Tip:
Highlight text to annotate it
X
Asemenea documentare nu veti vedea niciodata pe Discovery sau National Geographic,
pentru ca acestea sunt niste posturi comerciale de indoctrinare evolutionista.
In 1993, profesorul Phillip Johnson de la Universitatea Berkeley California
a invitat un grup de oameni de stiinta si filozofi intr-un oras de pe plajele Californiei
Acestia proveneau din centre academice majore: printre care Cambridge, Munchen sau Chicago
sa puna la indoiala o idee care a dominat lumea stiintifica timp de 150 ani.
Cred ca conferinta de la Pajaro Dunes reprezinta un punct de cotitura pentru multi dintre noi
Individual, fiecare aveam dubii privind teoria evolutiei.. dar cand ne-am intalnit, fiecare a pus pe masa cate ceva
si dintr-o data, toti am avut o sclipire... o noua perspectiva privind viata pe care nici unul dintre noi nu o vazuse pana atunci, individual.
Trebuie sa recunosc ca a fost o perioada de timp foarte intensa a vietii mele
in care parea ca aveam aici ceva mult mai satisfacator dpdv intelectual decat viziunea care o aveam pana in acel moment.
Privind acum in urma, cred ca aceasta intalnire mi-a dat motivatia sa ma uit la dovezi
si sa vad mai clar catre ce concluzii indicau ele.
Mi-am dat seama ca avem deaface cu ceva mai mare decat disciplinele personale ale fiecaruia
si ca asistam la nasterea unei comunitati de oameni de stiinta dispusi sa priveasca in fata misterul fundamental:
ORIGINEA VIETII
DEZLEGAREA MISTERULUI VIETII
Cateodata ma intreb de ce oamenii discuta mereu despre altceva. Pentru ca acesta este cel mai important subiect posibil:
De unde venim? *** am ajuns aici? Cine ne-a facut posibila existenta?
Care este relatia noastra cu realitatea, in intregimea ei?
Cand ne uitam la incredibila diversitate si complexitate a vietii, inevitabil ne vine in minte intrebarea:
Cine a facut ca toate acestea sa existe?
A fost pur si simplu accidentele si necesitatea? ...forte naturale nedirectionate actionand la intamplare?
Sau s-a intamplat cu totul altceva?... exista un scop, un plan, un proiect/design?
Un proiect datorat unei cauze inteligente... cred ca acestea sunt intr-adevar niste intrebari fundamentale.
Oamenii de stiinta care s-au intalnit la Pajaro Dunes, s-au apucat sa re-examineze misterul originii vietii.
Pentru ca fiecare avea dubii serioase privind larg acceptatele idei ale evolutiei... printre ei, biochimistul Michael Behe
a pus la indoiala ideea conform careia procesele naturale puteau sa asambleze structurile complexe din interiorul celulelor vii.
Dean Kenyon era un biolog evolutionist care nu mai credea in
ideea conform careia doar chimia singura putea fi responsabila pentru originea vietii pe pamant.
Stephen Meyer, Paul Nelson si William Demski cautau o noua abordare a problemei.
Una care sa explica originea informatiei genetice care este codata in ADNul organismelor vii.
Acesti oameni de stiinta si filozofi au inceput sa formuleze o alternativa la teoria dominanta a biologiei moderne:
o teorie nascocita de mintea unui naturalist britanic: Charles Darwin.
In 1831, Darwin care avea atunci 22 ani, s-a imbarcat timp de 5 ani, intr-o calatorie de cercetare a imperiului britanic.
A calatorit din Anglia la bordul HMS Beagle, trecand pe langa sudul Americii de Sud
Apoi spre nord, dealungul lantului de insule vulcanice numite Galapagos
In acest arhipelag dezolant, la 600 mile de coasta Ecuadorului
Darwin a intalnit o varietate incredibila de pasari, reptile si mamifere... asa *** nu mai vazuse in viata lui.
Timp de mai mult de o luna, Darwin a studiat viata plantelor si animalelor, a luat notite amanuntite si a colectat specimene.
Apoi a parasit insula, si nu s-a mai intors niciodata.
Dupa 25 ani, acesta a dezvoltat o teorie legata de originea diverselor vietati intalnite pe pamant.
In 1859 Darwin a publicat o carte numita: "Originea speciilor - prezervarea raselor favorizate in batalia pentru viata."
Impactul ei asupra stiintei si mai apoi asupra intregii culturi occidentale a fost dramatic.
Darwin sustinea ca toate formele de viata sunt produsul unor forte nedirectionate ale naturii:
Timpul + Intamplarea + un proces pe care l-a numit "Selectia naturala".
Timp de 2500 ani inainte de Darwin, majoritatea filozofilor si oamenilor de stiinta proeminenti
oameni ca Platon, Newton sau Kepler vedeau lumea ca fiind produsul unui plan sau proiect/design.
Dar o schimbare fundamentala a avut loc odata cu ideea selectiei naturale a lui Darwin.
si o adevarata schimbare in filozofia cercetarii stiintifice s-a pus in miscare.
Darwin nu a fost primul care a propus o teorie a evolutiei, dar a fost primul care a oferit un mecanism naturalistic plauzibil
prin care se produceau schimbari biologice dealungul unor perioade mari de timp.
Ca sa intelegem *** functioneaza selectia naturala sa consideram populatia de cinteze intalnita de Darwin in Galapagos.
13 specii de cinteze traiesc in insulele Galapagos
iar acestea variaza in functie de marimea corpului si forma ciocului
Darwin s-a intors in Anglia cu 9 specii diferite de cinteza
Conform teoriei darwiniene moderne diferentele in marimea si forma ciocurilor
sunt rezultatul direct al selectiei naturale.
Un exemplu des citat sunt cintezele care se hranesc cu seminte.
Dupa sezoane cu ploi abundente, seminte mici si moi se gasesc din abundenta dealungul insulelor.
Pasarile cu ciocuri mici se pot hrani cu usurinta.
Totusi, in timpul perioadelor secetoase singurele seminte disponibile sunt incapsulate in coji tari, care raman pe sol din anii precendenti.
In acesta situatie numai pasarile cu ciocuri mai lungi si mai solide pot sparge cojile ca sa manance semintele.
Acele pasari cu ciocuri mai lungi vor supravietui pentru ca ele pot avea acces la anumite surse de hrana, indisponibile altora.
Aceste ciocuri lungi le dau acestora un "avantaj functional"... asa *** il numesc acum biologii.
Cintezele cu ciocuri mai mici, din pacate vor muri de foame pentru ca nu pot ajunge la acele surse de hrana.
Daca perioada secetoasa continua, mediul incojurator impune o schimbare in trasaturile populatiei de cinteze.
Dupa un timp, ciocurile mai lungi sunt transmise mai departe generatiilor urmatoare
pentru ca acele ciocuri le permit acelor pasari sa supravietuiasca.
Selectia naturala a fost o idee puternica... variatiile fizice care se dovedeau avantajoase
vor fi mostenite de generatiile viitoare... prin acest proces populatiile se vor altera
si dupa un timp... organisme fundamental diferite vor "apare" fara nici un fel de indrumare inteligenta.
Darwin isi dorea sa explice tot ce privea istoria vietii.. prin prisma unor procese naturale neinteligente si neproiectate/undesigned
si cand a s-a uitat dupa explicatii a gasit ca un proces observat la populatiile de animale domestice
opereaza deasemenea si in salbaticie.
