Tip:
Highlight text to annotate it
X
Din episoadele anterioare...
Ilaria a vrut un virus şi un tratament.
- Ai proiectat un virus apocaliptic.
- Vor trimite o armată.
Atunci trebuie să mergem acolo jos
şi să distrugem virusul.
Iisuse.
NARVIK... nu mai e.
- Hiroshi, cred că o să mor.
- Are o tumoare spinală de gradul IV.
N-ai ştiut, aşa-i ?
Culcă-te iar cu mine, Alan.
Mă poţi împuşca, dar tot voi merge.
Vom merge.
Eu, tu şi mama ta.
- Cine naiba eşti ?
- Ai ochii tatălui tău.
Alan ?
Alan ?
- E în regulă, Sarah.
- Ce s-a întâmplat ?
- Încearcă să te relaxezi.
- Unde sunt ?
În Carantină.
Ne pregătim să-ţi facem o scanare a tumorii.
Tumoarea mea ?
*** ai aflat ?
Hatake a descoperit
cicatricea de la operaţie.
Hai să facem scanările astea, bine ?
Stai puţin să mă duc în
camera de observare,
şi voi monitoriza
rezultatele scanării.
Ok. Alan.
Se va termina repede,
promit.
Bine ?
Ai grijă în spate !
Alan, ajutor !
Sarah, ce s-a întâmplat ?
Strigai.
Am iubit-o pe mama ta foarte mult.
Şi ea la fel pe mine.
Dar când a aflat
despre copiii inuiţi...
mi te-a luat,
şi mi-a interzis să te mai văd.
Însă te supravegheam în modul meu.
Copiii inuiţi ?
I-ai răpit.
Majoritatea au fost...
duşi în case,
daţi celor care nu puteau
să aibă copii.
Majoritatea ?
Nici una din vieţile alea nu erau ale tale
ca să decizi ce să faci cu ele.
Regret profund ce am făcut.
Se pare că chiar crezi asta.
Asta e seara în care am primit
Bursa Naţională de Ştiinţă.
Am fot foarte mândru de tine.
Ai fost acolo ?
Sunt un membru onorabil al comisiei.
Am votat pentru tine,
dar nimic mai mult.
Ai câştigat aia de una singură.
Normal că aşa am făcut,
pentru că în ciuda faptului că
ai putea crede că acest album
mi te-a adus mai aproape,
nu ai nimic de-a face cu mine
sau cu ce am făcut !
Julia, te rog.
Ochii noştri...
De ce sunt argintii ?
O anomalie genetică rară.
Minţi.
Spune-mi adevărul. Merit asta.
Încerc să te protejez.
Nu e treaba ta să mă protejezi.
Tumoarea s-a extins
în lichidul spinal.
E o... e o mare şansă să se
extindă şi în creier.
Voiam doar să ies pe teren.
Doar o dată. Asta e ultima mea şansă
să fac ceva ce contează.
Îmi pare rău că te-am minţit.
E ok.
E ok.
Chiar mă bucur că eşti aici.
Ok, nu te mai mişca.
Nu mă mai face să mă doară.
Tulok aruncă cadavrele
celor de la Ilaria în zăpadă.
- Eu sunt bine, apropo, mersi că întrebi.
- Nici nu şi-a dat seama datorită
- plânsetelor de bebeluş.
- Am verificat pe toată lumea.
- Nu există răni serioase.
- Aşa-i, nu e nimic serios la asta.
E un miracol că nimeni nu a mai fost rănit.
Mulţumită ţie.
Dar nu s-a terminat, aşa-i ?
Ilaria nu se va opri.
Niciodată.
Vor vâna fiecare
persoană din sat doar pentru
a-şi păstra secretele intacte.
Ce o să facem legat de asta ?
Nu o să facem nimic.
O să-ţi iei oamenii tăi...
Oamenii noştri, Miksa.
*** spui tu. Trebuie să plecaţi
de aici cât mai curând.
Asta e casa noastră.
- Nu o să fugim.
- Anana, are dreptate.
Sângele nostru e în
gheaţa şi zăpada asta.
Sângele vostru de pe zăpada asta
va fi tot ce vă mai rămâne
dacă staţi aici.
