Tip:
Highlight text to annotate it
X
Sistemul circulator şi inima
Unde m-am oprit în videoclipul anterior, am vorbit despre ***
hemoglobina din eritrocite e cea care absoarbe tot
oxigenul astfel încât va creşte gradientul de difuziune - sau
va impulsiona, am putea spune, oxigenul
să traverseze mebrana.
Noi ştim că moleculele de oxigen nu ştiu că
e mai puţin oxigen aici, dar dacă vizionaţi videoclipul
despre difuziune, ştiţi *** se desfăşoară procesul
Dacă e o concentraţie mai mică aici decât acolo, oxigenul
va difuza prin membrană şi va fi mai puţin
în plasmă pentru că hemoglobina îl absoarbe pe tot
ca un burete.
Acum, o întrebare interesantă e, de ce hemoglobina
trebuie să se găsească chiar în interiorul eritrocitelor?
De ce hemoglobina nu e doar o proteină ce pluteşte pur şi simplu liberă
în plasmă?
Pare mai eficient.
Nu ar trebui să ai lucruri care traversează, înauntru şi afară,
aceste membrane eritrocitare.
Nu ar mai trebui să produci eritrocite.
Care e utilitatea de a avea aceste containere de hemoglobina?
E de fapt o idee foarte interesantă.
Dacă toata hemoglobina s-ar găsi
în plasmă, ar afecta de fapt
fluxul sanguin.
Sângele ar deveni mult mai vâscos sau mai gros.
Nu vreau să zic ca un sirop, dar ar deveni
mai gros decât e sangele acum - şi împachetand
hemoglobina în aceste containere, înăuntrul
eritrocitelor, îi dă voie sângelui
să circule mult mai bine.
Imaginează-ţi dacă ai vrea sa pui sirop în apă.
Dacă ai pune sirop direct în apă,
ce se va intampla?
Apa aceea va deveni puţin siropoasă, puţin
mai vâscoasă şi nu ar circula la fel de bine.
Deci care ar fi soluţia dacă ai vrea să
transporţi sirop în apă?
Ai putea pune siropul înăuntrul unor mici containere sau
înauntrul unor mici mărgele pe care să le laşi apoi să curgă
în apă şi atunci apa nu ar fi lipicioasă şi vâscoasă - şi
asta e exact ce se întâmplă în sângele nostru.
În loc să avem hemoglobina stând în plasmă
şi făcând-o lipicioasă şi vâscoasă, stă în aceste mici mărgele pe care
le numim eritrocite care permit ca fluxul să fie
non-vâscos.
Deci m-am tot concentrat aici pe alveole şi aceste
capilare, aceste capilare pulmonare - haideţi să micşorăm
puţin imaginea de ansamblu - sau să micşorăm mai mult - doar pentru a înţelege, ***
circulă sângele?
Şi pentru a înţelege mai bine arterele pulmonare şi
venele în relaţie cu celelalte artere si vene
care se găsesc în corp.
Deci aici, am copiat asta de pe Wikipedia, această diagramă a
sistemului circulator uman - şi aici în spate
se pot vedea plămânii.
Lasaţi-mă să-i fac într-o culoare neagră.
Deci avem plămânii aici.
Îi desenăm aşa
Puteţi vedea inima situată chiar în mijloc.
Şi ce am învăţat în ultimele câteva videoclipuri e că noi
avem micile noastre alveole şi plămâni.
Ţineţi minte, ajungem la ele din brohiolele noastre, care
se ramifică din bronhii, care se ramifică
din trahee, care se uneşte cu laringele nostru, care se uneşte cu
faringe, care se uneşte cu gura şi nasul nostru.
Dar oricum, avem micile noastre alveole chiar acolo şi apoi
avem capilarele.
Deci trecând peste inima - şi vom
aprofunda puţin despre inimă în acest videoclip de asemenea -
deci când sângele circula, pleacând de la inimă, e
dezoxigenat.
E culoarea aceasta albastră.
Deci cel de aici e sângele.
