, lângă Boston,
soldaţii, aflați la marș, au început să se prăbușească
fapt care a determinat trimiterea lor la infirmeria taberei.
Un chirurg a relatat că
la două ore după internare, soldații aveau pete mahon pe obraji
şi câteva ore mai târziu
se putea vedea cianoza extinzându-se dinspre urechi
pe toată fața.
Este doar o chestiune de câteva ore până survine decesul
şi ei se luptă pentru a respira, până când se sufocă.
Pe S.S. Leviathan,
un transport american mare cu traseu prin Bordeaux,
oamenilor bolnavi le curgea sânge din nas
umplând punțile dintre paturile lor cu fluide corporale.
Între timp, soldații britanici care se întorc din nordul Franței în permisie
au adus gripa în Dover şi alte porturi de lângă canal,
de unde virusul a fost preluat feroviar până în Londra.
Până când pandemia și-a urmat cursul
în aprilie 1919,
aproximativ 675,000 americani
şi 230.000 britanici au murit.
Doar în India, aproape 10 milioane au murit,
iar la nivel mondial au fost 50 de milioane de victime.
Dar asta a fost atunci.
Astăzi, avioanele pot transporta viruși
în orice ţară de pe glob
într-o fracțiune din timpul care a fost necesar în 1918.
În februarie 2003, de exemplu,
un medic chinez ajuns la Hotel Metropole, în Hong Kong
se simțea bolnav.
Neștiind, el purta un nou virus de origine animală, denumit SRAS,
prescurtarea de la Sindromul Respirator Acut Sever.
În 24 de ore de la cazarea sa în camera 913,
şaisprezece oaspeți au fost infectați,
şi în următoarele zile, cinci avioane de călători cu destinaţii peste oceane,
au răspândit virusul în Vietnam, Singapore şi Canada.
Zborurile dintre Hong Kong, Toronto şi alte oraşe internaționale au fost aterizate rapid
şi, mulţumită altor măsuri de urgenţă,
o pandemie a fost evitată.
Până când începutul pandemiei a încetat, patru luni mai târziu,
SRAS a infectat 29 de ţări din întreaga lume
şi peste de 1.000 de oameni au murit.
Cu toate că virusul a fost rapid oprit, totuși
nu se putea face nimic pentru veștile alarmante
transmise prin canalele de știri și prin internet
Odată ce bloggerii s-au alăturat isteriei
prin răspândirea teoriilor conspiraționiste nefondate,
turismul din Hong Kong şi alte orașe afectate, a stagnat
aducând daune întreprinderilor de peste 10 miliarde de dolari.
Totuși, o afacere a prosperat.
Mai presus de toate, SRAS a fost un memento că pandemiile au fost mereu asociate cu panica.
Dacă istoria ne învaţă ceva,
este că, în timp ce pandemiile pot începe mici,
impactul lor poate fi la fel de dramatic ca războaiele și catastrofele naturale.
Diferenţa de azi
este că ştiinţa ne oferă capacitatea de a detecta pandemiile
chiar de la începutul lor
şi de a lua măsuri pentru a diminua impactul lor
înainte de a se răspândi prea mult.
(Muzică)