Dacă vă răspândiţi,
tot mai aveţi o şansă.
M-a urmărit toată viaţa.
Are un album plin de poze cu mine,
din Atlanta,
din timpul medicinei,
chiar şi de la slujbele pe
care le-am avut în străinătate.
Mi-a spus că fiica lui a
murit într-un incendiu.
A fost o mare minciună.
Din ziua în care am venit nu a
făcut altceva decât să ne mintă.
Are o poză cu noi toţi împreună
ca o familie, eu, Hatake,
şi mama în acea cabină de jos.
Am crescut aici.
La fel şi alţi copii
pe care a făcut experimente.
Poate că ţi-a făcut ceva
când erai bolnavă la Nivelul R.
Propriei lui fiice ?
Atenţie. Cod 725.
O să mă duc la el.
Atenţie. Cod 725, Nivelul G.
- Am găsit ceva pe care ai vrea să-l vezi.
- Unde este ?
Unde este acest album ? De când
o urmăreşti pe Julia ?
Dacă eşti aici pentru a mă acuza
de faptul că o admiram pe Julia,
atunci recunosc asta deschis.
E bolnav ceea ce faci.
Sunt tatăl ei.
Poate că nu acceptă asta,
dar un simplu test ADN o poate demonstra.
Ţi-ai pierdut dreptul de
a fi tatăl ei cu ani în urmă.
Un subiect pe care mi-ar
place să-l dezbat
cu tine, dacă nu ar fi fost
ceva mai important.
Dr. Adrian pleacă din bază
cu acele mostre de NARVIK.
Unde merge ?
Nici unde.
Nu e nimic afară exceptând
moartea sigură.
Nu pare că se îndrepta nici unde.
Zăpadă îl va răpune.
Ai încredere în mine.
Sunt cuvinte ironice venind din partea ta.
Lucrul important este
că virusul nu mai e.
Şi ca şi Dr. Adrian,
nu va fi niciodată găsit.
Dacă NARVIK iese din
Cercul Polar Arctic,
nu mai e cale de întoarcere,
milioane vor muri.
Şi cei care nu vor muri,
vor fi vectori,
răspândind boală până când...
De ce a luat Adrian tot NARVIK-ul ?
Ori lucrează pentru Ilaria,
ori e pe cale să o facă.
Juneau e la 8 zile de mers distanţă.
Nu, nu ar ajunge niciodată atât
de departe pe un snowmobil.
Baza de recepţie Echelon,
abandonată în '85.
E doar la 80 de km.
Care sunt şansele ca transmisia radio
să mai funcţioneze după 29 de ani ?
Cred că va trebui să aflăm.
Julia, nu o fă.
E prea periculos.
Virusul nu mai există !
Julia !
Alan.
- Nu.
- Trebuie să mergem.
Helix - 1x10
Traducerea şi adaptarea
Richard Nasta & TheDude
pentru www.fastsubtitles.ro
Thanks chamallow
- www.addic7ed.com -
Comentarii pe www.tvblog.ro
Premiul meu în Ştiinţă Naţională,
ce ai făcut cu el după ce ne-am despărţit ?
Am...
L-am pus în magazie cu
restul lucrurilor tale care le-ai mai lăsat.
Ce te-a făcut să te gândeşti la el ?
N-am vorbit niciodată de acea seară.
Ce e de vorbit despre ea ?
Mereu m-am întrebat de ce
i-ai dat lui Peter biletul.
Asta e legat de mine şi Sarah ?
- Nu. Ştii ceva...
- Întreb pentru că spuseseşi
- că nu voiai să vorbeşti despre asta.
- Şi nu vreau. Doar că...
ştii ce, uită de asta.
Nu vreau să devin una din creaturile alea.
Ştii ce îţi cer.
N-o pot face de una singură.
Te rog. Mulţumesc.
Cantina e acum deschisă.
Dr. Jordan. Ar trebui să te odihneşti.
Adică să aştept să mor ?
Nu, mersi.
Indiferent de cât timp mi-a mai rămas,
vreau să-l petrec în laborator.
Lasă-mă să te ajut.
O poţi lăsa acolo.
Mulţumesc.