Lui Darwin ii era foarte cunoscuta inmultirea animalelor domestice... si chiar studiase inmultirea porumbeilor.
Si stia ca de secole crescatorii de porumbei facusera niste schimbari dramatice prin selectarea unor anumiti indivizi pentru reproducere.
Darwin a sugerat ca acelasi proces opereaza si in salbaticie.
Pentru Darwin, selectia naturala explica ceea ce parea ca fiind proiectat... fara a apela la necesitatea unui proiectant.
Nu mai avea nevoie sa apeleze la o cauza inteligenta pentru a explica complexitatea vietii.
Si ca efect, selectia naturala a devenit un fel de inlocuitor pentru proiectant/creator.
Astazi, darwinismul este in general imbratisat de stiinta si de catre lumea academica.
Totusi, in ciuda largii lui acceptari, un numar din ce in ce mai mare de oameni de stiinta si cercetatori,
inclusiv cei care au participat la intalnirea de la Pajaro Dunes... provoaca acum aspecte cheie ale teoriei evolutiei.
Cand ne-am intalnit la H.Dunes, in mod sigur nu am cazut de acord asupra tuturor aspectelor... dar am impartasit cu totii
o adevarata insatisfactie cu privire la mecanismul selectiei naturale si la rolul pe care il joaca aceastea in biologie.
Selectia naturala este un proces real si functioneaza bine in cazul explicarii anumitor variatii limitate si schimbari la scara mica
in cadrul acelorasi feluri de animale. Avem o multime de exemple care sustin acest lucru.
Unde nu functioneaza bine, e acolo unde Darwin credea ca o face... si anume in cazul adevaratei complexitati a vietii.
Avem ciocul unei cinteze... si cinteza in asamblul ei. O schimbare minora in structura ciocului... versus insasi originea organismului.
Acestea sunt scari diferite ale fenomenului, tipuri diferite de problema
Iar problema importanta a biologiei e intelegerea locurilor unde selectia naturala functioneaza
si unde aceasta inceteaza sa o faca... si de ce exista diferenta aceasta.
Dovezile sunt foarte puternice, si toti avem sentimentul ca daca am lasa aceste dovezi sa vorbeasca de la sine
atunci acestea ne-ar indrepta catre o alta directie... departe de cea a selectiei naturale
si catre o concluzie diferita privind originea si natura vietii de pe pamant.
"Selectia naturala actioneaza numai prin asimilarea avantajelor date de niste mici variatii succesive.
Aceasta nu poate face salturi mari sau bruste, ci trebuie sa avanseze prin pasi scurti, siguri si inceti.... "
E foarte interesant de subliniat urmatorul fapt: cu cat stim mai multe despre viata
si cu cat stim mai multe despre biologie... cu atat mai multe probleme darwinismul incepe sa aibe
si cu atat mai mult designul/proiectarea devine mai plauzibil.
Incepand cu 1988, doctorul Michael Behe a investigat sistemele biologice complexe
care par a sfida explicatiile date de selectia naturala si evolutie.
Pentru foarte mult timp am crezut ca evolutia darwiniana explica ceea ce vedem in biologie
nu pentru ca am vazut *** aceasta le putea explica, ci pentru ca MI SE SPUNEA ca evolutia le explica.
Dealungul scolii am fost invatat si am studiat biologie darwinista.
Si dealugul facultatii si dupa aceea eram intr-o atmosfera care
presupunea pur si simplu drept adevarat faptul ca teoria evolutiei darwiniste explica biologia.
si de aceea nu aveam nici un motiv sa o pun la indoiala. Pana acum 10 ani cand am citit o carte "Evolutia - O teorie in criza"
scrisa de un genetician australian, numit Michael Denton.
Acesta inainta in carte multe argumente stiintifice impotriva teoriei darwiniene.
pe care nu le mai auzisem niciodata pana atunci. Aceste argumente pareau destul de convingatoare.
Si in acel moment am inceput sa fiu un pic suparat...
pentru ca mi s-a parut ca am fost tinut in intuneric, aveam aici o serie de argumente foarte convingatoare
pemtru ca imi obtinusem doctoratul in biochimie si eram membrul unei universitati si nici macar nu auzisem despre aceste lucruri.
Si incepand cu acel moment am devenit foarte interesat de tot ceea ce tine de evolutie... si de atunci am decis ca
procesele darwiniene nu explica in totalitate originea vietii.
Scepticismul lui M. Behe a provenit in mare parte din ceea ce biologia moderna a dezvaluit cu privire la
cea mai fundamentala caramida a vietii: CELULA.
In secolul al XIX-lea cand traia Darwin, oamenii de stiinta credeau ca baza vietii, CELULA
era un fel de picatura simpla de protoplasma, un fel de bucatica minuscula gelatinoasa...
si pentru ei nu parea sa fie deloc greu de explicat.
Aceasta perceptie nu prea s-a schimbat prea mult pana la inceputul anilor 50'
dar in decursul ultimei jumatati de secol, cunostintele noastre privind celula au explodat pur si simplu.
Astazi, tehnologii puternice ne dezvaluie niste lumi microscopice elaborate
Lumi atat de mici, incat un degetar plin de lichid cu culturi poate contine mai mult de 4 miliarde bacterii unicelulare.
Fiecare echipate cu circuite, linii de asamblare si masini miniaturale de o asa complexitate incat Darwin nici macar nu si-ar fi putut-o imagina.
Chiar la baza vietii, unde moleculele si celule conduc spectacolul
am descoperit masini, literar masini moleculare.
Sunt niste mici camioane moleculare care transporta materiale de la un capat la celalalt al celulei.
Sunt masini care captureaza energie de la soare si care o transforma in energie folositoare.
Sunt tot atatea masini moleculare in corpul uman cat sunt functii pe care corpul trebuie sa le faca.
Asa ca daca ne gandim la auz, vaz, miros, gust, simt... coagularea sangelui,
actiunile legate de respiratie, raspunsurile imune.. toate acestea au nevoie de o multime de masinarii.
Cand ne uitam la aceste masinarii, ne intrebam: De unde provin ele?
iar raspunsul standard: evolutia darwiniana... e foarte nepotrivit dupa parerea mea.
Incepand cu anii 90', in cadrul unor serii de conferinte academice, Behe si-a impartasit pentru prima data indoielile
privind abilitatea selectiei naturale de a construi masini moleculare complexe.
Una dintre aceste masini, i-a atras atentia in mod special.
Imi aduc aminte cand m-am uitat pentru prima oara intr-un manual de biochimie si am vazut un desen al unui flagel bacterial.
cu toate partile lui componente, cu toata splendoarea lui... avea o elice, o regiune carlig, un motor cu compartimentul acestuia
m-am uitat la el si mi-am zis: -Asta arata exact ca un motor de barca... e proiectat, nu e ceva asamblat la intamplare.
Reactia lui Behe nu a fost de mirare, pentru ca motorul molecular cu ajutorul caruia bacteria se deplaseaza prin lichide
fiecare depinde de un sistem alcatuit din parti mecanice aranjate foarte precis.
Aceste mecanisme devin clare atunci cand portiuni ale celulei sunt marite de 50.000 ori.
Biochimistii au folosit electron-micrograme ca aceasta pentru a identifica partile componente si structura 3D a motorului flagelului.
In urma acestui proces, au descoperit o adevarata minune inginereasca la o scara miniaturala.
"H.....H...." au etichetat-o drept cea mai eficienta masinarie din univers.