Cel de aici e sângele plecând de la inimă.
Merge în spatele acestor două tuburi chiar aici
Deci acesta este sângele care circulă dinspre inimă.
Deci acest albastru pe care îl accentuam chiar acum, acestea
sunt arterele pulmonare si apoi ele se tot ramifică în
artere şi toate cele şi până la urmă suntem în
capilare - tuburi foarte, foarte mici.
Ele trec chiar pe lângă alveole si apoi devin
oxigenate si acum ne întoarcem înapoi la inimă.
Deci vorbim despre venele pulmonare.
Deci ne întoarcem inapoi la inimă.
Aceste capilare - in capilare avem oxigen.
Acum ne vom întoarce la inimă.
Sper ca puteţi vedea ce fac.
Şi voi intra în inimă pe partea aceasta.
De fapt nici nu puteţi vedea pe unde
intrăm în inimă.
Vom intra în inimă exact pe aici - şi voi
mai detalia despre aceasta
Acum avem sânge oxigenat.
Este roşu.
Şi apoi el urmează să fie pompat în restul corpului.
Acum acesta este lucrul interesant.
Când vorbim despre arterele si venele pulmonare -
amintiţi-vă, artera pulmonară era albastră.
Pe *** ne îndepărtăm de inimă, avem sânge dezoxigenat,
dar este totuşi o arteră.
Apoi *** mergem spre inimă de la plămâni, avem
o venă, dar e oxigenată.
Daţi-mi voie să notez, am scris asta şi în ultimul videoclip dar - Artera pulmonară - dezoxigenată Vena pumonară - oxigenată
Deci aceasta este mica buclă de aici pe care o începem şi voi
continua cu mecanismul circulaţiei pentru că
inima poate să vă facă uşor confuzi, în special datorită
naturii sale tridimensionale.
Dar ceea ce avem e, inima pompează sânge dezoxigenat din
ventriculul drept.
Veţi zice, hei, de ce este ventriculul drept?
Aceea pare a fi partea stângă a desenului, dar este
partea dreapta a tipului, nu?
Aceasta este mana dreaptă a tipului.
Şi aceasta este mana stângă a tipului.
Se uită spre noi, nu?
Nu ne pasă despre stânga sau dreapta noastră.
Ne pasă despre stânga şi dreapta acestui tip.
Şi el se uită spre noi.
Are nişte ochi şi se uită spre noi.
Deci acesta este ventriculul lui drept.
De fapt, lăsaţi-mă să încep cu întregul ciclu.
Deci avem, sânge dezoxigenat care vine din restul
corpului, nu?
Acesta este sânge dezoxigenat ce vine din restul corpului aici.
Numele pentru această ţeavă mare este vena cavă
inferioară - pentru că vine de jos.
De fapt, aveţi sânge venind de la braţe şi
de la cap aici sus.
Ambele se întâlnesc chiar aici, în atriul drept.
Daţi-mi voie să inventariez aceasta.
Voi face o diagramă mare a inimii într-o secundă.
Deci Atriul Stâng
Şi de ce sunt ele dezoxigenate?
Pentru că sângele acesta se întoarce de la picioare dacă
alergăm, sau se întoarce de la creierul nostru, care a trebuit
să foloseasca respiraţia - sau poate ne antrenăm şi se
întoarce de la biceps, dar este sânge dezoxigenat.
Apare exact aici în atriul drept.
Este pe stânga noastră dar pe partea dreaptă a acestui tip.
Din atriul drept, este pompat
în ventriculul drept.
De fapt curge pasiv în ventriculul drept.
Ventriculii fac toată treaba, apoi ventriculul
se contractă si pompează sângele aici - nu se vede
dar merge prin spatele acestei părţi de aici.
Merge de aici prin acest tub.
Deci nu se vede.
Voi face o diagramă detaliată într-o secundă - înauntrul
arterei pulmonare.
Ne îndepărtăm de inimă.
Aceasta era o venă, nu?
Aceasta este o venă mergând spre inimă.