Ştii unde au plecat
Dr. Farragut şi Dr. Walker ?
Nu ţi-au spus ?
Nu au încredere în mine.
Îi poţi învinui ?
Am făcut lucruri...
lucruri groaznice, pentru ştiinţă.
Edward Jenner.
A infectat un copil de 8 cu variolă
pentru a testa o teorie nedovedită.
Ar fi putut fi acuzat pentru crimă.
Dar copilul a supravieţuit.
Şi astfel Jenner a fost iniţiatorul
folosirii vaccinurilor moderne.
A salvat milioane de vieţi.
Poate că ai făcut lucruri groaznice,
dar nu mă pot gândi
decât la faptul nici unul
din acele lucruri nu vor mai conta
dacă facem acest
antiviral să funcţioneze.
- Mă auzi ?
- Da, te aud.
Sunt la întâlnire.
Atâta vreme cât şefii tăi sunt
de acord cu preţul meu.
Mă veţi scoate de aici,
şi veţi primi ce vreţi.
Suntem pe drum.
- Adrian.
- Opreşte-te !
Nu mă face să folosesc asta !
Calmează-te. Nu suntem aici
pentru a-ţi face rău.
Din întâmplare eraţi prin apropiere
şi v-aţi decis să treceţi pe aici ?
Alan. NARVIK-ul.
- Ai pachetul ? Am nevoie de confirmare.
- La naiba.
- Stai puţin !
- Nu poţi face un târg cu oamenii ăştia.
Vor lua ce vor şi te vor ucide.
Am muncit prea mult şi din greu
ca să plec de aici cu nimic.
- Virusul ar putea ucide milioane de oameni.
- Asta e problema CDC-ului.
Vreau să aveţi în continuare de muncă.
- Poţi să... confirmi ?
- Alo, la naiba.
Eşti bine ?
E doar o zgârietură. Nu e la fel
de bine şi în cazul staţiei radio.
E cam distrusă,
dar cred că o pot repara.
De când ?
A trebuit să învăţ o grămadă
de lucruri fără tine.
E răcoare aici, dar relaţia dintre
voi doi e sub zero grade.
Bateria e dusă. Vom avea neavoie de
o altă sursă de energie.
Locul ăsta trebuie să aibă un generator
de rezervă. Mă duc să văd dacă îl găsesc.
- Nu vii cu noi, nu-i aşa ?
- Nu am de ales.
Ba ai, şi îl tot alegi pe el.
Uite, când Ilaria va termina cu baza,
vor veni aici.
Îi pot încetini,
să le ofer oamenilor
noştri o şansă de luptă.
- Miksa !
- Ce e ?
- Un snowmobil lipseşte.
- Cine a plecat ?
Nimeni din satul nostru.
- Câte cadavre ai aruncat ?
- 4.
Nu, nu. Au trecut 5 pe lângă mine când
eram în drum spre sat noaptea trecută.
Singurul avantaj pe care îl aveam era că
Ilaria nu ştia ce s-a întâmplat aici.
Şi nu vor şti în continuare,
nu şi dacă îl opresc eu.
Merg cu tine.
M-ai încetini doar.
Scoateţi-i pe toţi de
aici cât mai repede.
Am verificat sângele lui Julia deja.
Nu are anticorpi virali.
Ai observat ceva anormal ?
- Nu din test, nu.
- Atunci...
trebuie să-ţi schimbi perspectiva.
Uită-te la forma şi structura ADN-ului.
De ce ? Ce o să găsesc ?
Nu ştiu.
Dar... trebuie să fie ceva.
Unii ar spune că vindecare doctorului
Walker e miraculoasă.
Eu nu cred în miracole.
Convingerea mea stă în ştiinţă.
Cred că asta e o calitate
pe care o împărţim.
Julia e expertul.
Dacă era aici, ar fi putut
vedea ce-mi scapă mie.
Când te-am văzut
continuând să încerci
în ciuda circumstanţelor,
asta e dovada unui om de ştiinţă adevărat.
Nu te da bătută acum.
Necesitarea curăţeniei,
Bacteriologie, Nivelul 3.
Necesitarea curăţeniei, Bacteriologie,
Nivelul 3.
Necesitarea curăţeniei, Bacteriologie...