Unele dintre aceste masini functioneaza la 100.000 rotatii pe minut.. si sunt legate prin retele senzoriale
astfel incat primesc feed-back din partea mediului inconjurator.
Si in ciuda faptului ca se invartesc atat de rapid, acestea se pot opri aproape instantaneu...
nu le trebuie decat 1\4 dintr-o rotatie ca sa se opreasca si sa se roteasca cu 100.000 RPM in directia opusa.
Si la fel ca motoarele barcilor, acestea au un numar mare de componente care sunt vitale ca motorul sa functioneze.
Flagelul bacterian: doua tuburi formate revers, racit cu apa, forta de miscare protonica.. are un stabilizator, rotor,
are utroid, camera motoare, elice... si toate acestea functioneaza ca componente ale acestei masini...
nu e ceva deplasat ca le denumim astfel... ci acestea sunt intr-adevar functiunile lor.
De la descoperirea lor, oamenii de stiinta au incercat sa inteleaga *** un motor rotativ poate "aparea" prin selectie naturala.
Pana acum, au esuat in a oferi o explicatie darwiniana detaliata convingatoare.
Ca sa ne dam seama de ce, trebuie sa intelegem o insusire a masinilor moleculare denumita: COMPLEXITATE IREDUCTIBILA.
Complexitatea ireductibila a fost definita de M. Behe, si a fost descrisa in capitolul "Masini moleculare".
Pe scurt, ne spune ca avem deaface cu parti alcatuite din mai multe componente
in cazul oricarui organism sau sistem din cadrul unei celule, toate aceste componente fiind necesare pentru functionare.
Adica daca inlaturam o componenta, acel sistem isi pierde functiunea.
Ideea complexitatii ireductibile poate fi ilustrata printr-o analogie a unei masini nebiologice simple:
O cursa pentru soareci.
Cursa este alcatuita din 5 parti componente de baza: o prinzatoare care sa tina momeala,
un arc puternic, o bara subtire indoita numita ciocan,
o tija de sustinere care sa fixeze bara pe loc, si o platforma pe care intreg sistemul este montat.
Daca oricare dintre aceste componente lipseste sau e defecta, mecanismul nu va functiona.
Toate componentele acestui sistem complex ireductibil trebuie sa fie prezente SIMULTAN,
pentru ca masina sa isi indeplineasca functia... aceea de a prinde soareci.
Complexitatea ireductibila se aplica deasemenea si in cazul masinilor biologice... inclusiv motorului flagelului bacterial.
In total, sunt cam 40 de parti proteice care sunt necesare pentru ca aceasta masinarie sa functioneze.
Si daca oricare dintre aceste parti lipseste, atunci fie obtii un flagel care nu functioneaza
pentru ca ii lipseste carligul sau camera motorului... sau chiar nici macar nu este construit in celula.
Folosind termeni evolutionisti, trebuie sa fii in stare sa explici *** poti contrui acest sistem gradual
cand nu indeplineste inca nici o functie, pana in momentul in care ai toate acele componente asamblate la un loc.
Complexitatea ireductibila a masinilor moleculare ridica o provocare severa asazisei puteri a selectiei naturale.
Conform teoriei lui Darwin, chiar si structurile biologice foarte complexe... *** ar fi ochiul,
urechea sau inima, pot fi construite gradual dealungul timpului, prin mici pasi incrementali.
Totusi Darwin a afirmat clar ca selectia naturala poate reusi numai daca aceste schimbari genetice INTAMPLATOARE
aduc cumva organismului un avantaj de supravietuire, in lupta acestuia pentru supravietuire.
"Asa *** am incercat sa arat, nu este necesar sa presupunem ca modificarile au fost toate simultane
ci ca ele au fost extrem de mici si graduale."
"Selectia naturala vizeaza cele mai mici variatii, respingand pe acelea care sunt daunatoare
pastrand si adunand pe toate acelea care sunt benefice."
Dar e posibil ca schimbarile mici, favorabile si graduale ale lui Darwin sa produca flagelul bacterial??
Unii oameni de stiinta au dubii in legatura cu aceasta posibilitate.
*** e posibil ca ceva nou, ca motorul flagelului, cu toate componentele pe care le contine...
*** se putea el dezvolta el dintr-o populatie de bacterii care nu aveau acest sistem?
Cand fiecare schimbare, conform teoriei lui Darwin, trebuie sa aduca un fel de avantaj?
Imaginati'va un astfel de scenariu... La inceputurile istoriei pamantului,
o bacterie care "evolueaza", cumva isi "dezvolta" o coada.. si poate chiar si partile cu care se poate atasa la peretii celulei.
Totusi fara ansamblul complet al motorului, aceasta inovatie nu ar aduce nici un fel de avantaj celulei.
In schimb, coada ar atarna imobila si nefolositoare... invizibila pentru selectia naturala.
Care prin definitie, poate favoriza numai schimbari care ajuta in supravietuire.
Logica selectiei naturale este foarte pretentioasa:
numai daca mecanismul flagelului este complet asamblat si complet functional
selectia naturala nu il poate pastra... si nu il poate trasmite mai departe generatiilor urmatoare.
Lucrul important de retinut in legatura cu selectia naturala este ca aceasta selecteaza NUMAI pentru un avantaj functional.
In majoritatea cazurilor, selectia naturala de fapt elimina lucruri...
care nu au nici o functiune... sau care au o functiune care dauneaza organismului.
Asa ca daca avem o bacterie cu un flagel care nu functioneaza, e foarte probabil ca selectia naturala o va elimina.
Singurul mod prin care poti selecta pentru un flagel, e atunci cand ai un flagel care functioneaza
si anume trebuie sa ai toate componentele motorului la locul lor inca de la inceput.
Asa ca selectia naturala nu poate obtine flagelul bacteriei, ci poate lucra doar dupa ce flagelul e acolo si functioneaza.
In 1996 M. Behe a publicat o carte numita: "Cutia neagra a lui Darwin"
In ea acesta argumenteaza ca selectia naturala, substitutul lui Darwin pentru Creator,
nu poate explica originea flagelului bacteriei, si nici originea oricarui alt sistem biologic complex ireductibil.
In schimb, Behe a ajuns la concluzia ca complexitatea integrata a acestor sisteme indica un Creator inteligent.
"Cutia neagra a lui Drawin" a provocat imediat controverse, si peste 75 de publicatii
inclusiv unele dintre ziarele majore si jurnale stiintifice au analizat cartea.
Unii oameni de stiinta au laudat lucrarea lui Behe,
iar altii au considerat-o drept "nestiintifica" si motivata religios.
Criticii lui Behe au insistat *** ca acesta a subestimat puterea selectiei naturale
Ei au argumentat ca motorul flagelului "putea" fi contruit din parti folosite in construirea altor masini moleculare mai simple..
*** ar fi aceasta pompa celulara "ac de gamalie".
Daca componentele pompei existau deja, ele puteau fi pastrate de selectia naturala
chiar dinainte ca motorul bacteriei sa apara.
Aceasta teorie a fost denumita: teoria co-optiunii.
Aceasta afirma pe scurt ca evolutia/selectia naturala la un anumit punct a fost capabila sa imprumute
componente de la alta masinarie moleculara, si sa contruiasca o noua masinarie cu aceste componente.
Scott Minnet a studieaza motorul flagelului de aproape 20 ani
cercetarile lui i-au persmis sa contracareze argumentele teoriei co-optiunii.
In cazul flagelului bacterial, vorbim despre o masinarie compusa din 40 de parti structurale
dintre care numai 10 dintre ele au "evoluat" la alte masini moleculare.