Aceasta este o venă. vena cavă inferioară.
Aceasta e vena cavă superioară
Acestea sunt vene.
Sunt dezoxigenate.
Apoi pompez acest sânge dezoxigenat de la
inimă la plămâni.
Acum acest sânge dezoxigenat este într-o arteră, nu?
Acesta este în artera pulmonară.
Se oxigenează şi acum e o venă pulmonară.
Şi o dată ce e oxigenat, se vede sus în stânga -
daţi-mi voie să fac o culoare mai bună - apare aici
în atriul stâng.
Atrium, vă puteţi imagina - e un fel de cameră cu un panou
sau care e deschisă spre exterior şi în ambele cazuri,
lucrurile intră de sus - nu lumina zilei ci
sângele intră de sus.
În atriul drept, sângele intră de sus.
Şi în atriul stâng, sângele intră - şi
ţineţi minte, atriul stâng e pe partea dreaptă
din perspectiva noastră - în atriul stâng, sângele
intră de sus dinspre plămâni, din
venele pulmonare.
Venele merg spre inimă.
Apoi merge în - şi voi mai detalia - în
ventriculul stâng şi apoi ventriculul stâng pompează acel
sânge oxigenat spre restul corpului prin
arterele non-pulmonare.
Deci totul este pompat in afară.
Daţi-mi voie să folosesc o culoare închisă, nu albastru.
Deci este pompat pe aici.
Nu se poate vedea aici, în modul în care e desenat.
Este un desen puţin ciudat.
Este greu de vizualizat, dar îl voi arată mai detaliat
şi apoi merge în restul corpului.
Să vă arat în detaliu acum.
Să vă arat în detaliu acum.
Deci, *** spuneam, avem sânge dezoxigenat.
Să-l trecem aici.
Aceasta este vena cavă superioară.
Aceasta e o venă din partea superioară a corpului, din
mâini şi cap.
Aceasta este vena cavă inferioară.
Acestea sunt vene din abdomen şi din picioare şi din restul
corpului.
Deci prima dată intră în atriul drept.
Ţine-ţi minte, îl numim atriu drept pentru că este
inima cuiva îndreptată spre noi, chiar dacă este
pe partea stângă.
Intră pe aici.
E sânge dezoxigenat.
Vine de la vene.
Corpul a folosit oxigenul.
Apoi apare în ventriculul drept, nu?
Acestea sunt valvele din inimă.
Şi apoi pasiv, de îndată ce ventriculul drept pompează şi apoi
se relaxează, are o presiune negativă şi aspiră şi mai mult sânge din
atriul drept.
Pompează din nou şi apoi îl împinge pe aici.
Acum sângele de aici - ţineţi minte, este tot
sânge dezoxigenat.
Sângele dezoxigenat merge la plămâni pentru a deveni
oxigenat.
Deci aceasta de aici este pulmonară - şi folosesc cuvântul
pulmonară pentru că merge spre sau de la plămâni.
Are legatură cu plămânii.
Şi pleacă de la inimă.
Este artera pulmonară şi este dezoxigenată.
Artera pulmonară - dezoxigenată
Apoi merge spre inimă, intră în contact cu nişte alveole
şi apoi devine oxigenat după care se întoarce.
Acum, de aici mergem spre inimă.
Deci aceea este o venă.
Venă pulmonară
Este în bucla cu plămânii deci este o venă pulmonară
şi a intrat în contact cu alveolele şi oxigenul
a difuzat înauntrul ei aşa că este oxigenată.
oxigenată.
Şi aopi curge în atriul vostru stâng.
Acum, atriul stâng, încă o dată, din perspectiva noastră,
este pe partea dreaptă dar pentru tipul la care ne uităm,
e partea lui stângă.
Deci merge în atriul stâng.
Acum în ventriculul stâng, dupa ce a terminat de pompat,
se măreşte si acel sânge oxigenat curge
în ventriculul stâng.
Apoi ventriculul stâng - ventriculii sunt cei care fac toată
munca - se contractă şi pompează
sângele în aortă.