Nici nu e ciudat.
Care e faza cu tine şi Dr. Farragut ?
Am avut un asistent de laborator odată.
Era foarte chipeşă.
Am dat în ea,
ca surdul în tobe.
Şi apoi m-am plictisit, şi s-a
transformat într-un coşmar.
A trebuit s-o concediez ca să nu-mi
mai facă ochi dulci toată ziua.
Ce s-a întâmplat cu tine ?
A renunţat la tine în
favoarea unei arome noi ?
Acea Dr. Jordan, hă ?
E o bucăţică bună, hă ?
- E chiar atrăgătoare...
- Taci. Din gură.
Am găsit... generatorul de rezervă.
- N-ai reparat-o încă ?
- Voiam să văd dacă merge.
SOS ! SOS ! SOS !
Aici Baza de Recepţie Echelon.
Mă poate auzi cineva ?
Avem o situaţie de urgenţă.
Sunt Dr. Julia Walker de la
Centrul de Control al Bolilor.
Avem nevoie urgentă
de asistenţă la...
- Lasă-mă pe mine.
- Lasă-mă un minut.
Nu pot să cred că nu am
anticipat mai devreme.
Lasă-mă să ghicesc,
un divorţ greu ?
- Nu am să-ţi spun din nou aşa că taci.
- Se pare că doar ce ai făcut-o.
Jos !
Treci la uşă !
Aruncă virusul şi nimeni
nu trebuie să moară !
Urmează-mă.
Tot ce vrem e virusul. Doar aruncă-l
afară şi te vom lăsa în pace !
Cred că-i doar unul.
*** de ştii ?
Pentru că dacă avea prieteni,
ar fi intrat deja înăuntru.
În orice caz... nu ne lasă să plecăm
de aici.
Echelon stasjon, Echelon
stasjon, Echelon stasjon.
Echelon stasjon, er du der ?
Vi har mottatt din Mayday.
- Poţi să ajungi ?
- Nu ştiu.
Echelon stasjon, Echelon
stasjon, Echelon stasjon.
Vi har mottatt din Mayday.
Echelon stasjon.
Cam atât cu radio.
Ce vrei, Peter ?
De ce eşti aici ?
Vreau să te ajut.
Nu.
Te rog.
Toate se vor termina curând.
Mult mai repede... decât crezi.
Chiar credeam că mă apropii
de o descoperire.
Ce ?
Prezentarea premiilor tale.
Chestia Ştiinţei Naţionale.
Chiar am fost prins în muncă.
- Vrei să vorbeşti despre asta acum ?
- În maşina de dezăpezit,
când ai adus vorba,
mi-a revenit în minte.
Ceremonia era pe jumătate gata,
erau pe cale să mă cheme
pe scenă şi tu tot nu ai apărut.
Eram supărată dar ştiam
*** pierzi noţiunea timpului.
Am învăţat să mă obişnuiesc. Am realizat
că atunci când Peter a apărut,
nu te-ai pierdut în slujba;
nu ai vrut să vii.
Mă gândesc la acea noapte
tot timpul.
Dacă nu-i dădeam
lui Peter biletul...
nu aţi fi ajuns să...
M-ai întrebat despre ultima
dată când l-am văzut pe Peter. Te-am minţit.
Ştiu.
Mi-a spus.
Ar fi trebuit să-ţi spun adevărul.
Doar că nu am ştiut ***.
Haide.
Premiul tău pentru Ştiinţa
Naţională
nu-i în depozit.
L-am făcut ţăndări la o săptămână
după ce ai plecat.
Să mi-l scot din cap.
Îmi pare rău.
Îmi pare foarte rău, Jules.
Vine.
Jules.
Spune-mi că nu-i nicio
cabană acolo jos.
Am vrut să înregistrez asta
doar în caz.
Am pus într-o altă ordine ADN-ul
lui Julia şi am găsit ceva...
incredibil.
Eram atât de porniţi să găsim
anticorpi pentru virus,
încât am ratat asta complet.
Asta-i scanarea telomerilor lui Julia
de acum opt zile
când a fost prima dată infectată
cu virusul.
Şi asta-i mostra ei
de acum două zile.