Dar celelalte 30 specifice doar flagelului sunt UNICE lui ...asa ca de unde le putea imprumuta pe acestea?
Eventual va trebui sa tii cont de faptul ca functiunea fiecarei componente sa fi fost cu totul alta initial.
Asa ca acest argument nu poate fi valabil decat pana in punctul cand apare problema urmatoare:
imprumuti parti componente de la nimic.
Dar chiar si daca am presupune ca avem toate componentele necesare pentru construirea unei asemenea masinarii
aceasta tot este numai doar o parte a problemei... Chiar mai complexa, cu mult mai complexa e problema
instructiunilor de asamblare ale acestor componente.
care nu esti niciodata bagata in seama de catre oponentii argumentului complexitatii ireductibile.
Studiile motorului bacterial au dezvaluit intr-adevar un nivel chiar mai mare de complexitate.
Pentru ca pentru contruirea lui, nu numai ca are nevoie de anumite componente, dar si de o ordine precisa de asamblare.
Trebuie sa asamblezi piesele la timpul potrivit, trebuie sa faci numarul exact de componente,
trebuie sa le asamblezi intr-o anumita secventa, trebuie sa fii capabil sa iti dai seama daca le-ai asamblat corect,
ca sa nu risipesti energie contruind o structura care nu va fi functionala.
Contructirea unei masini moleculare a fost comparata cu construirea unei case
unde muncitorii urmeaza un proiect detaliat in asamblarea casei.
Fundatia casei e turnata inainte ca peretii sa fie ridicati..
Instalatiile si reteaua electrica sunt instalate inainte de finisarea peretilor structurii,
ferestrele trebuiesc adaugate inainte ca tencuiala sa fie aplicata...
si cosurile de fum sunt montate numai dupa ce acoperisul este bine fixat...
La fel se intampla si in constructia motorului flagelului...
Constructia acestei structuri incepe de la interior spre exterior
calculezi numarul de componente din structura inelara a stabilizatorului...
si odata ce acestea au fost asamblate, apare un feed-back care spune: ok.. gata cu aceasta componenta
acum o bara este adaugata, un inel este adaugat, alta bara este adaugata... nodul in forma de U este adaugat,
Dupa ce nodul U are o anumita marime, si un anumit grad de inclinare, cam de 1/4 din raza de rotatie...
acest proces e oprit... si apoi incepe adaugarea componentelor elicei.
Toate aceste operatiuni sunt efectuate intr-o secventa foarte precisa.. la fel ca la constructia unei cladiri.
Ca motorul sa fie construit corect e nevoie de un sistem complex de masinarii care sa coordoneze succesiunea intructiunilor de asamblare.
Dar *** e posibil ca selectia naturala sa construiasca un asemenea sistem?
Teoria co-optiunii nu explica aceasta problema... deoarece ca sa construiesti motorului flagelului
sau a altor zeci de mii de astfel de mecanisme intalnite in celule
e nevoie de alte masinarii care sa supravegheze asamblarea acestor structuri.
si acele masini la randul lor au nevoie de alte masini pentru asamblarea lor.
Daca o singura piesa dintre acestea lipseste sau e asamblata gresit... motorul nu va functiona.
Asa ca acest aparat care asambleaza motorul flagelului este si el la randul lui un complex ireductibil.
De fapt, cu ce avem deaface aici e complexitate ireductibila de la un capat la celalalt.
Cunoastem foarte multe despre flagelul bacterial, si inca mai avem probabil multe de invatat..
dar stim foarte multe lucruri despre el... si nu exista nici o explicatie a felului *** acesta masinarie moleculara complexa
ar fi putut fi produsa vreodata de niste mecanisme darwiniene/evolutioniste.
Acum 150 de ani, oamenii de stiinta nu stiau nimic despre masinile complexe ireductibil
totusi Darwin a anticipat dificultatile pe care sisteme ca acestea le puteau pune teoriei lui a evolutiei...
"Daca s-ar putea demonstra ca exista un organ complex care sa fie imposibil sa se fi format
prin nenumarate mici modificari succesive, teoria mea ar fi pur si simplu desfiintata."
Sunt cu adevarat 2 mari intrebari in biologie: 1. *** obtii forme noi de viata cu structuri noi,
ca aripile sau ochii, din vietati care exista deja?
2. *** a aparut prima forma de viata pe pamant?
Stim ca Darwin si-a petrecut aproape intreaga viata formuland un raspuns la prima intrebare.
Darwin a comparat istoria vietii de pe pamant cu un copac cu multe ramuri...
Baza copacului o reprezinta primele celule vii, iar ramurile erau forme de viata mai noi si mai complexe
care "evoluasera" dealungul timpului din acel prim organism.
Darwin incerca sa explice *** au aparut ramurile copacului vietii si sa arate *** selectia naturala "putea" modifica
organismele existente pentru a produce marea diversitate de plante si animale pe care o vedem astazi.
Dar cand vine vorba despre baza copacului, care reprezinta originea primei forme de viata,
a primei celule vii... Darwin avea foarte putin de spus. De fapt, in cartea lui "Originea speciilor"
el nici macar nu s-a referit la aceasta chestiune..!!! ...*** viata ar fi putut apare din materia non-vie.
Singurul loc unde aflam despre parerea lui Darwin asupra acestui subiect
este o scrisoare de'a lui catre colegul sau Joseph ***.
"Referitor la producerea primului organism viu, daca, si subliniez un DACA mare,
ne-am putea imagina intr-o baltoaca calda, plina de tot felul de saruri fosforice si amoniac
cu lumina, caldura si electricitate prezente... ca peretii proteici ai unei celule
s-au "format" chimic, gata sa mearga catre niste schimbari mai complexe...
acest compus ar fi instantaneu spulberat.
Dar e posibil sa nu se fi intamplat asa atunci cand creaturile vii s-au "format"..."
In timpul ultimilor sai ani de viata, Darwin a facut prea putin sa dezvolte ideea lui
conform careia o celula primitiva ar fi "aparut" din simple chimicale in oceanele primordiale ale pamantului.
Mai tarziu in anii 1920-1930, un om de stiinta rus numit Alexander Oparin
a formulat o teorie detaliata referitoare la *** s-ar fi putut intampla asa ceva.
A fost denumita: "Evolutia chimica"
Oparin credea ca poate explica originea primelor forme de viata folosind principii darwiniene
el si-a IMAGINAT niste chimicale simple care se combinau si recombinau pana formau molecule mai mari
si apoi aceste molecule mai mari s-au "organizat" de unele singure sub forma primelor celule vii,
cu ajutorul variatiei la intamplare si selectiei naturale.
Dealungul urmatorilor 30 ani multi oameni de stiinta au lucrat sa rafineze si sa dezvolte aceste idei...
in timp ce s-au lovit de intrebarile ridicate atat de Oparin, cat si de Darwin:
*** a fost posibil ca viata sa se dezvolte din niste simple elemente chimice?
Un om credea ca stie...
Problema originii biologice este foarte veche, si foarte importanta pentru mine datorita imensitatii ei..
De unde venim? De ce suntem aici?.. si a intrebarilor de genul acesta.
Intrebari puse din punct de vedere al stiintelor naturale.
La sfarsitul anilor 60', dealungul anilor 70' si inceputul 80', Dean Kenyon a fost unul dintre
chimistii evolutionisti de elita ai lumii.