Acum aorta
Aceasta este o arteră.
Arteră
De ce este o arteră?
Pentru că pleacă de la inimă.
Este o arteră pulmonară?
Nu, nu mai avem de-a face cu plămânii.
Am avut de-a face cu plămânii când am plecat din ventriculul
drept, am mers spre plămâni într-o buclă,
înapoi în atriul stâng.
Acum suntem în ventriculul stâng.
Pompăm în aortă.
Acum acesta va merge în tot restul corpului.
Aceasta este o arteră, o arteră non-pulmonară - şi ea
este oxigenată.
Oxigenată.
Deci când avem de-a face cu artere non-pulmonare, suntem
oxigenaţi dar o arteră pulmonară nu are oxigen.
Pleacă de la inimă pentru a lui oxigenul.
Venele pulmonare vin de la plămâni spre inimă cu
oxigen, dar restul venelor merg la inimă fără.
oxigen pentru că vor să intre în acea buclă, în
bucla pulmonară de acolo.
Deci vă voi lăsa acolo.
Sper că asta oferă - de fapt, haideţi să ne întoarcem la
acea primă diagramă.
Cred ca aveţi o idee despre *** funcţionează inima dar
haideţi să ne uităm la restul corpului şi doar
să ne facem o idee despre lucruri.
Puteţi să o căutaţi pe wikipedia dacă doriţi.
Toate aceste diferite ramificaţii au
diverse nume proprii dar se poate vedea aici că
avem un fel de ramificaţie, puţin sub inimă.
Acesta este de fapt trunchiul celiac.
Trunchi celiac
Celiac, dacă ţin bine minte, se referă în mare la
un abdomen.
Deci acest sânge care - artera voastră hepatică.
Hepatic se ocupă cu ficatul.
Artera voastră hepatica se ramifică din aceasta pentru a duce fluxul sanguin
la ficat.
De asemenea dă sânge şi stomacului deci e foarte
important în digestie si toate cele.
Să spunem că acesta este trunchiul hepatic.
Ficatul vostru stă aşa.
Trunchiul hepatic - transportă oxigenul la ficat.
Ficatul respiră.
Preia oxigenul şi apoi
cedează dioxid de carbon.
Deci devine dezoxigenat şi apoi curge înapoi şi
spre vena cavă inferioară, în venă.
Vreau să clarific - este o buclă.
Este o mare buclă.
Sângele nu doar curge într-un loc şi apoi iese
din alt loc.
Totul este doar o mare buclă.
Şi dacă vreţi să ştiţi în orice moment, în funcţie de
statură, sunt aproximativ 5 litri de sânge.
Şi am căutat - îi ia in medie unui eritrocit
să circule dintr-un punct în sistemul circulator şi să
treacă prin tot sistemul şi să se întoarcă, 20 de secunde.
Aceasta e o medie pentru că vă puteţi imagina că pot fi
unele eritrocite care rămân blocate undeva şi le ia
ceva mai mult timp şi altele merg complet pe
ruta perfectă.
De fapt, cele 20 de secunde ar putea fi mai aproape
de ruta perfectă.
N-am cronometrat vreodată eu însumi.
Dar e un lucru interesant de văzut şi să te gândeşti la
ce este conectat la ce.
Aveţi aceste artere aici care prima dată se ramifică
din arterele de aici din aortă spre cap şi
gât şi arterele braţului şi apoi merg mai departe
şi transportă sânge la restul corpului.
În fine, este o idee destul de interesantă.
În următorul videoclip, ce vreau să fac este sa vorbesc despre, ***
ştie hemoglobina când să elibereze oxigenul?
Sau şi mai bine, unde să elibereze oxigenul - pentru că poate
eu alerg şi am mare nevoie de oxigen în capilarele
din muşchii coapsei.
Nu am neaparată nevoie de ele în mâini.
*** optimizează corpul unde este de fapt oxigenul
eliberat?
Este, de fapt, fascinant.
.