Poţi vedea *** telomerii
s-au prelungit,
revenind la lungimea
pe care ar trebui s-o vezi
la un nou născut, fără telomerii
necesari.
Ăsta-i un efect secundar al virusului
ca şi schimbarea pigmentului
din ochii ei,
sau e din cauză că s-a recuperat ?
Nu sunt sunt sigură, dar trebuie să-ţi spun
că posibilităţile medicale
sunt... infinite.
Teoretic, am putea induce lipsa
telomerilor. Asta,
ar elimina necesitatea energiei
ca celulele canceroase să crească,
şi dacă am elimina acea energie,
atunci celulele canceroase ar muri.
Cred că de asta mi-a
zis Dr. Hatake să mă uit
mai atent la ADN-ul lui Julia. Ştia cumva.
Dacă am putea cumva suplimenta
imunitatea sistemului meu slăbit,
să ţintim tumoarea direct,
injectăm fluidul cerebral-spinal ai lui
Julia în sistemul meu central nervos...
Am să încep nişte ***
pe calculator
să văd dacă mă pot pregătii
pentru extragere spinală.
Dacă am plecat până te întorci,
sau dacă mă uit după cai
verzi pe pereţi...
vreau doar să ştii că nu sunt speriată.
Sunt pregă***ă.
Cred
că asta-i tot.
Mergem tot spre interiorul gheţii.
Dar dacă numai există nicio
cale de ieşire ?
Ce-a fost asta ?
Vine de aici.
Eliberează-mă.
Cine eşti ?
Muzica... a fost aşa minunată.
Ne poţi spune numele ?
Gunnar... Mikaelsson.
De ce ai ochii argintii ?
Eliberează-mă.
Nu vom face nimic cu tine
până când nu ne spui cine eşti.
Cine sunt ?
Îmi amintesc că am fost cercetător,
şi un predicator,
şi un Viking.
Eliberează-mă.
Nu avem timp de asta.
Omul lui Sutton va găsi
acest tunel în orice moment.
- Trebuie să ne mişcăm.
- Constance ?
Ce ?
Trebuia să aleg.
Constance m-a făcut să aleg,
aşa că am ales.
De asta Hiroshi m-a închis aici.
Spune-le
că sunt reguli ce trebuie urmate.
- Nu pot fi mai mulţi de 500.
- Cinci sute de ce ?
Vorbeşte cu mine, la naiba !
Spune-mi despre ochii tăi !
Poţi rezista patru minute
fără oxigen,
patru zile fără apă,
40 de zile fără mâncare.
A fost atâta durere.
Renaştere e ca moartea.
Nu aveam nicio idee
despre enormitatea ei în acea perioadă.
Am crezut că am găsit
darul final.
Viaţa Eternă.
Dar să trăieşti pentru totdeuna e
să mori de 10.000 de ori.
Fratele tău a spus că suntem
aproape gata să plecăm.
Ai stat ceva vreme acolo.
Mă întrebam când vei începe
să zici ceva.
Încercam să-ţi acord spaţiu.
Pentru ce ?
Asta-i casa noastră.
Nu ar trebui să fugim de ea.
Am învăţat la o vârstă fragedă că trebuie
să-ţi construieşti casa din oameni,
nu locuri.
Da ? Şi unde-i casa ta,
Sergio ?
Eu...
nu am găsit-o încă.
Nu trebuia să vii până aici.
Ia-i fi putut lăsa să vină.
Toată lumea din acest oraş
îţi datorează viaţa.
Asta nu scuză lucrurile
pe care le-am făcut.
Ai dreptate.
Dar poate fi un început.
Poţi să fii omul care ai vrut să fii,
nu omul care te-au făcut ei.
Îl crezi ?
- Nu, nu-l cred.
- Ştiu, da, ştiu,
că ce a spus e o nebunie şi dacă mă
întrebai asta acum 10 zile...
Julia, vorbim despre imortalitate.
Dar sunt prea multe ce s-au întâmplat
şi nu le putem explica.
Le putem explica ştiinţific,
nu cu basme !
Am supravieţuit virusului
fără o urmă de anticorpi
în sânge, şi ochii mei, sunt că ai lui.
Trebuie să ştiu
ce sunt acum.