Si la fel ca si ceilalti din acest domeniu, el incerca sa explice *** a aparut viata prin procese pur naturalistice.
In 1969, Kenyon a fost co-autor al unei carti foarte importante referitoare la originea vietii.
Coautorul meu si cu mine credeam atunci ca daca puneam la un loc toate dovezile empirice
care se acumulasera intre anii 65'-70', sub forma unui argument fluent
Eram foarte entuziasmati de posibilitatile de explicare a originii principalelor caramizi ale vietii
In ciuda optimismului sau, Kenyon s-a confruntat cu o problema foarte serioasa.
Ca sa explice *** a inceput viata, acesta trebuia mai intai sa tina cont de originea caramizilor elementare
ale fiecarei celule vii care a existat vreodata pe pamant... niste molecule mari si complexe numite PROTEINE.
Proteinele au o multitudine de functii in cadrul celulei, incepand cu functiuni structurale, de "cofrare" a structurii celulei,
de pseudo-schelet... pana functii de enzime, sub forma carora acestea proceseaza molecule
pentru recoltarea energiei sau pentru construirea componentelor celulei.
Proteinele cam fac toate treburile in interiorul celulei,
cu exceptia stocarii informatiei genetice, care este lasata in seama moleculelor de ADN si ARN.
Dar toate treburile zilnice obisnuite, de la curatarea celulei pana la producerea energiei sunt facute de catre proteine.
Kenyon stia ca proteinele erau la fel de importante pentru prima forma de viata *** sunt si pentru celulele vii astazi.
Era constient de asemenea complexitatea constructiei lor.
Incepand cu 1960 oamenii de stiinta au realizat ca pana si cele mai simple celule sunt alcatuite
din mii de tipuri diferite de proteine.
Iar functiile acestor molecule provin din formele lor tridimensionale extrem de complicate.
Formele regulate ale unora dintre aceste proteine le permite sa catalizeze... sau sa
declanseze reactii chimice datorita potrivirii "mana-manusa" pe care acestea o au cu alte molecule din celula.
Alte proteine moleculare formeaza complexe structurale intrepatrunse.
Componentele individuale ale motorului bacterian, *** ar fi aceasta structura inelara, sunt fiecare facute
fie dintr-o sigura proteina moleculara, fie dintr-un ansamblu de proteine aranjate impreuna intr-o forma anume.
Aceste proteine sunt de fapt alcatuite din niste unitati chimice mai mici numite AMINOACIZI.
Care sunt legati impreuna sub forma unor lanturi lungi.
Avem deaface cu un grad foarte inalt de specificitate si arhitectura la nivelul componentelor celulei...
a acestor aminoacizi care formeaza proteinele.
In natura exista 20 de tipuri de aminoacizi care sunt folositi in constructia lanturilor proteice.
Biologii le-au comparat cu cele 26 literele ale alfabetului.
Literele alfabetului pot fi aranjate feluri nenumarate de combinatii posibile
iar aranjamentul sirului de litere este cel care arata daca cuvintele si propozitiile au o anume insemnatate.
Daca literele sunt aranjate corect obtinem un text care are o anume insemnatate...
dar daca ele nu sunt aranjate corect, obtinem fraze fara nici un inteles.
Acelasi tip de proces se aplica si in cazul animoacizilor si proteinelor.
Exista peste 30.000 de tipuri diferite de proteine, fiecare alcatuita dintr-o combinatie a acelorasi 20 aminoacizi.
Aminoacizii sunt aranjati ca literele ca sa formeze lanturi, de obicei lungi de sute de aminoacizi.
Daca aminoacizii sunt secventionati(aranjati) corect, atunci lantul se va impaturi sub forma unei proteine functionale.
Proteinele sunt aranjate cu aminoacizii lor in asa fel
incat aminoacizii se "impaturesc" unul cu celalalt,
intr-o asa arhitectura care este pre-programata de insasi ordinea acestor aminoacizi.
Se impaturesc intr-o anume structura... si acea structura poate indeplini o anume functie.
Asa ca toate proteinele dintr-o celula au un anumit tipar tridimensional care este bazat pe
aranjamentul aminoacizilor care formeaza lantul.
Acest aranjament este de o importanta critica, pentru ca daca aminoacizii sunt aranjati incorect
se formeaza un lant nefolositor, care in loc sa se impatureasca intr-o proteina, va fi distrus in celula.
Proteinele, la fel ca limbajele scrise sau software'ul/codul computerelor au grad inalt de specificitate
functionarea intregului ansamblu depinde de aranjamentul precis al partilor componente.
Dar ce produce aranjarea precisa a aminoacizilor din care se nasc proteinele cu formele si functiile lor specifice?
Dealungul anilor 50' si 60' descoperirile referitoare la structura proteinelor i-au fortat pe biologi
sa se confrunte cu acest mister.
Dean Kenyon credea ca el le poate rezolva.
In cartea lui "Predestinarea biochimica", Kenyon si coautorul sau au propus o teorie interesanta:
Kenyon scria: -"Viata ar fi putut fi predestinata biochimic de catre proprietatile de atractie
care exista intre componentele sale chimice... in special cele dintre aminoacizi si proteine.
Atunci cand "Predestinarea biochimica" a fost publicata, eu si coautorul meu
eram convinsi total ca detinem explicatia stiintifica privind originea vietii.
Kenyon presupunea ca proprietatile chimice ale aminoacizilor ii facea sa se atraga intre ei
formand astfel niste lanturi lungi, care mai apoi sa formeze primele proteine...
cele mai importante componente ale celulelor vii.
Aceasta insemna ca viata era efectiv inevitabila, predestinata de nimic mai mult decat chimie.
Multi oameni de stiinta au imbratisat ideea lui Kenyon.. si dealungul urmatorilor 20 ani
predestinarea biochimica a devenit un text extrem de apreciat cu privire la asazisa teorie a evolutiei chimice.
Totusi la 5 ani de la publicarea cartii, Kenyon a inceput tacit sa se indoiasca de veridicitatea teoriei lui.
Dealungul acelei perioade dubiile mele privind anumite aspecte ale taberei evolutioniste
au devenit foarte aparente. Iar cand am fost pus fata in fata cu un puternic
contra-argument, pe care mi l-a dat un student.. pe care nu l-am putut demonta.
Kenyon a fost provocat sa explice *** se puteau asambla sigure primele proteine, FARA ajutorul instructiunilor genetice.
In celulele vii de astazi, lanturile de aminoacizi nu sunt formate direct de fortele de atractie dintre
partile lor componente... ca in scenariul pe care si-l imaginase Kenyon cu privire la originea vietii.
Ci din contra, o alta mare molecula din celula stocheaza instructiunile pentru aranjarea aminoacizilor in proteine
Aceasta molecula este numita ADN.
Initial, Kenyon credea ca proteinele se puteau forma direct din aminoacizi
fara ajutorul niciunei intructiuni de asamblare din ADN.
si de aceea atat de multi oameni de stiinta erau asa de entuziasmati de teoria lui.
Dar cu cat el si altii invatau mai multe despre proprietatile aminoacizilor si proteinelor,
cu atat acesta incepea sa se indoiasca de faptul ca proteinele se puteau asambla singure fara ajutorul ADNului.
Odata cu ADNul, Kenyon s-a izbit de aceasta molecula, si proprietatile ei pe care nu le putea explica prin procese naturale.
Pentru ca strans impachetata in structura sa dublu elicoidala e stocata o varietate imensa de INFORMATIE
sub forma unor secvente precise ale unor chimicale... pe care cercetatorii le reprezinta cu literele: A, C, T si G.
