Tip:
Highlight text to annotate it
X
(Aplauze)
Funcționează?
Ok. Bine. Merge.
Mă numesc Anoop Jain
şi vă voi vorbi despre
ceva normal tuturor oamenilor -
să facem ***.
Vreau să vorbesc despre asta
pentru că acum trei ani, într-un sat din India,
unde lucram,
s-a întâmplat să văd,
aproape o mie de ţărani, defecând în aer liber.
Ș asta era foarte îngrijorător.
Aşa că am început să cercetez
şi am descoperit că, în lume, aproape 2,5 miliarde de oameni
sunt nevoiţi să-şi facă nevoile afară, zilnic.
650 de milioane dintre ei sunt numai din India.
Legătura dintre cei care defecau afară
şi aceste statistici
m-a determinat să-mi creez firma
care construieşte toalete publice
şi colectează reziduurile umane, pentru a produce energie.
Dar nu despre asta vreau să vă vorbesc.
Cred că mai valoros ar fi
să încerc să vă insuflu un sentiment la fel de stringent.
Pentru asta trebuie să vă fac să vă pese.
Am să fac un sondaj rapid.
Câţi dintre voi nu fac ***?
(Râsete)
Bun. Grozav.
Înseamnă că datele îmi confirmă ipoteza
că toată lumea face ***. Super!
Vreau să ţineţi minte asta,
pentru că se va dovedi foarte important.
Să vorbim repede despre altceva.
Am o teorie,
*** că există două feluri de oameni pe lume.
„Cei ce au" şi „cei ce n-au".
Motivul pentru care există probleme pe lume
e acela că „cei ce au” nu neapărat îi înţeleg pe „cei ce n-au”.
Se ajunge astfel la situaţia
în care ajutorul dat de „cei ce au”
devine inutil,
pentru că nu-i înţeleg,
atunci când încearcă să aducă îmbunătățiri substanțiale.
Asta face ca problemele să persiste.
Ce înseamnă asta referitor la defecaţie?
Toţi aţi recunoscut că faceţi ***, ceea ce e grozav.
Voi şi încă alţi 7 miliarde de oameni faceţi ***.
Dar există o diferenţă:
toţi de aici au unde să facă ***,
pe când sunt alţi
2,5 miliarde care n-au.
Asta-i diferenţa. Voi aveți
iar ei nu au.
Cred că toţi am păţit
la viaţa noastră
să trebuiască să ieşim şi să nu existe toaletă.
Sunt momente foarte jenante,
momente grele,
amintiri pe care încercăm să le suprimăm, să le uităm,
pentru că-s îngrozitoare.
Dar... asta e. Se întâmplă.
Problema s-ar pune aşa:
dacă ar trebui să faceţi asta zilnic?
Ce-aţi face?
Ar diferi de la om la om.
Dacă ai fi femeie,
ai încerca să ieşi dimineaţă devreme
sau seara târziu,
când soarele nu-i pe cer, ca să ai intimitate.
Asta însă te face vulnerabilă
fie unui asalt ***, fie unui viol.
Dacă eşti o fetiţă - doar 1 din 6 şcoli
din India rurală au toalete.
Dacă eşti o fetiţă care merge
la una din celelalte 5 şcoli şi ajungi la pubertate,
unde-ţi schimbi absorbantele?
Aşa că 40% din fetele din India, care renunţă la şcoală,
o fac pentru că şcoala lor nu are toaletă.
Aşa că India se privează
de femei lideri în generaţiile viitoare.
Dacă eşti bărbat... în India bărbaţii îşi câştigă pâinea.
Aşadar 10 miliarde de dolari
se pierd anual în India,
din cauza productivităţii scăzute,
datorată timpului petrecut în căutarea unui loc de defecat.
Cam 1 oră pe zi, zilnic.
Adică 10 miliarde de dolari.
Pentru o familie întreagă,
dacă ai 650 de milioane de oameni care defechează afară,
ai 100.000 de tone
de reziduuri umane netratate
lăsate afară zilnic.
Imaginaţi-vă cât de neigienic e
şi ce importanţă are pentru sănătatea unei societăţi.
Toţi se îmbolnăvesc mereu.
E clar că defecarea afară
are un impact asupra tuturor în multe feluri.
Suzanna şi Chandler, prieteni buni ai mei, sunt aici în seara asta.
Ei au un câine.
O cheamă Annie.
Îmi place să mă plimb cu Suzanna, Chandler şi Annie,
şi cred că ştiţi unde bat.
Dar Annie e grozavă,
şi îmi place să mă uit *** face ***, ceea ce poate părea ciudat.
Dar e un moment glorios.
Fiţi atenţi... Voi reconstitui pentru voi.
Se ghemuieşte
şi, imediat ce a terminat,
literalmente ţâşneşte cât de repede poate în cealaltă direcţie.
Cred sincer că e simbolic
pentru relaţia oamenilor cu reziduurile.
Nu spun că ţâşnim afară pe uşa toaletei de câte ori facem ***.
Cred că avem
o aversiune mare pentru propriile reziduuri.
Şi nu ne place să vorbim despre asta.
Asta mi se pare
nedrept
pentru că 40% din omenire
are de-a face cu asta, zilnic.
Şi ei nu pot să o dea pe apa sâmbetei sau să uite.
Vreau să vă gândiţi la următoarele:
data viitoare când vă aşezaţi pe toaletă,
vreau să vă amintiţi că ceea ce aveţi
e, de fapt, un privilegiu,
când ar trebui să fie un drept.
Vă mulţumesc.
(Aplauze)