A găsit cuibul.
Rămâi aici.
Trebuie să ascundem virusul.
O oră şi 42 de minute în centrifugă,
şi celulele canceroase arată...
De cât timp eşti aici jos ?
Doi... nu, nouă...
- Douăzeci şi nouă.
- De zile ?
Douăzeci şi nouă de ani...
10.500. de zile,
plus sau minus o săptămână.
De ce te-a legat Hatake aici jos ?
În fiecare noapte, am visat răzbunarea.
L-am omorât
de mii de ori,
o mie de moduri diferite.
Şi tu l-ai urât.
De ce ?
Trebuie să mergem.
E în tunel. Am ascuns geanta
în caz că suntem prinşi.
Eliberează-mă.
Nu. Nu. A înnebunit.
Nu putem avea încredere în el.
Dacă nu-l eliberăm, o să-l
omoare şi am nevoie de răspunsuri.
Dă-te de pe mine !
Ce faci !?
Cu cât trăieşti mai mult,
cu atât vei pierde mai mult.
Trebuie să-i vezi pe toţi cei pe care
i-ai iubit *** mor.
Nu-i nimic în această lume
care să completeze o eternitate.
Eliberează-mă !
Nu mişca. Mâinile
unde le pot vedea.
Unde-i virusul ?
- Nu ştiu.
- *** doreşti.
Ai 10 secunde să-mi spui
unde e înainte să apăs pe trăgaci.
- Sau poate o împuşc pe ea prima dată.
- Nu.
S-a terminat.
Gata cu NARVIK.
Eşti bine ?
Da, aşa cred.
Sunt doar...
Doar nu crezi asta.
Ce ar trebui să cred, Alan ?
Haide.
Motorul nu e îngheţat.
Ar trebui să pornească.
- Slavă Domnului. - Nu-mi mulţumi încă.
Tot mai trebuie să ajungem acasă.
Ce s-a întâmplat ?
Am găsit-o în BSL-3. Aparent
a suferit
multiple crize grand-mal.
Sarah, sunt aici.
Mă poţi auzi ?
Sunt eu, e Alan.
Ce i-ai dat ?
Porpofol.
- Trebuia să induc coma să opresc crizele.
- Semnele ei vitale sunt slabe.
Nu mai are mult.
Unde ai fost ?
Staţia Echelon.
L-am întâlnit pe Gunnar Mikaelsson.
Nu aşa am vrut să afli.
Nu cred că ai vrut să afle cineva,
închizându-l în închisoare
la 80 de km distanţă.
A înşelat-o pe mama ta cu Sutton.
A fost o pedeapsă
cu moartea.
L-am răsplă*** cu o sentinţă pe viaţă.
Ştiu că nu ai încredere în mine,
dar te protejam.
Au ajuns la descoperiri mari
ca să nu păstreze secretul.
- Cine sunt ei ?
- Cei 500.
Da.
Cinci sute de imortali.
Ei conduc Corporaţia Ilaria.
Moare.
Liber.
Dacă sunt plecată până când
te întorci,
vreau doar să ştii că nu mi-e teamă.
Şi, Alan, ştiu că nu crezi
în viaţa de apoi.
Nici eu nu cred, dar... sunt pregă***ă.
Dr. Hatake mi-a spus ceva
mai devreme.
A spus că soarta stă în ştiinţă.
Cred că la fel şi a mea.
Şi ştiinţa a demonstrat
că nimic nu dispare
fără o urmă...
natura nu cunoaşte dispariţia,
doar transformarea.
Suntem cu toţii făcuţi din aceiaşi atomi
cu care a fost creat universul, nu ?
În esenţă, cu toţii trăim permanent.
Nu mai are mult timp.
Dacă vom acţiona,
trebuie s-o facem rapid. *** ?
Cancerul e în creierul ei.
E... e pe moarte.
Atunci nu are nimic de pierdut.
Toată viaţa mea, am respectat ştiinţă.
Îmi ceri să cred în miracole.
Sunt atât de diferite ?
Crezi că o poţi salva ?
Nu.
Dar Julia poate.
Traducerea şi adaptarea
Richard Nasta & TheDude
pentru www.fastsubtitles.ro