Intr-un limbaj scris, informatia este comunicata printr-un aranjament precis al literelor.
In acelasi fel, instructiunile necesara pentru asamblarea aminoacizilor in proteine
este asigurata de secventele de chimicale aranjate dealungul miezului spiralei de ADN.
Acest cod chimic a fost denumit: LIMBAJUL VIETII.
www.thetruth.uv.ro/_articole/Art_03.html
Si este ansamblul de informatii cel mai dens compactat si cel mai in detaliu elaborat din intreg universul cunoscut.
La fel ca si alti cercetatori care lucrau la originea vietii, Kenyon si-a dat seama ca are 2 optiuni:
Fie sa explice de unde aceste informatii genetice vin
fie trebuia sa explice *** ar fi posibil ca proteinele sa se formeze direct din aminoacizi.
fara ajutorul ADNului... in oceanele primordiale.
Si in final, si-a dat seama ca nu poate rezolva niciuna dintre cele 2 probleme.
E o problema enorma: *** e posibil sa aduci la un loc intr-un volum submicroscopic
din oceanul primitiv, toate aceste sute de componente moleculare de care e nevoie
pentru ca un ciclu auto-reproducator sa fie intocmit?
Asa ca dubiile mele privind capacitatea aminoacizilor de a se organiza singuri
sub forma unor secvente cu o anumita insemnatate biologica,
de unii singuri fara prezenta unui material genetic pre-existent
a atins pentru mine punctul critic, din punct de vedere intelectual
cam pe la sfarsitul anilor 70'.
In timp ce Kenyon isi reevalua teoria, noile descoperiri din biochimie ii slabeau tot mai mult
convingerea ca aminoacizii se puteau organiza singuri sa formeze proteine.
Cu cat am aprofundat propriile studii, inclusiv o perioada la centrul de cercetare NASA AIMS
cu atat au devenit mai clare multiplele dificultati ale conceptului de evolutie chimica.
Iar munca experimentala ulterioara a aratat ca aminoacizii nu au abilitatea de a se organiza
singuri in vreo secventa biologica folositoare.
Confruntat cu dificultati imense privind propria sa teorie
si cu un tot mai mare volum de date stiintifice, privitoare la importanta ADNului
Kenyon a fost fortat sa se confrunte cu necesitatea absoluta a INFORMATIEI GENETICE.
Cu cat ma gandeam mai mult la alternativa care imi era prezentata de catre critici,
si la problema enorma pe care noi toti cei care lucram in acest domeniu o neglijam si ignoram
anume problema originii informatiei genetice.
Atunci chiar a trebuit sa-mi redefinesc propria mea pozitie privind originea vietii.
Pentru Kenyon o noua intrebare a devenit vitala in cautarea intelegerii originii vietii.
CARE ERA SURSA INFORMATIEI BIOLOGICE STOCATE IN ADN?
Daca am afla originea mesajelor codate in interiorul masinariilor vii...
atunci chiar ne-am afla pe o cale care ar fi mult mai satisfacatoare dpdv intelectual...
decat aceasta teorie a "evolutiei" chimice.
Kenyon a realizat ca se afla in fata unui palier foarte ingust de optiuni.
Incepand cu anii 70', majoritatea cercetatorilor respinsesera ideea conform careia
informatia necesara construirii primei celule vii a aparut doar prin intamplare/accidental.
Ca sa intelegem de ce, trebuie sa ne gandim la dificultatea de a genera doar 2 propozitii din Hamlet
prin aruncarea literelor de scrabble pe o masa.
Apoi sa consideram ca instructiunile genetice specifice necesare pentru construirea
unei proteine in chiar si cel mai simplu organism unicelular... ar umple sute de pagini de text.
Desigur ca un biolog serios care studia originea vietii nu credea ca viata a aparut doar din intamplare.
Ci ei isi inchipuiau ca selectia naturala actiona asupra variatiilor intamplatoare ale elem. chimice
pentru a produce prima forma de viata... dar este o problema cu acesta propunere.
Prin definitie, selectia naturala nu putea functiona inainte de existenta primei celule vii.
Ci putea actiona decat asupra organismelor capabile sa se inmulteasca singure...
adica celule echipate deja cu ADN pe care acestea il transmita generatiilor viitoare.
Fara ADN nu e posibila auto-inmultirea (auto-replicarea).
Dar fara auto-inmultire nu e posibila selectia naturala.
Asa ca nu poti folosi selectia naturala pentru a explica originea ADNului
fara sa presupui insasi existenta acelui lucru pe care vrei sa il explici.
Sansa, selectia naturala si propria sa teorie a auto-organizarii...
toate au esuat in a explica originea informatiei genetice.
In acest moment, Kenyon nu mai avea decat o singura alternativa.
Nu exista nici macar cea mai mica sansa pentru o origine in urma evolutiei chimice a celei mai simple celule.
Asa ca conceptul de design inteligent al vietii era extrem de atractiv si de bun simt pt mine.
Pentru ca se potrivea foarte bine multiplelor descoperiri din biologia moleculara.
Din anii de cand Kenyon la renuntat la teoria evolutiei chimice, cercetatorii au descoperit
detaliile unui intreg sistem de procesare a informatiei genetice... care poarta amprentele designului inteligent.
Cu ajutorul animatiei computerizate putem intra in celula pentru a vedea acest minunat sistem la lucru.
Dupa ce am intrat in inima celulei (nucleul) observam lantul strans impachetat de ADN
depozitul informatiilor necesare pentru construirea fiecarei proteine a unui organism.
Intr-un proces cunoscut drept transcriptie o masina moleculara desface mai intai o sectiune a
lantului elicoidal al ADNului pentru descoperirea instructiunilor necesare pentru asamblarea
unei anumite proteine moleculare.
O alta masina copiaza apoi aceste instructiuni si formeaza o molecula numita ARN mesager.
Cand transcriptia e completa, lunga secventa de ARN transporta informatia genetica
prin complexul de pori ai nucleului- paznicii traficului dinauntrul si dinafara nucleului celulei.
Secventa de ARN mesager e directionata apoi catre o fabrica moleculara alcatuita din 2 parti numita ribozom.
Dupa ce este atasata sigur, incepe procesul de traducere a ARNului.
Inauntrul ribozomului, o linie de asamblare moleculara construieste un lant specific de animoacizi
acesti aminoacizi sunt adusi aici din alte parti ale celulei
si apoi sunt legati in lanturi care au adesea sute dintre acestia componenta.
Aranjamentul secvential determina tipul de proteina care rezulta.
Cand lantul este terminat, este mutat din ribozom intr-o masinarie asematoare unui butoi
care il ajuta sa se impacheteze intr-o forma anume, critica pentru functiunea ulterioara a proteinei.
Dupa ce lantul este impachetat intr-o proteina, ea este eliberata si pastorita de o alta masinarie moleculara
catre locatia exacta unde este necesara.
Este absolut INCREDIBIL, sa concepi la o asemenea scara minuscula
un aparat atat de precis rafinat.. un asa dispozitiv care poarta amprenta manufacturii si designului inteligent.
Avem acum detaliile unui mediu molecular incredibil de complex
de procesare a informatiei genetice.
Si e exact aceasta noua dimensiune a geneticii moleculare unde vedem
cele mai coplesitoare dovezi in favoarea designului de pe pamant.
...
"Biologii trebuie in mod constant sa retina ca ceea ce vad nu a fost proiectat(designed), ci a evoluat."
Francis Crick, laureat al premiului Nobel
Cand ma uit la masinile moleculare sau la procesele incredibil de complexe
prin care celulele se divid, vreau sa intreb daca este posibil
ca aceste lucruri sa aibe o inteligenta in spatele lor? ca exista un plan sau un scop al acestor structuri?
Stiinta ar trebui sa fie o cautare a ADEVARULUI despre lume.
Nu ar trebui sa avem prejudecati despre ce ar putea fi adevarat, nu ar trebui sa zicem:
Nu imi place acea explicatie... asa ca o sa dau deoparte.
Ci mai degraba atunci cand intalnim un puzzle in natura, ar trebui sa il cercetam din
din prisma oricarei cauze posibile care l-ar putea explica.
Una dintre problemele care le am cu teoria "evolutiei" este ca aceasta elimina artificial anumite cauze..
chiar dinainte ca dovezile sa aibe vreo sansa sa se pronunte
si cauza care o elimina e inteligenta.
Inca de la sfarsitul sec. XIX, de pe vremea lui Darwin de fapt din cauza cartii "Originea speciilor" a lui Darwin
Oamenii de stiinta au acceptat o conventie, o definitie a stiintei
care exclude din start posibilitatea designului ca explicatie stiintifica.
Aceasta conventie are un nume: naturalism metodologic.
Care tradus inseamna ca daca vrei sa faci ceva stiintific, trebuie sa te limitezi numai la explicatii
care au ca sursa doar cauze naturale nu te poti referi la inteligenta drept o cauza.
Si totusi curios e faptul ca facem referiri la inteligenta tot timpul
face parte din judecata noastra obisnuita sa recunoastem efectele unei inteligente.
Considerati de exemplu aceste mesaje hieroglifice inscriptionate pe aceste monumente egiptene.
Nimeni nu ar atribui formele si aranjamentul acestor simboluri unor cauze naturale
*** ar fi furtunile de nisip sau eroziunii.
In schimb, le recunoastem ca fiind opera unor scribi antici... agenti umani inteligenti.
O judecata similara ne conduce sa concluzionam ca aceste figuri misterioase de piatra
de pe malurile Insulei Pastelui nu au fost formate de actiunea vantului sau apei
dealungul unor perioade mari de timp.
Nici nu presupunem ca plantele acestea pot creste avand aceste forme familiare
fara vreo forma de ghidare a unei inteligente.
Sigur ca facem aceste raportari la inteligenta tot timpul...
si stim ca acestea sunt corecte dar intrebarea e: pe ce baza facem aceste raportari?
care sunt atributele care ne ajuta sa recunoastem opera unei inteligente.
Recent, in carte numita "Inferenta designului"
matematicianul William Demsky a facut salt important in intelegerea judecatii designului.
Demsky a identificat atributele specifice ale artefactelor care ne permit sa recunoastem
activitatea unei inteligente, ulterior actiunii acesteia.
Am ajuns la asta, incercand sa ma uit la *** gandim noi in legatura cu designul
care sunt miscarile logice prin care trebuie sa trecem ca sa ajungem la concluzia designului.
Ce incerc sa fac e sa stabilesc niste criterii stiintifice empirice
eficiente si riguroase pentru a putea decide daca ceva este intr-adevar proiectat(designed).
Asa ca ma uitam la logica fenomenului... si ceea ce am gasit e ca e nevoie de
improbabilitate si specificitate, si un anumit gen de tipar obiectiv.
Conform lui Demsky fiintele umane detecteaza corect ativitatea unei inteligente
oricand observa un obiect sau eveniment extrem de improbabil,
care deasemenea se potriveste unui tipar usor de recunoscut.
Un asemenea tipar se gaseste in muntii din Dakota de Sud
Daca calatoriti prin vest, veti intalni o multime de forme diferite ale muntilor
majoritatea care nu au nici o insemnatate. sunt doar niste roci cu diferite tipare intamplatoare.
Dar ceea ce nu vei vedea niciodata, sunt fetele lui Lincoln, Jefferson, Rosevelt si Washinton pe munti.
singurul loc unde intalniti asa ceva este Dakota de Sud.
Si motivul pentru care sunt acolo, este ca un sculptor excentric a decis ca vrea sa-i onoreze
pe acesti presedinti prin a-si petrece o mare parte din viata lui sculptandu'le fetele in acel munte.
Acest tipar este improbabil, un oarecare munte e deasemenea improbabil
dar un munte oarecare obisnuit nu specifica nimic.
Stim totusi ca au existat 4 tipi care au fost presedinti ai SUA
ale caror fete aveau anumite tipare, si aceste tipare se potrivesc cu cele de pe muntii din Dakota.
Daca ma uit in sus si vad fetele, recunosc imediat ca ele se potrivesc cu fetele celor 4 presedinti
care sunt cunoscute de pe bani, portrete, picturi sau carti
si realizez cand ma uit la munte, ca avem nu numai o configuratie foarte improbabila a muntelui
ci chiar una care se potriveste unui tipar dat, independent, care indica clar o inteligenta.
Asa ca avem o mica probabilitate si specificitate... rezulta ca e designed/proiectat.
Pe malul marii, un alt tipar improbabil
inscriptionat pe nisip ne ilustreaza *** detectam designul.
Nimeni nu ar presupune ca acest mesaj ar fi scris de miscarea mareei
In schimb, datorita caracteristicilor acestui tipar identificam cuvintele
ca fiind niste produse ale inteligentei.
Acest aranjament improbabil de asemenea e in conformitate cu un tipar dat independent,
adica cu formele literelor care le recunoastem din alfabetul englez,
si cu cuvintele pe care le cunoastem din vocabularul englez.
Asa avem deaface cu improbabilitatea aranjamentului plus faptul ca e conform cu un tipar dat independent
care ne face sa constientizam ca avem deaface cu designul.
Aceasta ilustrare sugereaza ca criteriul lui Demsky pentru detectarea designului
Probabilitate mica + Specificitate sunt echivalente cu INFORMATIA.
Tipul de informatie prezenta nu numai in poze, texte scrise sau in secvente numerice
dar deasemenea incodata in software si semnale radio...
Abilitatea de a detecta informatia dintr-o transmisiune electro-magnetica
a facut posibila o cautare unica pentru gasirea inteligentei.
De mai bine de 30 de ani astronomii angajati la SETI (centrul pentru cautarea inteligentei extraterestre)
au monitorizat semnalele radio din spatiul cosmic intr-o tentativa de a gasi niste tipare bogate in informatie.
In mod obisnuit, radiotelescoapele receptioneaza fie zgomote aleatoare fie semnale repetitive
produse in mod natural de stele, galaxii sau alte obiecte spatiale.
Dar astronomii recunosc ca daca ar identifica vreodata un semnal care poarta in el informatie
acesta le-ar confirma existenta vietii inteligente inafara pamantului.
Unii dintre ei au speculat ca o civilizatie extraterestra ar fi putut incerca sa comunice
prin transmiterea unor mesaje sub forma limbajului universal al matematicii.
Probabil sub forma unui tipar inteligibil, *** ar fi o serie de numere prime...
Nu o sa obtii asa ceva din intamplare, asa ca ai nevoie de complexitate + improbabilitate
o multime de numere prime si de asemenea ai nevoie de un tipar, un anumit tip corect de tipar,
nu un tipar pe care il impui tu, ci unul care sa fie acolo in mod obiectiv.
De 30 de ani pana in ziua de azi, cercetarile SETI au esuat lamentabil sa gaseasca vreun
tipar sau informatie care sa indice catre o inteligenta a unei galaxii indepartate.
Dar intr-un alt univers, mult mai aproape de casa
oamenii de stiinta au descoperit o abundenta de informatie in interiorul nucleului fiecarei celule vii.
ADNul are o structura care este ideala pentru stocarea informatiei
sub forma aranjamentelor formate din A, T, C si G... bazele spiralei dublu elicoidale a ADNului...
aici avem un potential urias de stocare a unei cantitati imense de informatie.
Nu exista de fapt nici o entitate in universul cunoscut noua, care sa stocheze
si sa proceseze mai multa informatie, mai eficient decat molecula ADN.
O secventa completa de ADN uman are in ea 3,2 miliarde caractere individuale.
Analizele zonelor care codeaza din ADN au aratat ca caracterele lui chimice (A, T, C, G)
au un aranjament specific care le permite sa descrie instructiuni sau informatii detaliate
la fel ca literele unei propozitii inteligibile sau ca sirurile binare (de 0 si 1) din codurile computerelor.
Bill Gates a spus ca ADNul e ca program de computer, numai ca el este
cu mult mai complex decat oricare altul pe care am fost noi capabili sa il dezvoltam pana acum.
Si daca reflectam la acest lucru pentru un minut, ne dam seama ca e o observatie foarte sugestiva,
pentru ca stim ca Bill Gates nu angajeaza vantul si eroziunea sau generatoare aleatoare de numere
ca sa produca un software... in schimb el angajeaza ingineri inteligenti, ingineri de software.
Asa ca tot ceea ce stim din experienta noastra sugereaza ca sistemele bogate in informatie
iau nastere numai printr-un design inteligent.
Dar ce ne facem cu faptul ca exista informatie in viata?... in fiecare celula vie a fiecarui organism viu?
Acesta e misterul fundamental: De unde vine aceasta informatie?
In decursul ultimilor 15 ani, omul de stiinta si filozoful Steven Meyer
a muncit ca sa raspunda la aceasta intrebare. Meyer a dezvoltat un argument
care demonstreaza ca designul inteligent reprezinta cea mai buna explicatie pentru
originea informatiei necesare pentru construirea primei celule vii.
E o parte a bazei noastre de cunostinte faptul ca agenti inteligenti pot produce
sisteme bogate in informatie. Asa ca argumentul nu e bazat pe ceea ce nu stim
ci e bazat pe ceea ce stim despre structura de tip cauza-efect a lumii.
Stim in prezent ca nu exista nici o explicatie naturalistica, nici o cauza naturala care sa produca informatie
nici selectia naturala, nici procesele auto-organizatoare, nici pura intamplare.
Dar cunoastem in schimb o cauza care e capabila sa produca informatie: inteligenta.
Asa ca atunci cand oamenii ajung la concluzia designului ca urmare a prezentei informatiei din ADN
acestia efectiv fac ceea ce in stiinta de tip istoric este denumit: referire la cea mai probabila explicatie.
Asa ca atunci cand gasim un sistem bogat in informatie... in moleculele ADN ale celulelor
putem sa concluzionam ca o inteligenta a jucat un rol in originea acelui sistem...
chiar daca nu am fost acolo sa observam *** acel sistem si-a inceput existenta.
Munca lui Meyer privitoare la originea informatiei genetice e acum parte a unui
caz stiintific detaliat in favoarea designului care a luat nastere intr-o intalnire
a unor oameni de stiinta si filozofi, din anul 1993 de pe coasta centrala a Californiei.
Obiectivul lor era sa reexamineze o idee care a dominat biologia de mai bine de un secol.
In acest proces au dat nastere unei teorii care a ajuns sa fie cunoscuta drept: Design inteligent.
Pentru mine mare promisiune a designului e ca ne da o unealta noua de explicare
care isi are locul ei in cadrul stiintei. Cauzele inteligente sunt reale, lasa dovezi ale existentei lor
iar o stiinta sanatoasa e aceea care cauta ADEVARUL... si lasa dovezile sa vorbeasca de la sine.
Argumentul in favoarea designului inteligent e bazat pe observarea faptelor,
aceasta este definitia mea a unei stiinte bune, si anume observarea faptelor.
Si cand observi faptele, asa *** a facut Michael Behe... ce observi?
Observi aceste tipare incredibile de complexitari interdependente
Si felul in care ajungem la concluzia designului inteligent in cazul flagelului bacterian
e acelasi fel prin care ajungem la concluzia designul inteligent al unui motor de barca...
cand ne uitam la un motor de barca, vedem *** partile acestui interactioneaza si asa mai departe
si stim ca cineva a facut acel motor.
Felul in care judecam este acelasi si pentru masinile biologice,
asa ca ideea designului inteligent e cu siguranta una cat se poate de stiintifica...
cu siguranta are implicatii religioase, dar argumentul nu depinde de premise religioase.
Cand ma uit obiectiv la dovezi, fara sa elimin din start posibilitatea designului.
designul pur si simplu iese in fata ca fiind cea mai probabila explicatie.
Si de aceea cred ca el este adevarat.
Cred ca designul e din nou in centrul atentiei..
pentru ca nu ne putem explica aceste sisteme prin legi naturale
si daca cautam adevarul, si daca acestea sunt intr-adevar proiectate(designed)
ar fi bine sa fim ingineri proiectanti ca sa intelegem mai bine
atunci eu intreb care e problema? trebuie sa mergi acolo unde datele te conduc.
iar implicatiile?.. Da, cu siguranta au implicatii metafizice profunde... dar si ce daca?
Asa ca avem deaface cu o idee foarte puternica conform careia universul este rational, inteligibil
predefinit de o inteligenta Suprema care a facut aceasta lume in asa fel incat sa fie inteleasa
e ceva ce redefineste programul stiintei pentru ca apoi te poti uita la lume, si aceasta va capata sens.
Daca totul nu e decat o asamblare haotica nu avem nici un motiv sa ne asteptam la rationalitate in lume.
Dar daca de fapt lumea este produsul unei minti atunci stiinta devine un proiect imens de rezolvare a enigmelor.
In care e de asteptat sa gasesti rationalitate, frumusete, comprehensibilitate chiar incepand cu fundatia oricarui lucru.
Acum 150 de ani, Darwin a transformat stiinta cu teoria sa a selectiei naturale/evolutiei
Astazi, aceasta teorie e confruntata cu niste provocari formidabile
Designul inteligent a initiat atat descoperiri cat si dezbateri intense privind originea vietii pe pamant.
Si pentru un numar tot mai mare de oameni de stiinta reprezinta o paradigma
adica o idee cu puterea de redefini inca o data fundatiile gandirii stiintifice.
In timpul sec. al XIX-lea oamenii de stiinta credeau ca exista 2 entitati fundamentale:
MATERIA si ENERGIA. Dar cu cat inaintam in sec. XXI
apare o a treia entitate fundamentala pe care stiinta trebuie s-o recunoasca: INFORMATIA.
Asa ca incepem sa ne intalnim din ce in ce mai des cu biologia erei informatice
si suspiciunea creste tot mai mult ca tot ceea ce vedem in molecula ADN e de fapt opera unei MINTI
un produs al inteligentei, ceva ce poate fi explicat doar prin designul inteligent.
"Dezlegarea misterului vietii"
www.thetruth.uv.ro/_articole/Art_03.html